Munca, noiembrie 1953 (Anul 9, nr. 1885-1908)

1953-11-01 / nr. 1885

Pag. 2-a Cei mai buni fii ai poporalii propu­şi candidaţi pentru alegerile de deputaţi In sfaturile populare In regiunea Constanţa CONSTANŢA. — In regiunea Con­stanţa, în întreprinderi, în staţiunile de maşini şi tractoare, gospodăriile de stat şi colective, în gospodăriile piscicole, în cartierele oraşelor, peste tot cetăţenii se întrunesc în adunări populare pen­tru a desemna din rândurile lor can­didaţi în alegerea deputaţilor în sfaturile populare. Ci ştiu că schimbările care au avut loc în viaţa acestei regiuni în ul­timii ani sunt in bună măsură rodul acti­vităţii sfaturilor populare şi a majorităţii deputaţilor care au muncit şi au antrenat mereu mai mulţi cetăţeni în conducerea şi rezolvarea problemelor de interes obş­tesc. Despre toate acestea, oamenii mun­cii vorbesc cu căldură în adunările lor. In oraşul Constanţa se şterge treptat contrastul dintre centru şi cartierele măr­ginaşe. In cartiere s’au pavat, o serie de Străzi, a fost introdusă lumina electrică, s‘au înfiinţat parcuri, spaţii verzi, noi ma­gazine. In sate, noile şcoli şi cămine cul­turale, îmbunătăţirea asistenţei sanitare ca şi acţiunea largă pentru alfabetizarea neştiutorilor de carte vin să şteargă urme­le întunericului în care orânduirea capita­listă a ţinut pe oamenii muncii zeci de ani dearândul In cartierul D P.C au fost înfiinţate un cămin cultural şi câteva magazine, pen­tru muncitorii din Juri­ovca s-au construit locuinţe noi, un cămin cultural şi un ştrand In comuna Pietroiu a fost cons­truit un cinematograf, iar la gospodăria agricolă de stat din această comună s‘au ridicat locuinţe moderne pentru muncitori Totodată maşinile noi introduse uşurează munca colectivului de la această gospodă­rie Asemenea realizări pot fi întâlnite pretutindeni în regiunea Constanţa. Până acum, in întreaga regiune au avut loc numeroase adunări cetăţeneşti în ve­derea propunerii candidaţilor în alegeri Muncitorii gospodăriei piscicole de stat din Juri­ovca, au propus drept candidat al FDP, pe circumscripţia electorală regio­nală nr. 48 pe tov. Liuba Chişinevschi, membru al C C al P M R , secretar al Consiliului Central al Sindicatelor. Adu­naţi la punctul de agitaţie nr. IR din ora­şul Constanţa, cetăţenii din circumscrip­ţia electorală orăşenească nr. 45 au pro­pus drept candidat al FDP, pe tov. Pe­tre Nicoară, mecanic, stahanovist la între­prinderile comunale regionale. La Cio­cârlia de Jos, adunarea cetăţenească a hotărît să propună candidat al F­D­P, pe circumscripţia electorală regională nr 59 pe tov. Dumitru Iordănescu, prim secre­tar al comitetului raional de partid Med­gidia, iar pe tov. Gavrilă Popa, preşedin­tele gospodăriei agricole colective ,,l Mai“ din comună pe circumscripţia elec­torală raională n­r. 41. Au fost propuşi în adunări populare candidaţi ai FDP tovarăşii : Gavrilă Costea, şeful secţiei comerciale a sfatului popular al regiunii Constanţa, pe circum­scripţia electorală regională nr. 23, ingi­nerul Dumitru Pârvu de la gospodăria agri­colă de stat Pietroiu pe circumscripţia electorală regională nr. 7 Feteşti, Miron Paraschiv, secretar al sfatului popular al comunei Slava Rusă, pe circumscripţia electorală regională nr 47, Leon Borisov, preşedintele gospodăriei agricole colec­tive „Ceapaev" din comuna Slava Cer­­cheză pe circumscripţia electorală raio­nală nr. 28 Istria şi alţii. In oraşul Bucureşti După ce s’a anunţat terminarea schim­bului, muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii uzinelor „Boleslaw Bierut“ şi ai fabricii „Tehnomenul“ din Capitală s’au îndreptat spre sala de festivităţi a uzinelor ,,Boleslaw Bierut“, pentru a propune un candidat al FDP, în circumscripţia elec­torală orăşenească nr. 390 Bucureşti. