Munca, februarie 1954 (Anul 10, nr. 1961-1983)

1954-02-02 / nr. 1961

Proletari din toate țările anlfl-văl ORCAN Al CONSIUilI.lIl CENTRAI. Al. SINDICATELOR DIN R.P.R Nr. 1961 Marți 2 februarie 1954 4 pagini 20 bani Dările de seamă şi alegerile organelor sindicale In urma hotăririi plenarei Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. din 13-14 ianuarie a.c., de la 10 februarie şi până la 15 martie vor avea loc dările de seamă şi alegerile organelor sindicale, începând de la grupa sindicală, comitete de secţie şi comitete de întreprindere, precum şi ale delegaţilor la conferinţele regionale, raionale, orăşeneşti şi ale con­siliilor sindicale regionale. Pregătirea dărilor de seamă şi a ale­gerilor organelor sindicale se desfăşoară în condiţiile unui avint crescînd în muncă al poporului muncitor, pentru în­făptuirea sarcinilor trasate de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din august 1953. Îndreptate spre dezvoltarea economiei naţionale şi ridicarea într-un timp apro­piat a condiţiilor de trai şi de cultură ale celor ce muncesc. A fi în fruntea avântului puternic al maselor, a încuraja şi sprijini iniţiativele nenumărate ale celor ce muncesc spre realizarea acestui ţel, iată misiunea principală a sindicatelor. Sindicatele noastre sunt chemate să desfăşoare şi să conducă la un nivel tot mai înalt întrecerea socialistă, să atragă în întrecere pe toţii muncitorii, teh­nicienii şi funcţionarii pentru scoaterea la iveală şi folosirea rezervelor in­terne, pentru sporirea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii şi reduce­rea preţului de cost. Ele trebuie să se în­grijească în permanenţă de satisfacerea cerinţelor şi nevoilor oamenilor muncii şi să d­ucă o tot mai rodnică activitate culturală şi educativ-politică. îndeplinirea acestor sarcini face nece­sară ridicarea nivelului muncii organi­zatorice de masă a organizaţiilor sindi­cale, întărirea legăturii lor cu masele — izvorul forţei şi tăriei lor. Dările de seamă şi alegerile organelor sindicale constituie un prilej de a exer­cita controlul membrilor de sindicat asu­pra organelor alese, de a-i atrage la­­ o participare şi mai vie în activitatea sin­dicală ; ele întăresc legăturile organelor sindicale cu sutele de mii de muncitori şi funcţionari, contribuie la îmbunătăţirea muncii lor. Democraţia muncitorească este prin­cipiul de neclintit al activităţii sindicate­lor noastre, garanţia întăririi necontenite a legăturii cu masele, a atragerii aces­tora la o participare tot mai activă în construirea socialismului. In ţara noastră toate organele sindi­cale sunt alese de jos în sus de către membrii de sindicat şi ele dau continuu socoteală în faţa lor; hotăirile se iau prin majoritatea voturilor de către membrii de sindicat; organizaţiile sindi­cale rezolvă toate problemele în confor­mitate cu statutul şi hotă­rile organelor superioare. Adunările generale şi conferinţele pen­tru dări de seamă şi alegeri trebuie să se desfăşoare sub semnul respectării de­pline a democraţiei muncitoreşti. Mem­brii de sindicat, stăpâni incontestabili ai organizaţiilor lor, au dreptul să cunoas­că cum au lucrat conducătorii acestor organizaţii, cum au tradus în viaţă Ho­­tărîrile partidului şi ale Congresului Sin­dicatelor, ale adunărilor generale şi con­ferinţelor, şi să judece astfel în ce mă­sură au justificat încrederea acordată. Organele sindicale şi activiştii sindi­cali au datoria — aşa cum arată statutul — să înlesnească controlul muncitorilor, funcţionarilor şi tehnicienilor asupra în­tregii activităţi dusă de organizaţiile sindicale, să asigure desfăşurarea larga a autocriticii şi în special a criticii de jos. Fără critică şi autocritică se creează con­diţii prielnice pentru stagnare, nu se poate împiedica apariţia şi