Mişcarea, iunie 1924 (Anul 18, nr. 121-144)

1924-06-11 / nr. 127

ÁRUS» XVIII Sc: 127 HUna’dte cel a mii regiiji ssre probleme, care »'aa leaps» preocupăiiior noastre, dia prima ri când ara Ilit coaducerea âdisi­­ntelistiel Comunale, a fost problema refa­cere! Ueinelor. Starea da determinare al rutei, la care au rămas Ucisele din timpul rizboialai fi imposibilitatea ma erteil in care s’a gătit Comnaa de a le reface, a Issairat tsîn­or Admisistrapor cere stea succedat, grija de a reda oraşul şi Uzinele ia stere normală de funcţionare şi a Ie Iszeatra ca forja şi materiala! necesar piatra a răspande ts­­taror necesităţilor. Diacaţianice şi lucrările făcute inb Pri­­mdiatele d-lor C. CrapsBSshi, M. Negreasi şi E. Harovsaa, sa at nsăftarli ia sessată privinţă. Adm’nstraţia asiaală a reluat f,?nl a­­cestor praoeapări, ca hatârâ ea fermi de a re’ohi această problemă. Ia fața noastră lacă stăteau doaă mari gisatăți: Uas, chiefiaaes propristărel. Şi a doaa, problema mij­oscelor mate­riale. Ia ce priveşte proprietatea Uzinelor, Sta­tul intrâad­us drepturile concesionarilor, a foaatelor societăţi germane, trebuia să ob­­ţinem de la dânsei transmiterea acestor drepturi către Cruteni, la urma insisten­ţelor ce am depus, am obţinet ca această chestiase si fie socţionată printr’o lege. Şi b adevăr p in legea promulgată cu înaltei Decret No. 3300 dia 22 iegie 1923 şi peblicată in Monitorul Oficial No. 69 die 28 ienie 1923, s’a dîspus: 1) Ss trece la deplina proprietate g Co­­manii Iaşi averea fsastelor gaeîetăţî ger­mane: a Algemeine Electrici;â # Geaellsünh" (Uzina ds Lsm­teă) și „Cuniteentale Gs­­aellechsft fur Electriciiâ •* Uaierneh «nagen (Uz na de Tramva). 2) Pretstf, ca care ce­­rese această i­­cesstă avere, es e : a) hi 1.559.000 pes.1 nUz na de Limteă, b) „ 1.539 000 „ » „Tramta!. 3) Prețul asesta, pe care Codana tre­­bu­e si-l plătească Sistatei pentru drep­­turile arătate, să se scadă din deapăgtbifite ce Statul datorește Comanii. Această operațiene s’a ficat, deci şi prețul este achitat. Astfel fiind, in paterei acestei legi spe­cide și a achitărel prețaiui, Comnaa s de* Tenii slug­ară și exclusivă proprietară a am­bilor Uztel Electrice. A dona greutate pe ntra rezolvirea s* ccatel chsstUni espriedea mijioacele ma­teriale pentra refece e. Ccamna sa dispunea de cepitrtal necesar p*n tra a Intrsprlsds pe •esms sa această operă. Ş., atunci, pentru a obţise capitalei ne-am oprit la soisţmeea ceeărei anei asociaţiani intre Comacă şi cetăţenii coatamatori, la aceet scop sra imprtumtet farm. So­­cietăţei Asom­ise, ca cucdiţianis iasă ca să se aduce espial pis subacrlete pe bici şi es drept de prefe­cţi­­e subscriere pentru colssQiator. Cetace este in feud o Coo­perativă a CGoiamatorilor. Această ideie ca colabemea efedtivă a unei Comisisul compusă du d-di avocst' C. Cîmpens­hi, Eag. Hsrovana, S. Gjl­ deaihd şl Va­aria Bu­'gero, d­n d-di teg’r neri l. Cassetti, E. Nţisca şi D. Tacă şi din d-cii fieaacîari E. Uh­i­ovschi, M. Wathu­l, I. Bates, A. Stern şi L. Gacor­­ghia, a­m transformat-o inti’an proiect de Uge, care să aatsrise Comasa a o rea-isa şl iu Sîatati şi Caiet ds Sarcini, pe lesea cărora să se poată constitui Societatea. Ca acest prilj, adacesM cele mai vil mdtsmiri d*Ior membri a! acestei comi­sion! peatra competinţa şi ad­ldtadlaea, ca care au stsdist problema şi contribuit la redactarea p­oiectelor. Un cuvânt mai mult să-mi fie crtst a-1 «pane cohgclsi mea dr. Valeria Balgara, care ia accsstă chestisns ra!