Mişcarea, iulie 1928 (Anul 22, nr. 149-173)

1928-07-22 / nr. 166

* ­ -c i A ARQfc XXII 166 ■OT" Ua Șase km Autori® ABONAMENTE: sa.......................... 600 ted femî..................... 300 tel Bfee? etc. ua m 1200 Id REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA btsl. Piaţa Unire! Mo. 6 parde de binraa : 0­^12 a. ai. 3—8 p. ra. ANUNCIURI ȘI RECLAME: Se adune» in omuBttant rsawiagtean* dbaet la adnftMrath standot lag, Piața Odri & Dreaemmm pata toate afeapte de pnbgcState DUMINICA 22 IULIE 1928 APARE ZILNIC Sub dfcrecftanea and comitet de nsdscfle După un an î atrecut un an dela moartea marelui Rege Ferdinand I şi par’că nu ne-am deprins cu Ideia că înţeleptul Suveran a dispă­rut dintre noi. Opera Sa înfăptuită în cursul domniei­ Sale este într’atâta legată de sufletul şi viitorul ţării româneşti pe care a mărit-o şi statornicit-o în hotarele ei istorice, încât generaţiile contempo­rane—bătrâni şi tineri-o poartă mereu cu ele. Actele sale nemuritoare, trecute în Istoria ţării şi a lumii, ne călăuzesc mereu şi ele constituie tezaurul sfânt care va menţine dealungul veacurilor dragostea către Tron şi Dinastie. Patriotismul simbolic al Regelui Ferdinand I,—Regele unităţii naţionale, Regele Ţăranilor şi Regele democraţiei româneşti,—va fi o pildă vie, că va va îndemna şi îndruma spre progres şi ci­vilizaţie. Pe înţeleptul şi gloriosul Ferdinand I, primul Rege al Româ­niei întregite, poporul român şi Istoria îl vor preamări deapururi. Sufletul marelui Rege pluteşte printre noi. Opoziţia şi împrumutul Realizarea împrumutului şi a sta­bilizare! instituie încă una din ma­rile decepţii ale opoziţiei. Această opoziţie, neputincioasă în acţiunile ei politice, în toată enerva­rea în care sa­slşte, a ajuns în si­tuaţia de a invidia şi pîzmui ori­ce înfăptuire a partidului liberii. Ea care a făcut obstrucţie guver­nelor liberala ce s’au succedat în ul­timul deceniu. In toate marile pro­bleme cari totuşi au primit soluţia şi a avut un an în urmă drept plat­formă chestiunea colaborărei capita­lului strein. E vie iacă la aminitirea tuturor cari cunosc luptele politice in ce mod a expietat opoziţia această chestiu­ne, cerând cu insistenţă aducerea ca­pitalului strein, în momente în care nici nu se aranjaseră încă diferitele litigii pe care ţara le avea cu străi­nătatea şi când se avea compensation­ pe care un bun romăn şi un om de stat cu răspundere în faţa viitorului eu le putea accepta. Aceeaşi persistenţă şi in chestia e­­misiunei de nou­ bancnote. Finan­ciarii opoziţie! se făceau luntre şi punte ca să convingi pe dl. Vintilă Brătianu—un an în urmă—că singu­ra asanare a finanţei şi economiei naţionale ar fi fost,—pe atuncea !— sporirea emisiunii. Dar partidul liberal conştient şi hotărât, n'a urmat poveţele inzis­­tente ale opoziţiei—«re In chestiuni atât de serioase nu făcea decât gă­lăgie şi obstrucţie— şi nu s’au con­tractat împrumuturi după cum a’a sporit emisiunea, pentru a echilibra şi consolida bndgatul statului, ur­mând o politică financiară care a sal­vat valuta şi nu ne-a dus la prăpas­tie la cari au ajuns alte state. Şi oricâtă pasiune ar pune politi­cianul de profesie, el trebui să re­cunoască că dl. Vintilă Brătianu, ca ministru de finanţe, a rămas marele conservator al avuţiei naţionale, a­­ducând măsuri şi reforme frumoase care mai târziu au fost introduse şi în alte ţări, fiind impuse de necesi­tatea vremurilor. Situaţion«« politică şi economică a României este estezi incomparabil mai bană ca In primii ani de după război—deci un împrumut extern se poate înfiptul acum în condiţiuni in­comparabil superioare. A pune clar la îndoială capacitatea prevederea şi bogata experienţă a şefului guvernului şi ministrului de resort in ce priveşte condiţiunile pe care le-ar accepta la realizarea unei atare împrumut, este o mare absur­ditate şi o dovadă mai mult că o­­poziţia, exasperată de toate marile înfăptuiri ale partidului liberal, caută ca orice chip pete la soare. Decât privind prea mult la lumina puternică a soarelui, opoziţia n’a pu­tut vedea ce. De aceea, ne mai având viziunea realităţii, nu mai are nici simţul răs­pundere!. Şi astfel a’a făcut că guvernul a realizat împrumutul şi opoziţia—cu deosebire naţional-ţărănistă— a să­vârşit acte din cele mai reaprobabile care îi vor apăsa conştiinţa de apu­­rurea—dacă mai are vre-un pic de conştiinţă. D. Vintilă Brătianu, preşedin­tele Consiliului, a expus Consili- t­ului de miniştri rezultatele obţi­nute în negocierile privitoare la stabilizare şi împrumut. Precum se ştie stabilizarea le­gală a monetei noa­stre cuprinde două operaţiuni: 1. Solidarizarea băncilor de emisiune. 