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul M­iise Anghel, secretarul organizaţiei de bază P.M.R. de la uzinele „Boleslaw Bie­rut“. La biblioteca populară nr. 26 din şp- Iseana Chiti­la, vin zilnic numeroşi cetă­ţeni din cartier. Aici ei găsesc cărţi, ziare, reviste care le dau posibilitatea să-şi îm­bogăţească cunoştinţele. Ieri după amiază la această bibliotecă­­a fost mai multă lume ca de obicei. S-au adunat locuitorii din străzile înfrăţite şi Surorilor, spre a propune pe candidatul F.D P. în circumscripţia electorală raio­nală nr. 132.­­ Adunarea a fost deschisă de tovarăşa După alegerea prezidiului adunării, a luat cuvântul stahanovistul Csaky Iosif, muncitor la aceste uzine, care l-a propus drept candidat pe tovarăşul Nicula Gheor­­ghe, prim secretar al Comitetului Orăşe­nesc P.M.R. Bucureşti. A mai luat cuvântul stahanovistul Mercofer Mihai care, exprimându-şi bucu­ria pentru propunerea făcută, şi-a luat an­gajamentul ca în cinstea zilei de 7 Noem­brie şi a alegerilor de deputaţi în statu­Romanici Ana, secretara organizaţiei de bază P . R.­r 6 din cartier, care, după ce a arătat scopul adunării, a citit câteva articole din Decretul cu privire la alege­rile de deputaţi în sfaturile populare. In continuare, a luat cuvântul tovară­şa Nădăban Emilia, care a propus drept candidat al F.D.P. în această circumscrip­ţie, pentru sfatul popular al raionului . Griviţa Roşie”, pe muncitoarea Baciu Ana, fruntaşă în producţie la fabrica „Dacia“­, secţia Ţesătorie. — Baciu Ana — a spus vorbitoarea,­rile populare să depăşească planul pe luna îrn curs cu 5 la sută şi să realizeze impor­tante economii de materiale. Deasemeni, tehnicienii Pilka Vasile şi Negrilă Con­stantin au susţinut candidatura propusă şi şi-au luat însemnate angajamente. Intr’o atmosferă însufleţită, adunarea a aprobat în unanimitate propunerea ca to­varăşul Nicula Gheorghe să fie candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală oră­şenească nr. 390 Bucureşti, printre altele , este maistru la ţesătone Ea ajută pe tovarăşii ei de muncă pentru a-şi îndeplini şi depăşi planul. Au mai luat cuvântul gospodinele Durm­i­­trescu Maria şi Fazolari Aneta, care au susţinut cu multă căldură propunerea. Ele au vorbit despre succesele în muncă ob­ţinute de Baciu Ana, arătând că îşi va îndeplini cu cinste şi sarcinile obşteşti, dacă va fi aleasă. Adunarea a aprobat în unanimitate candidatura propusă. In regiunea Ploeşti 1 In sala de festivităţi a clubului muncito­resc al uzinelor „I. C. Frimu“ din Sinaia, s-au adunat sute de muncitori spre a propune candidaţi ai Frontului Democra­ţiei Populare pentru alegerile de deputaţi în sfaturile populare. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Moraru Alexandru, membru în comitetul raional P.M.R. Si­naia. Luând cuvântul, tovarăşul Covăşeanu Ion, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al oraşului Sinaia, a dat citire capitolului 7 din Decretul Prezidiu­lui Marii Adunări Naţionale cu privire la alegerile de deputaţi în sfaturile populare, subliniind adâncul democratism al siste­mului nostru electoral. A vorbit apoi strungarul stahanovist Pinţă Petre de la uzinele „I. C. Frimu“, ■care a propus drept candidat în circum­scripţia electorală regională nr. 110 pe tovarăşul Silviu Brucan, redactor-şef-ad­junct al ziarului „Scânteia“, deputat în Marea Adunare­ Naţională. Propunerea a fost primită cu vii aplauze. PLOEŞTI (Prin telefon dela corespon­dentul, nostru). — In localul grădiniţei cre copii nr 7 din oraşul.Ploeşti s'au adunat zilele trecute numeroşi oameni ai muncii, pentru a propune un­ candidat al F.D ., în circumscripţia electorală orăşenească