Munca, iulie 1954 (Anul 10, nr. 2087-2113)
1954-07-22 / nr. 2105
Pag. 2-a Mai multă stofă In cinstea celei de a 10-a aniversări a eliberării patriei noastre, muncitorii de la fabrica de postav din Buhuşi au dat în primele zece zile ale lunii iulie zeci de metri de stofă peste plan. Tov. Radu Constantin din secţia ţesătorie, de pildă, a dat peste plan între 17 iulie 56 metri stofă. Ioan Dorobanţu a dat 51 metri, Vasile Gîscă 11 metri, I. Munteanu 32 metri, Constantin Costea 41 metri şi Ion Cociorbă 21 metri. Cu 212 la sută şi-a depăşit sarcinile de plan pe 10 zile bobinatoarea Tinea Baltag, iar tovarăşii Silvia Lesner, Neculai Ispas, Profira Lipoveanu şi Virginia Panciu au obţinut depăşiri variind între 138 şi 182 la sută. S. Saul corespondent voluntar In cinstea zilei de 23 August Să dezvoltăm întrecerea socialistă pentru sporirea producţiei bunurilor de larg consum Oamenii muncii din patria noastră întîmpină ziua de 23 August cu însemnate succese în muncă. In clişeu : Vopsitoarea Ema Teglaş, fruntaşă în întrecerea socialistă la fabrica „Ideal“ din Mediaş, care în cinstea marii sărbători îşi depăşeşte zilnic norma cu peste 35 la sută. Pentru nevoile gospodăriei In cadrul atelierului C.F.R. „Gh. Apostol“ din Galaţi se află şi secţia produselor de larg consum, înfiinţată nu de mult, ea a obţinut rezultate frumoase. De la începutul anului şi pînă acum această secţie a produs 3.000 făraşe, 1.000 cuptoare ţărăneşti, 700 uşiţe pentru cuptoare, 900 piuliţe pentru osii, 1.000 uşiţe homar, 100 tigăi cu coadă şi altele. Sînt în curs de fabricare 250 maşini de gătit format cismă, 250 maşini de gătit format masă şi 500 garnituri de bucătărie tip „Criş“. Sandu Vasiliu corespondent voluntar Pantofi şi ghete pentru copii In secţiile sectorului încălţăminte a fabricii„Timpuri Noi“ din Oraşul Statin, întrecera socialistă în cinstea zilei de 23 August se desfăşoară intens. Muncitorii acestui sector produc încălţăminte (pantofi şi ghete) pentru copii. Graficul de urmărire a realizărilor in întrecerea socialistă indică pe tov. Vichente Rusu de la secţia croit ca fruntaş pe sector. El işi depăşeşte zilnic norma cu 130 la sută. In primele rînduri ale întrecerii se găsesc şi avicultorii Ion Stanciu şi Ilie Popa din secţia talpaii, care realizează, zilnic două norme. Rezultate bune obţin şi tovarăşii Achim Iosif şi Lörincz Ana de la secţia croit feţe care îşi depăşesc sarcinile zilnic cu procente variind între 50—70 la sută. Colectivul sectorului a dat peste plan între 1 şi 19 iulie 50 perechi pantofi pentru copii. Incepind din luna curentă el va produce peste plan 150 perechi de pantofi pentru copii, de un model nou. Intr-o singură zi s-au croit 25 perechi din acest model Produc noi sortimente In cadrul cooperativei de producţie , „Tehnochimica“ din Bucureşti se produce săpun de toaletă şi de rufe, sodă, albastru de rufe, articole cosmetice şi altele. Muncind cu însufleţire în întîmpinarea zilei de 23 August membrii acestei cooperative au îndeplinit planul de producţie pe trimestrul II în proporţie de 113 la sută, iar preţul de cost al produselor l-au redus cu 4 la sută. Din cinstea zilei de 23 August s-au realizat încă două produse de larg consum şi anume un preparat de impregnat stofele pentru a le face impermiabile şi cretă şcolară colorată. Grija deosebită a regimului de democraţie populară faţă de nevoile oamenilor muncii de la oraşe şi sate se reflectă in politica partidului şi guvernului nostru de dezvoltare a economiei, de creştere continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Măsurile prevăzute în Hotărîrea plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19-20 august 1953 privind îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale poporului muncitor sunt aplicate şi tradrase în