creşterea biro­cratismului. Arătînd în dările de seamă, în mod cinstit, neajunsurile muncii noas­tre şi stimulat­d critica de jos, vom putea vedea în mod just care ne sunt succesele şi lipsurile şi să găsim mijloacele pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii sin­dicale. C.C. ale Sindicatelor, comitetele regio­nale şi raionale sunt obligate să educe activul din întreprinderi şi instituţii în spiritul respectării drepturilor membrilor de sindicat, să-l ajute să-şi însuşească instrucţiunile C.C.S. privitoare la alegeri şi să le aplice. Instruirea atentă a acti­vului sindical va face să se evite o serie A ı-‚ line* («.fi p! ”-*.*•/**r* r\ I î A i nnîî 4«. . 4- î . ' V» um unu wwuyi, v­a contribui la respectarea strictă a statutu­lui. Pregătirea și prezentarea dărilor de seamă și desfășurarea alegerilor organe­lor sindicale, constituie un examen se­rios pentru organele sindicale. Este nece­sar să se desfășoare o largă muncă po­litică de lămurire a rolului şi însemnă­tăţii alegerilor sindicale, ca şi o muncă concretă de organizare. Această sarcină nu poate fi dusă la îndeplinire numai cu forţele câtorva activişti din comitetul de întreprindere şi nici nu ar fi just să se procedeze astfel. Este necesar să fie atras în măsură mare activul grupelor sindicale, al comitetelor de secţie, al co­misiilor pe probleme. Acţiunea începe cu dările de seamă şi alegerea organizatorilor de grupă sindi­cala, a delegaţilor cu asigurările sociale, a inspectorilor obşteşti de protecţie a muncii şi­­a delegaţilor cu munca cul­turală de masă. Activul grupelor sindicale este cel mai numeros deta­şament al activului sindical, iar impor­tanţa lui pentru îmbunătăţirea întregii munci sindicale este deosebită. Acolo, la locul de muncă, ia naştere şi se dezvoltă întrecerea socialistă, acolo se cunosc mai bine preocupările­ şi năzuinţele fiecărui om în parte, acolo se poate desfăşura cu succes educaţia socialistă. Ca sarcină de mare răspundere se pune, deci în faţa tu­turor organelor sindicale, buna pregătire a adunărilor şi a dărilor de seamă în aceste verigi ale activităţii sindicale, pentru ca grupa să devină o unitate vis, cu iniţiativă, capabilă să dezbată şi să rezolve operativ, la locul de muncă, pro­blemele producţiei şi nevoile personale ale membrilor de sindicat. Pentru îmbunătăţirea activităţii gru­pelor sindicale, a comitetelor de secţie şi de întreprindere, pentru a face ca activi­tatea lor să fie mai operativă şi mai eficace, trebuie promovaţi o conducere reprezentanţi înaintaţi ai clasei munci­toare şi ai intelectualilor, ai femeilor şi tineretului, activişti sindicali buni, oameni capabili, legaţi de masă şi iubiţi de din sa, care prin munca lor de zi cu zi, dovedesc că vor putea fi la înălţimea sarcinilor care li se vor încredinţa. Pentru ca organizaţiile sindicale din sectorul socialist de stat al agriculturii să poată da un ajutor mai calificat la înflorirea unităţilor respective, este nece­sar ca în organele sindicale din aceste unităţi să fie promovaţi un număr mai mare de mecanizatori, agronomi, zooteh­­nicieni, buni cunoscători ai problemelor agricole. In aprecierea muncii organelor sindi­cale şi a activiştilor lor trebue să se ţină seamă de ceea ce s-a făcut în mod concret pentru realizarea angajamentelor înscrise în contractul colectiv, de înfăptuirea sar­cinilor puse de partid pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii, de felul cum se rezolvă problemele legate de îmbunătăţirea traiului celor ce mun­cesc, întreaga acţiune de pregătire şi desfă­şurare a dărilor de seamă şi alegerilor, trebuie să ducă la un şi mai mare avânt politic şi în muncă al maselor, la inten­sificarea activităţii organizaţiilor sindicale în toate domeniile. Ea va trebui să în­semne o acţiune largă de