Munca, iulie 1954 (Anul 10, nr. 2087-2113)

1954-07-22 / nr. 2105

tproteiärl "Hii loots Jirk­i U­nift-öd | ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XI nr. 2105 JOI 22 IULIE 1 1954 4 pagini — 20 bani A 10-a aniversare a Poloniei libere Poporul polonez şi împreună cu el po­poarele tuturor tarilor lagărului socialis­mului şi democraţiei, sărbătoresc azi a 10-a aniversare a eliberării Poloniei de către glorioasa Armată­ Sovietică, alături de care se aflau unităţile noii armate po­l­o­neze. Ziua de 22 iulie 1944 constituie un punct de cotitură în istoria zbuciumată a poporului frate polonez. In această zi, din oraşul Chelm — primul oraş polonez eliberat­­de sub jugul fascist — a fost Lansat istoricul Manifest al Comitetului­­Polon de Eliberare Naţională, care chema la luptă pentru crearea unei Polonii noi, libere şi independente. Sub conducerea clasei muncitoare în frunte cu Partidul Muncitoresc Unit Po­lonez, poporul polonez scăpat de robia fascistă a pornit cu un extraordinar avînt la reconstrucţia patriei sale, la ştergerea urmelor adinei lăsate de pustiitorul răz­boi şi de sălbatica ocupaţie hitlerista. A­­jutorul cu adevărat frăţesc şi multilateral al Uniunii Sovietice, care s-a făcut sim­ţit zi de zi în cursul acestor 10 ani, a contribuit din plin pentru ca lupta plină de abnegaţie­­a poporului muncitor din Po­lonia pentru reconstrucţia ţării şi constru­irea temeliilor socialismului şi a unui vii­tor fericit, să fie încununată de succes. Cea mai importantă cucerire a po­porului, muncitor polonez este statul de democraţie populară. Traducînd în via­ţă principiile Manifestului Comitetului Po­­rloţi de Eliberare Naţională, puterea popu­lară a trecut la înfăptuirea marilor re­forme cu caracter adine democratic, me­nite­ să contribuie la făurirea şi consoli­darea regimului în care puterea aparţine clasei muncitoare în alianţă cu ţărăni­mea muncitoare. Astfel, reforma agrară realizată în toamna anului 1944, a lichi­dat clasa moşierilor, asupritoarea de veacuri a ţăranilor muncitori. Prin naţio­nalizarea principalelor ramuri economice înfăptuită la începutul anului 1946, au fost trecute în proprietatea statului ca­­bunuri ale întregului popor întreprinderile ^«iiustriale mari și mijlocii, mijloacele de ^Rmsport, băncile etc. Aceste două mari­­^morme au constituit premizele dezvoltării planificate a economiei țării. Succesele repurtate în .acest domeniu în cursul pla­nului trienal de reconstrucţie şi al înde­plinirii planului de şase ani, au dus la li­chidarea definitivă a înapoierii seculare a Poloniei. Deşi au trecut numai 10 ani de cînd poporul polonez şi-a luat soarta în pro­priile sale mîini, rezultatele muncii sate paşnice sînt cu mult superioare celor în­registrate de guvernarea burghezo-mo­­șierească de lungă durată și tristă amin­­itire. Este suficient de arătat, că în timp ce înainte de război existau abia citeva cute de tractoare pentru întreaga agri­cultură a țării, pe ogoarele Poloniei popu­lare lucrează acum 16.400 tractoare. Tot astfel în timp ce în decursul celor 20 de ani de guvernare burghezo-moşie­­rească dintre cele două războaie mondiale iau fost electrificate 1.300 sate, numărul­­localităţilor rurale electrificate numai în perioada 1945—1953 se ridică la 10 000. ■Intr-un ritm rapid se dezvoltă cooperaţia ş­i producţie agricolă. Dacă în anul 1949 întreaga ţară existau în total 243 ase­­mnea cooperative, numărul lor este în prezent de circa 9000, unind peste 200.000 familii ţărăneşti. Mărturie a înfloririi industriale a Polo­niei de azi este construirea giganţilor oţe­lului, combinatele de la