viaţa de către oamenii muncii de la oraşe şi sate. Un rol deosebit de însemnat în lărgirea producţiei bunurilor de larg consum îl au muncitorii şi tehnicienii din industrie. Alături de ei, muncitorii secţiilor şi combinatelor de producţie din sistemul cooperaţiei de consum au sarcini importante în lărgirea sortimentelor bunurilor de larg consum şi sporirea numărului acestora. Dintre produsele ce se realizează în cadrul acestor secţii şi combinate, mai importante sunt: cărămida, ţigla, teracota, olărie, ceramică, mobilă, articole de menaj din tablă şi deşeuri feroase, căruţe, împletituri, precum şi diverse articole ca: mături, coşuri de răchită, perii şi cretă şcolară. De asemenea în aceste unităţi se fabrică seceri, cazmale şi unelte agricole. Numărul acestor unităţi a sporit simţitor în ultimul an. Astfel, faţă de anul 1952, numărul secţiilor de producţie a crescut pe întreaga ţară cu 18 la sută. Unele dintre ele funcţionează pe lingă cooperativele săteşti şi uniuni raionale, iar altele sînt organizate în combinate de producţie care cuprind multe şi diferite secţii de producţie. Şi combinatele de producţie s-au înmulţit. In prezent numărul lor a crescut cu 56 la sută faţă de cel existent în 1952. In cursul acestui an, accentul nu s-a pus atît pe creşterea numărului de combinate, cit pe întărirea economică şi organizatorică a unităţilor existente. Aceasta în scopul intensificării producţiei şi al lărgirii sortimentelor prin folosirea tuturor ■urselor locale şi a rezervelor interne. In urma acestor măsuri, în ţară s-au dezvoltat combinate de producţie ca cele din Bistriţa, Roman, Mediaş- Sibiu, Arad, Sînnicolaul Mare, Timişoara, Lugoj şi altele. Ele produc însemnate cantităţi de bunuri de larg consum, utizînd şi valorificînd resursele locale. Astfel, combinatul de producţie Bistriţa-Cluj foloseşte în procesul de producţie argilă, precum şi produse accidentale din lemn (căzături de păduri), deşeuri de cauciuc şi deşeuri feroase, cei din Roman răchită, fuior de cînepă, argilă şi deşeuri textile, iar cel din Mediaş, pe lingă prelucrarea pietrei de var şi alte produse, confecţionează şi mături prin valorificarea paielor de sorg şi perii prin valorificarea pirului. Muncitorii secţiilor şi combinatelor de producţie ale cooperaţiei de Consum luptă cu hotărîre pentru mărirea productivităţii muncii şi pentru reducerea preţului de cost, obţinînd însemnate economii. Mobilizaţi de către organele sindicale şi antrenaţi in întrecere socialistă, ei aduc inovaţii şi raţionalizări în procesul de producţie. Aşa, de pildă, muncitorii de la secţiu de producţie de vase din ceramică şi aragonit a cooperativei Corund din raionul Odorhei, Regiunea Autonomă Maghiară, depun toate străduinţele pentru a contribui la o mai bună aprovizionare a populaţiei cu articole de larg consum. Ei lărgesc sortimentele de produse trecînd la fabricarea globurilor pentru lămpi. De asemenea, ei se preocupă de creşterea producţiei, aducînd inovaţii şi transformări la maşini. Astfel, a fost transformat compresorul de aer şi în prezent acţionează mecanic. Această operaţie a înlocuit munca a trei muncitori. In munca secţiilor şi combinatelor de producţie ale cooperaţiei de consum mai sînt încă multe lipsuri, calitatea produselor lăsind încă de dorit. Procesul de producţie nu este suficient de bine organizat în toate secţiile, ceea ce face ca uneori produsele să fie de calitate necorespunzătoare. Aşa se întâmplă, de pildă, cu cheresteaua livrată de secţiile Năsăud şi Gheorghieni, cu mobila fabricată de secţia Oradea şi cu rogojinile confecţionate de cea din Băileşti. La lipsurile existente a contribuit şi direcţia producţiei din Centrocoop care nu a dat un sprijin mai eficace unităţilor din ţară. Activitatea secţiilor de producţie ar fi fost însă