Mişcarea, ianuarie 1924 (Anul 18, nr. 2-22)

1924-01-14 / nr. 10

ANUL XVI­I No 10 4 PACINI 2 LEI LUNI 14 IANUARIE 1994 ­ ‘ Adunarea generală a organizaţiei liberale din Iaşi Ce s’a facut în oraşul Iaşi. Expozeul d-lui Const. Toma. Cuvântările d-lor P. Fintînaru, prof. I. Minea, Victor Iamandi deputat şi I. Inculeţ ministrul Basarabiei Asiaru a avut loc adunarea gi­­mrota a membrilor dabalai nafio­nul liberal din Iaşi. Saloanele ciobului au fost ticsite de numeroşi membri şi de mutice torent nalţi să asculte declaraţiile d-lui ministru O. Mar te seu şi a celorlalţi oratori. Au vorbit In ordinea ui mito­a re drillt Const. Toma, P. Famámra, Q. O Marts seu, I. Mina puf. aalvtrsiior, Victor lom i&dt d putut, şl d. t Incultţ min strel Basara­bii. Reproducem ta mod succint parte (Un envântărute rostite, urmând ca în numerate viitoare să publicăm in renamat pe unalţi oratori. Trim sa arătăm că Intrat lua dă a*» ara a fost transformată Inlr'e. adevărata miwffsiatme a demo­craţiei lb irate dnIaşi şi B. sira­­bu, unite a du loc la Vătţotoa4 rel* cuvântări rostite In m d spon­­t n a* oratorii cari nici sa i nu hotărâţi să ia cuvântul, fapt care a contribuit şi mai mait la avântai eofietist al acentei manifestaţiani. Ouchidina şi* dinţii D. Maraescu, « deschis şedinţa prin ur­mi­toarea »certă introducere :­­­omshior, Înainte de a intra un obiect al adunărei generale de astăzi, cred că sânt cerul sen­timentelor d-tră unanime ca să urez ban venit d­in mijlocul nostru a colegului Ion încuieţ (aplauze entuziaste) pe care, mai cu seamă in urma succesului strălucit al alegerei de la Bălţi, (I felicit, asigurându-l că Intre noi şi fraţii moldoveni de peste Prut nu există nici o deosebire de concep­ţii şi de temperamente. (Apl.) Pentru a face o expunere a situaţiei ge­nerale, dau cuvântul d-lui­ Torni, spre a face darea de seamă a activităţii edilitare ce s’a desfăşurat la Iaşi. O. Conţi Torni, imp ditissU o ori, a făcut o amănunţită ex­puneri a activităţii desfăşurată da administraţia comunală, pre­­sb­tfind un tablou al tuturor o­parelor edilitara şi al tuturor reorganizărilor adusa [In servi­ciile comunale. Expunerea d-lui C. Turna a fost ascultată cu o deosabită aten­ţiune şi a fost dese­ori întrerup­tă prin aplauze. Vom publica in numărul viitor documentatul disc­urs al d-lui C. Tonta, In ura sa oglindaşta rod­nica etivitate ca a desfăşurat la Primăria, împreună cu colabo­ratorii săi. Discursul d-lui Petre Flatăneru — Activitatea disfăşarată în jude­ţul Iaşi — D-l P. Fântânaru, prefectul judeţului, a făcut o expunere sumară a activităţii gospodăreşti şi administrative desfăşurată In judeţul Iaşi. D-sa şi-a început cuvântarea,—pe care o rezumăm din cauza lipsei de spaţiu-a­­rătând că partidul naţional-liberal vine la cârma ţarei întotdeauna în timpuri grele pentru ţară (aplauze) şi când sunt, de în­dreptat multe rele cauzate de guvernarea celorlalte partide. Pentru noi o muncă grea a început atunci când am venit să facem adevarata gospo­dărie la oraşe şi la sate. Guvernarea libe­rală este o acţiune de continuitate. Activi­tatea pe care o desfăşurăm azi nu este decât continuarea activităţii pe care am desfâşurat-o în guvernarea noastră ante­rioară. Nici un partid advers n’a continuat opera noastră. E făcut ca partidul liberal să se conţine totdeauna pe el singur. (apl) Acest adevăr rămâne neclintit şi când e vorba de guvernul central şi de admini­straţiile locale. Crei cine ar putea spune că E Herovanu şi C. Tom­a au continuat opera guvernirei averescane ? Chiar aever­arii noştri vor spune că aceştia continuă pe Crupenschi, după cum Crupenschi a continuat pe Mâr­­zescu, care la rândul lui a continuat opera neuitatului N. Oine. « Aşa a fost in Uşi aşa a fost în judeţ. Când vii In fruntea judeţului trebue si ai totul in vedere: