Munca, iulie 1954 (Anul 10, nr. 2087-2113)

1954-07-01 / nr. 2087

Joi 1 Iulie 1954 — nr. 2087 Pentru o producţie sporită de conserve Utemista Florida Ciotloş de la fabrica de conserve ,,Flora" s-a angajat ca în cinstea zilei de 23 August să-şi depăşească în medie norma cu 100 la sută. Muncind cu hărnicie şi organizîndu-şi bine locul de muncă prin aplicarea metodei Voroşin, ea işi supraîndeplineşte zilnic angajamentul cu 38 la sută, dînd în acelaşi timp produse de bună calitate. (Foto : TIBOR) Fabrica noastră s-a pregătit temeinic Planul de producţie al colectivului de muncă al fabricii ,.Refacerea“ din Arad­ este sporit pe anul 1954 cu 37,87 la sută faţă de anul trecut. Pentru a asigura În­deplinirea lui la toţi indicii, conducerea administrativă a­­luat o serie de măsuri organizatorice si tehnice. In vederea aprovizionării cu materie primă — legume şi fructe — am încheiat, prin serviciul nostru horticol, 4785 con­tracte cu gospodării agricole ale statului şi cu ţărani muncitori cu gospodării in­dividuale. Planul de contractări a fost astfel cu­­mult depăşit, iar suprafaţa cul­turilor a crescut în acest an cu 47,55 la sută în comparaţie cu cea însămînţată în 1953. Pentru buna desfăşurare a opera­­ţ­iior de colectare şi achiziţii au fost în­fiinţate 52 centre şi subcentre în toate raioanele. In prezent, prin delegaţii tri­mişi pe teren, urmărim cum se desfăşoară lucrările de întreţinere a culturilor, dacă îngrăşămintele chimice distribuite de în­­treprindere sunt folosite şi dacă se aplică­­ regulile agrotehnice înaintate. In acelaşi timp, în fabrică au fost exe­c­te lucrările prevăzute pentru perioa­­de revizii şi reparaţii. Utilajul exis­­a fost reparat şi verificat în între­gime. Pentru a evita strangulările în pro­ducţie şi timpii morţi, întregul utilaj a fost aşezat într-un flux continuu de pro­ducţie intre secţiile de fabricaţie şi ma­gazia de produse finite s-a construit o li­nie ferată îngustă. S-au construit şi mij­loace de transport pentru coşurile de me­tal din secţia branşat legume şi fructe. Batozele de mazăre au fost prevăzute cu mese vibrante care asigură alimentarea ■lor permanentă şi uniformă. Sălile de fa­bricaţie au fost vopsite conform prescrip­ţiilor igienice prevăzute pentru industria alimentară. Au fost achiziţionate o batoză de ma­zăre, motoare electrice, un autocar elec­tric şi alte utilaje care vor aduce o în­semnată contribuţie la depăşirea sarcini­lor de producţie Colectivul de conducere a stabilit din timp necesarul forţelor de muncă. Aces­tea ne sunt asigurate în parte prin­­mun­citorii permanenţi, iar restul îl comple­tăm cu sezonieri. T­ate pregătirile noastre şi eforturile ce se vor depune pentru realizarea pla­nului nu vor da insă rezultatul dorit atita vreme cu­ uzinele „Ciocanul“ din Nădrag nu vor sprijini munca noastră Trebue să arătăm aci că aceste uzine ne cauzează mari greutăţi prin faptul că tabla cosito­rită pentru cutii şi capace de borcane pe care ne-o livrează este de proastă calitate. De asemenea avem şi alte greutăţi în mun­că cauzate de către baza de aprovizionare a Ministerului Industriei Alimentare Bucu­reşti în ce priveşte piesele de schimb. Şi de serviciul regional al recrutării şi re­partizării forţelor de muncă din Arad prin metodele lor greoaie de lucru Avem convingerea fermă că atît uzinele „Ciocanul“ cit şi organele amintite mai sus îşi vor îmbunătăţi în cel mai scurt timp munca şi ne vor da tot concursul pentru ca să putem asigura oamenilor muncii conserve cu­ mai multe şi de bună calitate. ION ZAPOTA director le fabrice de conserve „Refacerea‘‘-Arad Lipsa de prevedere CRAIOVA (coresp. „Munca“). In trimestrul I al anului curent fabrica de conserve „Fructul romînesc” din Craiova a înregistrat succese frumoase în îndeplinirea planului la unele sorti­mente, cum ar fi la marmeladă, unde s-a obţinut o depăşire de 71 la sută a planu­lui, la muştar, 75 la sută ş.a­ m.d­­In cursul acestui an fabrica va produce sor­­­ir­te noi, ca de pildă, pilaf în sos de ate şi diferite alte preparate în bulion şi apă. In vederea noii cam­panii, procesului tehnologic i-au fost aduse serioase