şi mai rodnică dacă n-ar fi întîmpinat şi o serie de greutăţi din partea organelor menite tocmai de a le sprijini. Astfel, comitetul executiv al sfatului popular regional Cluj crează greutăţi combinatului raional de producţie Dej în obţinerea şi exploatarea unei cariere de piatră de calcar pentru producţia de var atît de necesară noilor construcţii. Ba mai mult, întreprinderile economice ale sfaturilor populare regionale din Oradea, Piteşti, Timişoara, coordonate de Ministerul Gospodăriilor Comunale şi Industriei Locale, nu au livrat pe trimestrul II a.c. cantităţile repartizate de lignit necesar la cuptoarele de ars varul. Din această cauză cuptoarele de ars varul din regiunile respective nu pot funcţiona, iar ministerul respectiv, deşi serisat, nu a luat măsuri pentru îndreptarea deficienţelor semnalate. Pentru dezvoltarea continuă a activităţii secţiilor şi combinatelor de producţie ale cooperaţiei de consum este necesar ca toţi factorii competenţi să dea un sprijin cît mai simţit. Cu prilejul celui de al II-lea Congres al Cooperaţiei de Consum din R.P.R. şi al zilei de 23 August, muncitorii secţiilor şi combinatelor de producţie, antrenaţi în întrecere socialistă pe baza angajamentelor ce şi-au luat, au obţinut o seamă de realizări în munca lor. Aşa, de pildă, muncitorii combinatului de producţie Tîrgu-Secuiesc, mobilizaţi de comitetul de întreprindere, au depăşit planul de producţie pe primul semestru al acestui an realizîndu-l în proporţie de 113,4 la sută. Ca un rezultat al muncii pozitive depuse de acest colectiv, productivitatea muncii a crescut cu 2,3 la sută faţă de cel planificat, iar preţul de cost a fost redus cu 12,5 la sută, realizîndu-se totodată economii în această perioadă în valoare de 11.990 lei. Şi muncitorii secţiei de fierărie de pe lîngă cooperativa din Tg. Frumos, regiunea Iaşi, au obţinut frumoase realizări. Ei au îndeplinit planul trimestrului II la 30 mai a.c., dînd produse peste plan. Muncitorii acestor unităţi sînt animaţi de dorinţa de a contribui şi pe viitor la îmbunătăţirea aprovizionării oamenilor muncii cu bunuri de larg consum. De aceea eforturile lor sînt îndreptate spre găsirea de noi metode de muncă, de noi resurse, care să ducă la continua Îmbunătăţire a calităţii produselor, precum şi la mărirea numărului lor. Dar aceasta nu este de ajuns. In aprovizionarea poporului nostru muncitor cu tot mai multe bunuri de larg consum şi de bună calitate trebuie ca toate unităţile cooperatiste să-şi dea aportul. In această direcţie organele cooperatiste sînt chemate să-şi dea din plin contribuţia la mobilizarea tuturor lucrătorilor din cooperaţie în întrecerea socialistă pentru atingerea unui avînt general în acţiunea de producere a cît mai multe bunuri de larg consum. Muncind cu rîvnă, valorificînd resursele locale şi descoperind şi utilizînd la maximum rezervele interne ale întreprinderilor, muncitorii unităţilor de producţie ale cooperaţiei de consum vor pune la dispoziţia oamenilor muncii tot mai multe mărfuri de calitate, traducând astfel în viaţă prin munca lor de zi cu zi Hotăririle partidului şi guvernului menite să ducă la creşterea continuă a nivelului de trai material şi cultural al poporului nostru muncitor. I. MIROIU din Direcţia Culturală Ceritrocoop Cooperaţia de aprovizionare şi desfacere în sprijinul producţiei bunurilor de larg consum MUNKA Folosind dispozitivele de înnodare Başchirov obţinem ţesături de calitate bună Din 1953 în întreprinderea noastră au început sa fie utilizate dispozitivele de înnodare Başchirov. Pentru a fi folosite ir mod just s-a alcătuit iun colectiv care a studiat temeinic broşura „Dispozitiv de înnodare Bașchirov“. Ne-am procurat apoi de la întreprinderea „Tehnica Tricotajelor“ din București acele necesare