Munca, noiembrie 1953 (Anul 9, nr. 1885-1908)
1953-11-01 / nr. 1885
Pag. 2-a Cei mai buni fii ai poporalii propuşi candidaţi pentru alegerile de deputaţi In sfaturile populare In regiunea Constanţa CONSTANŢA. — In regiunea Constanţa, în întreprinderi, în staţiunile de maşini şi tractoare, gospodăriile de stat şi colective, în gospodăriile piscicole, în cartierele oraşelor, peste tot cetăţenii se întrunesc în adunări populare pentru a desemna din rândurile lor candidaţi în alegerea deputaţilor în sfaturile populare. Ci ştiu că schimbările care au avut loc în viaţa acestei regiuni în ultimii ani sunt in bună măsură rodul activităţii sfaturilor populare şi a majorităţii deputaţilor care au muncit şi au antrenat mereu mai mulţi cetăţeni în conducerea şi rezolvarea problemelor de interes obştesc. Despre toate acestea, oamenii muncii vorbesc cu căldură în adunările lor. In oraşul Constanţa se şterge treptat contrastul dintre centru şi cartierele mărginaşe. In cartiere s’au pavat, o serie de Străzi, a fost introdusă lumina electrică, s‘au înfiinţat parcuri, spaţii verzi, noi magazine. In sate, noile şcoli şi cămine culturale, îmbunătăţirea asistenţei sanitare ca şi acţiunea largă pentru alfabetizarea neştiutorilor de carte vin să şteargă urmele întunericului în care orânduirea capitalistă a ţinut pe oamenii muncii zeci de ani dearândul In cartierul D P.C au fost înfiinţate un cămin cultural şi câteva magazine, pentru muncitorii din Juriovca s-au construit locuinţe noi, un cămin cultural şi un ştrand In comuna Pietroiu a fost construit un cinematograf, iar la gospodăria agricolă de stat din această comună s‘au ridicat locuinţe moderne pentru muncitori Totodată maşinile noi introduse uşurează munca colectivului de la această gospodărie Asemenea realizări pot fi întâlnite pretutindeni în regiunea Constanţa. Până acum, in întreaga regiune au avut loc numeroase adunări cetăţeneşti în vederea propunerii candidaţilor în alegeri Muncitorii gospodăriei piscicole de stat din Juriovca, au propus drept candidat al FDP, pe circumscripţia electorală regională nr. 48 pe tov. Liuba Chişinevschi, membru al C C al P M R , secretar al Consiliului Central al Sindicatelor. Adunaţi la punctul de agitaţie nr. IR din oraşul Constanţa, cetăţenii din circumscripţia electorală orăşenească nr. 45 au propus drept candidat al FDP, pe tov. Petre Nicoară, mecanic, stahanovist la întreprinderile comunale regionale. La Ciocârlia de Jos, adunarea cetăţenească a hotărît să propună candidat al FDP, pe circumscripţia electorală regională nr 59 pe tov. Dumitru Iordănescu, prim secretar al comitetului raional de partid Medgidia, iar pe tov. Gavrilă Popa, preşedintele gospodăriei agricole colective ,,l Mai“ din comună pe circumscripţia electorală raională nr. 41. Au fost propuşi în adunări populare candidaţi ai FDP tovarăşii : Gavrilă Costea, şeful secţiei comerciale a sfatului popular al regiunii Constanţa, pe circumscripţia electorală regională nr. 23, inginerul Dumitru Pârvu de la gospodăria agricolă de stat Pietroiu pe circumscripţia electorală regională nr. 7 Feteşti, Miron Paraschiv, secretar al sfatului popular al comunei Slava Rusă, pe circumscripţia electorală regională nr 47, Leon Borisov, preşedintele gospodăriei agricole colective „Ceapaev" din comuna Slava Cercheză pe circumscripţia electorală raională nr. 28 Istria şi alţii. In oraşul Bucureşti După ce s’a anunţat terminarea schimbului, muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii uzinelor „Boleslaw Bierut“ şi ai fabricii „Tehnomenul“ din Capitală s’au îndreptat spre sala de festivităţi a uzinelor ,,Boleslaw Bierut“, pentru a propune un candidat al FDP, în circumscripţia electorală orăşenească nr. 390 Bucureşti. