Moldova Liberă, ianuarie-martie 1947 (Anul 4, nr. 685-759)
1947-01-01 / nr. 685
----------4 pagini iOO jeț fe^áöj m.,c....................................................................................,M7 Director: Prof. Uii i v. C, B ALMUȘi 8,, 37 I ZIAR DE INFORMAȚIE Șl R E P O R T A J | . TM .V aSSK^iu | M oldova lib ______-______ MU 1 Prilej de retrospect lachelem un an de activitate. La 1 Judecăm realizările, se cântă«8] în examenul obiectiv al faptelor dacă s*a isbutit în noul mers, dacă am avut obstacole, dacă t*am învins. Deasemeni, cu încredere să privim cum se des* fac noui prospective, cum se clădește o altă temelie a societă tii umane. In ce ne privește. In această kivire respectivă, ne vom opri mai întâi la acordul dela Moscova. Acum un an, cele trei puteri învingătoare au căzut la Snțelegere și au luat hotăriri care ne-au vizat direct. Din acest acord în care, ținându-se sama de Jocul intern al forțelor noastre politice, s’a limitat la fastă valoare aportul partidelor â lor Maniu și Brătianu, presa Și propaganda acestora și*a al* dtuit un suprem argument pe mare Pan repetat până la sleirea sî definitivă,In exclamarea continuă a nerespectării amintitului acord cu scopul de*a antrena în afacerile noastre interne sera* «afarii lui, iată la ce s’a redus activitatea opoziției cu tipse democratice. 1 în fond, în ordinea politicii interne și externe, litera acordului a fost stimată fără reticență. Pentru acest motiv, s’a trecut la unanima recunoaștere a guvernului, în virtutea aceleiași respectări, la Conferința Mei, România și-a spus răspics! părerea și a câștigat revendicările solicitate rupând astfel rețeaua intrigii țesută peste hotare de oamenii tribulațiilor politicianiste aflați In stipendiile ««acțiunii. In acest răstimp guvernul a acordat presei „istorice” libertatea exprimării. Prin aceste oficine s a scurs veninul „istoric”. In rândurile acestei prese (care cerșește și astăzi libertate) s’a p utut citi ura de castă, ațâțarea, fraza șovină.Presa opoziției „istorice” a mobilizat adjectivele triviale, insultele, reaua credință, nici o analiză constructivă, nici un cuvânt de justă calificare nu #• putut citi în organele de partid ale d. Maniu și Brătianu. Neținând seama de această voce în deșert, guvernul a pășit la realizări concrete. Dar a avut de luptat cu sabotajul moșieresc pe care l-a învins prin actele de proprietate veșnică a«ordone plugarilor cu tendința de dislocare a economiei nationale și a compromiterii fondului valutar pe care le-a stăvilit ior în recenta naționalizare a Institutului de emisiune. Supunându-se aceluiaș acord de la Moscova, guvernul fi efectuat alegeri pașnice prin care a dat o lovitură de moarte reacțiunei „istorice". Poziția istorică a fost și de această dată negativistă și disimulatorie. Abținerea strategică de la problemele celui mai autorizat tel politic a avut de țintă perpet«rea mitului popularității isioiice «drobii la 19 Noembrie și infirmarea corpului ales. Această atitudine sfârșită cu gestul retragerii a încriminat insă voința populară și pentru acest motiv massele producătoare au mai avut o pildă de reacționarism efectuate în marginele aceleiași strategii de clasă profitoare, întărit cu forțe noui, trecând în mod hotărât la o restaurare economică, guvernul și parlamentul dă acum altă bătalie, lupta va zdrobi baza economiei liberaliste și va stârpi nepotismul Industrial. Etatismul realizat are drept scop ieftinirea și sporirea producției, deci voiește să atingă idealul largei consumații a maselor să înlăture profitul capitalist. Din această perspectivă, viața economica se anunță a veni la un puls normal, din această perspectivă, privind lupta dintre democrație și reacțiune, se poate afirma că odată desființați factorii