modificări, menite să reducă considerabil numărul braţelor de muncă şi să mărească aproximativ cu 10 la sută productivitatea. In­secţia con­servelor de legume s-a introdus o nouă linie de fabricaţie printr-o amplasare mai raţională a utilajelor. Aici, ca şi în cele­lalte săli de lucru, s-au nivelat pardoselile de ciment, cărora li s-a dat înclinaţia co­respunzătoare pentru scurgere. S-a făcut o nouă canalizare, s-au văruit pereţii in­­­­teriori şi exteriori şi s-au vopsit toate ma­şinile. Totuşi, colectivul de conducere al fabri­cii a scăpat din vedere un lucru foarte important şi anume asigurarea depozitării materiei prime în perioada de vîr­f (care începe acum). La timpul său au fost con­tractate legume pentru conservat în pro­cent de 115 la sută faţă de cian şi fructe în procent de peste 200 la sută. Primele cantităţi de mazăre au şi sosit în fabrică. De la centrele Ţuglui, Drănicu, Pieleşti şi Podari vin cîte 40-50 tone zilnic. Fabrica nu posedă însă nici lăzi, nici grătare sufi­ciente pentru aşezarea lor. întreaga capa­citate de depozitare a mărfii este abia de 20 tone. In curtea fabricii au şi început să se îngrămădească mari cantităţi de mazăre, pe care muncitorii nu prididesc să le prelucreze. Conducerea administrativă şi comitetul de întreprindere vor trebui să analizeze ce măsuri grabnice se pot lua pentru a se a­­sigura înmagazinarea legumelor în con­diţii normale, fără riscuri de alterare. Prin resursele locale, ca de exemplu folo­sirea coşurilor, a celor­ peste 300 de ro­gojini existente, prin stropirea repetată cu apă a legumelor ce stau în soare, tre­buie să se evite pierderile de materie pri­mă, spre a se asigura astfel cantităţi cît mai mari de conserve. MUNKA In întîmpinarea congresului cooperaţiei de aprovizionare şi desfacere din R.P.R. In unităţile din regiunea Timişoara TIMIŞOARA (de la trimisul nostru) Cele 164 cooperative de aprovizionare şi desfacere din cuprinsul regiunii Timi­şoara se pregătesc intens în cinstea celui de al il-lea congres al cooperaţiei de a­­provizionare şi desfacere din R.P.R. şi măreaţa sărbătoare de la 23 August. Nu­meroasele angajamente luate în consfătui­rile de producţie ca şi primele realizări înregistrate vorbesc cu prisosinţă de acest lucru. Astfel, lucrătorii cooperativei din com­u­na Sag şi-au propus să îndeplinească pînă la 23 August planul de achiziţii şi contrac­tări pe sortimente in proporţie de 101 la sută, planul de desfacere şi casă de 105 la sută şi pla­nul de aprovizionare de 108 la sută. Angajamentele colectivelor din cele­lalte cooperative prevăd de asemenea ac­ţiuni importante în lupta pentru dezvol­tarea schimbului între oraş şi sat Reţeaua cooperatistă din regiunea Timişoara cu­prinde acum 1.079 unităţi de desfacere a mărfurilor. Numai în primul trimestru din acest an s-au vîndut prin ac­este magazine cu 14.298.000 lei mai multe produse faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut. Fruntaşe pe regiune se situează cooperativele din comunele Ortişoara, Sag şi Otelec. Cooperativele din raionul Lugoj au în­cheiat de curînd 308 contracte cu diferiţi ţărani muncitori pentru creşterea şi ingră­şarea animalelor şi au achiziţionat numai în primele 20 zile din luna iunie peste 47.800 litri lapte. O cooperativă cu activitate rodnică PLOIEŞTI (coresp. „Munca“). Consiliul de conducere al cooperativei de aprovizionare şi desfacere din satul Puchenii Mari, raionul Ploieşti, a obţi­nut de la începutul anului şi pînă în, pre­zent realizări importante, îndrumaţi în permanenţă de personalul cooperativei şi buc­urîndu-se tot mai mult de numeroase avantaje, numărul ţărani­lor muncitori care-şi valorifică produsele agricole şi contractează cu cooperativa creşte necontenit. Ţăranul muncitor lor, Cristea, valorificîndu-şi cantitatea de 764 kg porumb, a putut să-şi cumpere cu banii primiţi cherestea pentru casă Tot aşa şi deputata Vasilica R. Gheorgh­e, care a contractat pentru a doua oară 350 litri lapte din care a şi pre­dat 250 litri, a primit la preţ oficial la prima con­tractare 90 kg tărîţe de grîu, iar la cea de a doua 120 kg. Printre cei care au contractat a doua oară, se numără Gh. Georgescu, Eremia Anghelovici şi alţii. Mobilizaţi în întrecerea socialistă de către organele sindicale, membrii acestei cooperative a putut raporta prin consiliul de conducere cu ocazia conferinţei regio­nale din 26—27 iunie a.ci că şi-au înde­plinit planul la contractări şi achiziţii pe trimestrul II al acestui an cu 10 zile înainte de termen. Au primit substanţe chimice pentru combaterea dăunătorilor BAIA MARE.