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Miise Anghel, secretarul organizaţiei de bază P.M.R. de la uzinele „Boleslaw Bierut“. La biblioteca populară nr. 26 din şp- Iseana Chitila, vin zilnic numeroşi cetăţeni din cartier. Aici ei găsesc cărţi, ziare, reviste care le dau posibilitatea să-şi îmbogăţească cunoştinţele. Ieri după amiază la această bibliotecăa fost mai multă lume ca de obicei. S-au adunat locuitorii din străzile înfrăţite şi Surorilor, spre a propune pe candidatul F.D P. în circumscripţia electorală raională nr. 132. Adunarea a fost deschisă de tovarăşa După alegerea prezidiului adunării, a luat cuvântul stahanovistul Csaky Iosif, muncitor la aceste uzine, care l-a propus drept candidat pe tovarăşul Nicula Gheorghe, prim secretar al Comitetului Orăşenesc P.M.R. Bucureşti. A mai luat cuvântul stahanovistul Mercofer Mihai care, exprimându-şi bucuria pentru propunerea făcută, şi-a luat angajamentul ca în cinstea zilei de 7 Noembrie şi a alegerilor de deputaţi în statuRomanici Ana, secretara organizaţiei de bază P . R.r 6 din cartier, care, după ce a arătat scopul adunării, a citit câteva articole din Decretul cu privire la alegerile de deputaţi în sfaturile populare. In continuare, a luat cuvântul tovarăşa Nădăban Emilia, care a propus drept candidat al F.D.P. în această circumscripţie, pentru sfatul popular al raionului . Griviţa Roşie”, pe muncitoarea Baciu Ana, fruntaşă în producţie la fabrica „Dacia“, secţia Ţesătorie. — Baciu Ana — a spus vorbitoarea,rile populare să depăşească planul pe luna îrn curs cu 5 la sută şi să realizeze importante economii de materiale. Deasemeni, tehnicienii Pilka Vasile şi Negrilă Constantin au susţinut candidatura propusă şi şi-au luat însemnate angajamente. Intr’o atmosferă însufleţită, adunarea a aprobat în unanimitate propunerea ca tovarăşul Nicula Gheorghe să fie candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală orăşenească nr. 390 Bucureşti, printre altele , este maistru la ţesătone Ea ajută pe tovarăşii ei de muncă pentru a-şi îndeplini şi depăşi planul. Au mai luat cuvântul gospodinele Durmitrescu Maria şi Fazolari Aneta, care au susţinut cu multă căldură propunerea. Ele au vorbit despre succesele în muncă obţinute de Baciu Ana, arătând că îşi va îndeplini cu cinste şi sarcinile obşteşti, dacă va fi aleasă. Adunarea a aprobat în unanimitate candidatura propusă. In regiunea Ploeşti 1 In sala de festivităţi a clubului muncitoresc al uzinelor „I. C. Frimu“ din Sinaia, s-au adunat sute de muncitori spre a propune candidaţi ai Frontului Democraţiei Populare pentru alegerile de deputaţi în sfaturile populare. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Moraru Alexandru, membru în comitetul raional P.M.R. Sinaia. Luând cuvântul, tovarăşul Covăşeanu Ion, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al oraşului Sinaia, a dat citire capitolului 7 din Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale cu privire la alegerile de deputaţi în sfaturile populare, subliniind adâncul democratism al sistemului nostru electoral. A vorbit apoi strungarul stahanovist Pinţă Petre de la uzinele „I. C. Frimu“, ■care a propus drept candidat în circumscripţia electorală regională nr. 110 pe tovarăşul Silviu Brucan, redactor-şef-adjunct al ziarului „Scânteia“, deputat în Marea Adunare Naţională. Propunerea a fost primită cu vii aplauze. PLOEŞTI (Prin telefon dela corespondentul, nostru). — In localul grădiniţei cre copii nr 7 din oraşul.Ploeşti s'au adunat zilele trecute numeroşi oameni ai muncii, pentru a propune un candidat al F.D ., în circumscripţia electorală