nr. 13. Printre ei se aflau muncitori de la­ Macazul , Metato-Chimic din staţia Plo­eşti- Nord, intelectuali şi gospodine. Luând cuvântul, mecanicul Tudor Stan­­ciu de la Macazul a propus drept can­Tovarăşul Salvador Emil, vice-preşedin­­te al comitetului executiv al sfatului popu­lar al oraşului Sinaia, a subliniat realiză­rile obţinute de oamenii muncii din acest oraş sub regimul de democraţie populară. Au mai luat cuvântul tovarăşii Popa Ion II, Covăşeanu Ion şi alţii care au sus­ţinut cu căldură propunerea făcută. Adunarea a hotărît în unanimitate să propună drept candidat al Frontului De­mocraţiei Populare, pentru circumscripţia electorală regională nr. 110 pe tov. Silviu Brucan. In continuare, maistrul strungar Ruegg Matei a propus drept candidat pentru cir­cumscripţia electorală raională nr. 21 pe tov. Moldoveanu Alexandru. In cuvântul ei, învăţătoarea Săndulescu Elena a vor­bit despre munca însufleţită depusă până acum ca deputat al sfatului popular al raionului Sinaia, de către tov. Moldoveanu care, deşi are 60 de ani, nu şi-a precupeţit eforturile pentru a-şi îmbogăţi cunoştin­ţa didat pe tovarăşul Ion P. Dumitrescu, muncitor ceferist din staţia Piteşti-Nord. S-au mai înscris apoi la cuvânt şi alţi muncitori şi gospodine pentru a-şi spune părerea asupra celui propus Adunarea a hotărît apoi în unanimitate să propună drept candidat al F.D P. în circumscrip­ţia electorală orăşenească nr. 13 pe ce­feriştii­ Ion P Dumitrescu. Au mai fost propuşi drept candidaţi ai F.D.P. în alegerile de deputaţi pentru sta­tele spre a putea conduce secţia agricolă raională. S-au mai înscris la cuvânt tov. Simpli­­ceanu Dumitru, stahanovist la uzinele „I C. Frimu“ Sinaia şi alţii, care au susţi­nut această propunere. Adunarea a hotărît in unanimitate să propună drept candidat al circumscripţiei electorale raionale nr. 21 pe tovarăşul Moldoveanu Alexandru. In circumscripţia electorală orăşeneas­că nr. 5 Sinaia, tovarăşul Bran lori, frun­taş în producţie, a propus drept candidat pe tovarăşul Grama Daniel maistru tâm­plar la uzinele „I. C. Frimu”. După ce tovarăşul Mărgărit Iori a arătat munca depusă de acesta, atât în producţie cât şi pe tărâm obştesc, s’au mai înscris la cu­vânt şi alţii, care au fost de acord cu pro­punerea făcută Adunarea a hotărît ca tovarăşul Gra­ma Daniel, să fie candidat al circumscrip­ţiei electorale orăşeneşti nr. 5 Sinaia. Ion Popa corespondent voluntar­ ­urile populare, tovarăşa Rigani Zoe, chi­­mistă, laureată a Premiului de Stat, neta uzinele „1 Mai” Ploeşti, pentru circum­scripţia electorală regională nr. 138, An­ca Constantin, prim­-secretar al comitetu­lui orăşenesc P . R. Ploeşti, pentru cir­cumscripţia electorală orăşenească nr. 96, iar pentru circumscripţia electorală orăşenească nr 59, gospodina Eugenia A. Marinescu. I­ti­r­e­er î­ni n­e­a Galaţi GALAŢI (de la corespondentul nostru). La întreprinderea „Manca” din Galaţi, a avut loc în ziua de 29 octombrie o a­dunăre generală in care muncitorii, teh­nicienii şi funcţionarii au propus candi­daţi ai F.D P. pentru alegerile de depu­taţi în sfaturile populare După deschiderea adunării, s’a dat ci­tire capitolului 7 din Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, cu privire la alegerile de deputaţi in sfaturile popu­lare. Trecându-se la propunerea de candi­daţi, ţesătoarea Ivanca Soţchin, a pro­pus cu căldură drept candidat al F D P, în circumscripţia electorală nr. 70 oraş, pe tovarăşa Samoilă Emilia, preşeridin­­tele comitetului sindical raional al mun­citorilor din industria uşoară. — Tovarăşa Samoilă — a spus printre altele vorbitoarea — este cinstită, devo­tată regimului nostru democrat-popular, ştie să gospodărească avutul obştesc. Propunerea