experimentării. Colectivul care a studiat această metodă a in-,struit teoretic în cadrul cabinetului tehnic 12 muncitoare, care lucrează la mașinile de dublat din secţia răsucitorie. Pe urmă s-a trecut la punerea în practică a dispozitivului. In broşura sa, Başchirov recomandă mai multe sisteme de folosire a acelor de înnodat. Ţinind seama de posibilităţile şi de specificul întreprinderii noastre am găsit că cel mai indicat sistem de înnodare este acela cu acele în mină. Am observat însă că aceasta împiedecă deservirea cu iuţeală a maşinii. Atunci amaplicat acului prin sudare sau nituire o plăcuţă de metal — un fel de suport cu găuri — de care se pot prinde curele. Cu ajutorul acestora, muncitoarea îşi leagă dispozitivul de mijloc. Avînd acul fixat în faţă şi mina liberă , muncitoarea poate deservi nestingherită maşina şi poate executa şi nodurile cu iuţeală. Cele 12 muncitoare s-au obişnuit destul de repede cu folosirea acestor ace FERENCZ LÁSZLÓ responsabilul cabinetului tehnic, fabrica de textile „Gheorghe Doja“ din Sf. Gheorghe înnodătoare. In scurtă vreme ele au putut reduce cu 35% timpul mediu folosit înainte la înnodarea firelor. In urma rezultatelor obţinute şi la cererea celorlalte muncitoare, noi am comandat toate acele necesare pentru tovarăşele care deservesc maşinile de dublat. Folosirea acestui dispozitiv a contribuit la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. Astfel, Horvath Jolanda, Bede Maria şi altele, care înainte nu-şi îndeplineau normele decit în proporţie de 86—87%, acum şi le depăşesc cu 19—36%, îmbunătăţind totodată şi calitatea produselor. Aceasta datorită faptului nodurile executate cu dispozitivul silit mai corecte decit cele făcute cu mîna. De pildă, faţă de luna ianuarie a. c., calitatea produselor s-a îmbunătăţit în ultimul timp cu 3,3%. Rezultatele dobîndite ies clar în evidenţă din analiza probelor făcute la ţesătorie. Aici, înainte de aplicarea dispozitivului Başchirov firele se rupeau foarte des. Pe bază de calcul am constatat că 49,74% din ruperile totale ce se produceau înaintea aplicării acestei metode erau cauzate de nodurile incorect executate, care aduceau ţesătoriei noastre o pierdere de cca. 125 război ore zilnic, timp în care s-ar fi putut realiza 296 m ţesături. Odată cu introducerea acelor innodătoare, ruperile au scăzut pe întreaga secţie în medie cu 69,9%. Prin reducerea numărului de ruperi s-au recuperat pînă în prezent 89,5 război ore, producîndu-se zilnic în plus cca. 211 m ţesături. Acest dispozitiv este introdus în două secţii la trei faze de operaţie: dublat, bobinat şi depănat. Preocuparea noastră principală este acum să recuperăm sută la sută pierderile provenite din executarea necorectă a nodurilor. In acest scop am comandat acele necesare şi am luat măsuri ca muncitoarele de la secţia dublat să împărtăşească experienţa lor şi celor din secţia urzit şi canetat. In obţinerea rezultatelor amintite, noi am fost sprijiniţi de comitetul de întreprindere care a popularizat larg avantajele aplicării acestui dispozitiv. De mare ajutor ne-a fost şi gazeta de perete, care în cadrul rubricii „Unde e greşeala“ a scos la iveală lipsurile şi greutăţile care au stat în calea extinderii aplicării dispozitivului Başchirov.,In întrecerea desfăşurată în cinstea lui 23 August, un număr mult mai mare de muncitoare din întreprindere îşi însuşesc folosirea dispozitivului Başchirov, văzind in aceasta o cale de creştere a productivităţii muncii. Lipsuri care urmează realizarea angajamentelor întreprinderea „Apometre şi Turnătorie,’’ este una din importantele unităţi producătoare de bunuri de larg consum din Capitală. Aci se fabrică în cantităţi însemnate lame de ras şi aparate pentru ascuţit lame,arzătoare pentru aragaz, ace şi agrafe pentru păr, ascuţitoare