Munca, aprilie 1953 (Anul 9, nr. 1703-1728)

1953-04-01 / nr. 1703

Lîilioîecs C?^ u ar Regioi­ aU SIBIU Proletari din toate țările, uniți-vă ! Munca 085AN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Nr. 1703 Miercuri 1 Aprilie 1953 4 pag. 20 bani Bugetul sindicatelor pe 1953 . Plenara Consiliului Central al Sindica­telor din R.P.R., care a­ avut loc în ziua de 20 Martie a.c., a discutat și aprobat bugetul mișcării sindicale pe anul 1953, buget care constituie baza materială a desfășurării întregii activități sindicale din țara noastră. In raport cu 1952, bugetul din acest an arată o creștere de 15,43 la sută atât la venituri cât și la cheltuieli. Bugetul centralizat al sindicatelor pe anul în curs se caracterizează în primul rând prin faptul că el prevede reducerea cheltuielilor administrative și folosirea unor fonduri mai mari pentru munca cul­turală și ajutorarea materială a membri­lor de sindicat, așa cum a indicat cel de al III-lea Congres al Sindicatelor. Suma alocată în noul buget pentru activitatea culturală de massă, de pildă, a crescut cu 8,95 la sută față de anul 1952. Pentru activitatea sportivă sunt prevăzuți 77.756.470 lei, iar pentru ajutorarea ma­terială a membrilor de sindicat sunt de­­asemeni fixate sume importante. Toate a­­cestea arată odată mai mult grija ce o acordă Consiliul Central al Sindicatelor din R.P.R. nevoilor cultural-sociale me­reu în creștere ale oamenilor muncii. Din fondurile alocate anul acesta se vor înființa noi cluburi și colțuri roșii, vor fi amenajate noi terenuri sportive, va fi procurat echipamentul respectiv, etc. Ținâmdu-se seama de importanța ridi­cării nivelului politic și cultural al acti­viștilor sindicali, anul acesta au fost des­tinate sume și mai mari în acest scop. Numai pentru funcționarea școlilor de cadre s’au prevăzut 33.962.068 lei. Spre deosebire de anii precedenți, în bugetul pe 1953 s’a creiat un articol special pen­tru plata profesorilor de limba rusă. Șco­larizarea și instruirea cultural-politică noi sute și mii de activiști sindicali, lu­a­minarea lor cu învățătura leninist-stali­­nistă, care îi va ajuta să-și îndeplinească cu succes marile sarcini ce se stau in față, vor face ca activitatea sindicală să se ridice pe o treaptă superioară. Princi­piul cotelor variabile din cotizații și fon­dul cultural-sportiv au fost menținute și în bugetul pe anul 1953, dat fiind că prin introducerea cotelor variabile s-au obți­nut rezultate pozitive în anii 1951—1952, ajungându-se la o repartizare mai justă a fondurilor după necesitățile reale. Tre­bue subliniat în special faptul că în ve­derea întăririi centrului de greutate al activității sindicale jos, în întreprinderi, s-au prevăzut în buget cote mai mari de­cât în 1952 pentru comitetele de între­prindere. Bugetul centralizat al sindicatelor pe 1953 asigură mijloacele materiale nece­sare desvoltării și întăririi activității sin­dicale în cursul acestui an. Fiind întoc­mit pe baza propunerilor și cerințelor masselor, el reflectă nevoile concrete în munca organizațiilor sindicale: îndepli­nirea lui depinde însă de munca perma­nentă și concretă a întregului activ, de jos și până sus. O condiție indispensabilă pentru executarea în bune condițiuni a bu­getului este asigurarea controlului din partea massei de membri de sindicat. în noul statut al sindicatelor se prevede o­­bligația organelor sindicale de a