*a dat cel ms! la g epria­n, contrîbuind in m^re misară la lacrăriie fă­cute. II mul­­ţsmesc din inima şi 1 ailgar de to dă sim­patia. Com's'.uueg Interimară adoptând soluţiile in şedinţa de la 16 Februaria 1924, Am depus proiectul de lege dia iniţiativa Par­­lamentară la Fibruarie a. c., care a fost votat de ambele Corpuri Legiuitoare şi a­­poi legea promulgată, iar Sutatelj şi Cs­­letal da Sarcini aprobat de organele­­ drept. Prin uimire, indeplhn­d toate IasiSite, care erau In­sa cina Comsusi pentru iafi­­istarea Societăţel, aatăzi ne considerăm in drept a face uimitoarele constatări: Legea specială pentru îafilatarea Soeie­­tăţei Coming!« de Electricitate, promulgată şi publicată in Monitorul Oficia! No. 47 din 2 Martia n. c.,a sinonizat Comata Iaşi să constitui o Societate Anonimă pentru refacerea, exploatarea şi extinderea U stee­­lor Electrice de Limbâi, Energie şi Trac­ţiune. Sistatele societăţii şi castel de sarcini, tu temelii d.sposiţlas!lor acestei legi, au fost votate de coasi*!*st a interimară iuse­­diste ds la 16 Februarie e. c. aprobate de Conril al de Misistri pila juaalui ar». 930 din 3 Mai a. c., după care s’a psb bat in .Monitoral Oficia!" no. 101 din 13 Mai g e C« Constatârd ci foite prescripțiile legel spedisli s’as iadepiieit,—In naael* Coaia- Bc!,—daciar latlințită pe zina de asUz’, Soâletatia eomseaă pssna exploatarea, refacerea și sxdnderea szinelor electrice. De s­emsgî, adicând la Indepital’e cis- P­a­ţienilo Ecslalsti legi, Cvnuna a de­semnat, ermitoarefs­o­­gene repressntare a Ssddstei: 1) CONSIL­UL DE ADM NISTRAŢIE D-ni! Constestn Crupenschi, senator, fost primar, care va indeplii şi aarevna de pre­şedinţi; loan Petrovici, profesor eniversi­­tar, fost ministre; Dr. Al. S­itlneaau, rec* toral nai vers tâtei. Gh. Botes, directorul eredi misii urban, fost primar, Eugen Hsro­ I3SUL EDILITAR H l Uliii A EM­II Ellffid A LEAT FOSTA — SokmnltiteE de erl — Eri a avat loc la szína ds electricitate solemaitatea trecerel ambelor uzinl In proprietatea şl rebe conducerea Cossilulul de administrare a Co- CetSţii Comunale. Ia presenţa membrilor comisiunel Interimare, a membrlor consilulul de administraţie, a representtnţllor autorităţilor, a invitaţilor şl a eu aeroşiLr funcţionari, instalarea Consiliului de administraţie, s*a făcut prin cuvântarea d-lui Constantin Toma, au orat acestei însemnate opere edit­­are şi prin răspunsul d-lui Constantin Crupenschi, preşedintele consiliului de admi­nistraţie a nouei societăţi comunale. Din cuprinsul acestor cuvântări cetitorii vor aprecia lesemnătatea a­­cestui act de edilitate şi vor cunoaşte istoricul realizalrei lui. Redăm in Cele ce urmează ambele cuvântări rostite: Cuvântarea d-lui Const. Toma D. CONSTANTIN TOM­A Preşidintele Comicia­­teteMmare vanu, profesor univereitar, dacanul corpu­­lui de advocați, fost primar. Dr. N. A. Rico­vital, Industriaş, fost primar. E. Uh­­riaovathi, di­rectorul genetal­al băncel Vai­­anea. M. Wachtel, di­ectorul general al băncel Mo­dova. Victor Iamandi, deputat. Inginer I. Casetti, inginer