Mişcarea, iulie 1928 (Anul 22, nr. 149-173)
1928-07-22 / nr. 166
* -c i A ARQfc XXII 166 ■OT" Ua Șase km Autori® ABONAMENTE: sa.......................... 600 ted femî..................... 300 tel Bfee? etc. ua m 1200 Id REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA btsl. Piaţa Unire! Mo. 6 parde de binraa : 0^12 a. ai. 3—8 p. ra. ANUNCIURI ȘI RECLAME: Se adune» in omuBttant rsawiagtean* dbaet la adnftMrath standot lag, Piața Odri & Dreaemmm pata toate afeapte de pnbgcState DUMINICA 22 IULIE 1928 APARE ZILNIC Sub dfcrecftanea and comitet de nsdscfle După un an î atrecut un an dela moartea marelui Rege Ferdinand I şi par’că nu ne-am deprins cu Ideia că înţeleptul Suveran a dispărut dintre noi. Opera Sa înfăptuită în cursul domniei Sale este într’atâta legată de sufletul şi viitorul ţării româneşti pe care a mărit-o şi statornicit-o în hotarele ei istorice, încât generaţiile contemporane—bătrâni şi tineri-o poartă mereu cu ele. Actele sale nemuritoare, trecute în Istoria ţării şi a lumii, ne călăuzesc mereu şi ele constituie tezaurul sfânt care va menţine dealungul veacurilor dragostea către Tron şi Dinastie. Patriotismul simbolic al Regelui Ferdinand I,—Regele unităţii naţionale, Regele Ţăranilor şi Regele democraţiei româneşti,—va fi o pildă vie, că va va îndemna şi îndruma spre progres şi civilizaţie. Pe înţeleptul şi gloriosul Ferdinand I, primul Rege al României întregite, poporul român şi Istoria îl vor preamări deapururi. Sufletul marelui Rege pluteşte printre noi. Opoziţia şi împrumutul Realizarea împrumutului şi a stabilizare! instituie încă una din marile decepţii ale opoziţiei. Această opoziţie, neputincioasă în acţiunile ei politice, în toată enervarea în care saslşte, a ajuns în situaţia de a invidia şi pîzmui orice înfăptuire a partidului liberii. Ea care a făcut obstrucţie guvernelor liberala ce s’au succedat în ultimul deceniu. In toate marile probleme cari totuşi au primit soluţia şi a avut un an în urmă drept platformă chestiunea colaborărei capitalului strein. E vie iacă la aminitirea tuturor cari cunosc luptele politice in ce mod a expietat opoziţia această chestiune, cerând cu insistenţă aducerea capitalului strein, în momente în care nici nu se aranjaseră încă diferitele litigii pe care ţara le avea cu străinătatea şi când se avea compensation pe care un bun romăn şi un om de stat cu răspundere în faţa viitorului eu le putea accepta. Aceeaşi persistenţă şi in chestia emisiunei de nou bancnote. Financiarii opoziţie! se făceau luntre şi punte ca să convingi pe dl. Vintilă Brătianu—un an în urmă—că singura asanare a finanţei şi economiei naţionale ar fi fost,—pe atuncea !— sporirea emisiunii. Dar partidul liberal conştient şi hotărât, n'a urmat poveţele inzistente ale opoziţiei—«re In chestiuni atât de serioase nu făcea decât gălăgie şi obstrucţie— şi nu s’au contractat împrumuturi după cum a’a sporit emisiunea, pentru a echilibra şi consolida bndgatul statului, urmând o politică financiară care a salvat valuta şi nu ne-a dus la prăpastie la cari au ajuns alte state. Şi oricâtă pasiune ar pune politicianul de profesie, el trebui să recunoască că dl. Vintilă Brătianu, ca ministru de finanţe, a rămas marele conservator al avuţiei naţionale, aducând măsuri şi reforme frumoase care mai târziu au fost introduse şi în alte ţări, fiind impuse de necesitatea vremurilor. Situaţion«« politică şi economică a României este estezi incomparabil mai bană ca In primii ani de după război—deci un împrumut extern se poate înfiptul acum în condiţiuni incomparabil superioare. A pune clar la îndoială capacitatea prevederea şi bogata experienţă a şefului guvernului şi ministrului de resort in ce priveşte condiţiunile pe care le-ar accepta la realizarea unei atare împrumut, este o mare absurditate şi o dovadă mai mult că opoziţia, exasperată de toate marile înfăptuiri ale partidului liberal, caută ca orice chip pete la soare. Decât privind prea mult la lumina puternică a soarelui, opoziţia n’a putut vedea ce. De aceea, ne mai având viziunea realităţii, nu mai are nici simţul răspundere!. Şi astfel a’a făcut că guvernul a realizat împrumutul şi opoziţia—cu deosebire naţional-ţărănistă— a săvârşit acte din cele mai reaprobabile care îi vor apăsa conştiinţa de apururea—dacă mai are vre-un pic de conştiinţă. D. Vintilă Brătianu, preşedintele Consiliului, a expus Consili- tului de miniştri rezultatele obţinute în negocierile privitoare la stabilizare şi împrumut. Precum se ştie stabilizarea legală a monetei noastre cuprinde două operaţiuni: 1. Solidarizarea băncilor de emisiune. 