Nowa-Huta şi Czestochowa, fabricile de automobile din Varşovia şi Lublin, hidrocentrala „Dy­­chow“, termocentralele „Jaworzno I“, „Ja­­­worzno II“ şi „Miechowice“. Investiţiile au crescut fără încetare în ultimii ani. Calculate pe cap de locuitor, ele au atins un nivel de 6 ori mai ridicat decît în 1938. Victoriile , repurtate pe calea progresu­lui economic stau la baza creşterii neînce­tate a bunăstării materiale şi a ridicării nivelului cultural al populaţiei — legea de bază a regimului democrat-popular. O mare parte a investiţiilor este azi desti­nată dezvoltării industriei uşoare şi a industriei bunurilor de larg consum, re­cuperării rămînerii în urmă­­a agriculturii, în vederea satisfacerii nevoilor crescînde ale populaţiei. Au fost construite în ulti­mii ani noi fabrici textile la Andrychow şi Piotrîkow, 2 fabrici de zahăr, 7 mari instalaţii frigorifere industriale, etc. O deosebită atenţie a fost acordată de regimul democrat-popular construcţiei de locuinţe. Se ştie că barbarii fascişti, în dorinţa bestială de a nu lăsa în urma lor piatră pe piatră, au distrus pînă-n teme­lii capitala tării. Astăzi, acest străvechi oraş, care în anul 1945 zăcea în ruine, a fost reconstruit. Varşovia reconstruită — rezultatul eroismului în muncă al poporu­lui polonez liber — este acum mai fru­moasă ca oricînd. In noile sale cartiere cu locuinţe moderne ea adăposteşte 965.000 locuitori, este înzestrată cu mu­zee, teatre, aşezăminte culturale şi nu­meroase clădiri monumentale în care sunt instalate instituţii de stat, şcoli etc. Sume uriaşe sunt cheltuite pentru înflo­rirea culturii noi. Neştiinţa de carte, atît de răspîndită în Polonia burghezo-moşie­­rească, este azi lichidată. Toţi copiii de vîrstă şcolară sînt şcolarizaţi, creşte zi de zi reţeaua şcolilor medii tehnice, pro­fesionale, numărul facultăţilor şi institu­telor de învăţămînt superior. O contribuţie însemnată la dezvoltarea culturii R. P. Polone o va aduce măreţul dar al poporu­lui­­ sovietic, impunătorul palat al cul­turii şi ştiinţei care se construieşte la Varşovia pe cheltuiala şi cu forţele Uniu­nii Sovietice, o expresie a prieteniei fră­ţeşti dintre cele două popoare. Ţelurile paşnice de construire a socia­lismului şi de făurire a fericirii celor ce muncesc se reflectă în politica externă a R. P. Polone, o ţară care a devenit un factor de seamă al uriaşului front al pă­cii, în fruntea căruia se află Uniunea So­vietică. Relaţiile de prietenie cu U.R.S.S., ma­­reau Chină şi ţările de democraţie popu­lară, la baza cărora stau principiile inter­naţionalismului proletar, constituie che­zăşia progresului continuu al R-P. Polone. Relaţiile stabilite cu R. D. Germană, a căror expresie este graniţa prieteniei şi păcii de pe Oder şi Neisse, se dezvoltă continuu. Interesată în cel mai înalt grad în soluţionarea paşnică, pe aceeaşi cale a tratativelor, a problemei germane şi a tu­turor problemelor litigioase nerezolvate, R. P. Po­­ onă sprijină împreună cu toate popoarele iubitoare de pace politica justă de menţinere şi consolidare a păcii, dusă de invincibila Uniune Sovietică. O străveche prietenie leagă popoarele român şi polon. Ea s-a manifestat de ne­numărate ori de-a lungul agitatei istorii a celor două popoare. Dar această prietenie a căpătat o bază trainică de abia după eliberarea ţărilor noastre de către glorioasele Armate So­vietice, cînd la cîrma ambelor stat­e au venit adevăraţii reprezentanţi ai celor două popoare. La baza strînselor legături dintre Republica Populară Pollonă şi Re­publica Populară Romînă stă Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, care