materiali, postamentul economiei despotice, vom păși într’o nouă viață de bună stare și de respect al muncii creatoare. G. MĂRGĂRIT Brutăriile ieșene distribuie astăzi pâine Oficiul Economic de pe lângă Primăria Municipiului Iași ne face cunoscut că brutăriile ieșene distribuie astăzi cetățenilor rația de pâine. Rația pentru o persoană este de 250 gr. și va costa 800 lei. Distribuția se face cu bonul la rând din carelv *Ticner. ITitTMSli Noile legi economice adoptate de Parlamentul român constitue o nouă victorie împotriva reacțiunii Un comentarîu ai posteai da rsdi © Moscova MOSCOVA.Postul de radio Moscova transmite un comentariu al lui Linetzki cu privire la situația din România, în care se spune între altele: Democrația românească a înregistrat o nouă victorie împotriva reacțiunii. NOUĂLE LEGI ECONOMICE ADOPTATE DE PARLAMENTUL ROMÂN, AU SMULS DIN MÂINILE REACȚIUNII UNA DIN ARMELE CU CARE ACEASTA LUPTA ÎMPOTRIVA RENAȘTERII ROMÂNIEI DEMOCRATE. Partidele istorice reacționare din România LUPTĂ ÎMPOTRIVA DEMOCRAȚIEI ROMÂNEȘTI în strânsă legătură cu capitalul bancar și bursa neagră, deținând importante pârghii împiedeca refacerea țării. Planurile de luptă ale reacțiunii sunt destul de complicate, ea făcând uz de speculație, sabotaj, dezorganizare și subminarea valutei naționale, menite să tulbure liniștea și siguranța generală. Aceasta este o luptă suhversivă dusă de „eroii“ bursei negre, de speculanții cu valută și de falsificatorii de bani. LUPTA DINTRE DEMOCRAȚIE ȘI REACȚIUNE ESTE LEGATĂ DE LUPTA CONTRA DIFICULTĂȚILOR ECONOMICE. SUCCESELE POLITICEI CREEAZĂ DEMOCRATE PREMIZELE PENTRU RENAȘTEREA ECONOMICĂ, DUPĂ CUM LA RÂNDUL LOR, PROGRESELE ECONOMICE CONSOLIDEAZĂ POZIȚIA DEMOCRAȚIEI. Legea pentru etatizarea Băncii Naționale, constitue un important succes politic. » I Românii nu-și vor da țara pe mâna campaniilor monopoliste străine, care vor să-și recapete vechea lor influență. Prin nouile sale legi, Parlamentul român a dat un răspuns prompt celor ce vor să amaneteze țara cămătarilor străini. gMIMMNBggWBIMBMMMMM _____ Tulburările din China sunt mereu la ordinea zilei și de concentrează asupra lor atenția opiniei publice mondiale dat fiind amploarea și importanța forțelor care sunt angajate acolo. Dar China mai este încă astăzi cu oi regimul „democratic” al lui Ciang-Ihai-Șeb,ara inegalităților și a injustiției sociale. Reproducem mai jos după „La Marsiillaise", un reportaj al trimisului special al acestei reviste la Peiping, George S. Heath. Tocmai cumpărasem fructe exotice, într’o băcănie din Peiping și mă întorceam la hotel printr’una din acele străduțe înguste unde stăpânește mirosul de canal și de orez svântat, când, încercând să evit o mașină americană care, fără claxon, întorcea un colț de stradă fărâmițând galantarele negustorilor ambulanți, privirea mea fu atrasă de o adunare de oameni. In centrul grupului, un colonel din armata naționalistă, slab și uscat, cu ochelari de aur care-i ascundeau privirea, discuta cu vehemență. Doi tineri copii chinezi, îl interpelau în termeni destul de grosolani, aprobați cu voce tare de spectatori: Pălărie de lotus ce ești, crezi oare că suntem orbi ? U.N.R.R.A. a livrat cri tone de orez, legume și conserve Și asta durează de o lună de zile. De ce nu ne primim rațiile 7 „Cei ce fac războiul austrvoe de toate forțele lor“ răspundea arțăgos colonelul. Și cumr mulțimea devenea amenințătoare, el își scoase revolverul, și amenințând, își făcu drum ia ln timpul războiului din Spania Această scena trebuiam s’o văd de multe ori reînoită împotriva condotierilor care comandă armata naționalistă, înarmată și aprovizionată de americani și care dela Honan, dela Hupeh și Shanghai și Haidow încearcă să pună mâna pe Yenan Shendi și Shantung. Am stat de vorbă