inspector, direc­­totful cecalei asperioare de arte şi meserii, E Ilţescu, directorul regiooal al c. f. r. Anton­in Georgescu, indastriaş, fost pre­fact. 2. COMITETUL CENZORILOR D­eli: Leosids Gh­eorghia, d­rector s­­lovncei sa­­ţionale, colonel Gh Lidia, pensionar, mem­bra in­combiiRet Interimară, şi Dr. Ochs. 3 COMITETUL CENZORILOR SUPL. D­el1 E. Diacon sasa, prof­esor membra In comisiones Interimari, Eaa, Lip­a f^rmschi P. Hatte, directorii contabilităţei socief. creditatei arbin. Aceste organe de reprezentare a socie­tăţii latră in faacţiune ca începere de as­­tral, de când Comana declară că trece la patrimoniul acestei so­teilţi aportul săs, precum şi administraţia axinelor. Societatea fiind înfiinţată sânt dator a aduce cu acest­­prilej cele mai eildsroase mulţumiri tuturor persoanelor la a căror concare am apelat pentru a lua asepra lor griji şl rlapinderea posdacerel acestei so­cietăţi. Este in afară de orice îndoială că In conştiinţa d-Ior, ca şl Ia conşiinţa noas­tră a îsia ei, n’a foat cită preocupare de cât solicitudinea şl ditorla ce fiecare cetă­ţean o are faţă de oraşui său. Sarcina la care l-am chemat este din cete mal grele. Prin autoritatea şi competinţa pe care o repreateră fiecare ca solicit a stinsa ce o vor pene peatra ace,«ti instituţie, css sj$tg ai Iitg al comenei şi ca spri jit mai eftetiv ai populeţiei, nădâjdsim că eil nţele d*tor vor fi incencnate de s aacces. L* dorim din suflet aceasta, pentru i desăvârşi o operă trainică in oraşul nos­tru, di care stârni an nanul o Inbunită­­ţire solin­tară, dar şi sub multe raporturi o sporire a bansi­stări a cetăţenilor. Cuvântarea d-lui C. Crupenschi Preşedintele Consilisla! din Admini­straţie al Soc. de Electricitate, personal ia numeie consiliatei adass milţam’ri pen­tru încrederea ce ] s’a arătat, din partea cetăţenilor, că vor putea duce până la sfârşit sceist­ utilă InsUtaţiaBe. hfiteţsrea acestei societsţ, este inscstă din nevoile obşteşti. Totdeansa ersa mari dificu­lăţ! psntru aproviziosarea craşalul cu ensrgta electrică scflientă, psat­a sa si avem le­rnte ă şi tremvale. Din războiu! a mărit enorm ds mn’t dificultăjiie, prin nsora meşinelor dte cauaa aspra hcărcăriior la cars au fost aapasi. S’a pus chssm­anei refacere! lor. Pentru aaeasta era nevoie de espitabil miri. De unde aceste capi­­taiuri ? Piima idee de refiniţire a unei socie­tăţi a fost pusă de dr. ing. Cassetti,—mai de urnită vreme—pa câid se afla inti’o ai li Banca Uşilor. Ei porneşte deci dala an cetăţean al Uşilor, care ia aceliş timp este şi an specialist in materie. Propune­­rea d-sale fiind serioasă, o primă convo­care a oamenilor competenţi aU fleet la Baasa Uşilor, câid s’a discutat rcaisarea nsei societăţi de electricitate ps bsau co­teţ­are sălii Corn mei. Pe a osci era primar dl. Oh. Laica?. La a doua convocare, care s’a ficat de astă dată la Pi­nticle, Idsea a prins rădăcini. Discuţiile au cos­­trenat seb prim­ăriatei d-lui Eeg. H­îrovaas. Şi iată că doriţi energiei d-lui C. Tom­a, actainii primi’, vedem realisat! această mică operă di utilitate socială. D-sa a ficşi sforţări mari pentru a pane Comasa in proprietatea azinsior care, precim ss ş ie, erau ale ansi societăţi germane. Şi tot d-a a a reuşit aă transformi in socie­tate de elect­ocitats, it sensul