­­ Ţăranilor muncitori din regiunea Baia Mare li s-au pus la dis­poziţie, în ultimul timp prin cooperativele săteşti, importante cantităţi de substanţe pentru combaterea dăunătorilor­­Ei au primit 80 de mii de kilograme de sulfat de cupru, 200 de kilograme de acid sul­furic, 45 mii kilograme de var, 100 kilo­grame de sulfura de carbon și altele. 450 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare Un conducător de frunte al luptei poporului împotriva jugului otoman .2 iulie 1504—2 iulie 1954. Patru sute cincizeci de ani s-au scurs de la moartea celei mai reprezentative figuri din tre­cutul patriei, a unuia din cei mai viteji conducători ai poporului nostru . Ştefan cel Mare istoriografia burgheză a căutat să pre­zinte, în cea mai mare măsură, incomplet şi fals atit faptele glorioase din trecutul poporului, cit şi marile figuri ale lui. Despre victoriile împotriva cotropitorilor ţării ea spune că boierii le-au repurtat; personalităţi deosebite sunt numai aceia dintre domni care au fost slugi supuse ale marii boierimi feudale. Cam în felul acesta au căutat să-l arate istoricii burghezi şi pe Ştefan cel Mare. El a fost mare, zic ei, m­rrtat în măsura în care s-a sprijinit pe marea­­boierime. Vorbind despre dînsul, scriu că strălucirea marilor domni, deci şi a lui Ştefan, se explică prin „valoarea şi numărul sfetnicilor de seamă" , că Ştefan e mare prin faptul că a ştiut să-şi apro­pie pe boierii de frunte” şi ,,să-şi asigure concursul competenţelor şi caracterelor“. Or, numai de competenţa şi mai ales de caracterul marii boierimi a Ţării Moldovei din vremea lui Ştefan nu se poate vorbi. Studii recente ale istoriografiei noastre noi, bazate pe documente, arată că lucru­rile au stat tocmai dimpotrivă. In toate situaţiile grele în care s-a găsit Moldova în a doua jumătate a veacului al XV-lea, în luptele împotriva invadatorilor tării, cea­­mai însemnată parte a marii boierimi s-a distins­ într-adevăr, dar nu prin curaj în luptă, nu prin „caracter”, ci prin ab­sentă sau chiar prin trădare. In toate, dar absolut în toate luptele mari ale lui Ște­fan, „boierii de frunte" fie că au lipsit, fie că vau trădat­ Analizînd documentele a­­ceste epoci, se poate constata că în preaj­ma fecărei lupte sau imediat după ea, din afat­ul domnesc mai lipsesc cîteva capete de mari boieri, retezate de Ștefan. Desigur, nu­­ pentru vitejie, nici pentru „comitentă” Aşa se întîmplă în luptele de la taia: Vaslui, Valea Albă, Cătlăbuga MIOC DAMASCHIN Cercetător ştiinţific 1« Institutul de Istorie al Academiei R.P.R. si altele. In permanenţă, marea boierime a tins la realizarea dominaţiei ei social-eco­nomice şi politice, pe întreaga jumătate de veac pe care se întinde domnia lui Şte­fan, dar toate încercările ei au fost pedepsite fără milă de domn, ajutat de popor. Baza puterii lui Ştefan, ca şi baza ex­cepţionalelor lui victorii militare, este poporul,­in lupta sa împotriva marii boierimi feudale, Ştefan s-a sprijinit pe curteni, ridicaţi dintre răzeşi sau mica boierime, şi pe populaţia orăşenească in dezvoltare. Aceştia vedeau în Ştefan, în consolidarea puterii lui, singura cale de luptă împotriva marii boierimi şi a Tur­cilor, forte reacţionare care stăteau în calea progresului lor. Ştefan, la rîndul lui, a văzut că numai prin popor se poate păstra independenţa patriei, şi se poate ajunge la întărirea puterii centrale. __ In acest scop, el caută să ferească ţărăni­mea liberă de hrăpăreţele cotropiri ale boierilor şi să şi-o apropie. De aseme­nea, se interesează de dezvoltarea eco­nomică a ţării, mai ales de creşterea oraşelor şi de înflorirea comerţului, apro­­piindu-şi astfel şi pe meseriaşi şi negus­tori. Toată