orăşenească nr. 13. Printre ei se aflau muncitori de la Macazul , Metato-Chimic din staţia Ploeşti- Nord, intelectuali şi gospodine. Luând cuvântul, mecanicul Tudor Stanciu de la Macazul a propus drept canTovarăşul Salvador Emil, vice-preşedinte al comitetului executiv al sfatului popular al oraşului Sinaia, a subliniat realizările obţinute de oamenii muncii din acest oraş sub regimul de democraţie populară. Au mai luat cuvântul tovarăşii Popa Ion II, Covăşeanu Ion şi alţii care au susţinut cu căldură propunerea făcută. Adunarea a hotărît în unanimitate să propună drept candidat al Frontului Democraţiei Populare, pentru circumscripţia electorală regională nr. 110 pe tov. Silviu Brucan. In continuare, maistrul strungar Ruegg Matei a propus drept candidat pentru circumscripţia electorală raională nr. 21 pe tov. Moldoveanu Alexandru. In cuvântul ei, învăţătoarea Săndulescu Elena a vorbit despre munca însufleţită depusă până acum ca deputat al sfatului popular al raionului Sinaia, de către tov. Moldoveanu care, deşi are 60 de ani, nu şi-a precupeţit eforturile pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţa didat pe tovarăşul Ion P. Dumitrescu, muncitor ceferist din staţia Piteşti-Nord. S-au mai înscris apoi la cuvânt şi alţi muncitori şi gospodine pentru a-şi spune părerea asupra celui propus Adunarea a hotărît apoi în unanimitate să propună drept candidat al F.D P. în circumscripţia electorală orăşenească nr. 13 pe ceferiştii Ion P Dumitrescu. Au mai fost propuşi drept candidaţi ai F.D.P. în alegerile de deputaţi pentru statele spre a putea conduce secţia agricolă raională. S-au mai înscris la cuvânt tov. Simpliceanu Dumitru, stahanovist la uzinele „I C. Frimu“ Sinaia şi alţii, care au susţinut această propunere. Adunarea a hotărît in unanimitate să propună drept candidat al circumscripţiei electorale raionale nr. 21 pe tovarăşul Moldoveanu Alexandru. In circumscripţia electorală orăşenească nr. 5 Sinaia, tovarăşul Bran lori, fruntaş în producţie, a propus drept candidat pe tovarăşul Grama Daniel maistru tâmplar la uzinele „I. C. Frimu”. După ce tovarăşul Mărgărit Iori a arătat munca depusă de acesta, atât în producţie cât şi pe tărâm obştesc, s’au mai înscris la cuvânt şi alţii, care au fost de acord cu propunerea făcută Adunarea a hotărît ca tovarăşul Grama Daniel, să fie candidat al circumscripţiei electorale orăşeneşti nr. 5 Sinaia. Ion Popa corespondent voluntar urile populare, tovarăşa Rigani Zoe, chimistă, laureată a Premiului de Stat, neta uzinele „1 Mai” Ploeşti, pentru circumscripţia electorală regională nr. 138, Anca Constantin, prim-secretar al comitetului orăşenesc P . R. Ploeşti, pentru circumscripţia electorală orăşenească nr. 96, iar pentru circumscripţia electorală orăşenească nr 59, gospodina Eugenia A. Marinescu. Itireer îni nea Galaţi GALAŢI (de la corespondentul nostru). La întreprinderea „Manca” din Galaţi, a avut loc în ziua de 29 octombrie o adunăre generală in care muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii au propus candidaţi ai F.D P. pentru alegerile de deputaţi în sfaturile populare După deschiderea adunării, s’a dat citire capitolului 7 din Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, cu privire la alegerile de deputaţi in sfaturile populare. Trecându-se la propunerea de candidaţi, ţesătoarea Ivanca Soţchin, a propus cu căldură drept candidat al F D P, în circumscripţia electorală nr. 70 oraş, pe tovarăşa Samoilă Emilia, preşeridintele comitetului sindical raional al muncitorilor din industria uşoară. — Tovarăşa Samoilă — a spus printre altele vorbitoarea — este cinstită, devotată regimului nostru democrat-popular, ştie