2. Contractarea unui împrumut extern. In urma negocierilor cari au avut loc, solidarizarea băncilor de emisiune a fost obţinută. Pe baza studiilor făcute asupra situaţiei Bancei Naţionale a României şi în genere asupra situaţiei noastre bugetare şi economice principalele bănci de emisiune au dat adesiunea lor la operaţiunea stabilizării leului. Pe de altă parte s’au stabilit în scris condiţiunile în care, emisiunea fiind imposibilă în timpul verei, se va emite la toamnă împrumutul, şi s’a fixat avansul ce urmează a se da de pe acum. Acest împrumut România TI contractează cu grupuri financiare de prim ordin din Franţa, Anglia şi America, şi prin ajutorul acestor grupuri fşi cu concursul principalelor bănci de pe celalalte pieţe însemnate ale Europei. Prin aceasta, aproape întreaga finanţă Internaţională va fi chemată să participe la stabilizarea şi împrumutul român. In consecinţă, în urma expunerii făcute, consiliul de miniştri a hotărât să ceară la înalta Regenţă convocarea parlamentului pentru ziua de Joi 26 iulie şi să supună votului Camerei şi Senatului: 1. Un proect de lege care să autorize Banca Naţională să iscălească convenţiile cu băncile de emisiune şi să aibă de pe acum dreptul să cumpere devize după un curs stabilit de comun acord între guvern şi Banca Naţională. 2. O lege care să autorizeze guvernul să contracteze cu grupurile mai sus arătate potrivit planului stabilit un împrumut în valoare de 250.000.000 dolari din care prima tranşă va fi până la 80 milioane de dolari, asupra căreia se va acorda imediat un avans de 20 milioane de dolari. Totdeodată guvernul va supune Parlamentului convenţiunile încheiate cu Franţa pentru reglarea datoriilor de război şi convenţiunea cu purtătorii de rentă şi Stock- Exchange de la Londra. Complexul acestor măguri şi legiuiri înlesnesc Băncii Naţionale putinţa de a menţine cursul leului şi de a satisface necesităţile pieţei interne, până la încheiarea definitivă a împrumutului şi la efectuarea stabilizărei legale, cari vor desăvârşi consolidarea financiară şi economică întreprinsă în ultimii ani, precum şi întărirea creditului nostru extern, sdruncinat prin pierderile de tot felul pe cari le-am suferit de pe urma războiului mondial. O eră nouă va începe astfel în viaţa financiară şi economică a României întregite. Consolidarea financiară împrumutul extern şi stabilizarea încheierea unui împrumut de 250 milioane dolari Convocarea parlamentului pentru Joi 26 iulie Regele Ferdinand şi laşul Cuvinte Regala Teatomontare. De oraşul în care a făurit unitatea naţională înscriind cele mai glorioase pagini în istoria poporului său, Regele Ferdinand I şi-a legat sufletul. Zilele de durere dar şi de înălţare pe care defunctul Rege le-a trăit aici, în mijlocul ieşenilor, l-au făcut să resimtă puternic rolul adevărat pe care laşul la avut în istoria ţării. De aceea când a revenit pentru cea din urmă oară la Iaşi, în toamna anului 1925, pentru a inaugura palatul voevodal al laşului,—ridicat după iniţiativa şi străduinţa lui G. Q. Mârzescu—Regele Ferdinand I a lăsat Iaşului un cuvânt testamentar care ar trebui săpat cu litere de aur pe frontispiciul tuturor clădirilor culturale şi istorice ale oraşului. In cuvântarea Sa plină de înţelepciune, bunătate şi povaţă rostită la inaugurarea palatului de justiţie, Regele Ferdinand a exprimat acea dorinţă care trebuie să rămână pe veci ca un îndrumător şi un îndreptar : „Iaşul de ieri şi cel de azi ne cruţă de dureri şi de jertfe dar şi de un patriotism curat şi luminat care a ştiut ce trebue să dea dintr’ale sale pentru formarea României de ieri. De aceea el este o pildă vie pentru generaţia de azi şi cea de mâine, amintindu-i necontenit că în procesul istoric la care vroim şi trebue să urmărim cu toţi fiii frumoasei noastre ţări să ajungem noi toţi cari trăim în hotarele României întregite trebue să aducem jertfa noastră pe altarul sfintei uniri într’un stat omogen, cu aspiraţiuni şi cu iubire de patrie». Şi a închinat pentru laşii înţeleptul şi Marele