ca Uţ! ce­tăţenii să fie coisociaţi nonei întreprinderi. Ei vor contribui la mărirea, la refteerea minelor, dar tot ei se vor alege ca câşti­gările regaliste. Căci cei localnici au pre­ferinţa la subscriere. Prin largul concurs al resoluţienhor financiare, şi prin expe­­rienţa lor vom ab­iini o societate nucei, care va servi de tip celorlalte oraşe. O­­raşul Ba­iad­a’a şi consiltati dopi mode­lai atatateror soc­etăţii noastre. D.ntru început mi-am oferit tot concur­­sul mea. Voia departe totil munca pentru b­una faacţionare a societăţii. Continutnd d-sa exprimi Încrederea că foncţionarii Usinel vor da acelaş concurs, pentra a da cetăţenilor mulţumirea pentru încrederea ce ne-au arătat. Prla manca lor ş!*a noastră sachiste* va da resnitate baie atât pentru publicul consumator cât şi pentru acţionarii socie­tăţii. Urează reuşită întreprinderii, In care ■cop conai­tel de admislatraţie, va depune toate etridateţele. D-L C. CRUPENSCHI — Preşed. consiliului de administraţie — METEOROLOGI EISULUI — Cercetări, meteorolog se te hsl. Primele observaţmvial ale d-lui prof. Petra Pont. Ia fil­trarea apei la pivot iele laşu­lui, CtfBstetâ t tett remote. D. Ch. Dr. Gheorghie, profesor, pu­blici iati’o mici broşa,! ds cărând apă­rată, ind­iaUt! „SitGgţtanca Meteorologică a oraşului Uşi. Liceal Uternat", est­e sirt dar Interesant istorit a setatei stcţiani, cum găseşte la contindă lightură cs Ineth­etal meteorologic central al Ro­­mâniei" căruia zilnic Ii transmite tele­grafic obeamţiaciU conafatate. StaţiURca de U Ltceal interest de la 1915 cond­ană attţ ceea ce a existat la şcoala militară, înfiinţată la 1894 Ea are deci o vechime de traineci de ani, şi en tribne confendată ca steţianea adome­­trici de le şcoala normală .Vaalle Lapu" nici ca obalivatoru! astronomic de la Co­­pou. Nu mai puţin Interesante sent ce­lalte constatări istorice ale d-lui prof. Gheor­­ghiu care ne spune că primele cercetări meteorologice au fost făcute la Iaşi intre anii 1887—1892 de către d. Petru Poul prof. universitar şi fost preşedinţi al Acade­miei Rrmite. La 1894 a fost înfiinţată ataţienea s­­ml­tiifi, la cn­tea şcoalei mliiia­e undeob­­cervatiunele se făceae neregulat plai la 1893, iar de la aceaată dată eh au foat făcute de verificatorii de măsar) şi grea­­ti­l­ani conducerea şi eepravigherea fa­­sticatulul mebreologic. La 1915 »te transferat această attţ pae la cartea Liceala! Utamat, d. Conatantin Tom­a preşedintele com surei interimare, diapacâad ia venirea d-aa.'e In fruntea co­mand, de e Însori b bag tetei c­imani! o subvenţie anan­ă de sece mii tei pentra nevoile eceitei staţieni. D. Obaorghie ia iceit ecart istoric mai arată că cea d­aţii lucrare in care a’* schitat clima Iaşalul, este aceea a tei St. C. Hiph­ee intitulată :Ciimatologia Iaşilor" caprinelnd observați«mile climate­ice pe seii 1879 -1880, 1894 -1901. De asemenea și d. Gheorghiat a acria două ltcrări: aTemp.statura ierbii Ie raul" In care a’«* folosit pe datele pe anii 1879, 1880 şi 1894 -1914, conchliând câ me­dia iernii la Uşii este de 1°.7 şi „Apa cl­anţă la Iaşi" in care a util rat obiec a­­ţienife pe anii 1879 1880 şi 1891-1914 Prin acest al ncoilea stada «atoral iia­dia că­lănereatră faptei că apa ce nă­vălii d­in pivelţele muitor Igcaniţe din Uşi Intre