Munca, iulie 1954 (Anul 10, nr. 2087-2113)

1954-07-22 / nr. 2105

Pag. 2-a Mai multă stofă In cinstea celei de a 10-a aniversări a eliberării patriei noastre, muncitorii de la fabrica de postav din Buhuşi au dat în primele zece zile ale lunii iulie zeci de metri de stofă peste plan. Tov. Radu Constantin din secţia ţesătorie, de pildă, a dat peste plan între 1­7 iulie 56 metri stofă. Ioan Dorobanţu a dat 51 metri, Va­sile Gîscă 11 metri, I. Munteanu 32 me­tri, Constantin Costea 41 metri şi Ion Co­­ciorbă 21 metri. Cu 212 la sută şi-a depăşit sarcinile de plan pe 10 zile bobinatoarea Tinea Baltag, iar tovarăşii Silvia Lesner, Neculai Ispas, Profira Lipoveanu şi Virginia Panciu au obţinut depăşiri variind între 138 şi 182 la sută. S. Saul corespondent voluntar In cinst­ea zi­l­ei de 23 August Să dezvoltăm întrecerea socialistă pentru sporirea producţiei bunurilor de larg consum Oamenii muncii din patria noastră întîmpină ziua de 23 August cu însemnate succese în muncă. In clişeu : Vopsitoarea Ema Teglaş, fruntaşă în întrecerea socialistă la fabrica „Ideal“ din Mediaş, care în cinstea marii sărbători îşi depăşeşte zilnic norma cu peste 35 la sută. Pentru nevoile gospodăriei In cadrul atelierului C.F.R. „Gh. Apos­tol“ din Galaţi se află şi secţia produselor de larg consum, înfiinţată nu de mult, ea a obţinut re­zultate frumoase. De la începutul anului şi pînă acum această secţie a produs 3.000 făraşe, 1.000 cuptoare ţărăneşti, 700 uşiţe pentru cuptoare, 900 piuliţe pentru osii, 1.000 uşiţe homar, 100 tigăi cu coadă şi altele. Sînt în curs de fabricare 250 maşini de gătit format cismă, 250 maşini de gă­tit format masă şi 500 garnituri de bucă­tărie tip „Criş“. Sandu Vasiliu corespondent voluntar Pantofi şi ghete pentru copii In secţiile sectorului încălţăminte a fabricii„Tim­puri Noi“ din Oraşul Statin, întrecera socialistă în cinstea zilei de 23 August se desfăşoară intens. Muncitorii acestui sector produc încălţăminte (pan­tofi şi ghete) pentru copii. Graficul de urmărire a realizărilor in întrecerea socia­listă indică pe tov. Vichente Rusu de la secţia croit c­a fruntaş pe sector. El işi depăşeşte zilnic norma cu 130 la sută. In primele rînduri ale întrecerii se gă­sesc şi avicultorii Ion Stanciu şi I­lie Popa din secţia talpaii, care realizează, zilnic două norme. Rezultate bune obţin şi tovarăşii Achim Iosif şi Lörincz Ana de la secţia croit feţe care îşi depăşesc sarcinile zilnic cu procente variind între 50—70 la sută. Colectivul sectorului a dat peste plan între 1 şi 19 iulie 50 perechi pantofi pen­tru copii. Incepind din luna curentă el va produce peste plan 150 perechi de pantofi pentru copii, de un model nou. Intr-o sin­gură zi s-au croit 25 perechi din acest model­ Produc noi sortimente In cadrul cooperativei de producţie , „Tehnochimica“ din Bucureşti se produce săpun de toaletă şi de rufe, sodă, albastru de rufe, articole cosmetice şi altele. Muncind cu însufleţire în întîmpinarea zilei de 23 August membrii acestei coope­rative au îndeplinit planul de producţie pe trimestrul II în proporţie de 113 la sută, iar preţul de cost al produselor l-au redus cu 4 la sută. Din cinstea zilei de 23 August s-au rea­lizat încă două produse de larg consum şi anume un preparat de impregnat stofele pentru a le face impermiabile şi cretă şco­lară colorată. Grija deosebită a regimului de demo­craţie populară faţă de nevoile oameni­lor muncii de la o­­raşe şi sate se reflec­tă in politica partidului şi guvernului nos­tru de dezvoltare a economiei, de creştere continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Măsurile prevăzute în Hotărîrea plena­rei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19-20 august 1953 privind îmbunătăţirea condi­ţiilor de viaţă ale poporului muncitor sunt aplicate şi tradrase în viaţa de către oa­menii muncii