făcută de tovarăşa Soţchin, a fost susţinută călduros de numeroşi participanţi, după care adunarea a apro­bat în unainimitate că tovarăşa Samoilă Emilia să candideze în­ circumscripţia e­­lectorală nr. 70 oraş. In cadrul aceleiaşi adunări a mai fost propusă candidată a F.D.P. pentru cir­cumscripţia electorală orăşenească n­r. 69, tovarăşa Constantinescu Victoria, ac­tivistă a comitetului orăşenesc U.T.M. ORAŞUL STALIN­­ Pe malul stâng al râului Roman se află comuna Caţa Ana dearândul in vremea stăpânirii bur­gheziei şi moşierimii, ţăranii muncitori de naţionalităţile română, maghiară şi germană din această comună au dus o viaţă întunecată, luptându-se cu greută­ţile şi sărăcia, muncind din greu pe la stăpânii de atunci ai satului pentru a-şi câştiga hrana zilnică. Anul trecut, pe la jumătatea lunii iulie, un grup de ţărani cu gospodării mici şi mijlocii s-au unit în gospodăria colectivă „Gh Doja“. Odată cu înfiinţarea gospo­dăriei a început să se schimbe şi viaţa în­tregului sat Şcoala, căminul cultural con­dus cu pricepere de ţăranul muncitor rom­âh David, altădată străine locuitorilor în regiunea Stalin comunei, au devenit astăzi prietenul şi sfâtuitorul tuturor. Datorită muncii dusă de organizaţia de partid şi sfatul popular din comună în rându ţăranilor muncitori, gospodăria s-a întărit de la înfiinţare şi până acum, rân­durile colectiviştilor a crescut cu încă 100 de membrii. Muncind după regulile agro­tehnice, colectiviştii au obţinut realizări de seamă în sporirea avutului obştesc Astăzi, gospodăria colectivă din comuna Caţa este una din gospodăriile fruntaşe pe raion. La adunarea populară care a avut loc zilele trecute în sala căminului cultural, pentru propunerea candidatului F.D.P. pe circumscripţia electorală comunală nr­ 2 în alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare au participat numeroşi colecti­vişti şi ţăran, muncitori din comună Cu multă bucurie, cei prezenţi la adunare au primit propunerea făcută de colectivistul Andrei Bechi, pentru a desemna drept candidat al F­D P în alegerile de deputaţi pentru sfatul­ popular comunal pe colecti­­vistul fruntaş Nicolae Colceru. Directorul căminului cultural din comună, Gh David ţăranul I. Gonea, membru a! întovărăşirii agricole, şi alţii au susţinut cu căldură propunerea, arătându-şi hotărîrea de a sprijini cu mai mul elan activitatea sfa­turilor populare, de a lupta cu hotărîre pentru obţinerea de recolte bogate şi a contribui astfel la aprovizionarea oame­nilor muncii de la oraşe. MUNKA Săptămâna teatrului sovietic Intre 1 şi 7 Noembrie se va desfa- j­şura, atât în Capitală cât şi în pro- ’ vincie „Săptămâna teatrului sovietic“. Cu acest prilej teatrele noastre vor reprezenta lucrări din dramaturgia clasică rusă şi din dramaturgia so­vietică Spectacolele vor fi precedate­­ de scurte conferinţe în care se va­­ arăta importanţa şi măestria teatru-­­ lui sovietic — teatrul cel mai înain-­­ tat din lume — a cărui experienţă con-­­ stitue un permanent îndrumar pentru­­ colectivele teatrale din ţara noastră. Regimul soviete a creiat condiţii ex­cepţionale pentru continua desvoltare a artei dramatice, spre a răspunde ce­rinţelor mereu crescânde ale publicu-­­ lui larg, care urmăreşte cu mult in- I teres spectacolele realizate la­ un înalt­­ nivel artistic. Publicul nostru a îndrăgit şi urmă­reşte cu mult interes repertoriul clasic rus şi cel sovietic Piesele dramatur­ ,­giei clasice ruse ca „Pădurea” şi „Lupii şi oile” de A . Ostrovschi, „Căsăto­ria” şi „Jucătorii de cărţi“ de Gogol, „Unchiul Vania“ şi „Trei surori”, de , Cehov, piesele lui Gorchi „Micii bur­­­ghezi“, „Vassa Jeleznova“, lucrările autorilor sovietici ca „Zori deasupra­­ Moscovei“ de A. Surov, „Liubov