mobilizare a maselor pentru înfăptuirea sarcinilor puse de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din august 1953 şi a hotărârilor ulterioare ale partidului şi guvernului, care prevăd un avânt puternic al agriculturii şi creş­terii vitelor, sporirea în mare măsură a produselor de consum popular. Ea tre­buie să ducă la sporirea grijii fiecărui activist sindical faţă de cerinţele oame­nilor muncii, faţă de nevoile lor materiale şi culturale. Trebuie curmată pentru totdeauna prac­tica unor organe sindicale, izvorîtă ade­sea chiar de la unele Comitete Centrale ale Sindicatelor şi anume ca odată terminate alegerile să-şi considere misiunea înde­plinită, să tărăgăneze instruirea activu­lui sindical, să-l lipsească de un ajutor operativ şi concret. Pe măsura alegerii organizatorilor de grupă şi a delegaţilor din grupă, a comitetelor de secţie şi de întreprindere, fiecare muncitor şi funcţio­nar nou ales de către membrii de sindicat, trebuie instruit şi ajutat pentru a şti ce are de făcut; el trebuie să folo­sească cele mai bune metode pentru ca să-şi poată îndeplini sarcina frumoasă, dar de mare răspundere, de activist în slujba tovarăşilor săi de muncă, în slujba intereselor şi năzuinţelor lor spre o viaţă tot mai îmbelşugată, spre fău­rirea orânduirii socialiste. Ei trebuiesc educaţi în spiritul unei înalte princi­pialităţi, al ne­împăcării cu lipsurile, în spiritul luptei intransigente pen­tru respectarea legilor statului nostru democrat-popular, al muncii perseverente pentru aplicarea contractelor colective care stau la baza întregii activităţi sin­dicale din întreprindere. Sub conducerea înţeleaptă a avantgar­­dei clasei muncitoare, Partidul Muncito­resc Român, care uneşte puternic în jurul său milioane de oameni ai muncii, sin­dicatele noastre îşi vor îndeplini cu tot mai mult succes rolul lor de şcoală a comunismului, îşi vor mări contribuţia lor la construirea socialismului și apărarea păcii. Consfătuirea cadrelor de conducere ale şcolilor medii tehnice din ţară In aula Facultăţii de Ştiinţe Juridice din Capitală, luni dimineaţa au început lucrările consfătuirii cadrelor de conducere ale şcoli­lor medii tehnice din ţară. In cuvântul de deschidere, acad. prof. i­le Murgulescu, ministrul învăţământului, a ară­tat că scopul acestei consfătuiri, prima la care participă cadrele de conducere din în­treaga ţară, este de a analiza activitatea des­făşurată in primul semestru al acestui an şcolar, de a lua măsuri în vederea îmbunătă­ţirii procesului de învăţămint în şcolile me­dii tehnice din ţara noastră. A luat apoi cuvîntul Nicolae Bologan, directorul şcolilor medii tehnice din Ministe­rul învăţământului, care în darea de seamă prezentată a analizat rezultatele obţinute în primul semestru şi sarcinile ce se pun in vederea închiderii cu bune rezultate a anu­lui şcolar în învățămîntu­l mediu tehnic. Muncitoarea Crişan Maria de la fa­brica „Flamura Roşie“-Sibiu, printr-o mai bună organizare a locului de muncă după metoda sovietică Voroşin, reuşeşte să-şi depăşească norma zilni­că cu peste 80 la sută. ★ * Să asigurăm succesul campaniei agricole de primăvară Sprijinul întreprinderilor din regiunea Stalin In vederea reparării la timp a parcului de mașini agricole, comitetul executiv al sfatului popular regional Stalin, a luat un şir însemnat de măsuri. Printre altele, pentru a asigura necesarul de piese de schimb, el a făcut un apel către toate în­treprinderile din regiune, cerîndu-le spri­jinul în rezolvarea acestei probleme de bază. Participarea numeroasă la consfătuirea ţinută zilele trecute în acest scop a­­ară­tat că majoritatea covârşitoare a între­prinderilor au înţeles că e­ste o datorie patriotică a lor să contribue la acţiunea de reparare a întregului parc de maşini şi tractoare, la