cu oameni din popor și din mica burghezie. N’am auzit decât un strigăt . Dictatură și această imensă simpatie și complicitate în favoarea armatei democratice a lui Cian en - Lai care luptă cu atâta eroism pentru a salva Republica chineză confiscată de mareșalul Ciang- Kai-Sek. Ca în timpul războiului din Spania... In această după amiază, la Ichang, avioanele democrate au bombardat periferiile în care se ascunseseră naționaliștii. General-maiorul din Ichang, ca represalii, a arestat 500 ostateci din populația muncitorească a orașului. Am văzut defilând lungul cortegium al acestor nenorociți. Cei mai mulți abia se târau, implorând să li se dea ceva „Rezervat pentru ofițeri“ Am vrut să asist la prânzul unei familii : tată, mamă și copii. Nu aveau ca hrană decât un kilogram de orez și niște plăcinte de orz și câte o jumătate de ceașcă de ceai. „De trei luni de zile nu avem altă mâncare“. „Da, a adăugat tatăl, U. N. N. R. A. ne aprovizionează dar generalii confiscă totul pentru trupe. Ar fi normal, dacă am fi încă în război împotriva japonezilor. Dar acest război este un război civil. Soldații naționaliști sunt mercenari. Tinerii sunt atrași prin salarii grase și hrană abundentă. Mulți se — (Continuare în pag. 2-a) — Reportajul nostru extern in China copii mor de foame în fața palatului generafilor de mâncare. I.C.U, „M. EMINESCU'j Casa din Culiță face Un reportaj Am luat-o pieptiș pe panta străzii Carol sau a străzii „boerești“ cum pe drept cuvânt i se spunea odinioară acestei artere ale lașului. Numai câteva sute de metri, parcurși cam în silă din cauza zăpezii cu care ne-a P5”ÍxU„f ffericit cerul în ultimul timp și ne aflăm în fața unui imobil masiv. Acum câțiva ani își avea aici sediul liceul Militar, apoi această casă a servit nemților de cazarmă și care la plecare au avut grijă s’o prefacă într’o mare de ruini. Astăzi acest imobil e în parte renovat și adăpostește continuu câteva sute de copii din regiunea noastră care după o severă triere sunt transportați în județele în care pământul a fost mai darnic. Deși Duminică, activitatea nu e întreruptă „Căminul de Triere Nr. 1 C.A.R.S.“ Așa sună literile imprimate pe o firmă spânzurat.S la înfiarpA r prin#' mai# •--- — --------- r**"v*t----Străbat curtea, călcând după linia unei pârtii săpată în zăpadă de pașii celor ce călcaseră înaintea mea pe aceleași locuri. In fața intrării două tunuri străvechi străjuiesc ca o a btradei Carol „zemenastică“. Povestea lui Pârniță, cu copii, zâne și iepe năsdrăvane menințate împotriva celor ce îndrăznesc sa Datrunci în cetatea celor ce au suferit din plin ororile unui război nefast. Deși Duminică, activitatea e aciași ca și în cursul săptămânii. In cancelarie găsim pe surorile Eclosub, Popa și Mariana Gâdei care îndeplinesc ultimile formalități în vederea transportului de copii ce are loc în seara aceleiași zile. Se controlează plicurile individuale ce conțin actele personale ale fiecărui copil ce părăsește lașul. Culisă face „zeme-Btnît»23. Intrăm în salonul Nr. 1. Un „bună ziua“ sglobiu strigat în cor de copii de murmură plăcut în urechi. Circa 50 copii de vârste diferite aliniați câte patru, cu privirile ațintite spre d-na înv. Pascu, execută variate figuri cu mâinile. E ora de educație fizică. — „Unu, doi, trei, lăsați-vă pe vârfuri, se aude comanda instructoarei“. Atenția mi-e atrasă de un omuleț, dolofan cu ochii de cicoare, ce a înțeles că această „comandă“ înseamnă să se așeze de a binelea. Mă apropriu de el și-l întreb cum îl cheamă. — „Mă cheamă Culiță“. — Și al cu ești — insist eu. — „A lu mama, că tată n’am“. L’am întrebat apoi pe Culiță de ce s’a așezat jos, la care el mi-a răspuns mândru și grav. — „Apoi mata nu vezi că noi fasem zemenastică ? Pentru educația generală a copiilor și care cere o pregătire specială, au fost detașați aici d-nele înv. Brumă, Pascu, Cusnevici, Petrescu, Ștefârță, d-ra Fedeleș și dl. înv. Pascu. Deasemeni F.D.F. R. trimite zilnic câte o doamnă care face de serviciu prin rotație. — (Continuare în pag. 2-a) — .