Ia­rovaia” de C. Tren­iov, „Platon Cre-­­ cet“ şi „Crângul de călini" de A Cor­neiciuc, şi altele, se bucură de mult­­ succes la noi Ele fac serii nesfârşite pe scenele noastre şi multe din ele vor fi reprezentate în cadrul acestei Săp­­t­­ămâni a teatrului sovietic. De un nepreţuit ajutor este teatrul sovietic în desvoltarea artei noastre şatra­ne. Experienţa lui în toate dome-­­ niile — punerea în scenă, interpreta-­­ rea, pregătirea temeinică a spectacolu-­­ lui — călăuzeşte zi de zi colectivele noastre teatrale. Vizitele pe care ac­torii şi regizorii noştri le-au făcut în Uniunea Sovietică unde au vizionat spectacole şi au învăţat de la maeştrii­­ teatrului sovietic, precum şi vizitele oamenilo­r de teatru sovietici la noi — între care S. V. Berseneva Ghiaţinto­­­­va, care se află acum în ţara noastră cu prilejul „Lunii Prieteniei Româno-­­ Sovietice“ — sunt de un real folos pentru dramaturgia românească. Cer­curile Stanislavschi, care au devenit indispensabile oricărui colectiv teatral , de la noi, sunt menite să transmită în­văţătura despre teatru a marelui regi­­sor rus. La finala concursului artistic pen-­­ tru echipele sindicale de teatru, care­­ s-a desfăşurat în cursul săptămânii trecute, cercurile dramatice din între­prinderi au adus un bogat repertoriu din teatrul sovietic, pe care l-au repre- ■ zentat cu însufleţire obţinând remarca-­­ bile succese. Acest fapt este o dovadă în plus a interesului ce-l stârneşte a-­­­cest teatru în massele de oameni ai muncii „Săptămâna teatrului sovietic“ va constitui încă un prilej de a sorbi cu nesaţ din tezaurul artei teatrale so-­­ vietice, artă cu un adânc conţinut de­­ viaţă şi o desăvârşită formă artistică,­­ factor puternic de educare socialistă, de imbold în lupta noastră de fiecare zi pentru pace şi o viaţă din ce in ce mai luminoasă. cole bibliografice V. BLAJENOV: Pe magistrale de otel (Editura C.C.S.) In această broşură, mecanicul de locomo­tivă V Blajenov din depoul staţiei de triaj Moscova, laureat al Premiului Stalin şi de­putat în Sovietul Suprem al U . S.S., ne des­crie calea pe care a străbătut-o. Ritmul rapid de desvoltare a Industriei din U.R.S .„ precum şi creşterea uriaşă a construcţiilor de pe şantierele comunismului, au ridicat problema accelerării transporturi­lor Mecanicii de locomotive au adus un în­semnat aport în rezolvarea acestei probleme. Prin munca lor perseverentă de fiecare zi, prin cunoașterea temeinică a tehnicii locomo­tivelor, prin descoperirea resurselor interne ale locomotivelor, precum şi prin introdu­cerea metodelor noi de lucru ei au ridicat transportul feroviar la un nivel superior, lă­sând cu mult în urmă normele învechite. Unul din mecanicii de locomotive care a contribuit la rezolvarea acestei probleme, a fost şi autorul acestei broşuri, V Blajenov Mecanicii noştri de locomotive vor găsi în experienţa lui Blajenov un bogat izvor de învăţăminte. A. MACAROV: Metode rapide de rectificare a metalelor (Editura C.C.S.) A. Macarov, cunoscutul rectificator sovie­tic de la fabrica de scule şi instrumente din Moscova, descrie în această broşură cum a izbutit să mărească productivitatea muncii la maşinile sale. In vederea atingerii acestui obiectiv el a considerat ca mijloace impor­tante: reducerea timpului auxiliar, verificarea corectitudinii fixării pieselor, citirea atentă a desenelor şi a hărţilor tehnologice, meca­nizarea lucrărilor de sculerie. Procedeele folosite de Macarov sunt ilustrate în broşură prin desene şi schiţe Autorul arată de asemenea cum a reuşit să accelereze operaţiile de rectificare, prin ela­borarea unor dispozitive speciale pentru în­dreptarea discurilor de rectificat. Tot în ve­de­rea rectificării rapide, Macarov