grăbirea ritmului de repa­raţii, prin care vor da ţăranilor muncitori un serios ajutor în lupta pentru ridicarea producţiei agricole. R­­eratul prezentat din partea serviciu­lui regional S.M.T. a arătat de­ ce canti­tăţi de materiale şi piese de schimb e nevoie pentru repararea întregului parc de tractoare şi maşini agricole din S.M.T. Rind pe rînd, toţi cei prezenţi în sală în­­tr-o atmosferă de entuziasm şi-au luat angajamente concrete în vederea spriji­nirii acestei acţiuni. Directorul fabricii „Ion Fonaghi“ s-a angajat, de pildă, să pună la dispoziţie în cel mai scurt timp o serie de scule şi 500 buc. elemenţi. Fa­brica „Drum Nou“ din Mediaş, va contri­bui cu­­aproape 50.000 şuruburi de diferite dimensiuni. „Strungul“ din Oraşul Stalin va livra 300 m. bandă ferodon, 700 ron­dele de oprire la role, 3 buc. universale de strung, 7 garnituri cuţite Vidia pentru strung, etc. Este de remarcat ajutorul pe care s-a oferit să-l acorde atelierul Go­stat Oraşul Stalin. In numele colectivului său şeful acestui mic atelier s-a angajat să recondiţioneze 30 pompe de injecţie K.D. 35, să recondiţioneze orice cantităţi de pom­pe de alimentare, 300 duze pentru injector K.D. 35. Deasemeni va preda din surplusul său 100 buc. role pentru tractoare, 50 şu­ruburi de întindere etc. Cooperativa „Me­talul“ — o instituţie mică—va da ventile de valvă auto într-o cantitate suficientă pe întregul an şi 250 pistoane de moto­raş brute. Un sprijin valoros îl va primi regionala S.M.T. şi din partea fabricii de scule „Rrîşnov“, „Independenţa“-Sibiu, „Elctroprecizia“, Centrul Mecanic din Codlea, etc. Vom fi gata la timp Odată cu terminarea lucrărilor de cîmp, în gospodăria noastră , au început lucrările de iarnă pentru asigurarea suc­cesului în campania agricolă de primă­vară. Pentru ca selecţionarea seminţelor să decurgă în bune condiţiuni, s-au organizat în gospodărie trei centre de selecţionare pe sortimente. Astfel, în centrul Bărjo­­v­eni, se selecţionează seminţe de ierburi perene, în centrul Cuci­uleţi-Unceşti, se­minţe legumicola şi în centrul Secueni — seminţe pentru cereale şi leguminoase boabe. La centrul Cuciuleţi-Unceşti, unde, după cum ara arătat, se selecţionează se­minţe legumicole, care sunt cele mai pre­tenţioase, s-a raţionalizat procesul de pro­ducţie, prin cuplarea a 4 selectoare, a unui aspirator de praf şi a unei pompe de apă la un singur motor. Datorită aces­tei­­raţionalizări, precum şi elanului cu care au lucrat muncitorii, s-a terminat complect selecţionarea seminţelor, o parte din ele fiind de-acum valorificate. O atenţie deosebită s-a acordat şi re­parării tractoarelor, uneltelor şi agrega­telor agricole. Pentru ca lucrările să decurgă în bune condiţiuni s-a hotărît ca toate reparaţiile să se facă la atelierul central sub directa supraveghere a şefului mecanic şi a me­canicului de atelier. Pînă acum s-au re­parat 12 tractoare, 2 rutiere, 18 pluguri de tractor, 17 grape stelate, 3 remorci ru­tiere, 185 grape cu colţi, 27 semănători, precum şi multe alte atelaje şi unelte a­­gricole. Toate aceste pregătiri nu ar da niciun rezultat în cadrul campaniei de primă­vară dacă nu s-ar fi întocmit un judicios plan tehnic şi de producţie. Acest lucru l-a făcut conducerea gospodăriei. Astfel, la 16 ianuarie planul de producţie a fost de­finitivat, iar cel de cultură pentru campa­nia de primăvară a fost defalcat pe secţii. Avînd în faţă Hotărârile partidului şi guvernului, călăuzindu-se după bogata experienţă a oamenilor muncii din U.R.S.S., muncitorii, inginerii şi tehni­cienii din gospodăria noastră vor asigura o recoltă bogată în anul 1954. Alexandru Obadă Directorul G.A.S.-Secueni regiunea Iași Economii prin inovaţii PETROŞANI (de la corespondentul nos­tru).