joacă un rol important în opera de dezvoltare economico-cul­turală a celor două ţări. In ziua celei de a 10-a aniversări a eliberării şi renaşterii Poloniei, poporul nostru, care va sărbători luna viitoare la rîndul său a 10-a aniversare a eliberării sale de sub jugul aceleiaşi ocupaţii sălba­tice hitleriste, eliberate, datorită acele­iaşi victorii memorabile a Uniunii Sovie­tice împotriva fascismului german, urea­ză poporului frate polon noi victorii în lupta sa hotărîtă pentru apărarea păcii, construirea socialismului şi făurirea unei vieți din ce în ce mai fericite. TELEGRAME Tovarăşului ALEXANDER ZAWADSKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Varşovia Cu ocazia celei de a 10-a aniversări a eliberării Poloniei de către glorioasa Armată Sovietică, vă rog să primiţi, tovarăşe Preşedinte, din partea Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale a Republicii Populare Romíne calde felicitări. Poporul român ia parte din toată inima la această mare sărbătoare a poporului frate polon. Urez poporului polon noi şi mari victorii în munca sa rodnică pentru înflorirea Po­loniei democrat-populare şi în lupta comună pentru apărarea păcii în fruntea căreia­­se află eliberatoarea şi prietena noastră, marea Uniune Sovietică. Dr. PETRU GROZA PREŞEDINTELE PREZIDIULUI MARII ADUNARI NAŢIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMINE Tovarăşului JOSEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Varşovia Cu prilejul celei de a 10-a aniversari a eliberării Poloniei de către glorioasa Armată Sovietică, vă rog să primiţi, tovarăşe Preşed­inte, din partea poporului român şi a guvernu­lui Republicii Populare Române sincere felicitări frăţeşti. Poporul român salută cu căldură marile rezultate obţinute de Polonia in cei 10 ani de la renaşterea sa, în opera de construire a socialismului şi în lupta consecventă pentru apă­rarea păcii, in fruntea căreia se află marea Uniune Sovietică. Urez poporului frate polon noi succese in munca sa pentru prosperitatea Republicii Populare Polone. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL REPUBLICII POPULARE ROMÂNE Tovarăşului STANISLAW SKRZESZEWSKI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone Varşovia Cu ocazia marii sărbători naţionale a poporului polon, cea de a 10-a aniversare a zilei eliberării Poloniei de către Armata Sovietică, vă rog să primiţi, tovarăşe Ministru, căldu­roase felicitări. Urez poporului frate polon noi izbînzi in munca sa paşnică pentru construirea socialis­­mului și în lupta comună pentru apărarea păcii în fruntea căreia se află marea noastră prietenă. Uniunea Sovietică. SIMION BUGHICI MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE AL REPUBLICII POPULARE ROMINE In numărul de azi: ÎN CINSTEA ZILEI DE 23 AU­GUST — Să dezvoltăm întrecerea socia­listă, pentru sporirea producţiei bunuri­lor de larg consum (pag. 2-a) Festivitatea din Capitală cu prilejul aniversării a 10 ani de la eliberarea Po­loniei (pag. 2-a) Răspunsurile lui Ciu Eu-lai la întrebă­rile lui Morgan Phillips, secretarul par­tidului laburist englez (pag. 2-a) 10 ANI DE LA ELIBERAREA POLO­NIEI — Mihai Marin: Puternicul avînt al construcţiilor în R. P. Polonă ; Kuzba Antoni: Marea sărbătoare a poporului polonez; AI. Nestor: Intr-o zi de odihnă (pag. S .