pre­zenta rapoarte financiare în fața membri­lor de sindicat, pentru ca aceștia să poată lua cunoștință de ele, să participe la buna gospodărire a fondurilor sindicale, să analizeze lipsurile și să facă propu­neri pentru lichidarea lor. De aceea tre­­bue acordată o atenție deosebită prezen­tării în adunările generale a rapoartelor asupra activității administrativ-finan­­ciare. Pentru executarea întocmai a bugetu­lui sindical, un rol deosebit de impor­tant revine comisiilor de revizie. Al III- lea Congres al Sindicatelor, analizând felul cum și-au depus munca aceste co­misii, a constatat că de multe ori ele s’au mărginit la o simplă verificare sta­tistică. Congresul a arătat că ele trebue să devină adevărate organe de control și îndrumare, care să verifice periodic executarea bugetului, justa utilizare fondurilor precum și buna întreținere și a întrebuințare a bunurilor mișcării sin­dicale. In buget sunt stabilite sursele și des­ tinația fondurilor. Cotizațiile membrilor de sindicat constituie sursa principală a fondurilor sindicale. Bugetul pe anul în curs prevede o sporire a veniturilor din cotizații de 13,10 la sută față de anul trecut, datorită faptului că în acest an, conform prevederilor planului de stat, clasa muncitoare va crește cu încă 200.000 de oameni, iar câștigul mediu al oamenilor muncii se va mări considera­bil. Realizarea integrală a veniturilor din cotizații este o sarcină deosebit de im­portantă. Rezoluția Congresului Sindica­telor arată că : „Comitetele Centrale ale Sindicatelor trebue să intensifice munca organizatorică de massă pentru îndepli­nirea de către toate organizațiile sindi­cale a planului de încasări a cotizații­lor“. In acest sens, întreaga atenție trebue îndreptată spre activizarea și îndruma­rea temeinică a organizatorilor de gru­pă, în sarcina cărora cade încasarea co­tizațiilor. Acestora le revine îndatorirea să arate fiecărui membru de sindicat im­portanța și rolul cotizațiilor. Activiștii din toate organizațiile sindicale trebue să știe că încasarea cotizațiilor nu este o muncă secundară, tehnică, ci o impor­tantă sarcină politică. In domeniul muncii financiare a orga­nelor sindicale au existat în anii trecuți multe lipsuri, unele din ele făcându-se sim­țite și acum. Pe lângă cele legate de în­casarea cotizațiilor, s-au manifestat une­ori lipsuri grave și în direcția mânuirii fondurilor. Așa, de pildă, unele organe sindicale au cheltuit sume prea mari pentru nevoi administrative, lucru putea fi evitat. In loc să antreneze care un larg activ obștesc ele s’au folosit de prea mulți activiști scoși din producție și alt personal tehnic. Iată de ce este necesar ca organele sindicale să introducă un se­ver regim de economii și să atragă un larg activ obștesc în munca lor, redu­când numărul activiștilor plătiți, pentru a avea astfel putința să aloce fonduri cât mai mari servicii sociale și culturale a membrilor de sindicat. O grijă deosebită trebue să acorde or­ganele sindicale cheltuirii juste a fon­durilor culturale și a celor pentru ajuto­rarea materială a membrilor de sindicat. Dintr’un spirit de economie rău înțeles, unele­, comitete de întreprindere nu chel­tuiesc nimic din aceste fonduri așa cum a făcut cel dela „Steagul Roșu“ din Ti­mișoara. Tot atât de grav este și când aceste sume în loc să fie acordate pentru ajutorarea acelora care au într’adevăr ne­voie, sunt folosite de