de la oraşe şi sate. Un rol deosebit de însemnat în lărgirea produc­ţiei bunurilor de larg consum îl au mun­citorii şi tehnicienii din industrie. Alături de ei, muncitorii secţiilor şi combinatelor de producţie din sistemul cooperaţiei d­e consum au sarcini importante în lărgirea sortimentelor bunurilor de larg consum şi sporirea numărului acestora. Dintre produsele ce se realizează în ca­drul acestor secţii şi combinate, mai im­portante sunt: cărămida, ţigla, teracota, olărie, ceramică, mobilă, articole de menaj din tablă şi deşeuri feroase, căruţe, împle­tituri, precum şi diverse articole ca: mă­turi, coşuri de răchită, perii şi cretă şco­lară. De asemenea în aceste unităţi se fa­brică seceri, cazmale şi unelte agricole. Numărul acestor unităţi a sporit simţi­tor în ultimul an. Astfel, faţă de anul 1952, numărul secţiilor de producţie a crescut pe întreaga ţară cu 18 la sută. Unele dintre ele funcţionează pe lingă cooperativele săteşti şi uniuni raionale, iar altele sînt organizate în combinate de producţie care cuprind multe şi diferite secţii de producţie. Şi combinatele de pro­ducţie s-au înmulţit. In prezent numărul lor a crescut cu 56 la sută faţă de cel existent în 1952. In cursul acestui an, accentul nu s-a pus atît pe creşterea numărului de combinate, cit pe întărirea economică şi organizato­rică a unităţilor existente. Aceasta în scopul intensificării producţiei şi al lăr­girii sortimentelor prin folosirea tuturor ■urselor locale şi a rezervelor interne. In urma acestor măsuri, în ţară s-au dez­voltat combinate de producţie ca cele din Bistriţa, Roman, Mediaş- Sibiu, Arad, Sîn­­nicolaul Mare, Timişoara, Lugoj şi altele. Ele produc însemnate cantităţi de bunuri de larg consum, ut­izînd şi valorificînd resursele locale. Astfel, combinatul de producţie Bistriţa-Cluj foloseşte în proce­sul de producţie argilă, precum şi produse accidentale din lemn (căzături de păduri), deşeuri de cauciuc şi deşeuri feroase, cei din Roman răchită, fuior de cînepă, ar­gilă şi deşeuri textile, iar cel din Mediaş, pe lingă prelucrarea pietrei de var şi alte produse, confecţionează şi mături prin va­lorificarea paielor de sorg şi perii prin va­lorificarea pirului. Muncitorii secţiilor şi combinatelor de producţie ale cooperaţiei de Consum luptă cu hotărîre pentru mărirea productivităţii muncii şi pentru reducerea preţului de cost, obţinînd însemnate economii. Mobi­lizaţi de către organele sindicale şi antre­naţi in întrecere socialistă, ei aduc ino­vaţii ş­i raţionalizări în procesul de pro­ducţie. Aşa, de pildă, muncitorii de la secţiu­ de producţie de vase din ceramică şi aragonit a cooperativei Corund din ra­ionul Odorhei, Regiunea Autonomă Ma­ghiară, depun toate străduinţele pentru a contribui la o mai bună aprovizionare a populaţiei cu articole de larg consum. Ei lărgesc sortimentele de produse trecînd la fabricarea globurilor pentru lămpi. De ase­menea, ei se preocupă de creşterea produc­ţiei, aducînd inovaţii şi transformări la maşini. Astfel, a fost transformat compre­sorul de aer şi în prezent acţionează mecanic. Această operaţie a înlocuit munca a trei muncitori. In munca secţiilor şi combinatelor de producţie ale cooperaţiei de consum mai sînt încă multe lipsuri, calitatea produse­lor lăsind încă de dorit. Procesul de pro­ducţie nu este suficient de bine organizat în toate secţiile, ceea ce face ca uneori produsele să fie de calitate necorespunză­­toare. Aşa se întâmplă, de pildă, cu che­resteaua livrată de secţiile Năsăud şi Gheorghieni, cu mobila fabricată de secţia Oradea şi cu rogojinile confecţionate de cea din Băileşti. La lipsurile existente a contribuit şi direcţia producţiei din Cen­­trocoop care nu a dat un sprijin mai eficace unităţilor din ţară. Activitatea secţiilor de producţie ar fi fost însă şi mai rodnică dacă n-ar fi în­­tîmpinat