a accele­rat şi simplificat măsurătorile ce se efec­tuează în timpul prelucrării. Broşura cuprinde şi descrierea lucrărilor efectuate de autor pentru elaborarea unui nou cap de filetat ţevi, şi mufe de o mare importanţă pentru Industria petroliferă care foloseşte anual zeci de mii de tone ţevi fi­letate. Prin numeroasele sfaturi preţioase ce le conţine, broşura este de un real folos pentru rectificatorii şi sculerii din ţara noastră. Duminică 1 Noembrie 1953 — Nr. 1885 Săptămâna Îtaliiî Sovietice Dintre numeroasele manifestări artistice şi culturale ce se desfăşoară în ţara noastră cu prilejul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, face parte şi Săptămâna Muzicii Sovietice, care se va desfăşura intre 1­7 noembrie, prin emisiuni ale posturilor noastre de radio. In cadrul acestor emisiuni, oamenii muncii din ţara noastră vor putea asculta 7 con­certe, cuprinzând lucrări din cele mai­­dife­rite genuri muzicale: muzică populară, sim­fonică, m­uzică de cameră, de operă, mu­zica de estradă şi cântece de masă, în Interpretări de o deosebită valoare artistică . Primul concert din cadrul Săptămânii Mu­zicii Sovietice va fi transmis astăzi 1 noem­brie, la ora 18:50 pe lungimea de undă 351 m­. In această emisiune, ascultătorii vor putea cunoaşte creaţiile muzicale ale po­poarelor din Uniunea Sovietică, în interpre­tarea unor mari ansambluri corale şi instru­mentate Programul cuprinde printre altele: dansul popular rusesc „Lenoc” din regiunea Arhanghelsc, de Ivanov, executat de orches­tra de instrumente populare a Direcţiei Ge­nerale Radio din Ministerul Culturii al U.R S.S. „Hameiul”, melodie populară esto­nă, executată de corul Filarmonicei de Stat din R S.S Estonă, „Dans Moldovenesc” de Cembergi, „Melodie populară bașchiră”. De­asemeni, în cadrul acestei emisiuni, vor pu­tea fi ascultate: „Melodie populară arme­nească” executată de quartetul de coarde „Komitas”, „Cântec rusesc de joc” de Hva­­tov, interpretat de orchestra ansamblului „Piatniţchi”, „Melodie populară tătară” executată de corul tineretului colhoznic din regiunea Am­­insk, „Adai“, melodie din Kurmangazî, interpretată de orchestra de instrumente populare din R­S.S Cazahă, „Fata din stepă”, cântec popular azer­baidjan, „Scherzo rusesc“ de compozitorul rus Emelianov, cântă orchestra de Instru­mente populare a Direcţiei Generale de Radio din Ministerul Culturii U.R.S S. şi atlete. Luni 2 noembrie la ora 17, va fi trans­mis pe aceeaşi lungime de undă cel de al 2-lea concert din cadrul Săptămânii Muzicii Sovietice. închinat muzicii simfonice sovietice, pro­gramul acestui concert cuprinde „Uvertura solemnă“ de Glier, scrisă de marele compo­zitor sovietic cu prilejul celei de a 20-a ani­versări a Marii Revoluţii Socialiste din Oc­tombrie. Din programul acestui al doilea concert mai fac parte printre altele: „Suita turen­e­­nă“ de V Muhetov „Cântecul culegătorului de bumbac”, „Piese pentru orchestră”, de Weinberg. Vizitele oaspeţilor Sâmbătă dimineaţa, Sofia Vladimirovna Berseneva Ghiaţintova, regizor principal al Teatrului de Stat din Moscova „Comsomolul Leninist”, artistă a poporului din R S.F.S.R., laureată a Premiului Stalin şi Natalia Artie­­mievna Rovnaia, referent principal al VO.CS.uiul au fost oaspeţii Institutului de Teatru „I . Caragiale" Membrii delegaţiei au fost întâmpinaţi de Iov Costache Antoniu, directorul Institutului de Teatru „I. L. Caragiale“ şi de numeroşi profesori. Cu aceasta ocazie, Sofia Vladimirovna Ber­seneva Ghiaţintova a asistat la orele de curs ale grupei l-a din anul II al Facultăţii de Artă Dramatică. Apoi, Sofia Vladimirovna Berseneva Ghia­­ţinfova a ţinut în faţa studenţilor şi profe­sorilor Institutului de Teatru „I. “ Cara­­giale