ţara, cu excepţia marilor bo­ieri, îl înconjoară cu dragoste pe Ştefan şi-l urmează în toate luptele lui grele, purtate în cei 47 de ani de domnie fur­tunoasă. •­ Cum era de aşteptat, bogăţiile Moldo­­dovei treziseră poftele de cotropire, în special ale Turcilor. Încă înainte de urcarea pe tron a lui Ştefan, în 1456, boierii închinaseră Mol­dova Porţii otomane, obligindu-se la un tribut anual. Aproape 15 ani, cîtă vreme marea boierime şi-a păstrat puterea, iar Ştefan a fost hărţuit de luptele pentru consolidarea domniei, Moldova a conti­nuat cu plata tributului. De îndată ce Ştefan însă a trecut la îngrădirea pu­terii marilor boieri, la lichidarea fărâmi­ţării feudale şi la întărirea domniei, el refuză să mai plătească ceva Turcilor. Aceasta a determinat o serie de atacuri mişeleşti din partea lor, prădăciuni ale tătarilor şi, în cele din urmă, marea campanie a lui Soliman Hadîmbul, din iarna anului 1475, care s-a terminat cu un dezastru complet pentru armata oto­mană. Cronicarii vremii, chiar şi cei oto­mani, sunt unanimi în aprecierea strălu­citei victorii, de răsunet european, obţi­nută de Ştefan. O astfel de înfrîngere nu suferiseră încă turcii în Europa. Ar­mata moldovenească a­ fost condusă de însuşi Ştefan. Vorbind despre el, croni­carul polon Dlugosz îl laudă cu astfel de cuvinte : „O, bărbat demn de admirat, întru nimic inferior eroicilor comandanţi pe care atît îi admirăm, care cel dinţii dintre principii lumii a repurtat în zilele noastre o victorie atît de strălucită îm­potriva turcilor“. Cronicarul polon îl so­­coteşte pe Ştefan : „cel mai vrednic să i se încredinţeze... funcţia de conducător împotriva turcilor“, căci ceilalţi dinaşti ai Apusului, „regi şi principi... trîndăvesc în lene, în desfătări şi în lupte civile". Forţele principale ale luptei împotriva turcilor, pentru independenta tării, forte care, sub conducerea lui Ştefan, au adus atîtea victorii strălucite Moldovei, au fost: curtenii, tîrgovetii si mai ales răzeşii (ţăranii liberi). Vorbind despre rolul a­­cestora din urmă în lupta de la Vaslui, K. Marx scria : ..Armata moldovenească compusă din 40.000 de oameni slab înar­maţi, ţărani care fuseseră luaţi aproape direct de la plug (si n.), deşi mult mai slabă decit cea turcească a zdrobit-o complet.; numai puţini turci au mai scă­pat cu viaţă..." Ştefan ştia că Mohamed al II-lea, cu­ceri­tor­ul Constantinopolului va căuta să răzbune înfrîngerea de la Vaslui a ar­matei sale. De aceea, el caută ajutoare, adresînd dese apeluri apusenilor. Ei, însă, n-au găsit aproape niciun răsunet. Apusul l-a ajutat pe Ştefan, ca şi mai tîrziu, ca totdeauna în lupta noastră împotriva turcilor, cu vorbe. Or, Ştefan nu de ele avea nevoie. Marea expediţie turcească din vara anului 1476 l-a găsit pe Ştefan complet singur, doar cu moldovenii lui. Iar tur­cii, sute de mii, aveau alături armata de jaf a tătarilor şi trupele domnului Ţării Romîneşti. Ştefan a pierdut lupta de la Războieni; turcii, însă, au obţinut o vic­torie fără urmări. Credincioşi tacticii de îndelungă vreme cunoscută, moldovenii pustiiseră pămîntul în calea năvălitorilor, care au început să sufere de foame, ciu­mă, boli etc. Cetăţile, apărate cu străşni­cie de curteni şi tîrgoveţi, n-au putut fi cucerite. Mohamed al II-lea e silit să se întoarcă acasă fără a-şi fi atins obiecti­vul principal pe care l-a urmărit: cuceri­rea Moldovei şi alungarea lui Ştefan. Pînă la moartea lui, Ştefan a mai pur­tat multe lupte cu turcii. Pe toate le-a cîştigat. Şi, ca la Vaslui, cum o spune însuşi el, pe mulţi Turci ,,i-am biruit şi i-am călcat în picioare, şi pe toţi i-am trecut sub ascuţişul săbiei noastre“. In ultimii douăzeci de ani de domnie, Ştefan vede cum rînd pe rînd puterile Apusului, fie că se­ dezinteresează de problema turcească, fie că încheie chiar tratate cu turcii. Ştefan caută alianţe noi împotriva lor şi gîndul lui se îndreaptă spre răsărit, spre marele cneaz al Mos­covei, Ivan al lll-lea- Politica lui Şte­fan, de alianţă cu răsăritul, cu Moscova şi Chievul, a fost mai tîrziu urmată şi de alţi domni. In întreg cursul­ istoriei de mai apoi a patriei noastre