să gospodărească avutul obştesc. Propunerea făcută de tovarăşa Soţchin, a fost susţinută călduros de numeroşi participanţi, după care adunarea a aprobat în unainimitate că tovarăşa Samoilă Emilia să candideze în circumscripţia electorală nr. 70 oraş. In cadrul aceleiaşi adunări a mai fost propusă candidată a F.D.P. pentru circumscripţia electorală orăşenească nr. 69, tovarăşa Constantinescu Victoria, activistă a comitetului orăşenesc U.T.M. ORAŞUL STALIN Pe malul stâng al râului Roman se află comuna Caţa Ana dearândul in vremea stăpânirii burgheziei şi moşierimii, ţăranii muncitori de naţionalităţile română, maghiară şi germană din această comună au dus o viaţă întunecată, luptându-se cu greutăţile şi sărăcia, muncind din greu pe la stăpânii de atunci ai satului pentru a-şi câştiga hrana zilnică. Anul trecut, pe la jumătatea lunii iulie, un grup de ţărani cu gospodării mici şi mijlocii s-au unit în gospodăria colectivă „Gh Doja“. Odată cu înfiinţarea gospodăriei a început să se schimbe şi viaţa întregului sat Şcoala, căminul cultural condus cu pricepere de ţăranul muncitor româh David, altădată străine locuitorilor în regiunea Stalin comunei, au devenit astăzi prietenul şi sfâtuitorul tuturor. Datorită muncii dusă de organizaţia de partid şi sfatul popular din comună în rându ţăranilor muncitori, gospodăria s-a întărit de la înfiinţare şi până acum, rândurile colectiviştilor a crescut cu încă 100 de membrii. Muncind după regulile agrotehnice, colectiviştii au obţinut realizări de seamă în sporirea avutului obştesc Astăzi, gospodăria colectivă din comuna Caţa este una din gospodăriile fruntaşe pe raion. La adunarea populară care a avut loc zilele trecute în sala căminului cultural, pentru propunerea candidatului F.D.P. pe circumscripţia electorală comunală nr 2 în alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare au participat numeroşi colectivişti şi ţăran, muncitori din comună Cu multă bucurie, cei prezenţi la adunare au primit propunerea făcută de colectivistul Andrei Bechi, pentru a desemna drept candidat al FD P în alegerile de deputaţi pentru sfatul popular comunal pe colectivistul fruntaş Nicolae Colceru. Directorul căminului cultural din comună, Gh David ţăranul I. Gonea, membru a! întovărăşirii agricole, şi alţii au susţinut cu căldură propunerea, arătându-şi hotărîrea de a sprijini cu mai mul elan activitatea sfaturilor populare, de a lupta cu hotărîre pentru obţinerea de recolte bogate şi a contribui astfel la aprovizionarea oamenilor muncii de la oraşe. MUNKA Săptămâna teatrului sovietic Intre 1 şi 7 Noembrie se va desfa- jşura, atât în Capitală cât şi în pro- ’ vincie „Săptămâna teatrului sovietic“. Cu acest prilej teatrele noastre vor reprezenta lucrări din dramaturgia clasică rusă şi din dramaturgia sovietică Spectacolele vor fi precedate de scurte conferinţe în care se va arăta importanţa şi măestria teatru- lui sovietic — teatrul cel mai înain- tat din lume — a cărui experienţă con- stitue un permanent îndrumar pentru colectivele teatrale din ţara noastră. Regimul soviete a creiat condiţii excepţionale pentru continua desvoltare a artei dramatice, spre a răspunde cerinţelor mereu crescânde ale publicu- lui larg, care urmăreşte cu mult in- I teres spectacolele realizate la un înalt nivel artistic. Publicul nostru a îndrăgit şi urmăreşte cu mult interes repertoriul clasic rus şi cel sovietic Piesele dramatur ,giei clasice ruse ca „Pădurea” şi „Lupii şi oile” de A . Ostrovschi, „Căsătoria” şi „Jucătorii de cărţi“ de Gogol, „Unchiul Vania“ şi „Trei surori”, de , Cehov, piesele lui Gorchi „Micii burghezi“, „Vassa Jeleznova“, lucrările autorilor sovietici ca „Zori