( O nouă şi însemnată victorie a forțe­lor păcii (pag. 4-a) Opinia publică mondială salută cu en­tuziasm încheierea acordurilor privitoare la încetarea foculuii în Indochina. (pag. 4-a) încheierea acordurilor în problema restabilirii păcii în Indochina — Declaraţia conferinţei de la Geneva — GENEVA 21 (Agerpres). — TASS transmite declaraţia din 21 iulie 1954 de în­cheiere a conferinţei de la Geneva în problema restabilirii păcii în Indochina la care au luat parte reprezentanţii Cambodgiei, statului Vietnam, Statelor Unite ale Americii, Franţei, Laosului, Republicii Democrate Vietnam, Republicii Populare Chineze, Regatului Unit şi Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, 1. Conferinţa ia notă de acordurile care pun capăt operaţiunilor militare în Cambodgia, Laos şi Vietnam şi care stabilesc controlul internaţional şi suprave­gherea asupra îndeplinirii prevederilor acestor acorduri. 2. Conferinţa remarcă cu satisfacţie încetarea operaţiunilor militare în Cam­bodgia, Laos şi Vietnam; ea îşi exprimă convingerea că intrarea în vigoare a hotă­­rîrilor prevăzute în prezenta declaraţie şi în acordurile cu privire la încetarea ope­raţiunilor militare, va da Cambodgiei, Laosului şi Vietnamului posibilitatea de a-şi îndeplini şi pe viitor rolul lor în comunitatea paşnică a naţiunilor, în mod absolut independent şi suveran. 3. Conferinţa ia notă de declaraţiile guvernelor Cambodgiei şi Laosului cu pri­vire la intenţia lor de a lua măsuri care să permită tuturor cetăţenilor să-şi ocupe locul în comunitatea naţională şi în special prin participarea la apropiatele alegeri generale, care în conformitate cu constituţia fiecăruia dintre aceste state vor avea loc în cursul anului 1955 prin vot secret şi în condiţiile respectării libertăţilor fun­damentale. 4. Conferinţa ia notă de prevederile acordului în legătură cu încetarea opera­ţiunilor militare în Vietnam, care interzic introducerea în Vietnam de trupe străine, de personal militar străin precum şi de orice fel de arme şi muniţii. Conferinţa ia notă de asemenea de declaraţiile guvernului Laosului şi Cambodgiei cu privire la faptul că ele sînt hotărîte să solicite ajutor în material, personal sau instructori numai în interesul apărării efective a teritoriului lor, iar în ceea ce priveşte Laosul, în limitele stabilite de acordul cu privire la încetarea operaţiunilor militare la Laos. 5. Conferinţa ia notă de prevederile acordului în legătură cu încetarea ope­raţiunilor militare în Vietnam, în virtutea cărora nici un fel de baze militare ale unor state străine nu pot fi instalate în zonele de regrupare ale ambelor părţi, acestea trebuind să vegheze ca zonele repartizate lor să nu participe la nici un fel de alianţă militară şi să nu fie folosite pentru reluarea operaţiunilor mi­litare sau în scopurile unei politici agresive. Conferinţa ia notă de asemenea de declaraţiile guvernelor Cambodgiei şi Laoi­sului în virtutea cărora acestea nu se vor alătura nici unui acord cu alte state, dacă acest acord include obligaţia de a participa la vreo alianţă militară care nu cores­punde principiilor Cartei Naţiunilor Unite, iar în ceea ce priveşte Laosul, princi­piilor acordului cu privire la încetarea operaţiunilor militare în Laos, de asemenea atîta vreme cît securitatea lor nu va fi ameninţată nu vor permite să se creeze baze militare pentru forţele militare ale unor puteri străine pe teritoriul Cambodgiei sau Laosului. 6. Conferinţa constată că acordul cu privire la Vietnam are drept ţel fundamen­tal reglementarea problemelor militare pentru a se pune capăt operaţiunilor mili­­tare şi că linia militară de demarcaţie este provizorie şi nu poate fi considerată ca fiind într-o măsură oarecare o graniţă politică sau teritorială. Conferinţa îşi exprimă convingerească aplicarea prevederilor cuprinse în prezenta declaraţie şi în acordul referitor la încetarea operaţiunilor militare va crea premizele necesare pentru reali­zarea în cel mai scurt timp a reglementării politice în Vietnam. 