o conferinţă intitulată „Despre Sta­nislavschi şi sistemul lui”. (Agerpres) Muzica româneasca şi artiştii români în U.R.S.S. Muzica românească este bine­ cunoscută oamenilor sovietici, care urmăresc cu mult interes desvoltarea culturii poporu­lui român şi se bucură din suflet de suc­cesele lui Oamenii sovietici au primit pe artiştii români la Moscova, Leningrad, Kiev şi alte oraşe ca pe oaspeţi scumpi. Artiştii români au adus cu ei o bo­gată artă originală, care şi-a croit drum spre inimile publicului sovietic, trezind in ele un viu răsunet. Primul colectiv românesc care a vizi­tat Uniunea Sovietică a fost Ansamblul Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R Concertele date de acesta în toam­na anului 1.450 au făcut cunoscut publi­cului sovietic cântecele şi dansurile popu­lare româneşti, lucrările compozitorilor români de astăzi. Acestea au atras aten­ţia masselor largi care cunoşteau deja ar­ta­­.muzicală românească din numeroasele concerte transmise prin radio și care a­­veau acum posibilitatea s'o cunoască di­rect. Concertele ansamblului Consiliului Cen­tral al Sindicatelor din R­P­R s’au bucu­rat de un mare succes in rândurile spec­tatorilor sovietici. După terminarea lor, publicul rămânea mult timp în sală a­­plaudând furtunos pe artişti întregul an­samblu, aliniat pe scenă în costume pito­reşti, saluta cu tot atâta însufleţire pe spectatori Erau demonstraţii emoţionante de prietenie între popoarele sovietic şi român, prietenie care se întăreşte şi se ci­mentează în lupta comună pentru pace. Un viu interes au stârnit concertele or­chestrei de instrumente populare „Barbu Lautaru“ Acest colectv minunat, care cu­prinde muzicieni deosebit de talentaţi, ce stăpânesc la perfecţie instrumentele lor, fascinează prin armonia şi vivacitatea in­terpretării şi, lucru principal, prin trans­miterea veridică a spiritului şi a caracte­rului muzicii populare. Ştiam că şi în tre­cut existau în România minunate orches­tre de instrumente populare. Un asemenea colectiv eminent însă nu exista şi nu pu­tea să existe în corup­ţiile burgheziei, când arta populară era neglijată Ascultând in­terpretarea însufleţită a mu­zicienilor ro­mâni am văzut limpede în faţa noastră România nouă, ţară unde în faţa tuturor talentelor sunt "deschise nelimitate posi­bilităţi de desvoltare, unde se manifestă o grijă­ deosebită pentru arta populară ce înfloreşte cu o putere nemaiîntâlnită. Am simţit multă bucurie văzând această în­florire şi găsind în arta vie, plină de vi­goare a poporului român liber, trăsături apropiate şi comune cu arta noastră so­vietică. IVAN MARTANOV muziolog sovietic Locuitorii A Moscovei au întâmpinat cu căldură ansamblul de dansuri al Uniunii Tineretului Muncitor ,■ pe tinerii şi tinere­le proveniţi din cercuri de amatori, care au obţinut repede însemnate succese Repre­zentaţiile lor au o spontaneitate seducă­toare, un farmec tineresc, se simte în ele atmosfera vie a zilei de astăzi Cu un in­teres deosebit au fost întâmpinate dansu­rile care oglindesc viaţa tineretului ro­mân liber: în ele s’a manifestat puternic tendinţa colectivului de a creia forme noi în arta coregrafică, forme ce se dezvoltă pa baza celor mai bune tradiţii naţionale. Ansamblul Consiliului Central al Sindi­catelor, orchestra de instrumente populare „Barbu Lăutaru", ansamblul de dansuri al Uniunii Tineretului Muncitor au înfă­ţişat pe larg şi multilateral publicului so­vietic, arta patriei lor. Această cunoaştere a fost mult lărgită şi adâncită, mulţumită Ansamblului Forţelor Armate ale Repu­blicii Populare Române, care a concertat la Moscova în vara anului 1953. Ansamblul a prezentat un vast program actual, pătruns de spiritul popular, pro­gram ce caracterizează