­­ Mişcarea inovatorilor de la uzina de utilaj minier din Petroşani a luat in ultimul timp o dezvoltare serioasă. Anul trecut au fost aplicate în producţie peste 40 inovaţii care au adus uzinei o econo­mie de 213.476 lei. Printre inovaţiile cele mai de seamă se află cea a maistrului fie­rar Bretfeld Alexandru, care a realizat un dispozitiv pentru fabricarea de crampoa­­ne necesare căii ferate înguste din mină, a tovarăşului Jurca Alexandru, maistru turnător, datorita­ căreia manopera şi ma­terialul necesar producerii roţilor dinţate la cutiile de angrenaje ale craterelor au scăzut la jumătate, etc­ O economie de 70.160 Kw. a adus uzinei şi inovaţia to­varăşilor Csibula Iosif şi Visanovschi Ştefan. In prima lună din noul an inovatorii acestei uzine au pornit cu şi mai mult a­­vânt la muncă. Numărul curior care prin diferite inovaţii sau raţionalizări aduc în­treprinderii însemnate economii a crescut. Una din cele rări de seamă inovaţii reali­zată în această lună şi care va aduce o economie de 352.000 lei, este cea a tova­răşului Bucinschi Constantin. Este vorba­­de confecţionarea pereţilor frontali pentru vagonete de mină dintr’o singură bucată de tablă, nu din două ca până acum. De­­asemenea, o economia de circa 20.000 lei aduce uzinei dispozitivul pentru confec­ţionarea mânerelor lămpilor de mină, rea­lizat de lăcătuşul Brândan Petru. La fel de preţioasă este şi inovaţia tovarăşului Utaş Iosif. El a construit o mandrină pen­tru strunguri, care măreşte randamentul maşinii cu 120 la sută. Mişcarea inovatorilor şi raţionalizato­­rilor de la uzina de utilaj minor din Pe­troşani este în plin avânt. Ea este una din cele mai de seamă rezerve interne ale în­treprinderii. Folosirea acestora aduce uzi­nei lună de lună economii însemnate. Valorifica produsele prin cooperation TECUCI.­­ In urma muncii depuse, colectivul cooperativei Umbrăreşti a reu­şit să achiziţioneze în cursul lunii ianua­rie 1.836 kg. floarea soarelui, 2.466 kg. grîu şi 420 kg. porumb. Au valorificat produse prin această cooperativă ţăranii muncitori Nicolae Popa, Ion Stănilă, Ma­rin Ioniţă, Costică Brat şi alţii. G. Cocoş corespondent voluntar Brigăzile în întrecere La S.M.T.-Săveni, regiunea Suceava, pregătirile pentru campania agricolă de primăvară se desfăşoară în bune condi­­ţiuni. Aci s-au organizat 10 posturi de reparaţii pe ansamble, care lucrează în vederea punerii la punct a tractoarelor şi maşinilor agricole. Pentru intensifi­carea ritmului reparaţiilor, comitetul de întreprindere al staţiunii s-a preocupat temeinic de organizarea întrecerii socia­liste între brigăzi, echipe şi fiecare om in parte. Ca urmare a bunei organizări a muncii, este faptul că pînă la 20 ianua­rie a. c. s-au reparat la S.M.T-Săveni 8 tractoare, 30 pluguri, 4 semănători, 4 cultivatoare, 3 remorci-dormitor, nume­roase grapa, etc. S-au evidenţiat tovară­şii Vasile Cuseac, Constantin Manolescu, Petru Bădiliţă, Dumitru Hriniuc şi Şte­fan Apălioaie, toţi şefi de brigadă care muncesc efectiv în cadrul brigăzilor de tractoare, antrenînd pe tractoriști la efec­tuarea unor lucrări de bună calitate, la rea­lizarea de economii de piese și materiale. Emil Solomon corespondent voluntar Pregătirile colectiviştilor ROMAN. Membrii gospodăriei agricole colective „6 Martie“ din comuna Ion Creangă, raionul Roman, se pregătesc cu însufleţire pentru reuşita campaniei agri­cole de primăvară. Pentru însăminţările­­de primăvară, ei au pregătit şi condiţionat pînă acum 900 kg. de ovăz, 620 kg. de orz şi 600 kg. de mazăre. Pe terenurile destinate cultivării de legume şi zarzavaturi, colectiviştii au transportat 4 vagoane gunoi de grajd. Colectiviştii participă acum cu regula­ritate la cursul agro-zootehinic ce funcţio­nează în cadrul gospodăriei agricole co­lective, unde îşi însuşesc numeroase cu­noştinţe