u­nele comitete de întreprindere pentru autopremieri. Aceste practici trebuesc combătute cu toată «.E­­nergia. Fondul de ajutorare materială a membrilor de sindicat să fie folosit în conformitate cu Hotărîrea și . Instrucțiu­nile Consiliului Central al Sindicatelor. O atenție deosebită trebue acordată justei cheltuiri a fondurilor sportive. Se cere din partea organizațiilor sindicale să dea dovadă de mai multă grijă față de păstrarea și buna întreținere a echi­pamentului și materialelor sportive, fapt care va înlătura irosirea fondurilor sportive. O sarcină importantă a organelor sin­dicale trebue să fie grija pentru respec­tarea disciplinei financiare, luptând cu toată hotărîrea împotriva deturnărilor de fonduri. Comitetele Centrate ale Sindi­catelor au datoria să îndrume comitetele de întreprindere pentru ca acestea să cheltuiască cu chibzuință fondurile sin­dicale, să respecte cu strictețe capitolele din buget și să nu facă modificări fără aprobarea organului sindical imediat su­perior. Totodată, C.C. ale Sindicatelor sunt obligate să controleze și să ajute comitetele de întreprindere în executarea bugetului. Urmărind zi de zi cum se înfăptuiesc prevederile bugetare, exercitând un con­trol periodic și susținut asupra muncii administrativ-financiare a comitetelor de întreprindere, vom asigura mijloacele materiale necesare pentru realizarea mă­rețelor sarcini ce revin sindicatelor în lupta pentru îndeplinirea cincinalului în patru ani. Joi se deschide Sesiunea Comitetului Internațional de pregătire a Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie Joi 2 Aprilie a. c., se deschide la București Sesiunea Comitetului Internațional de pregă­tire a celui de al IV-a Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prie­tenie. La Sesiune participă conducători ai F.M.T.D., ai U.S.S., fruntași ai organizațiilor de tineret și personalități culturale, artistice și sportive din numeroase țări. Noi delegați de peste hotare au sosit în Capitală In Capitala țării noastre continuă să so­sească numeroși delegați la sesiunea Comite­tului Internațional pentru pregătirea Festiva­lului Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie. Luni la amiază au sosit Jacques Denis, secretar general al F.M.T.D., Bernard Bereanu, președintele U.I.S., Paolo Pescetti, locțiitorul secretarului general al U.I.S., Mukul Ghoshal (India) reprezentantul vice­președintelui U.I.S., Lionel Soto (Cuba), membru în Comitetul Executiv al U.I.S., Ko Tun Shein (Birmania) și Tadeusz Szszal­­kowski, secretar al Uniunii Tineretului Polon. Pe aeroportul Băneasa, oaspeții străini au fost întâmpinați de tov. Paul Cornea, secretar al C.C. al U.T.M. și alți membri ai C.C. al U.T.M. Erau deasemeni de față O. Fischer, P. Iliev și R. Rousseau, din partea F.M.T.D. Tot în cursul zilei de eri au sosit în Capi­tală­­ reprezentanți ai tineretului din R. P Bulgaria și R. D. Germană. In cursul serii au mai sosit delegați ai tine­retului din Cuba, Franța, Grecia, India, Indo­nezia și Spania. .