alianţa acea­sta s-a dovedit ca cea mai trainică şi cea mai preţioasă. Cu toată depărtarea mare şi cu toate că Moldova n-avea graniţă comună cu Moscova, între cele două ţări s-au sta­bilit relaţii politice, culturale şi de înru­diri dinastice. Istoriografia burgheză a evitat cu gri­jă să vorbească despre alianţa făurită de Ştefan şi de Ivan al III-lea Vasilievici, alianţă îndreptată împotriva cotropi­torilor turci. Iar atunci cînd a făcut-o, a pomenit doar de legăturile matrimoniale dintre Ştefan şi familia sa cu familiile dinastice din Chiev şi Moscova. Aceste legături au existat, dar nu ele au fost cele mai importante. Mult mai important a fost ajutorul primit de Ştefan de la Moscova, de care turcii au fost nevoiţi să ţină seamă în hotărîrile lor de a cuceri Moldova. Acest ajutor preţios, istoricii burghezi îl trec sub tăcere. Documentele vremii vorbesc de multe solii schimbate între moldoveni şi ruşi începînd din 1481 şi pînă în 1503. Toate cu acelaşi scop: făurirea şi întărirea ali­anţei cu Moscova, la care să fie atrase şi alte ţări, printre care Ungaria şi Li­tuania, ca să se scoale „toţi domnii creştini împotriva păgînătăţii“. In toată această perioadă a fost un permanent schimb de solii de la Suceava la Moscova­­şi invers. Una din ele, a lui Ştefan, deo­sebit de importantă pentru întărirea alianţei, număra nu mai puţin de 42 de membri. • Pînă la moarte, Ştefan cel Mare a ră­mas credincios acestei alianţe binefăcă­toare pentru Moldova. ★ Cuvintele cronicarului ne dau o ima­gine clară de dragostea poporului pentru Ştefan : „Iară pre Ştefan Vodă l-au îngropat ţara cu multă jale şi plîngere în măna­­­stire în Putna, care era de dînsul zidită. Atîta­ jale era, de plîngea toti ca după un părinte al său, că cunoştea toti că s-a scăpat de mult bine şi de multă apara­tură. Ce dună moartea lui pînă astăzi îi zis sfîntul Ştefan Vodă, nu pentru suflet..., că ei încă au fost om cu păcate, ci pentru lucrurile lui cele vitejeşti, carele nime din domni, nici mai nainte, nici după aceia, l-au ajuns“. In jurul personalităţii lui Ştefan, po­porul a ţesut vreme de cinci sute de ani nenumărate legende şi cîntece. Poporul muncitor din patria noastră vede în Ștefan cel Mare, pe dîrzul luptă­tor pentru independența țării, pe viteazul conducător de oști și-l cinstește ca pe un conducător de frunte al luptei poporului din acele vremuri. ★ Conferinţa de la Geneva GENEVA 30 (Agerpres),­­ TASS : După cum s-a aflat, în şedinţa restrînsă din 29 iunie a celor nouă delegaţii s-au dis­cutat probleme legate de controlul asupra res­pectării acordului cu privire la încetarea fo­cului în Indochina. La şedinţă a luat cuvîntul reprezentantul delegaţiei Republicii Democrate Vietnam. El a făcut observaţii în problemele referitoare la organizarea controlului şi a supravegherii în­deplinirii condiţiilor acordului cu privire la încetarea ostilităţilor în Indochina. Reprezen­tantul delegaţiei R.D. Vietnam a arătat că în problema privitoare la obiectul controlului nu există divergenţe serioase între delegaţii, în­deosebi între propunerile delegaţiei U.R.S.S. din 14 iunie şi propunerile delegaţiei franceze prezentate la 25 iunie. Propunerile delegaţiei sovietice din 14 iunie, a spus el, pot servi ca bază pentru elaborarea unei hotărîri­ accepta­bile pentru delegaţie în problema supravegherii şi controlului. Referindu-se la problem­a orga­nizării controlului, reprezentantul delegaţiei R.D. Vietnam a subliniat că principiul respec­tării suveranității statelor interesate este un principiu extrem de important, care nu trebuie scăpat niciodată din vedere la examinarea problemei controlului. Dacă organele de con­trol ar fi investite cu împuterniciri de a a­­dopta hotărîri avind putere de lege, ele ar putea deveni un organ al administraţiei stră­ine, care să se amestece în afacerile interne ale ţării. Un alt principiu important, a arătat repre­zentantul delegaţiei R.D. Vietnam, este ca­racterul indivizibil al păcii, şi, prin urmare, controlul şi garanţia acestei păci pe teritoriul întregii Indochine, deoarece în toate cele trei state ale Indochinei se ivesc aceleaşi probleme