7. Conferinţa declară că în ceea ce priveşte Vietnamul reglementarea proble­melor politice, realizată pe baza respectării principiilor independenţei, unităţii şi integrităţii teritoriale, trebuie să dea, posibilitate poporului vietnamez să se bucure de libertăţile fundamentale garantate de instituţiile democratice create ca urmare a alegerilo­r generale şi cu vot secret. Pentru ca stabilirea păcii să înregistreze un progres suficient şi pentru ca toate condiţiile necesare să fie create spre a face posibilă exprimarea liberă a voinţei na­ţionale, alegerile generale se vor desfăşura în cursul lunii iulie 1956, sub controlul unei comisii internaţionale, alcătuită din reprezentanţii statelor­ membre ale Comi­siei internaţionale pentru supraveghere şi control, prevăzută prin acordul pentru încetarea operaţiunilor militare. In acest scop vor avea loc consultări între autori­tăţile reprezentative competente din ambele zone, începân­d de la 20 iulie 1955. 8. Prevederile acordului cu privire la încetarea operaţiunilor militare, care sunt îndreptate spre asigurarea protecţiei persoanelor şi bunurilor, trebuie îndepli­nite în modul cel mai strict şi mai ales să dea posibilitate fiecăruia în Vietnam să aleagă în mod liber zona în care vrea să trăiască. 9. Autorităţile reprezentative competente din zonele de nord şi de sud ale­ Viet­namului, precum şi autorităţile din Laos şi Cambodgia nu trebuie să permită per­secutarea individuală sau colectivă a persoanelor sau a membrilor familiilor aces­tora, care au colaborat într-un fel sau altul cu una din părţi în cursul războiului. 10. Conferinţa ia notă de declaraţia guvernului Republicii Franceze potrivit căreia acesta din urmă este gata să-şi retragă trupele de pe teritoriul Cambodgiei,­­ Laosului şi Vietnamului, la solicitarea guvernelor interesate şi în termenele care vor fi stabilite de comun acord între părţi, cu excepţia cazurilor cînd, potrivit acor­dului dintre cele două părţi, anumite efective de trupe franceze pot fi lăsate in anumite puncte şi pînă la anumite termene. 11. Conferinţa ia notă de declaraţia Guvernului Francez că la reglementarea tuturor problemelor legate de restabilirea şi întărirea păcii în Cambodgia, Laos şi Vietnam se va baza pe respectarea independenţei şi suveranităţii, unităţii şi inte­grităţii teritoriale ale Cambodgiei, Laosului şi Vietnamului. 12. In relaţiile lor cu Cambodgia, Laosul şi Vietnamul, fiecare din participanţii la conferinţa de la Geneva îşi ia obligaţia să respecte suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a statelor amintite şi să se abţină de la orice amestec în treburile lor interne. 13. Participanţii la conferinţă sînt de acord să se consulte între ei în legătură cu oricare chestiune care le va fi transferată de comisiile internaţionale de supra­veghere şi control pentru a examina măsurile care ar putea să se dovedească nece­sare pentru asigurarea şi respectarea acordurilor cu privire la încetarea acţiunilor militare în Cambodgia, în Laos şi Vietnam. Acordarea Premiului de Stat al R. P. R. pentru lucrările deosebit de valoroase realizate în anul 1952 (Urmare, începutul In ,,Munca" nr. 2104) 1. In domeniul prozei, poeziei și dramaturgiei a) Proză Clasa l-a, în valoare de 30.000 lei 1. Mihail Sadoveanu — pentru romanul „Nicoară Potcoavă“. 