agrotehnice pe care le vor folosi în muncile agricole. Un grup de pioniere de la Şcoala ele­mentară de fete nr. 2 bis din Capitală, care frecventează cursul F.G.P.A.S., studiază o planşă de anatomie sub îndrumarea unei eleve din clasa XI-a a Şcolii medii tehnice sanitare. Produse fabricate din deşeuri PLOEŞTI (de la corespondentul nostru). Acordând o atenţie deosebită valorificării deşeurilor, muncitorii şi tehnicienii dem­ uzina de reparaţii mecanice „Sovrom­­utilaj-petrolifer“ din oraşul Ploeşti au reuşit să aducă întreprinderii importante economii. Din bucăţile de tablă groasă rămase de la croiala termo-epuratoarelor, colectivul format din Elena Dumitrescu­, Ion Ardeieanu şi Ene N­icul­ina, confec­ţionează balamale pentru uşi şi ferestre. De curând, uzina a primit din partea O.C.L. „Produse Industrials“ o comandă de 12.000 balamale diferite­­Pentru a le livra din vreme, la propunerea colectivu­lui, în secţie se lucrează o matriţă ce va scurta cu peste 60 la sută timpul nece­sar la operaţia de perforare a balamale­lor. De asemenea, această secţie va trimite în curând spre desfacere făraşe, care vor fi confecţionate din resturile de tablă de la fabricarea barăcilor metalice destinate schelelor petrolifere, apoi cuie ştift pentru cismărie, precum şi cărucioare pentru transportul buteliilor de aragaz. Şi colectivul întreprinderii „Cablul Ro­­mînesc“ se preocupă de valorificarea de­şeurilor. Din capetele de sârmă rămase de la fabricarea cablurilor, din sârmă în­curcată sau ruginită, precum şi din alte deşeuri care înainte nu aveau nicio în­trebuinţare, tovarăşele Georgeta Panait şi Florentina Morărescu confecţionează pe­rii de sârmă de diferite forme. Din ace­leași deșeuri se mai fac apărători pentru becuri, apărători pentru hornuri, etc. O expoziţie apicola BRAILA (dela corespondentul nostru). — Cu câtva timp în urmă sta deschis în centrul oraşului Brăila o expoziţie a­­picolă. Ea este vizitată cu interes de nu­meroşi oameni ai muncii din oraş şi ra­ion. Planşele, machetele, fagurii de mie­re frumos rînduiţi, oferă vizitatorilor imaginea reală a dezvoltării pe care a luat-o apicultura în oraş şi raion. Numă­rul coloniilor de albine a ajuns în 1953 la 1086 în comunele raionului, extră­­gîndu-se mai mult de 10.000 kg. misie şi o importantă cantitate de ceară. Dea­­semeni, în oraş, creşterea albinelor a de­venit o îndeletnicire plăcută şi folositoa­re pentru numeroşi muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari. Peste 2.000 de colonii de albine pose­dă oamenii muncii din Brăila. Datorită bogatelor resurse de hrană ce le oferă rodurile din vecinătatea oraşului şi în special balta, ei recoltează an de an can­tități tot mai mari de miere. Aşa se realizează un film de desene animate... Sala este ocupată până la ultimul loc. De la cei de-o şchioapă până la cei vârst­nici, toţi urmăresc încântaţi peripeţiile eroilor filmului de desene animate. Râse­tele cristaline ale celor mici întovărăşesc veselia părinţilor. ...Filmul s’a terminat. Iepuraşul neas­cultător s’a cuminţit. In holul cinemato­grafului, pe stradă, încep discuţii între micii spectatori. Ei îşi amintesc de năzbâ­tiile iepuraşului, de minunatele decoruri de basm în cadrul cărora s’au desfăşurat atâtea întâmplări de neuitat... Dar cum sunt redate cu atâta iscusinţă minunatele povestiri in filmele de desene animate? Cine penelează eroii şi imaginile respective? Să păşim pe şantierul de .1 -------1..