fundamentale în legătură cu realizarea păcii cum sunt, de pildă, încetarea focului, dizlo­­carea forţelor armate ale părţilor beligerante, retragerea trupelor străine, interzicerea intro­ducerii de noi trupe şi armamente, schimbul de prizonieri de război şi de persoane civile internate. Pe de altă parte, securitatea unuia dintre cele trei state este legată de securita­tea celorlalte două state. încălcarea vreunei hotărîri a acordului de armistiţiu intr-unul din cele trei state s-ar putea răsfrînge asupra celorlalte două state. Referindu-se în această ordine de idei la propunerea delegaţiei fran­ceze cu privire la crearea unor organe de con­trol pentru fiecare dintre cele trei state ale Indochinei şi a unui organ coordonator pen­tru cele trei comisii ale statelor neutre, repre­zentantul delegaţiei Republicii Democrate Viet­nam a declarat că dacă această propunere se referă numai la forma organizării, la proce­dura de lucru, se poate constata că în acea­stă problemă nu există mari divergenţe. Vorbind despre organizarea controlului, re­prezentantul delegaţiei R.D. Vietnam a sub­liniat că între punctele de vedere cu privire la această problemă din propunerile delega­ţiei U.R.S.S. din 14 iunie şi ale delegaţiei fran­­ceze din 25 iunie există o mare apropiere. Punctul principal al acestei probleme este recu­noaşterea faptului că îndeplinirea acordului revine părţilor beligerante şi, în acest fel, co­misia mixtă formată din reprezentanţi ai păr­ţilor beligerante va trebui să poarte princi­pala răspundere pentru îndeplinirea justă a acordului. Comisia mixtă rezolvă chestiunile pe calea tratativelor între părţi şi numai în cazul cînd aceste tratative nu dau rezultate pozitive, ea se adresează comisiei statelor neutre. Comisia statelor neutre are alte atribuţii. Ea nu este un organ executiv, ci un organ de supraveghere Ea face recomandări părţi­lor direct sau ,prin intermediul comisiei mixte. In cazul că una din părţi nu este de acord cu recomandarea comisiei statelor neutre, a­­ceasta din urmă va supune această problemă ţărilor garante. Intre comisia mixtă şi comisia statelor­­neu­tre nu există relaţii de subordonare. Relaţiile dintre ele sînt relaţii de colaborare şi coordo­nare. în ce priveşte problema regulelor unanimi­tăţii şi majorităţii la adoptarea hotărîrilor de către comisia statelor neutre, a spus reprezen­tantul delegaţiei R. D. Vietnam, in pro­punerea din 25 iunie a delegaţiei france­­ze, după cum se pare, s-a făcut un pas îna­­­inte spre propunerile delegaţiei U.R.S.S. şi R.P. Chineze. Reprezentantul delegaţiei R.D. Vietnam a subliniat îr­ încheiere că conferinţa dispune de pe acum de elementele principale pentru discutarea concretă a problemelor fundame­n­­tale legate de control, pentru a ajunge în principiu la un acord cu privire la aceste probleme, după care ele vor putea fi trans­ferate spre studiere unei comisii de experţi, a cărei constituire a fost propusă de delegaţia sovietică. După cum s-a aflat, reprezentantul delega­ţiei S.U.A. a continuat să afirme fără temei şi în şedinţa din 29 iunie că controlul inter­naţional nu poate fi efectiv decît în cazul cînd va fi înfăptuit sub egida O.N.U. sau de către ţările care au participat la conferinţa de la Colombo. Potrivit ştirilor primite, reprezentantul de­legaţiei Gambodgiei a continuat să insiste ca pentru fiecare din cele trei state indochineze să fie creată o comisie separată formată din reprezentanţi ai unor state neutre. După pă­rerea lui, legătura dintre cele trei comisii s-ar putea înfăptui prin intermediul unui secreta­riat al acestor comisii. Cuvîntarea reprezentantului Cambodgiei do­vedeşte că el nu renunţă la încercările sale neîntemeiate de a diviza problema indochineză în trei probleme separate. In problema cu pri­vire la componenţa comisiei statelor neutre, spre deosebire de celelalte delegaţii, el ur­mează docil delegaţia S.U.A. Se anunţă că reprezentantul delegaţiei Fran­ţei a relevat eforturile depuse de delegaţia­­­.D. Vietnam în problema coordonării puncte­lor de vedere ale delegaţiilor sovietică şi fran­ceză referitoare la problema controlului şi