(Agerpres) gW De la Consiliul de Miniștri al U.R.S.S. și Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Noua reducere a prețurilor de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare și industriale MOSCOVA 31 (Agerpres) — TASS transmite : Consiliul de Miniștri al U.R.S.S. și Comitetul Central Comunist al Uniunii Sovietice au hotărît: 1) Să se reducă, dela 1 Aprilie 1953, prețurile de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare și industriale, după cum urmează: PÂINE, FĂINĂ ȘI MACAROANE Pâine de secară, pâine de grâu, chifle, covrigi și alte produse de brutărie, cu 13% ; făină de secară, făină de grâu, mălai și alte felui de făină, cu 10%; macaroane, fidea, tăieței și alte paste făinoase, cu 10%. CRUPE, OREZ, PASTAIOASE ȘI CONCENTRATE ALIMENTARE Mei: crupe de hrișcă, orez, mazăre și alte crupe și păstăioase, cu 10% ; concentrate alimentare, cu 10% , chiseluri și jeleuri uscate cu 15%­. CEREALE ȘI FURAJE Secară, grâu, ovăz, orz și alte cereale, tărâțe, turte oleaginoase, șroturi, nutrețuri mixte, fân și paie, cu 10%. CARNE ȘI PRODUSE DE CARNE Carne de vacă, de berbec, de porc, păsări, salamuri, cremvurști, cârnați, cotlete, conserve de carne, conserve de carne cu legume și con­serve de păstăioase în untură și alte produse de carne, cu 15%. PEȘTE ȘI PRODUSE DE PEȘTE Pește refrigerat, congelat, sărat, afumat, scrumbii și conserve de pește, în medie cu 10%. GRĂSIMI, OUA ȘI ÎNGHEȚATA Unt, untură, margarina și uleiuri vegetale, cu 10% ; maioneză și alte sosuri, cu 10% ; ouă, cu 10% ; înghețată, cu 10%. CARTOFI, LEGUME ȘI FRUCTE Cartofi, cu 50%; sfeclă, cu 50%; morcovi, cu 50%; varză proaspătă și alte legume, cu 50% ; varză murată, cu 51% ; mere, cu 50% ; pere, cu 50 % ; struguri, cu 50% ; mandarine, cu 50% ; portocale, cu 50% ; lămâi, cu 50% ; conserve de fructe, cu 25% ; legume uscate, cu 25% ; fructe uscate și nuci, cu 20%. ZAHĂR, PRODUSE DE COFETĂRIE ȘI COLONIALE Zahăr tos și rafinat, cu 10% ; caramele, bomboane, șocolată, fur­securi, napolitane, cake-uri, torte, prăjituri, turtă dulce, pesmeți și alte produse de cofetărie, cu 10%; dulceață, jam și marmeladă, cu 10%­; ceai natural, în medie cu 20%; cafea naturală și cacao, cu 20%; vita­mine, cu 10% ; sare drob, cu 30% ; sare măcinată vărsată, cu 21% ; sare ambalată, cu 10%­. VODCA, LICHIORURI, VINURI ȘI BERE Vodcă, cu 11%; lichioruri, lichioruri de fructe, esențe naturale, vinuri din fructe, coniacuri și șampanie sovietică, cu 15%; bere, cu 15% ; vinuri, cu 5%. ȚESĂTURI Stambă, satin, pânză și alte țesături de bumbac, cu 15% ; țesăr­turi de mătase naturală, cu 15%; țesături de lână pieptănată, stofe fine și alte țesături de lână pură și cu 50% lână, cu 5% ; țesături de in, cu 8 %.­ CONFECȚII, TRICOTAJE ȘI PĂLĂRII Rochii, bluze, lenjerie și alte confecții din țesături de bumbac, în medie cu 14% ; rochii, bluze, lenjerie și alte confecții din țesături de in, în medie cu 7%; rochii, bluze și alte confecții din țesături de mătase naturală, cu 12% ; tricotaje, în medie cu 5% ; ciorapi și șosete, in medie cu 20% ; pălării din țesături de bumbac, din țesături de mătase, din țesături cu 50% lână și stofe de calitate inferioară, cu 10% ; pălării, berete și calote de fetru de lână, cu 15% ; pălării de paie, cu 10% ; confecții de blană și pielicele, cu 7% ; confecții de blană de vulpe și vulpe polară, cu 15%. ÎNCĂLȚĂMINTE încălțăminte de piele, cu 8% ; încălțăminte de piele cu talpă de cauciuc, cu 10% ; încălțăminte din materiale ce înlocuiesc pielea, încăl­țăminte de pânză și combinată, cu talpă de piele, cu 12% ; încălțăminte din materiale ce înlocuiesc pielea, din pânză și combinată, cu talpa de cauciuc, cu 20% ; șoșeri și cisme de cauciuc, cu 10% ; galeși și altă încălțăminte de cauciuc, cu 15%; pâslari, cu 5%. ARTICOLE