nivelul cultural înalt al armatei unui popor liber. Ascul­tând cântecele sale, admirând dansurile sale minunate, am văzut în faţa noastră pe fiii şi fiicele poporului român ce-şi con­­strueşte o viaţă fericită, nouă. Puternica influenţă a acestei vieţi s-a resimţit şi un repertoriu şi în însuşi stilul interpretă­rii — energic, activ, plin de viaţă Spectacolele ansamblului forţelor armate au atras un public numeros. Cu mult avânt a decurs concertul final al ansam­blului, dat în sala Coloanelor a Ca­sei Sindicatelor, umplută până la re­fuz de un public numeros, printre care se aflau şi reprezentanţi de seamă ai artei sovietice. Concertele muzicienilor solişti români au arătat încă odată succesele culturii muzicale a României noi. Ascultătorii so­vietici au dat o înaltă apreciere măestriei dirijorului George Georgesc­u, mai ales interpretării simfoniei a VI-a de Ceaicov­­sehi şi lucrărilor compozitorilor români (printre care erau şi dansurile lui Paul Constanntinescu, executate pentru prima oară în U R.S.S.). Concertele date de Ze­­naida Pally, Petre Ştefărvescu Goangă şi Mihail Ştirbei au arătat că Opera de stat din Bucureşti dispune de minunate cadre artistice, faţă de care publicul din Mosco­va a manifestat un mare interes Minuna­tul violoncelist Radu Aldulescu, artist cu multă fineţe în interpretare, care a execu­tat cu măestrie concertul de Haydn şi o serie de lucrări de muzică de cameră, a cucerit simpatia generală. Concertele so­liştilor au arătat încă o latură a artei muzicale româneşti moderne, au complec­tat impresiile lăsate de concertele ansam­blurilor, au înfăţişat multe pagini ale muzicii româneşti. Şi muzicienii sovietici au făcut mult pentru propagarea acestei muzici. Ea este larg reprezentată în programele posturilor de radio şi se bucură me­reu de atenţia celor mai largi cercuri de ascultători, care au cunoscut mai în­deaproape multe lucrări şi le-au în­drăgit Cântecele româneşti au intrat în repertoriul Ansamblului de cântece şi dan­suri al Armatei Sovietice „A. V. Alexan­drov’, decorat cu Steagul Roşu, şi al altor coruri mari Lucrările simfonice ale lui Matei Socor, Ioon Clepper, Paul Con­­stantinescu, Mihail Amiricu, Alfred Men­delsohn şi ale altor compozitori au fost executate de nenumărate ori şi în cadrul concertelor simfonice ale Filarmonicii de Stat din Moscova Trebue să adăugăm că în fiecare an, în zilele Lunii Prieteniei Româno-Sovietice se organizează la Mos­cova concerte simfonice speciale închinate creaţiei compozitorilor români. Cu fiecare an muzica românească devi­ne tot mai cunoscută oamenilor sovietici. Cu fiecare an se întăresc legăturile cul­turale între popoarele noastre. La aceasta au contribuit în mare mărură manifestă­rile muzicienilor români în U­R­S­S și ale celor sovietici în România l-a fost dat au­torului acestor rânduri să vadă modul în care poporul român a primit pe solii ar­tei sovietice. Este o impresie de neuitat a adevăratei prietenii şi cordialităţi. De o primire tot atât de frăţească au avut parte şi artiştii români în ţara noastră. Peste tot ei au stârnit simpatia fierbinte a publicului, care a salutat din toată inima pe oaspeţi. In aplauzele cu care au fost răsplătiţi in­terpreţii, şi-a găsit expresie sentimentul sincerei prietenii a poporului sovietic faţă de poporul român liber, sentimentul de mândrie pentru succesele sale pe tărâm cultural. In muzica românească se aude vocea poporului harnic şi talentat care păşeşte înainte sub steagul luptei pentru pace, pentru fericirea oamenilor muncii. Aceasta o face apropiată şi înţeleasă oamenilor sovietici, însufleţiţi de aceleaşi năzuinţe, care întăresc neobosit înţelegerea reci­procă şi prietenia între toate popoarele. t

Next