■..ILI --- -------------- ULEIUL... LAXATIV Circulă de câtva timp pe plată un fel de ulei, combinație fantezistă, datorită — se spune — unui tânăr speculant ieșan, între uleiul de floarea soarelui și uleiul de parafină. Marfa se vinde tn prăvălii și pe la tărăbi, insă cine cumpără odată, se consideră vindecat de.. constipație. Chestia comportă glumă multă, însă e tragic că populația să fie lăsată la discreția fiecărui excroc ingenios și otrăvitor public. Credem că autoritățile polițienești și sanitare ar trebui să fie cât se poate de atente la aceste operațiuni care frizează legea speculei și codul penal. Combinatorii laxtterului specific ieșan trebuesc dibuiți—e cât se poate de ușor acesta — și băgați la pușcărie. Și acolo obligați să consume propriul lor fabricat , până ce se vor sătura de bani și de speculă. Fiul lui Roosevelt împotriva politicii președintelui Travian adera ideile și idealurile tatălui meu“ . Dl. Eliot Roosevelt a mai declarat că va lua parte la campania electorală din 1947 (alegerile prezidențiale) și că va lupta atât împotriva actualei politici externe cât și iuel a adăugat: „Continui să i terne, a președintelui Truman NEW-YORK. (Radio). Dl. Eliot Roosevelt, fiul fostului președinte Franklin Roosevelt s’a înapoiat în Statele Unite, din vizita pe care a făcut-o în Uniunea Sovietică. Sosind pe aerodromul Laguardia, de lângă New-York, între economate și emisiune -Oamenii obișnuiți se înhume căruța înaintea calului.— Economatele și oficiile de aprovizionare și înghețarea prețurilor.— Păcate din trecut și învățăminte pentru viitor.— Discuțiuni în jurul noilor legi economice — Ne ținem de cuvânt și discutăm argumentele critice ale d-lui C. v. de la „Liberalul“ cu privire la noile legi economice. Spune d-sa că, „economatele și oficiile economice creiate peste noapte pe cale de legi fiind lipsite de fondări vor fi finanțate prin credite de către Banca Națională. Este interesant de știut la cât se vor ridica aceste credite. Realizarea practică a intenției legiuitorului ar necesita o masivă sporire a emisiunii Băncii Naționale. In asemenea condițiuni e ușor de înțeles că economatele vor contribui la devalorizarea monedei și deci la o rapidă creștere a costului vieței...“. D. C. V. discută pe bază d axiome preconcepute și câ „ se poate de fixe. D-sa a auzit de undeva că este o legătură între emisiune și prețuri și de accia credem că nivelul prețurilor de pe piață se conduce după baza de aur a monedei de hârtie sau după cât de ridicat este plafonul emisiunei. Dealtfel domnii brătieniști de la conducerea Băncii Naționale au creiat un adevărat mit în jurul aurului din tezaurul respectiv. Și noi suntem de părere că este o legătură între emisiune și prețuri. Insă prețurile mărfurilor de primă necesitate nu depind de emisiune, ci de abundența mărfurilor de pe piață și de modul prompt în care circulă. Faptul că la Timișoara se vinde kgr, de făină de grâu cu 3000 lei și la Iași cu 30.000, dovedește suficient că cu acelaș leu, cu aceiași acoperire aur, din aceiași emisiune, se poate cumpăra de 10 ori mai mult la Timișoara decât la Iași... Legătura dintre emisiune și prețuri s’ar putea asemăna cu aceia care este între căruță și cal. Așa după cum trage calul căruța, prețurile trag după dânsele emisiunea. Cu cât se scumpesc prețurile pe piață, cu atâta se simte nevoe de mai mute monede, g! de aceia ete sunt reclamate pe piața Dr. C. V. când afirmă că numai din simplul fapt al sporirii emisiunii Băncii Naționale, ar rezulta „rapida creștere a costului vieții“ nu face altceva decât că așează căruța înaintea calului. Nu este vina guvern«!