şi o serie de greutăţi din partea organelor menite tocmai de a le sprijini. Astfel, comitetul executiv al sfatului popu­lar regional Cluj crează greutăţi combi­natului raional de producţie Dej în obţi­nerea şi exploatarea unei cariere de piatră de calcar pentru producţia de var atît de necesară noilor construcţii. Ba mai mult, întreprinderile economice ale sfaturilor populare regionale din Oradea, Piteşti, Ti­mişoara, coordonate de Ministerul Gospo­dăriilor Comunale şi Industriei Locale, nu au livrat pe trimestrul II a.c. cantităţile repartizate de lignit necesar la cuptoa­rele de ars varul. Din această cauză cup­toarele de ars varul din regiunile respec­tive nu pot funcţiona, iar ministerul res­pectiv, deşi serisat, nu a luat măsuri pen­tru îndreptarea deficienţelor semnalate. Pentru dezvoltarea continuă a activi­tăţii secţiilor şi combinatelor de producţie ale cooperaţiei de consum este necesar ca toţi factorii competenţi să dea un sprijin cît mai simţit. Cu prilejul celui de al II-lea Congres al Cooperaţiei de Consum din R.P.R. şi al zilei de 23 August, muncitorii secţiilor şi combinatelor de producţie, antrenaţi în în­trecere socialistă pe baza angajamentelor ce şi-au luat, au obţinut o seamă de reali­zări în munca lor. Aşa, de pildă, muncitorii combinatului de producţie Tîrgu-Secuiesc, mobilizaţi de comitetul de întreprindere, au depăşit pla­nul de producţie pe primul semestru al acestui an realizîn­­du-l în proporţie de 113,4 la sută. Ca un rezultat al muncii pozitive depuse de a­­cest colectiv, produc­tivitatea muncii a crescut cu 2,3 la sută faţă de cel planificat, iar preţul de cost a fost redus cu­ 12,5 la sută, realizîndu-se totodată economii în această perioadă în valoare de 11.990 lei. Şi muncitorii secţiei de fierărie de pe lîngă cooperativa din Tg. Frumos, regiunea Iaşi, au obţinut fru­moase realizări. Ei au îndeplinit planul trimestrului II la 30 mai a.c., dînd pro­duse peste plan. Muncitorii acestor unităţi sînt animaţi de dorinţa de a contribui şi pe viitor la îmbunătăţirea aprovizionării oamenilor muncii cu bunuri de larg consum. De a­­ceea eforturile lor sînt îndreptate spre gă­sirea de noi metode de muncă, de noi re­surse, care să ducă la continua Îmbună­tăţire a calităţii produselor, precum şi la mărirea numărului lor. Dar aceasta nu este de ajuns. In aprovizionarea poporului nostru muncitor cu tot mai multe bunuri de larg consum şi de bună calitate trebuie ca toate unităţile cooperatiste să-şi dea aportul. In această direcţie organele coo­peratiste sînt chemate să-şi dea din plin contribuţia la mobilizarea tuturor lucră­torilor din cooperaţie în întrecerea socia­listă pentru atingerea unui avîn­t general în acţiunea de producere a cît mai multe bunuri de larg consum. Muncind c­u rîvnă, valorificînd resursele locale şi descoperind şi utilizînd la maxi­mum rezervele interne ale întreprinderilor, muncitorii unităţilor de producţie ale coo­peraţiei de consum vor pune la dispoziţi­a oamenilor muncii tot mai multe mărfuri de calitate, traducând astfel în viaţă prin munca lor de zi cu zi Hotăririle partidu­lui şi guvernului menite să ducă la creş­terea continuă a nivelului de trai mate­rial şi cultural al poporului nostru mun­citor. I. MIROIU din Direcţia Culturală Ceritrocoop Cooperaţia de aprovizionare şi desfacere în sprijinul producţiei bunurilor de larg consum­ MUNKA Folosind dispozitivele de înnodare Başchirov obţinem ţesături de calitate bună Din 1953 în întreprinde­rea noastră au început sa fie utilizate dispozitivele de înnodare Başchirov. Pentru a fi folosite ir­ mod just s-a alcătuit iun colectiv care a studiat temeinic­ broşura „Dispozitiv de în­nodare Bașchirov“. Ne-am procurat apoi de la între­prinderea „Tehnica Trico­tajelor“ din București a­­cele necesare experimen­tării. Colectivul care a stu­diat