cultura, religia, sănăta­tea, economia. Pentru a da un exemplu de felul cum au Înţeles adversarii noştri să administreze, e de ajun­s să spun că au suprimat şi mo­destele cifre destinate pentru Instituţiile de cultură. Premiile de încurajare pentru şcoli au fost suprimate. Asemenea au fost supri­mate premiile de încurajare pentru Indus­triile casnice, pentru cultura grădinilor. Au suprimat totul neglijând sănătatea publică. Au avut oare adversarii noştri alte preo­­cupărri mai mari ? Indiferent, dacă au avut sau nu, două instituţiuni, nu trebuiau ne­glijate şi anume : biserica şi şcoala. Sub guvernarea liberală trecută s’a ajutat bise­rica şi şcoala. Intre această guvernare şi cea actuală, ce au făcut adversarii noştri în timpul cât au guvernat, pentru aceste două institgţiuni ? Au lăsat să se ruineze localurile de şcoa­lă, nu numa cele mai vechi, dar char cele construite mai recent. Revenind administraţia liberală, prima ei preocupare, a fost aceea a restaurării şco­lilor. In 1919 sub guvernarea liberală s’a emis principiul ca la fiecare număr de 50 locuitori să existe un învăţător. Adică în­fiinţarea de şcoli cât mai numero­ase. Reve­niţi iar la guvern aplicăm acest principiu, in cursul acestui an şi jumătate de guver­nare s’a făcut mult şi totuşi­­nu sânt mul­ţumit. Vom continua opera începută. Continuând d­e Fântânaru expune situa­ţia clădirilor şcolare înfăptuite In cursul a­­nului trecut în judeţul Iaşi. S’au dat funcţionării 32 locatori de şcoa­lă şi 10 locuinţe pentru Învăţători, prin transformarea altor clădiri şi prin construc­ţii noul. S’au construit 20 locatori de şcoli din lemn ca 25 săli de clasă şl 11 locu­inţe pentru învăţători. S’au mai ridicat In lemn 19 clădiri cu 33 săli de clasă şi 10 locuinţe pentru învăţători. Alte 8 clădiri cu 12 săli de clasă şi 10 locuinţe tanţ In curs de executare. Se mai află în judeţ mate­rial lemnos transportat pentru construcţie a 52 şcoli. In total judeţul Iaşi s-au rea­lizat 119 locatori­­nou­ de şcoală, cu 200 săli de clasă şi 64 locuinţe pentru învăţă­tori (aplauze). Construcţiile acestea s’au făcut prin mij­loacele proprii ale judeţului şi prin contri­buţiile benevole ale sătenilor, In bani, ma­terial şi lucru, care socotite toate la un loc stor evalua la câteva milioane. In această sumă ministrul instrucţiunii publice figurează cu­­200 mii lei. Se îm­plineşte anul de când am solicitat ministe­rului ajutoarele necesare pe care o­r să fie egale cu acelea acordate celui mai favori­zat judeţ. D-sa roagă pe d-nii miniştri prezenţi Mârzescu şi laculeţ, precum şi pe parla­mentarii ieșeni de a interveni cu insistenţă pentru acordarea sumelor de care are ne­voie judeţul Iaşi şi în acelaş­i timp propune modificarea legii comitetelor şcolare, per­­miţându-i-se construirea localurilor d­e şcoa­lă prin intermediul împrumurilor. In actualul budget al judeţului s’au în­scris pentru construcţii de­­şcoli suma de un m­ilion. Sper că printr’o modificare a ac­tualului badget să mai înscriu alte sume importante. Ca măsură de prevedere, comitetele şco­lare neavând venituri, pentru garantarea împrumuturilor, am luat un vot al comisio­­nd interimare, prin care ne garantează rea­lizarea unui împrumut de 5 milioane la­­Casa de Credit*. Aşi dori ca comitetele şcolare să dis­pună de venituri ca să nu facem uz de a­­cest vot. * Trecând la chestiunea drumurilor şi şo­selelor naţionale (din cuprinsul judeţului d. Pântânaru face apel la d-nii­e niştri şi parlamentari să intervină pentru a se a­­corda sume mai mari pentru refacerea lor, întrucât sunt deteriorate din timpul războiului. Refacerea lor nu se poate exe­­cuta de cât în timp mai îndelungat. To­tuşi printr'o ajutorare din partea statului a’ar putea realiza refacerea lor cu mult mai curând. * Concepţia partidului liberal în guvernare este munca pentru binele