su­pravegherii asupra îndeplinirii condiţiilor acor­dului cu privire la încetarea ostilităţilor din Indochina. Paralel cu aceasta, el a obiectat împotriva investirii comisiilor mixte cu funcţii de control asupra îndeplinirii condiţiilor acor­dului. După părerea delegaţiei Franţei, comi­siile mixte trebuie să fie organe executive, iar funcţiile de control trebuie să fie atribuite comisiei statelor neutre. El a insistat în continuare ca hotărîrile comisiei statelor neutre să aibă un caracter obligatoriu pentru cele două părţi participante la acordul cu privire la încetarea ostilităţilor din Indochina. Următoarea şedinţă restrînsă a celor nouă delegaţii va avea loc la 2 iulie. Noi ameninţări americane la adresa Franţei PARIS 30 (Agerpres).­­ Buletinul de ştiri al Casei Albe anunţă că într-o cuvîntare rostită marţi după amiază în faţa membrilor asociaţiei presei anglo-a­­mericane, „ambasadorul Statelor Unite la Paris, Douglas Dillon, a avertizat Franţa că dacă nu va ratifica tratatul comunităţii de­fensive europene, ea va avea de înfruntat pers­pectiva refacerii unei „armate germane inde­pendente". Acesta este cel de al treilea avertisment oficial pe care în mai puţin de două săptă­­mîne guvernul american îl adresează Franţei, el succedînd mesajul trimis de Eisenhower preşedintelui Coty, în urma căderii guvernului Laniel şi comunicatului dat publicităţii la sfîrşitul convorbirilor anglo-americane de la Washington. După cum era şi de aşteptat, discursul lui Dillon şi ameninţările sale făţişe au stii­­t puternice proteste în presa franceză de cele mai diferite nuanţe. Ziarul „Combat“ subliniază că „presiunea atlantică asupra Franţei se intensifică... Dl. Dillon ne-a făcut să înţelegem cît se poate de bine intenţiile guvernului american într-un discurs care, dacă nu respecta principiul ne­amestecului în treburile interne ale altui stat, avea cel puţin meritul clarităţii". Iar „Libe­ration", exprimîndu-şi indignarea faţă de a­­ceastă nouă presiune exercitată asupra Fran­ţei, scrie : „După cîte ştim, un ambasador străin, fie el şi american, nu este nici rezi­dentul general al unei colonii şi nici înaltul comisar al unei puteri de ocupaţie, astfel în­­cît nimic nu justifică tonul adoptat de dl. Di­llon şi ameninţările sale făţişe...” Pag. 3-a Voinţa de pace a poporului german BERLIN 30 (Agerpres). — A.D.N.: De trei zile se desfăşoară în Republica De­­mocrată Germană referendumul popular îti problema „Pentru un tratat de pace şi retra­gerea trupelor de ocupaţie sau pentru trata­tul cu privire la „comunitatea defensivă euro­peană" şi „tratatul general" şi staţionarea trupelor de ocupaţie pe termen de 50 ani ?" Presa democratică germană scrie despre entuziasta participare la referendum a popu­­laţiei, încă spre jumătatea celei de a doua zile de votare se terminase complet votarea în 1833 comune, unde au participat la vot 100% din cetăţenii înscrişi în liste. S-a ter­minat votarea într-o serie de circumscripţii electorale din raionul berlinez Weisensee unde de asemenea au participat la vot 100% din cei înregistraţi pe liste. Pînă la ora 12, în ziua de 28 iunie votase­ră — într-o serie de raioane din districtul Halle — 99,3% din cetăţenii înscrişi în lis­tele electorale ; în linele raioane din distric­tul Frankfurt pe Oder - 98,8%; în raioanele districtuale Brandenburg, Erfurt, Rostock, Kottbus şi Gera - între 96% şi 98% ş.a.m.d. Participarea activă la vot a populaţiei Republicii Democrate Germane dovedeşte sprijinirea unanimă de către populaţie a po­liticii de pace şi unificare a Germaniei pe o bază democratică dusă de guvernul munci­toresc ţărănesc al R.D. Germane. -------­ Sesiunea Consiliului Economic şi Social al O. N. U. GENEVA 30 (Agerpres).