această metodă a in-,­struit teoretic în cadrul ca­binetului tehnic 12 munci­toare, care lucrează la ma­șinile de dublat din secţia răsucitorie. Pe urmă s-a trecut la punerea în prac­tică a dispozitivului. In broşura sa, Başchirov recomandă mai multe sis­teme de folosire a acelor de înnodat. Ţinind seama de posibilităţile şi de specifi­cul întreprinderii noastre am găsit că cel mai indicat sistem de înnodare este a­­cela cu acele în mină. Am observat însă că aceasta împiedecă deservirea cu­ iu­ţeală a maşinii. Atunci am­­aplicat acului prin sudare sau nituire o plăcuţă de metal — un fel de suport cu găuri — de care se pot prinde curele. Cu ajutorul acestora, muncitoarea îşi leagă dispozitivul de mij­loc. Avînd acul fixat în faţă şi mina liberă , munci­toarea poate deservi nestin­gherită maşina şi poate executa şi nodurile cu iu­ţeală. Cele 12 muncitoare s-au obişnuit destul de repede cu folosirea acestor ace FERENCZ LÁSZLÓ responsabilul cabinetului teh­nic, fabrica de textile „Gheor­­ghe Doja“ din Sf. Gheorghe înnodătoare. In scurtă vre­me ele au putut reduce cu 35% timpul mediu folosit înainte la înnodarea firelor. In urma rezultatelor obţi­nute şi la cererea celor­lalte muncitoare, noi am comandat toate acele nece­sare pentru tovarăşele care deservesc maşinile de du­blat. Folosirea acestui dis­pozitiv a contribuit la în­deplinirea şi depăşirea sar­cinilor de plan. Astfel, Hor­vath Jolanda, Bede Maria şi altele, care înainte nu-şi îndeplineau normele decit în proporţie de 86—87%, acum şi le depăşesc cu 19—36%, îmbunătăţind tot­odată şi calitatea produse­lor. Aceasta datorită fap­tului nodurile executate cu dispozitivul silit mai co­recte decit cele făcute cu mîna. De pildă, faţă de luna ianuarie a. c., calita­tea produselor s-a îmbună­tăţit în ultimul timp cu 3,3%. Rezultatele dobîndite ies clar în evidenţă din ana­liza probelor­ făcute la ţesă­­torie. Aici, înainte de apli­carea dispozitivului Başchi­rov firele se rupeau foarte des. Pe bază de calcul am constatat că 49,74% din ruperile totale ce se pro­duceau înaintea aplicării a­­cestei metode erau cauzate de nodurile incorect execu­tate, care aduceau ţesăto­­riei noastre o pierdere de cca. 125 război­ ore zilnic, timp în care s-ar fi putut realiza 296 m ţesături. Odată cu introducerea ace­lor innodătoare, ruperile au scăzut pe întreaga secţie în medie cu 69,9%. Prin reducerea număru­lui de ruperi s-au recupe­rat pînă în prezent 89,5 război­ ore, producîndu-se zilnic în plus cca. 211 m ţesături. Acest dispozitiv este introdus­­ în două sec­ţii la trei faze de operaţie: dublat, bobinat şi depănat. Preocuparea noastră prin­cipală este acum să recu­perăm sută la sută pierde­rile provenite din executa­rea necorectă a nodurilor. In acest scop am comandat acele necesare şi am luat măsuri ca muncitoarele de la secţia dublat să împăr­tăşească experienţa lor şi celor din secţia urzit şi ca­­netat. In obţinerea rezultatelor amintite, noi am fost spri­jiniţi de comitetul de între­prindere care a popularizat larg avantajele aplicării a­­cestui dispozitiv. De mare ajutor ne-a fost şi gazeta de perete, care în cadrul rubricii „Unde e greşeala“ a scos la iveală lipsurile şi greutăţile care au stat în calea extinderii aplicării dispozitivului Başchirov.,In întrecerea desfăşurată în cinstea lui 23 August, un număr mult mai m­are de muncitoare din întreprin­dere îşi însuşesc folosirea dispozitivului Başchirov, văzind in aceasta o cale de creştere a productivită­ţii muncii. Lipsuri care urm­ează realizarea angajamentelor întreprinderea „Apometre şi Turnăto­rie,’’ este una din importantele unităţi producătoare de bunuri de larg consum din Capitală. Aci se fabrică în cantităţi însemnate lame de ras şi aparate pentru ascuţit lame,­­arzătoare pentru aragaz, ace şi agrafe pentru păr, ascuţitoare de cre­ioane şi