deasupra Moscovei“ de A. Surov, „Liubov Iarovaia” de C. Treniov, „Platon Cre- cet“ şi „Crângul de călini" de A Corneiciuc, şi altele, se bucură de mult succes la noi Ele fac serii nesfârşite pe scenele noastre şi multe din ele vor fi reprezentate în cadrul acestei Săptămâni a teatrului sovietic. De un nepreţuit ajutor este teatrul sovietic în desvoltarea artei noastre şatrane. Experienţa lui în toate dome- niile — punerea în scenă, interpreta- rea, pregătirea temeinică a spectacolu- lui — călăuzeşte zi de zi colectivele noastre teatrale. Vizitele pe care actorii şi regizorii noştri le-au făcut în Uniunea Sovietică unde au vizionat spectacole şi au învăţat de la maeştrii teatrului sovietic, precum şi vizitele oamenilor de teatru sovietici la noi — între care S. V. Berseneva Ghiaţintova, care se află acum în ţara noastră cu prilejul „Lunii Prieteniei Româno- Sovietice“ — sunt de un real folos pentru dramaturgia românească. Cercurile Stanislavschi, care au devenit indispensabile oricărui colectiv teatral , de la noi, sunt menite să transmită învăţătura despre teatru a marelui regisor rus. La finala concursului artistic pen- tru echipele sindicale de teatru, care s-a desfăşurat în cursul săptămânii trecute, cercurile dramatice din întreprinderi au adus un bogat repertoriu din teatrul sovietic, pe care l-au repre- ■ zentat cu însufleţire obţinând remarca- bile succese. Acest fapt este o dovadă în plus a interesului ce-l stârneşte a-cest teatru în massele de oameni ai muncii „Săptămâna teatrului sovietic“ va constitui încă un prilej de a sorbi cu nesaţ din tezaurul artei teatrale so- vietice, artă cu un adânc conţinut de viaţă şi o desăvârşită formă artistică, factor puternic de educare socialistă, de imbold în lupta noastră de fiecare zi pentru pace şi o viaţă din ce in ce mai luminoasă. cole bibliografice V. BLAJENOV: Pe magistrale de otel (Editura C.C.S.) In această broşură, mecanicul de locomotivă V Blajenov din depoul staţiei de triaj Moscova, laureat al Premiului Stalin şi deputat în Sovietul Suprem al U . S.S., ne descrie calea pe care a străbătut-o. Ritmul rapid de desvoltare a Industriei din U.R.S .„ precum şi creşterea uriaşă a construcţiilor de pe şantierele comunismului, au ridicat problema accelerării transporturilor Mecanicii de locomotive au adus un însemnat aport în rezolvarea acestei probleme. Prin munca lor perseverentă de fiecare zi, prin cunoașterea temeinică a tehnicii locomotivelor, prin descoperirea resurselor interne ale locomotivelor, precum şi prin introducerea metodelor noi de lucru ei au ridicat transportul feroviar la un nivel superior, lăsând cu mult în urmă normele învechite. Unul din mecanicii de locomotive care a contribuit la rezolvarea acestei probleme, a fost şi autorul acestei broşuri, V Blajenov Mecanicii noştri de locomotive vor găsi în experienţa lui Blajenov un bogat izvor de învăţăminte. A. MACAROV: Metode rapide de rectificare a metalelor (Editura C.C.S.) A. Macarov, cunoscutul rectificator sovietic de la fabrica de scule şi instrumente din Moscova, descrie în această broşură cum a izbutit să mărească productivitatea muncii la maşinile sale. In vederea atingerii acestui obiectiv el a considerat ca mijloace importante: reducerea timpului auxiliar, verificarea corectitudinii fixării pieselor, citirea atentă a desenelor şi a hărţilor tehnologice, mecanizarea lucrărilor de sculerie. Procedeele folosite de Macarov sunt ilustrate în broşură prin desene şi schiţe Autorul arată de asemenea cum a reuşit să accelereze operaţiile de rectificare, prin elaborarea unor dispozitive speciale pentru îndreptarea discurilor de rectificat. Tot în vederea rectificării