de creioane şi altele. In fabricarea acestor produse, întreprinderea a obţinut în ultima vreme succese importante. Colectivul de aci se străduieşte necontenit să îmbogăţească numărul sortimentelor. Astfel, pentru a întâmpina ziua de 23 August cu realizări cit mai valoroase, au fost creiate prototipurile şi în curînd se vor produce în serie ceasornice deşteptătoare, lămpi de gătit fără fitil, cu unul şi două ochiuri, maşini de călcat adaptate la aragaz şi jucării mecanice . In sălile spaţioase ale întreprinderii, maşinile funcţionează din plin, iar stivele cu produse finite cresc continuu. Privind însă mai atent, observi că lucrurile nu stau chiar atît de bine cum ţi s-a părut la prima vedere. Şi aceasta îndeosebi din vina organelor de conducere şi a celor sindicale. Să pătrundem, de pildă, în secţia lame de ras. Totul este în ordine, pînă în momentul cînd lama ajunge la control. Aci, un singur om la o lumină cu totul insuficientă şi fără cel mai mic aparat optic, controlează calitatea acestui produs. Aşa se explică faptul că unele lame marca „Bucureşti” nu sunt de calitate corespunzătoare, provocînd nemulţumirea acelor cetăţeni care au ghinionul să le cumpere. Deşi muncitorii au sezisat în numeroase rînduri conducerii această deficienţă, totuşi pînă acum instalaţia de control promisă nu a fost făcută. Apropierea marii sărbători a eliberării poporului nostru a constituit și aci, ca în toate întreprinderile din țară, un prilej pentru luarea de noi angajamente.Printre altele, colectivul s-a angajat să economisească materiale în valoare de 10.000 lei. Dacă ai întreba pe oricare muncitor de aci cit s-a realizat pînă acum, cu siguranţă, că nu ar fi în stare să-ţi răspundă. De ce ? Pentru că serviciul contabilităţii nu ţine operativ evidenţa sumelor economisite. Una din cele mai importante piedici care stă în calea îndeplinirii planului întreprinderii este permanenta lipsă de materiale. Oficiul de aprovizionare şi de desfacere al industriei locale din Bucureşti, care furnizează întreprinderii materia primă nu a livrat pînă azi nici măcar materialele planificate pentru trimestrul I al anului. De aceea, conducerea este nevoită să apeleze la alte unităţi industriale care şi ele, de cele mai multe ori, nu o pot ajuta cu mare lucru. Din cauza acestei necontenite „bătălii“ pentru materiale, angajamentele nu pot fi îndeplinite cum trebuie. Astfel, tot în cinstea zilei de 23 August colectivul seangajase să execute peste plan, printre altele, 1.000 aparate de ras, 100 de mii lame de ras și 500 aprinzătoare de aragaz. Din lipsa materialelor pentru acest din urmă produs, pînă acum nu a putut fi executată nici o bucată. Pentru a nu sta degeaba oamenii au trecut la fabricarea celorlalte produse şi rezultatul a fost că în loc de 100.000 lame s-au fabricat 292.000, iar în loc de 1.000 aparate de nas — 1.600. Depăşirea e desigur serioasă, dar ea nu poate compensa neproducerea aprinzătoarelor de aragaz. Acei care răspund de aprovizionarea întreprinderii au datoria să-i puie la dispoziție materialele planificate, ajutînd-o, astfel, să poată da cît mai multe produse de consum popular. Joi 22 iulie 1954 — nr. 2005 Festivitatea din Capitală cu prilejul aniversării a 10 ani de la eliberarea Poloniei Miercuri seara a avut loc la Casa Prieteniei Romiâno-Sovietice, festivitatea organizată de Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea cu prilejul aniversării a 10 aniide la eliberarea Poloniei. La festivitate au participat tovarăşii : Al. Moghioroş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., N. Ceauşescu, secretar al C.C. al P.M.R., M. Mujic, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, miniştri, membri ai C.C. al P.M.R., precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti, ofiţeri superiori