altele. In fabricarea acestor pro­duse, întreprinderea a obţinut în ultima vreme succese importante. Colectivul de aci se străduieşte necontenit să îmbogă­ţească numărul sorti­men­telor. Astfel, pen­tru a întâmpina ziua de 23 August cu realizări cit mai valoroase, au fost creiate prototipurile şi în curînd se vor produce în­ serie ceasornice deşteptătoare, lămpi de gătit fără fitil, cu unul şi două ochiuri, maşini de călcat adaptate la aragaz şi jucării mecanice . In sălile spaţioase ale întreprinderii, maşinile funcţionează din plin, iar stivele cu produse finite cresc continuu. Privind însă mai atent, observi că lucrurile nu stau chiar atît de bine cum ţi s-a părut la pri­ma vedere. Şi aceasta în­deosebi din vina organelor de conducere şi a celor sindi­cale. Să pătrundem, de pildă, în secţia lame de ras. Totul este în ordine, pînă în momentul cînd lama ajunge la control. Aci, un singur om la o lumină cu totul insuficientă şi fără cel mai mic aparat optic, controlează calitatea acestui produs. Aşa se explică faptul că unele lame marca „Bucureşti” nu sunt de calitate corespun­zătoare, provocînd nemulţumirea acelor ce­tăţeni care au ghinionul să le cumpere. Deşi muncitorii au sezisat în numeroase rînduri conducerii această deficienţă, to­tuşi pînă acum instalaţia de control pro­misă nu a fost făcută. Apropierea marii sărbători a eliberării poporului nostru a constituit și aci, ca în toate întreprinderile din țară, un prilej pentru luarea de noi angajamente.­­Printre altele, colectivul s-a angajat să economi­sească materiale în­ valoare de 10.000 lei. Dacă ai întreba pe oricare muncitor de aci cit s-a realizat pînă acum, cu sigu­ranţă, că nu ar fi în stare să-ţi răspundă. De ce ? Pentru că serviciul contabilităţii nu ţine operativ evidenţa sumelor econo­misite. Una din cele mai importante piedici care stă î­n calea îndeplinirii planului în­treprinderii este permanenta lipsă de ma­teriale. Oficiul de aprovizionare şi de des­facere al industriei locale din Bucureşti, care furnizează întreprinderii materia primă nu a livrat pînă azi nici măcar ma­terialele planificate pentru trimestrul I al anului. De aceea, conducerea este nevoită să apeleze la alte unităţi industriale care şi ele, de cele mai multe ori, nu o pot ajuta cu mare lucru. Din cauza acestei neconte­nite „bătălii“ pentru materiale, angajamen­tele nu pot fi îndeplinite cum trebuie. Ast­fel, tot în cinstea zilei de 23 August co­lectivul se­­angajase să execute peste plan, printre altele, 1.000 aparate de ras, 100 de mii lame de ras și 500 aprinzătoare de aragaz. Din lipsa materialelor pentru acest din urmă produs, pînă acum nu a putut fi executată nici o bucată. Pentru a nu sta degeaba oamenii au trecut la fa­bricarea celorlalte produse şi rezultatul a fost că în loc de 100.000 lame s-au fabri­cat 292.000, iar în loc de 1.000 aparate de nas — 1.600. Depăşirea e desigur se­rioasă, dar ea nu poate compensa nepro­­ducerea aprinzătoarelor de aragaz. Acei care răspund de aprovizionarea în­treprinderii au datoria să-i puie la dis­poziție materialele planificate, ajut­înd-o, astfel, să poată da cît mai multe produse de consum popular. Joi 22 iulie 1954 — nr. 20­05 Festivitatea din Capitală cu prilejul aniversării a 10 ani de la eliberarea Poloniei Miercuri seara a avut loc la Casa Priete­niei Romi­ân­o-Sovietice, festivitatea organizată de Institutul Român pentru Relaţiile Cultu­rale cu Străinătatea cu prilejul­ aniversării a 10 anii­­de la eliberarea Poloniei. La festivitate au participat tovarăşii : Al. Mo­ghioroş,­­ vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., N. Ceauşescu, secretar al C.C. al P.M.R., M. Mujic, vicepreşedinte al Prezi­diului Marii Adunări Naţionale, miniştri, membri ai C.C. al P.M.R., precum şi repre­zentanţi ai organizaţiilor obşteşti, ofiţeri su­periori ai Forţelor