tail 1914 — 1916 a'^r fi datorit con­strain! contantei de apă da la Timişişti şl că b­arma cercetărilor ştiinţifice tte devenit el acea cantitate ds apa na era de cât o consecinţă a p­oilor şi aăpesilor mari cari au foat la acea epoci. D. Ohîoîghia care i­­ersseaai pe lector prin expaaerti ta limpede si edicaatosre. Își t­imfui lacrarei ca an apei ad­east­­e­­athteţiaaltor de cahară şi absolvenţilor li­ceala, intereit ca ai saat­e materialiceşte această etaţiena meteorologică, care in a­­anumite imp­ej arări aduce foloase reale. MERCURI 11 IUNIE 1924 Lini 16 a. e. te va itangara la Cin] hat­tal marelui das cal naţional Qhtorghe La- Iaşul literar ţine recordul. După primlana, prin teoneara, a unui ro­man original datorit apreciatei territoare Lu­ata Mantu, autoarea vosamalul „Miniaturi■ sa auanta acum că d. M­oldoviana a fost premiat cu o tută mii lei, de cătră Ministe­rs Artelor, pentru­ romanele sale. Actualmente d­e Sadovssnu publică un roman intitulat mVenia o moară pe Sitei". * La toamnă vom avea o expoziţie a mett­­trumi O Popovtet directorul şapalet de au­le-Arte, . La acea expoziţie va expune şi pictorul Octav Bănetia căteva compozițiaht. Etl s’a comemorat la Paris memoria i lat ^^Ministrul Romă list la Paris a fost invitat In tri'p lolat dt cătră primarul din Ven­dome —• „ Ventsai“ tate ars an mhl $1 dl tenti dm compondent la Iași, In lot su mera acesteia informați­­amie exmU ta prints ta compo­tul fuse si din teși, reproduce toa­te eiucubraț­iie ăla ziarele castele și fast­ișt­i din lași. Pâră ați com­entar. — Doamnele delegate ale sosU­­tâfllor dn Federația loc h înscrie pentru congresul de la Baia Mare sunt rugate a­­ la d-na Meisent Marți IO c. ora 5 pentru a-şi ridi­ca cărțile de drum şi a se consfdl­­tai asupra piscdrei. imugur«rei mmumm­­tuiul pe mormântul Anei tmU K«rnbiih — dapăatârlie rostite — Isii dimineaţă a avut lo­c la Cimi­­tirul „Eternitatea“—in prezenţa unei «s atent® Sîiecte, alcâtaitâ ornpofe­­gori, proîtsoire, eleve, scriitori şi re­prezentaţi al autorităţilor Inaugu­rarea monumentului pe mormântul defu­ctei recriltoare Ana ConUKîrs.­­bach. ha asis^at ș* membrii familiei, pre­cum și d-r* M­anaua Conta Kirrt­ba­h, fiea regretatei. S’au depus numero­­s§ bathîte de fl ri. Serviciul divin a fost cfiCîat de protoereel­e cuba șl da pre tai Aa­­driiscu, răs ^unsurile fiiad d*îe de un Cor al elevelor şcoalei normale de fete. Au rostit cuvântări dl C. Fedeleş, in numde comitetului de Iniţiativă pentru ridicarea acestui monument, aşezat lângă mormântul fratelui re­gretatei, f­losoful Vasile Conta. Dl. prof. I. Constantinescu a adus omag­ii din partea Comunei Iaşi. Dl. N. Popia inspectoral ş­i a! regiund şcolare Iaşi a vorbit In nu­ni de minsteranul instru diatei, ară­­­id meritele Anei Conta Kernbach pe tărâmul pedagogie şi şcolar. Au mai vorbit apoi doamna Cosma dia partea ş­oalei normale de fete, d-oa Petrea dia partea foaatelor d­­­eva şi d-oa Rola din partea asocis­­tel fevenijte du laș*. Cel din urmă a vorbit dr. dr. P. Z raia, Care a Învederat v aţa şi o­­pera Anei Cotta Kern&aCh. BuStui ia hroiz as z t pe soclu este opera d­ial I. M itees ’u p­ofe­­sor la școala de B^e-Arte. Rep. — Dl d'. Z£hSreactt‘Ki*man e foat nimSt proîesur agregat is f^caîtatse de medic!*! din lași.

Next