DE GALANTERIE Articole de galanterie din textile, metal, piele și materiale ce în­­­locuiesc pielea, în medie cu 10%­­ dantelărie și perdele de tulie, cu 10% ; ace de cusut, ace de mașină, andrele și altele, cu 21% ; ață și articole de mercerie, cu 10% ; articole din materii plastice, cu 10% ; perii de dinți, perii de haine și alte perii din păr de porc, In medie cu 15%. SĂPUN, ARTICOLE DE PARFUMERIE ȘI DE COS­METICA ȘI ARTICOLE DE TUTUNGERIE Săpun de rufe, cu 15%; săpun de toaletă, cu 20%; parfum, apă de colonie și alte articole de parfumerie și cosmetică, cu 10%; țigări de calitate superioară, cu 10% ; țigări de alte calități, cu și fără carton, tutun, cu 5%; mahorcă, cu 10%. ARTICOLE DESTINATE ACTIVITĂȚII CULTURALE ȘI JUCĂRII Instrumente muzicale, în medie cu 10%; hârtie de scris, caiete și alte articole de hârtie și carton, cu 10%; creioane, penițe, tocuri și alte articole de scris și desen, cu 15%; stilouri și creioane automate, în medie cu 20% ; jucării din cauciuc, din celuloid, din metal și altele și jucării pentru Pomul de iarnă, cu 10%. ARTICOLE DE PORȚELAN, FAIANȚĂ ȘI STICLA Articole de porțelan și faianță, în medie cu 15%; articole de sticlă pentru lămpi și veselă presată, de calitate, cu 20%; veselă de sticlă suflată, de calitate, veselă de menaj și oglinzi cu 10%. ARTICOLE DE UZ CASNIC Lămpi electrice, cu 25%; aparate electrice de uz casnic, armătură electrică și alte articole electro­tehnice, cu 15%; aspiratoare de praf, cu 25%; frigidere „ZIS-Moscova“ și mașini de spălat rufe, cu 20%; topoare, fierăstraie, burghiuri, unelte de fierărie, lăcătușerie, tâmplărie și alte unelte, cu 20%; furci, coase, seceri și alt inventar agricol mă­runt, cu 20%; căruțe, roți și alte articole de rotărie, cu 10%; piese turnate pentru sobe, cu 10%; veselă de aluminiu din aliaje primare, din fier emailat, din fier zincat, din fontă emailată, din alamă, din oțel inoxidabil și cromat, cul0%; veselă de fier cositorită, cu 30%; articole de cuțitărie, cu 10%; articole de marchitărie, mașini de tocat carne, lămpi de gătit cu petrol, lămpi, felinare și alte articole de uz casnic din metal, cu 10%; mașini de cusut, cu 10%; mobilă, cu 5%; covoare și articole de tapițerie, cu 5%; articole de pui și fulgi, cu 10%; mușa­male, pânză lăcuită, pânză tare, cu 10%; vată și vatelină, cu 8%; coloranți pentru vopsirea țesăturilor în casă, cu 20%. A­ATERIALE DE CONSTRUCȚIE Ardezie și carton gudronat, cu 20%; sticlă de geam, cu 10%; fier profilat și tablă pentru acoperișuri, cu 10%; cuie de construcție, cu 25%; caiele, cuie de cismărie și altele, cu 20%; buloane, nituri, șuruburi de tâmplărie, plăci de ceramică, plase de sârmă, sârmă și țevi metalice, cu 20%; ciment, cu 25%; lacuri, vopsele și articole chimice de uz casnic, cu 10%; utilaj tehnico-sanitar, cu 10%; linoleum, cu 15%; tapete, cu 20%. MEDICAMENTE ȘI ARTICOLE SANITARE ȘI DE HIGIENA Articole sanitare și de higiena din cauciuc, cu 20%; medicamente și alte articole sanitare și de higiena, în medie cu 15%. CHIBRITURI, PETROL ȘI BENZINĂ Chibrituri, cu 17%; petrol lampant, cu 25%; benzină și lubrefianți, cu 25%. BICICLETE, CEASORNICE ȘI ALTE MĂRFURI INDUSTRIALE Biciclete și piese de schimb pentru biciclete, cu 10%; anvelope și camere pentru autoturisme și motociclete, cu 10%; anvelope și camere pentru biciclete și mingi de sport, cu 20%; patine, cu 10%; schiuri, cu 15%; arme de vânătoare, accesorii și muniții, cu 15%; articole de vână­toare și pescuit, cu 10% ; ceasornice de mână, cu 5% ; ceasornice de buzunar, pendule și alte ceasornice, cu 10%. 