Armate ale R.P.R., oa­meni de ştiinţă şi cultură, oameni ai muncii. Festivitatea a fost deschisă de tov. Mihail Roşianu, preşedintele Institutului Român pen­tru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. A luat cuvîntul tov. Avram Bunaciu, secre­tar al Prezidiului Marii Adunării Naţionale a R.P.R., care a vorbit despre cea de a 10-a aniversare a eliberării Poloniei. Vorbitorul a arătat că ,poporul român, alături de celelalte popoare prietene şi iubitoare de pace, par­ticipă din toată inima la marea sărbătoare a poporului frate polonez, aniversarea a 10 ani de la eliberarea Poloniei. Sentimentul de bu­curie ce­ încearcă poporul nostru în ziua măreţei aniversări a Poloniei populare^ este cu atît mai viu cu cît şi poporul român se pregătește cu entuziasm să sărbătorească îm­plinirea unui deceniu de la eliberarea patriei sale de sub jugul fascismului hitlerist de că­tre glorioasa Armată Sovietică. Ziua de 22 iulie 1944 a spus mai departe vorbitorul, se înscrie ca cea mai importantă și din istoria poporului frate polonez. Victoria de însemnătate istorico-mondială a Uniunii Sovietice asupra fascismului hitlerist a creat poporului muncitor polonez posibili­tatea eliberării sale de sub jugul capitalismu­lui şi condiţiile dobîndiirii unor mari cuceriri politice, economice şi culturale, condiţiile făuririi statului democrat-popular. Vorbitorul a arătat în continuare marile realizări obţinute de poporul muncitor polonez sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez care urmează cu încredere politica inspirată din geniala învăţătură a lui Marx, Engels, Lenin, Stalin. Vorbind despre politica externă a R. P. Po­lone, tov. Avram Bunaciu a spus: Această politică are la bază prietenia şi alianţa de nezdruncinat cu marea Uniune Sovietică, luptătoarea cea mai dîrză pentru victoria cau­zei păcii şi colaborării internaţionale. Relaţii de strînsă prietenie leagă poporul polonez de popoarele marii Republici Populare Chineze, de popoarele tuturor ţărilor lagărului democra­ţiei şi socialismului. Poporul muncitor din ţara noastră este le­gat de poporul polonez primtr-o veche şi strîn­­să prietenie care în ultimul deceniu a căpătat un conţinut nou, bogat. La baza actualelor relaţii frăţeşti stau prietenia comună cu marea noastră eliberatoare Uniunea Sovietică, senti­mentele comune de dragoste şi recunoştinţă ce le nutresc popoarele noastre gloriosului popor sovietic. O expresie fidelă a relaţiilor prieteneşti de nezdruncinat romîno-polone îl constituie trata­­tul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutu­ală încheiat între cele două ţări. Relaţiile de prietenie şi colaborare rom­îno-polonă se adîn­­cesc şi se dezvoltă necontenit. Din ce in ce mai largi şi mai rodnice sînt schimburile eco­­nomico-comercia­le şi culturale dintre ţările noastre. Colaborarea tehnico-ştiinţifică este un factor deosebit de important pentru dezvol­tarea şi înflorirea necontenită a ţărilor noastre. Prietenia romîno-polonă s-a întărit și se va întări fără încetare. Oamenii muncii din R.P.R­ — a spus în încheiere vorbitorul — se bucură din toată inima de succesele și realizările poporului frate polonez, privimdu-le ca pe propriile lor succese. La cea de a 10-a aniversare a elibe­rării Poloniei, poporul muncitor din R.P.R. felicită călduros ,poporul muncitor polonez şi îi urează din adîncul inimii să cucerească noi şi măreţe izbînzi în lupta pentru construi­rea socialismului şi 0'p4r.o-~. păcii. A luat apoi cuvîntul ambasadorul Republicii Populare Polone la Bucureşti, W. Wrzosek. Poporul polonez, — a spus vorbitorul, — sărbătoreşte cea de a 10-a aniversare a eli­berării ţării de către eroica Armată Sovietică şi de către Armata Poloneză, care a luat fiinţă cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice. Au trecut 10 ani. Sînt ani de muncă paşnică