2. Contractarea unui împru­mut extern. In urma negocierilor cari au avut loc, solidarizarea băncilor de emisiune a fost obţinută. Pe baza studiilor făcute asupra situaţiei Bancei Naţionale a Româ­niei şi în genere asupra situaţiei noastre bugetare şi economice prin­cipalele bănci de emisiune au dat adesiunea lor la operaţiunea stabi­lizării leului. Pe de altă parte s’au stabilit în scris condiţiunile în care, emisiunea fiind imposibilă în­ tim­­pul verei, se va emite la toam­nă împrumutul, şi s’a fixat a­­vansul ce urmează a se da de pe acum. Acest împrumut Ro­mânia TI contractează cu gru­puri financiare de prim ordin din Franţa, Anglia şi America, şi prin ajutorul acestor grupuri fşi cu concursul principalelor bănci de pe celalalte pieţe însemnate ale Europei. Prin aceasta, aproape întrea­ga finanţă Internaţională va fi chemată să participe la stabili­zarea şi împrumutul român. In consecinţă, în urma expu­­nerii făcute, consiliul de miniş­tri a hotărât să ceară la înalta Regenţă convocarea parlamen­tului pentru ziua de Joi 26 iu­lie şi să supună votului Came­rei şi Senatului: 1. Un proect de lege care să autorize Banca Naţională să is­călească convenţiile cu băncile de emisiune şi să aibă de pe acum dreptul să cumpere devi­ze după un curs stabilit de co­mun acord între guvern şi Ban­ca Naţională. 2. O lege care să autorizeze guvernul să contracteze cu gru­purile mai sus arătate potrivit planului stabilit un împrumut în valoare de 250.000.000 dolari din care prima tranşă va fi până la 80 milioane de dolari, asupra căreia se va acorda imediat un avans de 20 milioane de dolari. Totdeodată guvernul va supune Parlamentului convenţiunile înche­­iate cu Franţa pentru reglarea datoriilor de război şi convenţiu­­nea cu purtătorii de rentă şi Stock- Exchange de la Londra. Complexul acestor măguri şi legiuiri înlesnesc Băncii Naţiona­le putinţa de a menţine cursul leului şi de a satisface necesită­ţile pieţei interne, până la înche­­iarea definitivă a împrumutului şi la efectuarea stabilizărei legale, cari vor desăvârşi consolidarea fi­nanciară şi economică întreprinsă în ultimii ani, precum şi întărirea creditului nostru extern, sdrunci­­nat prin pierderile de tot felul pe cari le-am suferit de pe urma răz­boiului mondial. O eră nouă va începe astfel în viaţa financiară şi economică a României întregite. Consolidarea­ financiară împrumutul extern şi stabilizarea încheierea unui împrumut de 250 milioane dolari Convocarea parlamentului pentru Joi 26 iulie Regele Ferdinand şi laşul Cuvinte Regala Teatomontare. De oraşul în care a făurit unitatea naţională înscriind cele mai glorioase pagini în istoria poporului său, Rege­le Ferdinand I şi-a legat sufletul. Zilele de durere dar şi de înălţare pe care defunctul Rege le-a trăit aici, în mijlocul ieşenilor, l-au făcut să re­simtă puternic rolul adevărat pe ca­re laşul la avut în istoria ţării. De aceea când a revenit pentru cea din urmă oară la Iaşi, în toamna a­­nului 1925, pentru a inaugura palatul voevodal al laşului,—ridicat după iniţiativa şi străduinţa lui G. Q. Mâr­­zescu—Regele Ferdinand I a lăsat Ia­şului un cuvânt testamentar care ar trebui săpat cu litere de aur pe fron­tispiciul tuturor clădirilor culturale şi istorice ale oraşului. In cuvântarea Sa plină de înţelep­ciune, bunătate şi povaţă rostită la inaugurarea palatului de justiţie, Re­gele Ferdinand a exprimat acea do­rinţă care trebuie să rămână pe veci ca un îndrumător şi un îndreptar : „Iaşul de ieri şi cel de azi ne cruţă de dureri şi de jertfe dar şi de un patriotism curat şi luminat care a ştiut ce trebue să dea dintr’ale sale pentru formarea României de ieri. De aceea el este o pildă vie pentru gene­raţia de azi şi cea de mâine, amintin­­du-i necontenit că în procesul istoric la care vroim şi trebue să urmărim cu toţi fiii frumoasei noastre ţări să ajungem noi toţi cari trăim în hotarele României întregite trebue să aducem jertfa noastră pe altarul sfin­tei uniri într’un stat omogen, cu aspi­­raţiuni şi cu iubire de patrie». Şi a închinat pentru laşii înţeleptul şi Marele