2). — Să se reducă în mod cores­punzător prețurile la restaurante, can­tine și alte întreprinderi de alimentație publică. al Partidului Pentru o recoltă bogată In regiunea Arad s’a intensificat ritmul însămânțărilor In ultimele zile, în regiunea Arad vi­teza zilnică a însămânțărilor de primă­vară a fost atinsă aproape în întregime. Datorită acestui fapt, până la 26 Martie, în întreaga regiune planul însămânțări­lor a fost îndeplinit în proporție de 32,24 la sută. Gospodăriile agricole de stat și cele co­lective din regiune sunt fruntașe la în­­sămânțări. Astfel, gospodăriile agricole de stat Șiria și Grabăț și-au îndeplinit îna­inte de termen planul însămânțărilor la culturile din epoca I-a. Deasemeni, mem­brii gospodăriilor colective din comunele Curtici, Aluniș, Secerii și Dorobanți terminat însămânțările culturilor din an e­­poca I-a și au început de acum semănatul culturilor din epoca II-a, îndrumați îndeaproape de către comi­tetele executive ale sfaturilor populare co­munale, țăranii muncitori din satele și co­munele regiunii Arad, urmând exemplul colectiviștilor, au obținut succese fru­moase. In comunele Mișca planul însămânță­rilor a fost îndeplinit în proporție de peste 60 la sută, în Șepreuș în procent de 57 la sută, iar în comuna Mâsca în propor­ție de 50 la sută. Lucrând în două schimburi, tractoriștii de la stațiunile de mașini și tractoare din regiunea Arad, aduc un ajutor prețios co­lectiviștilor, țăranilor muncitori, întovără­șiți pentru terminarea la timp a însămân­­țărilor de primăvară. Tractoriștii dela Felnac, bunăoară, au realizat peste 108 la sută din planul lucrărilor de primăva­ră, iar cei de la S.M.T. Gottlob și-au în­deplinit planul în proporție de peste 90 la sută. S’au evidențiat tractoriștii din brigada lui Coșa Iosif de la S.M.T. Șicula care au depășit planul lucrărilor de primăvară cu 28 la sută, deși S.M.T. Șicula este codaș, însuflețiți de chemarea la întrecere a colectiviștilor gospodăriei „Ogorul Roșu“ din comuna Laslea, regiunea Stalin, în întâmpinarea Congresului fruntașilor gos­podăriilor colective, membrii gospodării­lor agricole colective din regiunea Con­stanța se străduesc să obțină succese tot mai mari în campania lucrărilor de primă­vară și o recoltă îmbelșugată în acest an. Până la 28 Martie, 80 gospodării colec­tive din regiunea Constanța au terminat însămânțatul culturilor din epoca I-a. Colectiviștii din această regiune au în­încă din timpul iernii colectivul sta­țiunii de mașini și tractoare din Să­­cuieni — regiunea Oradea, s’a pregătit cu sârguință în vederea campaniei agri­cole de primăvară. Obiectivele princi­pale au fost: repararea uneltelor, pregă­tirea profesională a cadrelor și organi­zarea brigăzilor permanente de tracto­riști. Realizând cu succes aceste sarcini, tractoriștii, muncitorii și tehnicienii de aci, au întâmpinat cu succes primele zile bune de lucru. Plini de elan tineresc, membrii celor 11 brigăzi de tractoriști s’au îndreptat către ogoarele gospodăriilor agricole co­lective și ale întovărășirilor cu care sta­țiunea încheiase contracte. Organizând întrecerea socialistă indivi­dual și pe brigăzi, urmărind realizarea angajamentelor și popularizând rezultate­le întrecerii. S.M.T.