creatoare a poporului care pentru artttia oară în istoria Poloniei a devenit stăpânul adevărat all ţării şi al vieţii sale. La fel ca şi în viaţa poporului frate român, baza transformărilor din viaţa poporului polonez o constituie prie­tenia veşnică cu marea Uniune Sovietică, co­laborarea şi solidaritatea internaţională cu toţi oamenii muncii, datorită căreia a putut să ia fiinţă puternicul lagăr al păcii şi socialis­mului. In Polonia populară, datorită mobilizării tu­turor elementelor patriotice ale poporului în jurul partidului şi guvernului, au fost îndepli­nite înainte de termen şi depăşite prevederile primului plan trienal de refacere, precum şi sarcinile primilor patru ani ai planului de şase ani în domeniul industrializării ţării. Fiecare din cuceririle noastre economice, fiecare realizare în domeniul ridicării nivelu­lui de trai al maselor muncitoare, în afară de valorile sale directe mai are şi o mare va­loare în plus, aceea că influenţează creşterea forţelor paşnice din lumea întreagă, mobili­zează pe toţi oamenii cinstiţi la luptă pentru apărarea păcii şi progres social. De aceea, s­alutînd cea de a 10-a aniversare, poporul polonez priveşte cu încredere în viitor, crede în forţele păcii şi este convins că voinţa o­a­menilor muncii din toate ţările va zădărnii uneltirile criminale ale adepţilor unui nou război. După festivitate a urm­at­­un program artistic. (Agerpres) Informaţie La Asociaţia corespondenţilor presei străine în R.P.R. a avut loc o reuniune consacrată celei de a 10-a aniversări a eliberării Poloniei. L. Modrzejwski, ataşat de presă al Ambasadei R. P. Polone, a conferenţiat despre realizările înfăptuite în aceşti zece ani, arătînd marile pro­grese obţinute de poporul polonez pe tă­­rîm politic, economic, social şi cultural precum şi lupta sa pentru promovarea securităţii colective in Europa şi întărirea păcii. După conferinţă a fost prezentat filmul polonez „Celuloza“. Conferinţa şi filmul au fost urmărite cu deosebit in­teres. (Agerpres) Sosirea unor oaspeţi de peste hotare în cadrul „Vacanţelor Păcii“ La invitaţia Comitetului Permanent Miercuri dimineaţa a sosit în Capitală pentru Apărarea Păcii din R.P.R. în ţara P.f- Heinrich Brandweiner, membrui în noastră au început să sosească oaspeţi de Consiliul Mondial al Păcii şi preşedinţi , . . . . ,, , , v al Consiliului partizanilor pacii din AS peste hotare in cadrul „Vacanţelor pacn . strja ” Răspunsurile lui Ciu En-lai la întrebările lui Morgan Phillips, secretarul partidului laburist englez GENEVA 21 (Agerpres). — China Nöuä transmite: Delegaţia Republicii Populare Chineze la conferinţa de la Geneva a comunicat repre­zentanţilor presei că în seara zilei de 19 iulie, Ciu En-lai, premierul Consiliului Admini­strativ de Stat al R. P. Chineze a primit pe Morgan Phillips, secretarul partidului labu­rist englez. Ciu En-lai a răspuns la întrebă­rile puse de Phillips. Convorbirea dintre Ciu En-lai și Morgan Phillips a fost trans­misă de postul de radio Londra. Iată textul întrebărilor puse de Morgan Phillips şi al răspunsurilor lui Ciu En-lai. Întrebare: Vizita unei delegaţii a partidului laburist în China a stîrnit un mare interes în rîndul unor numeroase cercuri indiferent de opiniile lor politice. Ştiu că aceste cercuri sînt deosebit de interesate să cunoască pă­rerea Dvs., în ce priveşte relaţiile angio­­chineze. Aţi putea să-mi spuneţi ceva în le­gătură cu aceasta? Răspuns : Relaţiile dintre China şi Anglia s-au îmbunătăţit ca urmare a recentului acord încheiat între cele două ţări şi potrivit căruia ‘ guvernul R. P. Chineze va trimite un însărcinat cu afaceri la Londra. Guvernul şi poporul chinez doresc sincer îmbunătăţirea mai­ departe a relaţiilor chino­­engleze pe bazele existente. Guvernul şi po­porul chinez sînt gata să depună eforturi comune împreună cu guvernul