comun. Când conducătorii muncesc, şi cei mulţi se în­deamnă la muncă. Vota un exemplu care mi s’a adus la cunoştinţă. D. Toma Zahar la revizor şcolir, mi-a înaintat un tablou de învăţători şi învăţă­toare pentru a fi premiaţi. Numărul lor mare e un exemplu de dorinţa de a munci. De asemenea însămănţările, contrar a­­firmaţiunilor tendenţioase s’au făcut anul acesta pe mare întindere. De unde anul trecut s’au însămânţat în judeţ, o întindere de 24 mi hectare, anul acesta, numai în toamnă s’a însămânţat pe o întindere de 20 mii hectare. Sătenii obişnuiesc să însămânţeze şi grâu de primăvară. Deci însă mânjirea se apropie de normal. Cu adâncă satisfacţie spun că sătenii noştri sunt buni şi-şi dau toată silinţa de a munci, mulţumiţi de gu­vernarea rodnică a partidului liberal care a făcut exproprierea. Munca lor constitue o desminţirea la afirmaţia mea că nu va mai curge aur în ţară prin expropriere. Căci grâul este turul. (apl. entuziaste). Liberalii înţeleg să muncească spre de­osebire de adversari cari veniţi la cârmi, se socot într’un carnaval, care durează a­­tâta timp cât durează guvernarea lor. Partidul liberal are ca tradiţie munca, tradiţie respectată atât de fruntaşi cât şi de toată suflarea liberală. Dovada este activitatea fruntaşului nos­tru dl. Gh. Gh. Mârzescu, pe care avem fericirea de a-1 avea azi In mijlocul nostru, (aplana). Ministrul justiţiei a făcut timp de o oră o lungi expunere a situaţiei politice gene­rale, începând cu următoarea introducere : Am făcut această convocare de fine de an, pentru ca Împreună cu capii adminis­traţiilor locale să vă facem o dare de sea­mă a activităţii noastre din trecut şi a schi­ţa programul de acţiune, la viitor. Prin d-stră am solicitat încrederea ale­gătorilor şi tot prin d­atră ei trebue să cu­noască rezultatul activităţii noastre. 1 Ianuarie 1924 este o dată­­importantă în politica noastră economică şi este bine ca această politică să fie cunoscută în or­ganizaţia partidului ca şi în zidurile mari ale opiniei publice. • Ce s’a făcut pentru Iaşi. Vorbind mai întâi de interesele la Aului, d-l Mârzescu semnalează rodnica activita­te desfăşurată de administraţiile judeţene şi comunale şi sacrificiile făcute de stat în această direcţiune. Începutul anului 1924 aduce o serie de fapte împlinite. D-l Mârzescu enumeră din­­tr’acestea: restaurarea spitalului din Bivo­lari, şi orfanotropia dela Popricani, apoi ajutoarele date pentru biserici şi şcoli şi diversele sum­i acordate pentru alte institu­ţii şi aşezeminte din oraşul şi judeţ­ul Iaşi. S’a uşurat mult streinele Epitropiei Sft. Spiridon, trecându-se în seama statului os­piciul de la Galata, spitalele din Tg. Neamţ şi Tg. Ocna şi în curând se va deschide, la Iaşi, noua secţiune ginecologică. S-a în­fiinţat la Iaşi un cămin pentru studenţii să­raci, pentru care d-l Mârzescu a destinat suma de 10 milioane lei. Toate acestea în timpul în care d-sa a condus departamentul Maneei. Ca ministru al justiţiei, d-1 Mârzescu a­­nuunţă, la aplauzele generate, că a asigurat fondul necesar pentru terminarea lucrărilor şi restaurarea Palatului Administrativ din Iaşi. D sa dă cetire unui pasaj din expu­nere de motive a noului budget al Justiţiei din care se constată că s’a înscris în bud­g­et suma de 10 milioane lei în acest scop.