Suveran, cu următoarele cuvinte testamentare: Dar azi nu ridic paharul meu pentru a fost laşul, ei pentru aceea ce sper că va fi în viitor: focar de ştiinţă, altar de iubire de patrie şi neam, in ale cărui ziduri să crească o generaţie iubitoare de ordine şi de munci serioasă, care făcând cinste gimneraţiilor trecute să fie fala generaţiilor viitoare". Cetiţi !n pagini Ila ultimele ştiri telegrafice adnotări politice Opoziţia naţional-ţărănistâ şi a convocat parlamentul cafenelelor pentru a vota contra împrumutului şi a stabilizării.... * Valul de căldură al unei cuptor este un moft pe lângă căldura înregistrată din cauza împrumutului şi astabilizării în organizaţia naţional-ţărănistă. Numai dr. Virgilică e la o temperatură de 40 grade în umbră.... * Ziarele madgeariste se întreabă dacă încheerea împrumutului e un succes sau un eşec ? Rămâne acum să se clarifice dacă eşecul e al guvernului şi succesul al opoziţiei!!.... Congresul general al librarilor — Convocat pentru zilele de 5 şi 6 August la Iaşi — Asociaţia Librarilor şi Papetarilor din oraşul şi judeţul Iaşi a trimis librarilor din ţară următoarea convocare pentru congresul din Iaşi : Ca urmare la circulara noastră trimisă, şi faţă de deriziunea luată de către d-nii editori din capitală ca pentru noul an şcolar să nu primească nici o remitendă de cărţi şcolare de curs secundar ce le vom comanda, şi ştiut fiind de către toţi, că comenzile trebuiesc făcute cu vrnnt înainte de anunţarea listelor, astfel că o parte din cărţile comandate nu figurează măcar în acele liste, această hotărâre a Editorilor constituind pentru noi pregătirea unei lovituri de care atârnă existenţa, sau inexistenţa noastră pe piaţa comercială . Asociaţia Librarilor din Iaşi sezîzându-se, s’a întrunit în două şedinţe consecutive şi după lungi discuţii s’a hotărât a se cere Editorilor un minim de indulgenţă acordasdane un termen de zece zile după deschiderea şcolilor In care timp si fim obligaţi a returna cărţile ce eventual nu vor figura în lista cărţilor introduse, iar pentru celelalte introduse să fim obligaţi ca în termen de 15 zile după deschiderea şcolilor să remitem imediat la cerere cantitatea disponibilă, iar pentru tot ce nu vom remite după acest termen şi la cerere să ne rămână în cont fix. Neadmiterea din partea d-lor Editori acestor două puncte esenţiale pentru existenţa noastră, va atrage după sine „o hotărâre de a nu comanda nici o carte de curs secundar". Această chestiune interesând deopotrivă pe toţi colegii noştri din ţară ce adresăm deci şi D-voaatră cu propunerea ţinerei unui „Congres al tuturor librarilor din ţară, în oraşul Iaşi, vechea capitală a Moldovei, pentru care fixăm zilele de 5 şi 6 August. Vă rugăm deci să binevoiţi a vă consfătui de urgenţă dimpreună cu toţi colegii D-tră din acel oraş, şi a fixa o delegaţie care să sosească la Ieşi în zile sus arătate. Veţi binevoi a ne remite de urgenţă adesiunile D-tră arătându-ne şi numărul de delegaţi, iar în urma primirei adeziunilor vom interveni la Minister pentru obţinerea reducerei obişnuite pe C. F. R., după care vă vom trimite cărţile de legitimaţii pentru călătorie. La acest congres, pe lângă chestiunea urgentă de existenţă ce ne preocupă vom mai pune la ordinea zilei şi alte chestiuni de interes profesional cu încrederea că vom putea găsi soluţii fericite pentru o mai bună existenţă». Adesi anile se vor trimite pe adresa d-lui I. Rosenthal directorul librăriei „Viaţa Românească". ECOURI In revista «Die Bühne» ce apare la Viena, consacrată tuturor manifestărilor artistice mondiale, găsim un interesant studiu în limba germană despre «Teatrul şi drama din România» datorit d-lui Ion M. Sadoveanu, inspector general în departamentul artelor. Autorul face un sumar istoric al artei teatrale româneşti până în zille noastre. Studiul este însoţit de câteva ilustraţiuni representând pe d-na Lucia Sturdza-Bukadra, I. Manolescu şi scene din «Manechinul Sentimental» şi «Meşterul Manole». * Stagiunele teatrelor naţionale din ţară vor începe la 1 Octombrie. * Excursiunile «Ateneului Taterss» a fost primite cu mare entusiasm la Turda. — Bibliotecile seminţiilor şi facultăţilor vor fi închise în tot timpul vacanţei. Deasemeni şi secretariatele. Cererile de vacanţă se vor adresa Rectoratului, care va fi deschis numai Sâmbăta.