‘. -i- r: I — : Vi­l li UUUCUUl gen uc iunie t­ l bd IU" mărim munca celor care aduc atâtea cli­pe de bucurie copiilor... Iată-ne în sala de lectură a studioului cinematografic de desene animate. Se toarnă filmul satiric „Marinică“. ...Ceasornicul a sbâr­­nâit prelung, amint­in­­­du-i lui Marinică cum că e vremea să se scoale pentru a merge la lucru, îmbufnat, somnorosul îl trântește pe aparatul de radio. Dar vai!... Nici acesta din urmă nu-i dă pace, când din difu­zor izbucneşte melodia „Marinică, Marinică“, înconjurat de atâţia „vrăjmaşi“, Marinică se hotărăşte s-o pornească spre fabrică. Dar e târziu şi pe stradă m­e­­gafoande, în tramvai copiii, îi cântă aceeaşi­­ melodie buclucaşă. Ne­cazurile eroului nostru se ţin lanţ. Ajunge la fabrică. Aici, strungul lui e plin de fire de păianjen şi atunci când Ma­rinică începe să lucreze, dă numai re­buturi. Supărat, el pleacă acasă, unde se culcă din nou. Afişează... Iată-l codaş, prieten bun al rebuturilor. Dar, pe urmă, firul visului se schimbă. Muncind bine, Marinică ajunge fruntaş în produc­ţie, iar săgeata graficului său saltă ne­contenit, arătând succese după succese... Aceasta este, pe scurt, povestea lui Ma­rinică. După ce scenariul e complectat cu unele sugestii şi propuneri ale pictorilor, regizorilor şi operatorilor, se trece la rea­lizarea lui. Pătrundem într’o sală mare, luminoasă. De jur-împrejur, zeci de plan­­şete ,de desen şi reflectoare. Pe hârtiile de calc, maeştrii penelului, pictorii principali Ion Popescu-Gopo, Matty şi Pascal Rădu­­lescu, încep a-i da viaţă lui Marinică. Iată-l cu bascul tras şmechereşte pe ochi, cu pantalonul strâns pe picior şi pantofi roşcaţi, privind semeţ. Pictorii studiază poziţiile principale ale mişcării persona­giului, căutând să-l redea cât mai tipic. ...încet, încet, pe hârtia de calc, Mari­nică prinde viaţă, începe să se „mişte“ -- cum spun desenatorii Marinca Catrici, Liviu Ligori şi alţii care descompun cu răbdare şi pricepere m­işcările eroului, creând alte zeci de desene. Fiecare de­sen, fiecare mişcare redată pe hârtie, este prinsă pe peliculă de operatori şi re­gizori. E o muncă foarte migăloasă pen­tru aceşti creatori, dar în acel­aş timp şi frumoasă. Ea cere mult simţ artistic, multă frământare pentru executarea dese­nelor viitoarelor imagini proiectate pe ecran. Pentru realizarea acestui film s-au efectuat nu mai puţin de 32.000 desene. După ce toate au fost filmate, aparatul de proiecţie poartă pe erou printre minu­natele decoruri executate de Octav Catrici şi Nicolae Hizan, care redau în mod rea­list atmosfera şi locul unde se desfăşoară acţiunea. Şi în timp ce povestea lui Ma­rinică se deapănă pe ecran, compozitorul H. Mălineanu încheagă, în ritmul desfă­şurării acţiunii, acordurile melodioase ale cântecelor... Ultimul metru de peliculă a fost filmat, întregul colectiv care a urmărit creiarea filmului, face acum ultimele observaţii ,din punct de vedere tehnic. După ce se fac cele din urmă retuşări, se trece la opera­ţiunea numită micşaj. Intr’un laborator special amenajat se întâlnesc cele trei benzi pe care s’au înregistrat desenul, mu­zica şi sunetele auxiliare. Aici, ele se su­prapun, filmul închegându-se definitiv. O ultimă proiectare pe ecran pentru contro­lul final, apoi filmul este copiat în mai ITI111 l/i Qvomnlnrn c* i­­-1 î F« t .■ 1 4 ~ —«•»£.*. v---- • * . v, yi UMU/^UI V1IIV.IUUIU^I arce lor din Capitală și din țară. Opt luni a durat, turnarea lui „Marini­că“, după scenariul satiric scris de Ion Popescu-Gopo. Opt luni de muncă încordată, care a necesitat eforturi şi o măestrie deosebită. Şi cu fiecare nouă realizare cinema­tografică în domeniul filmelor de desene ani­mate, colectivul de pic­tori, regizori şi opera­tori, îşi îmbogăţesc ex­perienţa, contribuind în felul acesta la dezvolta­rea tinerei noastre cine­matografii, după exem­plul celei sovietice. Nu de mult s’a început aci realizarea unor noi fil­me de desene animate: „Lacătul buclucaş“ de P. Luscarov şi „Fetiţa cu codiţe“, după sce­nariul lui Florin Ior­­dăchescu. M. GALAŢEANU Două imagini din noul film de desene animate „Marinică“

Next