­easemenea comunică că d-l ministru de finanţe Vietili Brătiaciu, a destinat din ex­cedentul budgetului trecut suma de 5 mi­lioane şi că direcţiunea generală a c. f. r. prin adresa trimisă ministerului justiţiei face cunoscut că destinează alte 5 milioane la schimbul mansardelor ce se vor acorda di­recţiune! regionale c. f. r. din Iaşi, la total deci s’au asigurat 20 milioane pentru restaurarea Palatului Administrativ, —ministrul justiţiei punând in vedere d-lui arhitect Berindei ca să deschidă imediat şan­­tierul pentru ca după sărbători sa încea­pă lucrările, Palatul urmând să fie Inaugu­rat până la finele anului curent. D-l Mârzescu asigură că va da şi în vi­itor acelaş larg sprijin Intereselor Iaşului, exprimând doleanţe ca şi aceia cari­­ vor urma cândva, să facă cel puţin atâta Cât a făcut d-sa pentru Iaşi (aplauze). Politica financiară a guvernului. Dator­­ite statu­ii redusă cu 50 la sutel. Continuând, ministrul j reli­ţi­ei spune că anul 1924 este extrem de important din punctul de vedere al politicei economice şi financiare ce formează punctul de plecare al actualei guvernări. Rezultatul acestei poliici se vede astăzi limpede: la doi ani numai, s’a consolidat datoria externă care a fost redusă ca 50 la sută faţă de suma datoriilor ce au lasat adversarii noştri. La începutul anului 1922 datoria noastră externă era de 900 milioane lei aur, cu bonuri de tezaur depreciate şi cu contracte oneroase pentru stat, dintre care unele în­lăturate de noi. Prin rezilierea acestor con­tracte şi prin operaţiunea consolidări da­toriilor am restabilit creditul ţărei (aplauze). S’a redus prin consolidare aproape la jumătate datorie flotantă. Bonurile de tezaur prezentate la conso­lidare pe paritatea legală a leului aur au fost de 948.050 780 Iei. Aceste bonuri con­solidate în lire sterline aur 22 022 940, care calculate pe paritatea legală fac în total 555.418.647 Iei. Rezultă deci o economie de 392 632.132 lei, căci de unde statul avea să plătească 948.050.780, fetizi după consolidare n’a­­vem de plătit de­cât 535.418.647 lel, po­­tibil la 40 ani cu 4 la sută. Da­torii externă și internă a statului, inclusiv plata cuponului și a amortizărei­au fost înscrise întregral la budgetul sta­tului. Acesta este rezultatul politicei finan­ciare a d-lei Vintilă Brătianu, care trebue să fie cunoscut în marea massă a popula­ţi­unei, (aplauze, ovaţiuni). * Cum s’au Intensifi­cat transporturile In aceiaşi ordine de idei d~! Mârzescu vorbeşte apoi de reorganizarea tuturor de­partamentelor, arătând în urmă rezultatele obţinute de pe urma politicei economice a guvernului. Vorbind de problema transporturilor, care este în directă legătură cu normalizarea şi desvoltarea economică, d. Mârzescu prestată următoarea eleg­­enţă statistică oficială : I1 Ianuarie 1922 au fost în total 1366 locomotive iar la Septembrie anul 1923, am avut 2203 locomotive deci un plus de 657 locomotive noul la care se mai a­­daogă încă 425 din cele vechi separate. Aşa dară un plus total de 1082 locomotive, dar în ce priveşte trenurile, faţă de 573 trenuri câte am găsit la 1922 avem astăzi 1842 trenuri. La vagoane avem un plus de 2303, (aplauze). In acelaşi timp a fost intensificat şi tra­ficul. Astfel in Decembrie 1921, am avu­t 294 trenuri de persoane şi 297 trenuri de marfă, iar în Septembrie 1923 avem 913 trenuri de persoane şi 727 de marfă. Deci un plus de 619 trenuri de persoane şi 430 trenuri de marfă, în Decembrie 1922 am avut un număr de 41067 vagoane de încărcat, iar la Sep­tembrie 1923 avem 120858 vagoane, deci un ftos de optzeci de mii vagoane (apl.) Intensificarea pro­­d­ucţiei. Exportul. Din punctul de vedere al producţiei a­­gricole, faţă de ceea ce era 1* 1932, suntem în plin progres: la.De unde în toată Rom­ănia Mare re­în­­sem­inţiau numai 8 m­ileia­ne hectare în 1932, astăzi avem înseminţite 10 ml­ioane fete­­tare, adică întreaga suprafaţă cui­­tivafetii a­ting­ ceea ce* permite exportul. la fimvrie 1922 §>« mportăt 38581 Expunerea d-lui G. G. Mârzescu I D­­ P. FANTANARU, prefectul ] 4*t«!tfl D. G. G. MÂRZESCU Mlnisfesi !«Stifte! S­CM P. FSnfAnani pr* tactul judatului, a dat o dadihina prin care toata târguri o am­ Bivolari, Tigănisi, Poeni, Podă l­oals­ca sl In calatette «om,nirurare cari tin a st mani* tA guri— »4 ti* numai Vn »Rele «• Lunt al« fi«­­cirtl­iAptSmdnL

Next