ai Forţelor Armate ale R.P.R., oameni de ştiinţă şi cultură, oameni ai muncii. Festivitatea a fost deschisă de tov. Mihail Roşianu, preşedintele Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. A luat cuvîntul tov. Avram Bunaciu, secretar al Prezidiului Marii Adunării Naţionale a R.P.R., care a vorbit despre cea de a 10-a aniversare a eliberării Poloniei. Vorbitorul a arătat că ,poporul român, alături de celelalte popoare prietene şi iubitoare de pace, participă din toată inima la marea sărbătoare a poporului frate polonez, aniversarea a 10 ani de la eliberarea Poloniei. Sentimentul de bucurie ce încearcă poporul nostru în ziua măreţei aniversări a Poloniei populare^ este cu atît mai viu cu cît şi poporul român se pregătește cu entuziasm să sărbătorească împlinirea unui deceniu de la eliberarea patriei sale de sub jugul fascismului hitlerist de către glorioasa Armată Sovietică. Ziua de 22 iulie 1944 a spus mai departe vorbitorul, se înscrie ca cea mai importantă și din istoria poporului frate polonez. Victoria de însemnătate istorico-mondială a Uniunii Sovietice asupra fascismului hitlerist a creat poporului muncitor polonez posibilitatea eliberării sale de sub jugul capitalismului şi condiţiile dobîndiirii unor mari cuceriri politice, economice şi culturale, condiţiile făuririi statului democrat-popular. Vorbitorul a arătat în continuare marile realizări obţinute de poporul muncitor polonez sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez care urmează cu încredere politica inspirată din geniala învăţătură a lui Marx, Engels, Lenin, Stalin. Vorbind despre politica externă a R. P. Polone, tov. Avram Bunaciu a spus: Această politică are la bază prietenia şi alianţa de nezdruncinat cu marea Uniune Sovietică, luptătoarea cea mai dîrză pentru victoria cauzei păcii şi colaborării internaţionale. Relaţii de strînsă prietenie leagă poporul polonez de popoarele marii Republici Populare Chineze, de popoarele tuturor ţărilor lagărului democraţiei şi socialismului. Poporul muncitor din ţara noastră este legat de poporul polonez primtr-o veche şi strînsă prietenie care în ultimul deceniu a căpătat un conţinut nou, bogat. La baza actualelor relaţii frăţeşti stau prietenia comună cu marea noastră eliberatoare Uniunea Sovietică, sentimentele comune de dragoste şi recunoştinţă ce le nutresc popoarele noastre gloriosului popor sovietic. O expresie fidelă a relaţiilor prieteneşti de nezdruncinat romîno-polone îl constituie tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiat între cele două ţări. Relaţiile de prietenie şi colaborare romîno-polonă se adîncesc şi se dezvoltă necontenit. Din ce in ce mai largi şi mai rodnice sînt schimburile economico-comerciale şi culturale dintre ţările noastre. Colaborarea tehnico-ştiinţifică este un factor deosebit de important pentru dezvoltarea şi înflorirea necontenită a ţărilor noastre. Prietenia romîno-polonă s-a întărit și se va întări fără încetare. Oamenii muncii din R.P.R — a spus în încheiere vorbitorul — se bucură din toată inima de succesele și realizările poporului frate polonez, privimdu-le ca pe propriile lor succese. La cea de a 10-a aniversare a eliberării Poloniei, poporul muncitor din R.P.R. felicită călduros ,poporul muncitor polonez şi îi urează din adîncul inimii să cucerească noi şi măreţe izbînzi în lupta pentru construirea socialismului şi 0'p4r.o-~. păcii. A luat apoi cuvîntul ambasadorul Republicii Populare Polone la Bucureşti, W. Wrzosek. Poporul polonez, — a spus vorbitorul, — sărbătoreşte cea de a 10-a aniversare a eliberării ţării de către eroica Armată Sovietică şi de către Armata Poloneză, care a luat fiinţă cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice. Au trecut 10 ani. Sînt ani de muncă paşnică creatoare a