şi poporul en­glez pentru a dezvolta schimburile econo­mice şi culturale dintre cele două ţări ale noastre pentru ca în acest fel să se întă­rească relaţiile de prietenie dintre cele două popoare. Sînt ferm convins că promovarea relaţiilor chino-engleze corespunde nu numai interese­lor comune ale celor două ţări, ci contribuie şi la menţinerea şi întărirea păcii în întrea­ga lume. întrebare: Sîntem satisfăcuţi de hotărîrea Dvs. de a numi un însărcinat cu afaceri la Londra. Sper că acest lucru va duce la 0 şi mai mare înţelegere între cele două popoare ale noastre. Această măsură nu va putea ea oare să ducă la o mai mare colaborare în domeniul industrial şi comercial, deşi siste­mele noastre economice diferă? ’ Ce credeţi despre aceasta? Răspuns : In ciuda deosebirilor dintre siste­mul economic din China şi cel din Marea Britanie, este posibilă şi necesară promo­varea şi lărgirea colaborării în domeniul in­dustrial şi comercial între cele două ţări ale noastre pe baza egalităţii şi avantajelor reciproce. O asemenea colaborare va contri­bui la îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale popoarelor din cele două ţări ale noastre. Guvernul R. P. Chineze acordă o mare im­portanţă dezvoltării şi lărgirii legăturilor industriale şi comerciale cu Anglia. însărci­natul cu afaceri al R. P. Chineze care va fi numit la Londra, va face tot ce-i va sta înl putinţă în această privinţă. întrebare: Ce aşteptaţi Dvs., din partea conferinţei de la Geneva? Răspuns: Conferinţa va ajunge în curînd la un acord cu privire la restabilirea păcii pe întregul teritoriu al Indochinei daca nu se vor ridica noi obstrucţii. După restabi­lirea păcii, cele trei state din Indochina vor deveni state libere, democratice, unite şi independente şi nu trebuie să intre în nici o alianţă militară sau să permită vreunei ţări străine să creeze baze militare pe teri­toriile lor. Toate ţările participante la conferinţa de la Geneva îşi vor lua în mod solidar obligaţii de a acorda garanţii colective pentru garan­tarea păcii celor trei State indochineze, pen­tru ca aceste ţări să fie ferite de orice ame­ninţare cu forţa sau cu intervenţia din afară. Invităm ţările asiatice interesate ca de pildă puterile participante la conferinţa de la Colombo să acorde sprijinul lor şi să se asocieze acordurilor care ar putea fi în­cheiate la conferinţa de la Geneva. Sper că înfăptuirea tuturor măsurilor sus­­amintite va contribui la instaurarea unei ere a păcii. întrebare : Care sînt părerile Dvs., în ce priveşte menţinerea păcii în Asia? Răspuns : Pentru a menţine pacea î­n Asia este esenţial ca diferitele ţări din Asia, indi­ferent de sistemul lor social, să folosească mijloacele paşnice ale tratativelor, să exami­neze şi să rezolve problemele importante existente între ele şi să stabilească colabo­rarea unul cu altul pe baza­­următoarelor cinci principii şi anume: respectul mutual faţă de integritatea teritorială şi suveranita­tea fiecăruia, neagresiunea, neamestecul în treburile interne ale fiecărui stat, egalitatea în drepturi şi avantajele reciproce şi în sfîrşit coexistenţa paşnică. In acest fel vor fi posi­bile coexistenţa paşnică şi prietenia dintre ţările asiatice. Declaraţia comună chino-in­­diană şi declaraţia comună chino-birmană publicate recent constituie admirabile exem­ple în această privinţă. Sînt de părere că ţările din Asia trebuie să se consulte între eie pentru salvgardarea păcii colective în Asia asumîndu-şi obligaţiile mutuale corespunzătoare. Convingerea mea fermă este că odată sta­bilită pacea colectivă în anumite regiuni ale Asiei, va fi posibilă extinderea treptată a acestor regiuni ale păcii, ceea ce va duce la consolidarea păcii și securității în întreaga lume. Vreau să folosesc acest prilej pentru a a transmite cele mai bune urări poporului englez.

Next