­­ TASS: La 29 iunie s-a deschis la Geneva cea de a 18-a sesiune a Consiliului Economic şi So­cial O.N.U. Sesiunea a fost deschisă de preşedintele Consiliului, Juan Cooke (Argentina) . El a arătat importanţa şi actualitatea problemelor care urmează să fie examinate de sesiune şi a chemat pe toţi participanţii la sesiune să depună eforturi comune în spiritul colaborării şi înţelegerii reciproce pentru examinarea cu succes a acestor probleme. A luat apoi cuvîntul P.N. Kumîkin, repre­zentantul U.R.S.S. Delegaţia U.R.S.S., a spus el, consideră necesar să atragă atenţia asupra situaţiei a­­normale că în Consiliul Economic şi Social al O.N.U. nu este încă reprezentată o mare putere, unul dintre cele mai mari state din Asia, Republica Populară Chineză. Faptul c­ă în Consiliul Economic şi Social O.N.U. nu există un reprezentant legal a! Chinei, nu poate să nu influenţeze în mod negativ asupra activităţii Consiliului. Intre 29 iunie şi 7 august, sesiunea va exa­mina peste 30 de probleme printre care: Pri­­vire asupra situaţiei economice Internationa­,­le ; problema privitoare la înlăturarea piedici­­lor din comerţul internaţional şi la mijloa­cele dezvoltării relaţiilor economice interna­ţionale ; problema dezvoltării economice a ţărilor slab dezvoltate; rapoartele Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, ale Comi­siei pentru problema drepturilor omului, ale Comisiei pentru problema situației femeilor, problema ajutorului tehnic și alte probleme. Avioane militare americane violează libertatea navigatei în largul mării VLADIVOSTOK 30 (Agerpres). — TASS : In urma răpirii de către forţele militare ale S.U.A. a­­petrolierului sovietic ..Tuapse" î­n regiunea insulei Taiwan, la Vladivostok se acordă atenţie faptului că avioane militare americane efectuează sistematic de multă vre­me zboruri deasupra vapoarelor comerciale sovietice care navighează în apele mărilor din Extremul Orient şi ale Pacificului şi, în spe­cial, în regiunea insulei Taiwan. Aceste avioa­­ne apar în zbor razant la o distanţă ce pre­zintă pericol pentr­u vasele sovietice, planează de cîteva ori deasupra vaselor şi uneori se rotesc deasupra lor timp de o oră. Aseme­nea acţiuni ale acestor avioane provoacă ne­­liniştea călătorilor şi a echipajelor vaselor comerciale sovietice. Ca exemple ale acestor acţiuni inadmisi­bile ale avioanelor americane săvîrşite faţă de vasele sovietice se citează următoarele ca­zuri care au avut loc în ultimul timp în re­giunea insulei Taiwan. Astfel, la 19 mai, ora 14,10 în apele la sud de insula Taiwan, la punctul avind coordo­natele 19010’ latitudine nordică și I19052’ lon­gitudine estică, un avion militar american s-a rotit de cîteva ori în zbor razant deasupra vasului sovietic „Kameneț-Podolsk" care se îndrepta din Singapore spre portul Dalnîi la 20 mai, deasupra aceluiași vas. un avion ame­rican s-a rotit de cîteva ori în punctul­­avoid coordonatele 22°06’ latitudine nordică şi 123021 longitudine estică. La 14 iunie, la 70 mile sud­­est de insula Taiwan, în punctul avînd coor­donatele 21016’ latitudine nordică şi 121044’ longitudine estică, două avioane militare ame­ricane zburind la o înălţime de 60—400 m s-au rotit timp de o oră deasupra vasulu sovietic ,,Kutuzov” care se îndrepta din Odessa spre portul Nahodka. La 16 iunie, ora 18.57 la 90 mile est de insula Taiwan, în punctul avînd coordonatele 25000’ latitudine nordică și 125049’ longitudine estică, un avion militar american a trecut în zbor razant deasupra vasului sovietic ..Keme­rovo" care se îndrepta din Singapore spre Sinkang. La 24 iunie, ora 10:50 în regiunea insulei Taiwa­n, î­n punctul avind coordonatele 24028’ latitudine nordică și 127005' longitudine estică, un avion militar american s-a rotit de cîteva ori în zbor razant deasupra petrolie­rului sovietic „Apşeron". Asemenea acţiuni ale avioanelor militare americane reprezintă o încălcare flagrantă a libertăţii navigaţiei în larg şi dovedesc dispreţul total al autori­tăţilor militare ale S.U.A. faţă de normele unanim recunoscute ale dreptului internaţio­nal. Totodată aceste acţiuni servesc în mod incontestabil ca sursă de Informare cu carac­ter de spionaj despre vasele sovietice care navighează în regiunea insulei Taiw­an, în sco­pul organizării a tot felul de provocări îm­potriva vaselor sovietice care navighează in larg de Felul­­provocării săvîrşite fată de sus­menţionatul petrolier sovietic ,,Tuapse". Acţiunile ilegale ale avioanelor militare a­­mericane sunt condamnate la Vladivostok in unanimitate.

Next