poporului care pentru artttia oară în istoria Poloniei a devenit stăpânul adevărat all ţării şi al vieţii sale. La fel ca şi în viaţa poporului frate român, baza transformărilor din viaţa poporului polonez o constituie prietenia veşnică cu marea Uniune Sovietică, colaborarea şi solidaritatea internaţională cu toţi oamenii muncii, datorită căreia a putut să ia fiinţă puternicul lagăr al păcii şi socialismului. In Polonia populară, datorită mobilizării tuturor elementelor patriotice ale poporului în jurul partidului şi guvernului, au fost îndeplinite înainte de termen şi depăşite prevederile primului plan trienal de refacere, precum şi sarcinile primilor patru ani ai planului de şase ani în domeniul industrializării ţării. Fiecare din cuceririle noastre economice, fiecare realizare în domeniul ridicării nivelului de trai al maselor muncitoare, în afară de valorile sale directe mai are şi o mare valoare în plus, aceea că influenţează creşterea forţelor paşnice din lumea întreagă, mobilizează pe toţi oamenii cinstiţi la luptă pentru apărarea păcii şi progres social. De aceea, salutînd cea de a 10-a aniversare, poporul polonez priveşte cu încredere în viitor, crede în forţele păcii şi este convins că voinţa oamenilor muncii din toate ţările va zădărnii uneltirile criminale ale adepţilor unui nou război. După festivitate a urmatun program artistic. (Agerpres) Informaţie La Asociaţia corespondenţilor presei străine în R.P.R. a avut loc o reuniune consacrată celei de a 10-a aniversări a eliberării Poloniei. L. Modrzejwski, ataşat de presă al Ambasadei R. P. Polone, a conferenţiat despre realizările înfăptuite în aceşti zece ani, arătînd marile progrese obţinute de poporul polonez pe tărîm politic, economic, social şi cultural precum şi lupta sa pentru promovarea securităţii colective in Europa şi întărirea păcii. După conferinţă a fost prezentat filmul polonez „Celuloza“. Conferinţa şi filmul au fost urmărite cu deosebit interes. (Agerpres) Sosirea unor oaspeţi de peste hotare în cadrul „Vacanţelor Păcii“ La invitaţia Comitetului Permanent Miercuri dimineaţa a sosit în Capitală pentru Apărarea Păcii din R.P.R. în ţara P.f- Heinrich Brandweiner, membrui în noastră au început să sosească oaspeţi de Consiliul Mondial al Păcii şi preşedinţi , . . . . ,, , , v al Consiliului partizanilor pacii din AS peste hotare in cadrul „Vacanţelor pacn . strja ” Răspunsurile lui Ciu En-lai la întrebările lui Morgan Phillips, secretarul partidului laburist englez GENEVA 21 (Agerpres). — China Nöuä transmite: Delegaţia Republicii Populare Chineze la conferinţa de la Geneva a comunicat reprezentanţilor presei că în seara zilei de 19 iulie, Ciu En-lai, premierul Consiliului Administrativ de Stat al R. P. Chineze a primit pe Morgan Phillips, secretarul partidului laburist englez. Ciu En-lai a răspuns la întrebările puse de Phillips. Convorbirea dintre Ciu En-lai și Morgan Phillips a fost transmisă de postul de radio Londra. Iată textul întrebărilor puse de Morgan Phillips şi al răspunsurilor lui Ciu En-lai. Întrebare: Vizita unei delegaţii a partidului laburist în China a stîrnit un mare interes în rîndul unor numeroase cercuri indiferent de opiniile lor politice. Ştiu că aceste cercuri sînt deosebit de interesate să cunoască părerea Dvs., în ce priveşte relaţiile angiochineze. Aţi putea să-mi spuneţi ceva în legătură cu aceasta? Răspuns : Relaţiile dintre China şi Anglia s-au îmbunătăţit ca urmare a recentului acord încheiat între cele două ţări şi potrivit căruia ‘ guvernul R. P. Chineze va trimite un însărcinat cu afaceri la Londra. Guvernul şi poporul chinez doresc sincer îmbunătăţirea mai departe a relaţiilor chinoengleze pe bazele existente. Guvernul şi poporul chinez sînt gata să depună eforturi comune împreună cu