­Săcuieni a obținut im­portante succese în campania agricolă de primăvară Astfel la 23 Martie realizând 31,5 la sută din planul campaniei nu­în­sămânțat o suprafață de peste 12.000 ha. cu diferite culturi de primăvară și au gră­­pat însemnate suprafețe cultivate cu cul­turi de toamnă. Printre gospodăriile agricole colective fruntașe se numără cele din comunele și satele Nisipari, Grădina, Rașova, Ion Cor­vin, Tătarul, Ștefan cel Mare și altele. Deasemeni, succese frumoase au obținut și țăranii muncitori întovărășiți ca și cei cu gospodării mici și mijlocii din raioa­nele Babadag și Negru Vodă.­treaga stațiune, stațiunea a devenit frun­tașă pe regiune. Cele mai frumoase succese în cadrul întrecerii le-a obținu­t brigada a VI-a de tractoriști, care a avat în 20 zile 157,62 ha, adică 67 la sută din planul, pe cam­panie al brigăzii, deținând drapelul de brigadă fruntașă pe stațiune. Această brigadă se mândrește cu tractorista Bo­­rodi Filsabeta, care realizează zi de zi succese importante. Rezultate bune a dobândit și brigada a IlI-a care până la 23 Martie și-a în­deplinit planul în proporție de 56,60 la sută. Tractoriștii de la S.M.T.­Săcuieni sunt hotărîți să lupte pentru obținerea de noi succese în munca lor, de care depinde desfășurarea în bune condițiuni a cam­paniei agricole de primăvară în gospo­dăriile colective și întovărășirile pe ale căror ogoare își desfășoară activitatea. N. BABAU corespondent voluntar In cinstea Congresului fruntașilor gospodăriilor colective Fruntașă pe regiune ."2022 Se extinde aplicarea metodei Colosov Acțiunea patriotică de reexaminare a normelor, potrivit noilor condiții tehnice de muncă, a antrenat pe toți muncitorii, tehnicienii și inginerii de la întreprinde­rile metalurgice și de utilaj din Medgidia. Sub îndrumarea organizației de par­­tid și mobilizați de comitetul de întreprin­dere ei au trecut la folosirea întregii ca­pacități de producție a mașinilor, la apli­carea pe scară largă a minunatelor me­tode ale stahanoviștilor sovietici. Metoda strungarului sovietic Vasili Colosov, de tăiere intensivă a metalelor, le este de un neprețuit ajutor. Ea a înce­put să fie folosită de tot mai mulți strun­gari, printre care: Simion Pavel, Costina Constantin, Lotcă Gheorghe, Szabó Vla­dimir, Neagu Constantin, etc. Aplicarea pe scară cât mai largă a metodei Colosov a făcut ,ca strun­­jirea pistoanelor, finisarea lor cât și exe­cutarea altor piese să se efectueze într-un timp de trei, patru ori mai scurt. Aceasta dă putința muncitorilor să sporească în mod continuu productivitatea muncii, lucru care duce la ridicarea nivelului lor de trai. In contul celui de-al doilea trimestru răspunzând chemării partidului pentru îndeplinirea cincinalului în patru ani lu­crătorii din comerțul de stat din orașul și regiunea Ploești obțin zi­ de zi noi suc­cese în muncă. Un ajutor deosebit în munca brigăzi­­lor de bună servire, îi aduce metoda vân­zătorului sovietic Corovkin, care a fost îmbrățișată cu multă căldură. Cele mai frumoase realizări dobândite în întrecerea între magazine și unități au fost înregistrate de lucrătorii O.C.L. „Produse Industriale“ din orașul Ploești, care la 20 Martie reușiseră să-și depă­șească cu 9 la sută sarcinile de plan pe trimestrul I. Tot de atunci lucrează în contul trimestrului II și unitățile O.C.L. „Alimentara“-Ploești, precum și O.C.L. „Aprozar“-Ploești și Buzău. I É

Next