Suveran, cu următoarele cuvinte testamentare: Dar azi nu ridic paharul meu pen­tru a fost laşul, ei pentru a­ceea ce sper că va fi în viitor: fo­car de ştiinţă, altar de iubire de pa­trie şi neam, in ale cărui ziduri să crească o generaţie iubitoare de or­dine şi de munci serioasă, care fă­când cinste gimneraţiilor trecute să fie fala generaţiilor viitoare". Cetiţi !n pagini Il­a ultimele ştiri telegrafice adnotări politice Opoziţia naţional-ţărănistâ şi a convocat parlamentul cafenelelor pentru a vota con­tra împrumutului şi a stabilizării.... * Valul de căldură a­l unei cuptor este un moft pe lângă căldura înregistrată din cauza împrumutului şi a­­stabilizării în organiza­ţia naţional-ţărănistă. Numai dr. Virgilică e la o temperatură de 40 grade în umbră.... * Ziarele madgeariste se întreabă dacă în­­cheerea împrumutului e un succes sau un eşec ? Rămâne acum să se clarifice dacă eşecul e al guvernului şi succesul al opoziţiei!!.... Congresul general al librarilor — Convocat pentru zilele de 5 şi 6 August la Iaşi — Asociaţia Librarilor şi Papetarilor din oraşul şi judeţul Iaşi a trimis librarilor din ţară următoarea convocare pentru congresul din Iaşi : Ca urm­are la circulara noastră trimisă, şi faţă de deriziunea luată de către d-nii editori din capitală ca pentru noul an şcolar să nu primească nici o remitendă de cărţi şcolare de curs secundar ce le vom comanda, şi ştiut fiind de către toţi, că comenzile trebuiesc făcute cu vrnnt înainte de anunţarea listelor, astfel că o parte din cărţile comandate nu figurează măcar în acele liste, această hotărâre a Editorilor constituind pentru noi pregăti­rea unei lovituri de care atârnă existenţa, sau inexistenţa noastră pe piaţa comer­cială . Asociaţia Librarilor din Iaşi sezî­­zându-se, s’a întrunit în două şedinţe consecutive şi după lungi discuţii s’a ho­tărât a se cere Editorilor un minim de in­dulgenţă acordasdane un termen de zece zile după deschiderea şcolilor In care timp si fim obligaţi a returna cărţile ce eventual nu vor figura în lista cărţilor in­troduse, iar pentru celelalte introduse să fim obligaţi ca în termen de 15 zile după deschiderea şcolilor să remi­tem imediat la cerere cantitatea disponibilă, iar pentru tot ce nu vom remite după acest termen şi la cerere să ne rămână în cont fix. Neadmiterea din partea d-lor Editori acestor două puncte esenţiale pentru exis­tenţa noastră, va atrage după sine „o ho­tărâre de a nu comanda nici o carte de curs secundar". Această chestiune interesând deopotrivă pe toţi colegii noştri din ţară ce adresăm deci şi D-voaatră cu propunerea ţinerei unui „Congres al tuturor librarilor din ţară, în oraşul Iaşi, vechea capitală a Mol­dovei, pentru care fixăm zilele de 5 şi 6 August. Vă rugăm deci să bine­voiţi a vă con­­sfătui de urgenţă dimpreună cu toţi co­legii D-tră din acel oraş, şi a fixa o de­legaţie care să sosească la Ieşi în zil­e sus arătate. Veţi binevoi a ne remite de urgenţă a­­desiunile D-tră arătându-ne şi numărul de delegaţi, iar în urma primirei adeziunilor vom interveni la Minister pentru obţine­rea reducerei obişnuite pe C. F. R., după care vă vom trimite cărţile de legitimaţii pentru călătorie. La acest congres, pe lângă chestiunea urgentă de existenţă ce ne preocupă vom mai pune la ordinea zilei şi alte chestiuni de interes profesional cu încrederea că vom putea găsi soluţii fericite pentru o mai bună existenţă». Adesi anile se vor trimite pe adresa d-lui I. Rosenthal directorul librăriei „Viaţa Românească". ECOURI In revista «Die Bühne» ce apare la Viena, consacrată tuturor manifestărilor artistice mondiale, găsim un interesant studiu în limba germană despre «Teatrul şi drama din România» datorit d-lui Ion M. Sadoveanu, inspector general în de­partamentul artelor. Autorul face un sumar istoric al artei teatrale româneşti până în zille noastre. Studiul este însoţit de câteva ilustraţiuni representând pe d-na Lucia Sturdza-Bu­kadra, I. Manolescu şi scene din «Mane­chinul Sentimental» şi «Meşterul Manole». * Stagiunele teatrelor naţionale din ţară vor începe la 1 Octombrie. * Excursiunile «Ateneului Taterss­» a fost primite cu mare entusiasm la Turda. — Bibliotecile seminţiilor şi facultăţi­­lor vor fi închise în tot timpul vacanţei. Deasemeni şi secretariatele. Cererile de vacanţă se vor adresa Rec­toratului, care va fi deschis numai Sâm­băta.

Next