guvernul şi poporul englez pentru a dezvolta schimburile economice şi culturale dintre cele două ţări ale noastre pentru ca în acest fel să se întărească relaţiile de prietenie dintre cele două popoare. Sînt ferm convins că promovarea relaţiilor chino-engleze corespunde nu numai intereselor comune ale celor două ţări, ci contribuie şi la menţinerea şi întărirea păcii în întreaga lume. întrebare: Sîntem satisfăcuţi de hotărîrea Dvs. de a numi un însărcinat cu afaceri la Londra. Sper că acest lucru va duce la 0 şi mai mare înţelegere între cele două popoare ale noastre. Această măsură nu va putea ea oare să ducă la o mai mare colaborare în domeniul industrial şi comercial, deşi sistemele noastre economice diferă? ’ Ce credeţi despre aceasta? Răspuns : In ciuda deosebirilor dintre sistemul economic din China şi cel din Marea Britanie, este posibilă şi necesară promovarea şi lărgirea colaborării în domeniul industrial şi comercial între cele două ţări ale noastre pe baza egalităţii şi avantajelor reciproce. O asemenea colaborare va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale popoarelor din cele două ţări ale noastre. Guvernul R. P. Chineze acordă o mare importanţă dezvoltării şi lărgirii legăturilor industriale şi comerciale cu Anglia. însărcinatul cu afaceri al R. P. Chineze care va fi numit la Londra, va face tot ce-i va sta înl putinţă în această privinţă. întrebare: Ce aşteptaţi Dvs., din partea conferinţei de la Geneva? Răspuns: Conferinţa va ajunge în curînd la un acord cu privire la restabilirea păcii pe întregul teritoriu al Indochinei daca nu se vor ridica noi obstrucţii. După restabilirea păcii, cele trei state din Indochina vor deveni state libere, democratice, unite şi independente şi nu trebuie să intre în nici o alianţă militară sau să permită vreunei ţări străine să creeze baze militare pe teritoriile lor. Toate ţările participante la conferinţa de la Geneva îşi vor lua în mod solidar obligaţii de a acorda garanţii colective pentru garantarea păcii celor trei State indochineze, pentru ca aceste ţări să fie ferite de orice ameninţare cu forţa sau cu intervenţia din afară. Invităm ţările asiatice interesate ca de pildă puterile participante la conferinţa de la Colombo să acorde sprijinul lor şi să se asocieze acordurilor care ar putea fi încheiate la conferinţa de la Geneva. Sper că înfăptuirea tuturor măsurilor susamintite va contribui la instaurarea unei ere a păcii. întrebare : Care sînt părerile Dvs., în ce priveşte menţinerea păcii în Asia? Răspuns : Pentru a menţine pacea în Asia este esenţial ca diferitele ţări din Asia, indiferent de sistemul lor social, să folosească mijloacele paşnice ale tratativelor, să examineze şi să rezolve problemele importante existente între ele şi să stabilească colaborarea unul cu altul pe bazaurmătoarelor cinci principii şi anume: respectul mutual faţă de integritatea teritorială şi suveranitatea fiecăruia, neagresiunea, neamestecul în treburile interne ale fiecărui stat, egalitatea în drepturi şi avantajele reciproce şi în sfîrşit coexistenţa paşnică. In acest fel vor fi posibile coexistenţa paşnică şi prietenia dintre ţările asiatice. Declaraţia comună chino-indiană şi declaraţia comună chino-birmană publicate recent constituie admirabile exemple în această privinţă. Sînt de părere că ţările din Asia trebuie să se consulte între eie pentru salvgardarea păcii colective în Asia asumîndu-şi obligaţiile mutuale corespunzătoare. Convingerea mea fermă este că odată stabilită pacea colectivă în anumite regiuni ale Asiei, va fi posibilă extinderea treptată a acestor regiuni ale păcii, ceea ce va duce la consolidarea păcii și securității în întreaga lume. Vreau să folosesc acest prilej pentru a a transmite cele mai bune urări poporului englez.