«! dacă domnișorii dela „Liberalul“ de mult ce se plimbă cu limuzinele nu știu cum se înhamă o căruță. Faptul grav este că aceiași pricepere © dovedesc acești domnișori și nu compujrclte probleme de economie în care se amestecă și ceia ce e și mai grav este că le discută, au pretenția că „fac critică“ și își zăpăcesc partizanii cu axiome confuze și perimate. D. C. V. a mai auzit ceva despre legătura dintre puterea de cumpărare a economatelor și prețurile mărfurilor. Ia Este adevărat că punându-se dispoziție economatelor AWArtif <! Ani’ t UO Licutiv. Diaclov, capabile să cumpere foarte multe mărfuri de pe piață și deci să mărească enorm de mult cererea. S’ar produce într’adevăr o scumpire a mărfurilor dacă economatele au lăsate la libera concurență între ele așa cum s’a întâmplat în foarte multe astă vară. Unele Oficii cazuri nomice județene, care Econud C. PRIBOI — (Continuare în pag. 2-a) r— si esfedere» conductei de apă Timf§©§!§ In două puncte principale de pe conducta Timișești s’au produs în ultimele zile pierderi de apă. Intreprinderele Comunale au luat măsuri din timp, trimițând în aceste puncte nevralgice echipe de lucrători care au și început lucrul pe teren. Deocamdată nu este cazul să se închidă apa, întrucât prin munca începută la timp, a fost preîntâmpinată această situație. Insă din cauza lucrărilor care se îndeplinesc, debitul de apă care vine în oraș e mult redus în raport cu debitul normal. De aceea populația orașului e invitată să facă economie la consumul de apă. In câteva zile lucrările de pe conductă vor fi terminate. S gară din județa aclă cu focuri da mii Un îndrăzneț atac banditesc s’a petrecut în comuna Bosia, din jud. Iași. țeni In timp ce mai mulți cetădin comuna așteptau personalul de Iași, au fost atacați cu focuri de armă de către necunoscuți. Timp de 30 de minunte ei au fostinuti sub teroarea armelor. Datorită intervenții unei patrule de jandarmi, unul din autorii atacului a fost arestat. La cercetări, acesta a declarat că se numește G. C. Petrache și e originar din satul Boteni din aceiaș comună. Cercetările sunt în curs. c im Lemne... Lemnele au devenit azi așa de scumpe, încât e de prevăzut că în curând o să le cumpărăm nu cu căratul la domiciliul ci cu caratul ca pe aur. Lemnele se vând pe piață cu un preț care ar face să i se zbârlească părul chiar pe capul d-lui Mihai Popovici care e chel și milionar. Cetățenii care au uluci de lemn la casă, să-i păzească bine căci chiar întiiiițile celor mai oneste persoane au început să se nască idei subversive; iar cuținut mărturisesc că de câtva timp uităndu-mă la gura sobei ce-mi cere zădarnic de mâncare, arunc priviri sinistre scaunelor, dulapului, bastonului meu, până și focului cu care scriu aceste rânduri ; o să fiu nevoit să le arunc pe rug; e tot ce mi-a mai rămas de lemn în casă, deoarece chiar păduchii de lemn, săracii mi-au murit de frig. Ce-i drept, Ardealul dir hosili cotidiene lemne, mându-ne să-l desrobim ne-a amintit de mult prin glasul poetului: „La noi sunt codri verzi de brad“ Dar s’ar fi putut ca in locul poetului să fie vre’un demagog istoric de-al vostru, care ne-ar fi momit cu alte chilipiruri nu cu brazi, lemne de construcție, nu de foc, și încă verzi. Un asemenea polician ne-ar fi spus înainte de alegeri: La noi cont codrii, fag și cer Nu-i lipsă la cântare. Noi vă vom îi calorifer Ia iarna asta mare. „.Dar, uite, parcă mă’rtcalzii pomenind de realizarea visului nostru milenar și amT uitat ca prin vrajă visul meu ca să zic așa milenar. Deci fraților, imitați-m L deocamdată căldură și fac sacru, că o să avem și căldură de o să ne plângem că-i prea multă... .../’? Iulie și Ar;