rapide, Macarov a accelerat şi simplificat măsurătorile ce se efectuează în timpul prelucrării. Broşura cuprinde şi descrierea lucrărilor efectuate de autor pentru elaborarea unui nou cap de filetat ţevi, şi mufe de o mare importanţă pentru Industria petroliferă care foloseşte anual zeci de mii de tone ţevi filetate. Prin numeroasele sfaturi preţioase ce le conţine, broşura este de un real folos pentru rectificatorii şi sculerii din ţara noastră. Duminică 1 Noembrie 1953 — Nr. 1885 Săptămâna Îtaliiî Sovietice Dintre numeroasele manifestări artistice şi culturale ce se desfăşoară în ţara noastră cu prilejul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, face parte şi Săptămâna Muzicii Sovietice, care se va desfăşura intre 17 noembrie, prin emisiuni ale posturilor noastre de radio. In cadrul acestor emisiuni, oamenii muncii din ţara noastră vor putea asculta 7 concerte, cuprinzând lucrări din cele maidiferite genuri muzicale: muzică populară, simfonică, muzică de cameră, de operă, muzica de estradă şi cântece de masă, în Interpretări de o deosebită valoare artistică . Primul concert din cadrul Săptămânii Muzicii Sovietice va fi transmis astăzi 1 noembrie, la ora 18:50 pe lungimea de undă 351 m. In această emisiune, ascultătorii vor putea cunoaşte creaţiile muzicale ale popoarelor din Uniunea Sovietică, în interpretarea unor mari ansambluri corale şi instrumentate Programul cuprinde printre altele: dansul popular rusesc „Lenoc” din regiunea Arhanghelsc, de Ivanov, executat de orchestra de instrumente populare a Direcţiei Generale Radio din Ministerul Culturii al U.R S.S. „Hameiul”, melodie populară estonă, executată de corul Filarmonicei de Stat din R S.S Estonă, „Dans Moldovenesc” de Cembergi, „Melodie populară bașchiră”. Deasemeni, în cadrul acestei emisiuni, vor putea fi ascultate: „Melodie populară armenească” executată de quartetul de coarde „Komitas”, „Cântec rusesc de joc” de Hvatov, interpretat de orchestra ansamblului „Piatniţchi”, „Melodie populară tătară” executată de corul tineretului colhoznic din regiunea Aminsk, „Adai“, melodie din Kurmangazî, interpretată de orchestra de instrumente populare din RS.S Cazahă, „Fata din stepă”, cântec popular azerbaidjan, „Scherzo rusesc“ de compozitorul rus Emelianov, cântă orchestra de Instrumente populare a Direcţiei Generale de Radio din Ministerul Culturii U.R.S S. şi atlete. Luni 2 noembrie la ora 17, va fi transmis pe aceeaşi lungime de undă cel de al 2-lea concert din cadrul Săptămânii Muzicii Sovietice. închinat muzicii simfonice sovietice, programul acestui concert cuprinde „Uvertura solemnă“ de Glier, scrisă de marele compozitor sovietic cu prilejul celei de a 20-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Din programul acestui al doilea concert mai fac parte printre altele: „Suita turenenă“ de V Muhetov „Cântecul culegătorului de bumbac”, „Piese pentru orchestră”, de Weinberg. Vizitele oaspeţilor Sâmbătă dimineaţa, Sofia Vladimirovna Berseneva Ghiaţintova, regizor principal al Teatrului de Stat din Moscova „Comsomolul Leninist”, artistă a poporului din R S.F.S.R., laureată a Premiului Stalin şi Natalia Artiemievna Rovnaia, referent principal al VO.CS.uiul au fost oaspeţii Institutului de Teatru „I . Caragiale" Membrii delegaţiei au fost întâmpinaţi de Iov Costache Antoniu, directorul Institutului de Teatru „I. L. Caragiale“ şi de numeroşi profesori. Cu aceasta ocazie, Sofia Vladimirovna Berseneva Ghiaţintova a asistat la orele de curs ale grupei l-a din anul II al Facultăţii de Artă Dramatică. Apoi, Sofia Vladimirovna Berseneva Ghiaţinfova a ţinut în faţa studenţilor şi profesorilor Institutului de Teatru „I. “ Caragiale o conferinţă intitulată „Despre Stanislavschi şi sistemul lui”. (Agerpres) Muzica româneasca şi artiştii români în U.R.S.S. Muzica românească este bine cunoscută oamenilor sovietici, care urmăresc cu mult interes desvoltarea culturii poporului român şi se bucură din suflet de succesele lui Oamenii sovietici au primit pe artiştii români la Moscova, Leningrad, Kiev şi alte oraşe ca pe oaspeţi scumpi. Artiştii români au adus cu ei o bogată artă originală, care şi-a croit drum spre inimile publicului sovietic, trezind in ele un viu răsunet. Primul colectiv românesc care a vizitat Uniunea Sovietică a fost Ansamblul Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R Concertele date de acesta în toamna anului 1.450 au făcut cunoscut publicului sovietic cântecele şi dansurile populare româneşti, lucrările compozitorilor români de astăzi. Acestea au atras atenţia masselor largi care cunoşteau deja arta.muzicală românească din numeroasele concerte transmise prin radio și care aveau acum posibilitatea s'o cunoască direct. Concertele ansamblului Consiliului Central al Sindicatelor din RPR s’au bucurat de un mare succes in rândurile spectatorilor sovietici. După terminarea lor, publicul rămânea mult timp în sală aplaudând furtunos pe artişti întregul ansamblu, aliniat pe scenă în costume pitoreşti, saluta cu tot atâta însufleţire pe spectatori Erau demonstraţii emoţionante de prietenie între popoarele sovietic şi român, prietenie care se întăreşte şi se cimentează în lupta comună pentru pace. Un viu interes au stârnit concertele orchestrei de instrumente populare „Barbu Lautaru“ Acest colectv minunat, care cuprinde muzicieni deosebit de talentaţi, ce stăpânesc la perfecţie instrumentele lor, fascinează prin armonia şi vivacitatea interpretării şi, lucru principal, prin transmiterea veridică a spiritului şi a caracterului muzicii populare. Ştiam că şi în trecut existau în România minunate orchestre de instrumente populare. Un asemenea colectiv eminent însă nu exista şi nu putea să existe în corupţiile burgheziei, când arta populară era neglijată Ascultând interpretarea însufleţită a muzicienilor români am văzut limpede în faţa noastră România nouă, ţară unde în faţa tuturor talentelor sunt "deschise nelimitate posibilităţi de desvoltare, unde se manifestă o grijă deosebită pentru arta populară ce înfloreşte cu o putere nemaiîntâlnită. Am simţit multă bucurie văzând această înflorire şi găsind în arta vie, plină de vigoare a poporului român liber, trăsături apropiate şi comune cu arta noastră sovietică. IVAN MARTANOV muziolog sovietic Locuitorii A Moscovei au întâmpinat cu căldură ansamblul de dansuri al Uniunii Tineretului Muncitor ,■ pe tinerii şi tinerele proveniţi din cercuri de amatori, care au obţinut repede însemnate succese Reprezentaţiile lor au o spontaneitate seducătoare, un farmec tineresc, se simte în ele atmosfera vie a zilei de astăzi Cu un interes deosebit au fost întâmpinate dansurile care oglindesc viaţa tineretului român liber: în ele s’a manifestat puternic tendinţa colectivului de a creia forme noi în arta coregrafică, forme ce se dezvoltă pa baza celor mai bune tradiţii naţionale. Ansamblul Consiliului Central al Sindicatelor, orchestra de instrumente populare „Barbu Lăutaru", ansamblul de dansuri al Uniunii Tineretului Muncitor au înfăţişat pe larg şi multilateral publicului sovietic, arta patriei lor. Această cunoaştere a fost mult lărgită şi adâncită, mulţumită Ansamblului Forţelor Armate ale Republicii Populare Române, care a concertat la Moscova în vara anului 1953. Ansamblul a prezentat un vast program actual, pătruns de spiritul popular, program ce caracterizează nivelul cultural înalt al armatei unui popor liber. Ascultând cântecele sale, admirând dansurile sale minunate, am văzut în faţa noastră pe fiii şi fiicele poporului român ce-şi construeşte o viaţă fericită, nouă. Puternica influenţă a acestei vieţi s-a resimţit şi un repertoriu şi în însuşi stilul interpretării — energic, activ, plin de viaţă Spectacolele ansamblului forţelor armate au atras un public numeros. Cu mult avânt a decurs concertul final al ansamblului, dat în sala Coloanelor a Casei Sindicatelor, umplută până la refuz de un public numeros, printre care se aflau şi reprezentanţi de seamă ai artei sovietice. Concertele muzicienilor solişti români au arătat încă odată succesele culturii muzicale a României noi. Ascultătorii sovietici au dat o înaltă apreciere măestriei dirijorului George Georgescu, mai ales interpretării simfoniei a VI-a de Ceaicovsehi şi lucrărilor compozitorilor români (printre care erau şi dansurile lui Paul Constanntinescu, executate pentru prima oară în U R.S.S.). Concertele date de Zenaida Pally, Petre Ştefărvescu Goangă şi Mihail Ştirbei au arătat că Opera de stat din Bucureşti dispune de minunate cadre artistice, faţă de care publicul din Moscova a manifestat un mare interes Minunatul violoncelist Radu Aldulescu, artist cu multă fineţe în interpretare, care a executat cu măestrie concertul de Haydn şi o serie de lucrări de muzică de cameră, a cucerit simpatia generală. Concertele soliştilor au arătat încă o latură a artei muzicale româneşti moderne, au complectat impresiile lăsate de concertele ansamblurilor, au înfăţişat multe pagini ale muzicii româneşti. Şi muzicienii sovietici au făcut mult pentru propagarea acestei muzici. Ea este larg reprezentată în programele posturilor de radio şi se bucură mereu de atenţia celor mai largi cercuri de ascultători, care au cunoscut mai îndeaproape multe lucrări şi le-au îndrăgit Cântecele româneşti au intrat în repertoriul Ansamblului de cântece şi dansuri al Armatei Sovietice „A. V. Alexandrov’, decorat cu Steagul Roşu, şi al altor coruri mari Lucrările simfonice ale lui Matei Socor, Ioon Clepper, Paul Constantinescu, Mihail Amiricu, Alfred Mendelsohn şi ale altor compozitori au fost executate de nenumărate ori şi în cadrul concertelor simfonice ale Filarmonicii de Stat din Moscova Trebue să adăugăm că în fiecare an, în zilele Lunii Prieteniei Româno-Sovietice se organizează la Moscova concerte simfonice speciale închinate creaţiei compozitorilor români. Cu fiecare an muzica românească devine tot mai cunoscută oamenilor sovietici. Cu fiecare an se întăresc legăturile culturale între popoarele noastre. La aceasta au contribuit în mare mărură manifestările muzicienilor români în URSS și ale celor sovietici în România l-a fost dat autorului acestor rânduri să vadă modul în care poporul român a primit pe solii artei sovietice. Este o impresie de neuitat a adevăratei prietenii şi cordialităţi. De o primire tot atât de frăţească au avut parte şi artiştii români în ţara noastră. Peste tot ei au stârnit simpatia fierbinte a publicului, care a salutat din toată inima pe oaspeţi. In aplauzele cu care au fost răsplătiţi interpreţii, şi-a găsit expresie sentimentul sincerei prietenii a poporului sovietic faţă de poporul român liber, sentimentul de mândrie pentru succesele sale pe tărâm cultural. In muzica românească se aude vocea poporului harnic şi talentat care păşeşte înainte sub steagul luptei pentru pace, pentru fericirea oamenilor muncii. Aceasta o face apropiată şi înţeleasă oamenilor sovietici, însufleţiţi de aceleaşi năzuinţe, care întăresc neobosit înţelegerea reciprocă şi prietenia între toate popoarele. t