2. Zaharia Stanca — pentru romanul „Desculţ“ ediţia 1952. Clasa ll-a, în valoare de 25.000 lei Marin Preda — pentru povestirea „Desfăşurarea". Clasa lll-a, în valoare de 15.000 lei Dumitru Mircea — pentru romanul „Pline albă“. b) Poezie Clasa l-a, în valoare de 30.000 lei Eugen Jebeleanu — pentru poemul „Băd­escu"; Clasa ll-a, în valoare de 25.000 lei Letay Lajos — pentru volumul de poezii „O lume nouă se construiește“. Clasa lll-a, in valoare de 15.000 lei 1. Mihu Dragomir — pentru volumul de poezii „Stelele păcii". 2. Nicolae Tăutu ‘ — pentru volumul de poezii „Stînca de pe Tatra“. c) Dramaturgie Clasa ll-a, în valoare de 25.000 lei I. Lucia Demetrius — pentru piesa de teatru ,,Oameni de azi“. Clasa lll-a, in valoare de 15.000 lei I. C. Constantin și A. Rogoz — pentru piesa de teatru ,.Martin Rogers descoperă America'1. ’ 2. Ladislau Kiss şi Dezideriu Kovács — pentru piesa da teatru ..Furtună in munţi". K. In domeniul muzicii a) Compoziţie Clasa l-a, in valoare de 30.000 lei 1. Sabin­a Drăgoi — pentru muzica la filmul „Mitrea Cocor" şi „Sonata pentru vioară şi pian“. 2. Paul Constantinescu — pentru „Concertul pentru pian şi orchestră" şi „Toccata pentru pian“.­­ Clasa ll-a, in valoare de 25.000 lei 1. Nicolae Buicliu — pentru „Quartetul de coarde în sol minor". 2. Ludovic Feldman — pent­ru,­, ,Balada pentru vioară şi orchestră" şi „Scene de balet". 3. Dumitru Dinicu, profesor — pentru „Metodă de vio­loncel". I Clasa lll-a, in valoare de 15.000 lei 1. Achim Stoia — pentru „Suita a II-a pentru orchestră". 2. Mauriciu Vescan — pentru cîntecele „Hei rup" pe versuri de autor ; „Oaste vitează popor coreean" pe versuri de D. Corbea și „In Bucureştiul Iubit" pe versuri de N. Nasta, Şt. Iureş şi I. Ho­bana. 3. Gherase Dendrino — pentru cîntecele „Cale lungă drum de fier" pe versuri de Puiu Maximilian şi „Tinereţe, dragă-mi eşti" pe versuri de George Mihalach­e. b) Interpretare muzicală Clasa l-a, în valoare de 30.000 lei 1. Colectivului format din: Egizio Massini, dirijor; Ioana Nicola, solistă ; Nicolae Secăreanu, solist ; Zenaida Palii, solistă; Mihail Ştirbei, solist; Mircea Buciu, solist; Dora Massini, solistă ; Ana Tălmăceanui, solistă ; Cornelia Gavri­­lescu, solistă ; Gheorghe Culibin, maestru de cor şi Anton Romanovschi, maestru de balet, de la Opera de Stat din București — pentru interpretarea operei „Rusalka". 2. Constantin Silvestri, dirijor — pentru Interpretarea Sim­foniei a IV-a, a Simfoniei a Vi-a de Ceaikovski, a „Serena­dei pentru coarde" de Ceaikovski și pentru popularizarea lucrărilor din ţările de democraţie populară. Clasa ll-a, în valoare de 25.000 lei Colectivului format din : Panait Cotescu, regizor ; Ilie Balea, regizor; Eugen Lazăr, dirijor; Alexandru Taban, dirijor; Octav Enigărescu, solist;­­ Lia Hubic, solistă; Ale­xandru Racolţea, solist; David Ohanezian, solist; Ion Piso, solist; Stela Simonetti, solistă; Lucia Stănescu, so­listă, de la Opera de Stat din Cluj — pentru interpretarea operelor: „Tinara gardă", „Halka" şi opereta „Ana Lu­go­ja­na". Clasa lll-a, în valoare de 15.000 lei Eremia Dumitru, colonel — pentru contribuţia dată în conducerea şi îndrumarea fanfarelor şi pentru diferite creaţii personale în domeniul muzicii. L. In domeniul cinematografiei Clasa l-a, in valoare de 30.000 lei Colectivului format din : Marietta Sadova, regizor : Victor Iliu, regizor: Wilfred Ott, operator şef : Septimiu Sever, actor : N. Tomazoglu, actor şi Dumitru Savu, actor­­ neu­tru realizarea filmului artistic de lung metraj „Mitrea Cocor". Clasa ll-a, în valoare de 25.000 lei Colectivului format din : Herman Rabinovici, regizor: Andrei Feher, operator şef coregizor ; Anton Belici, monteur şef şi Teodor Mitache, regizor muzical — pentru realizarea filmului documentar in culori „Sărbătoarea eliberări"** (23 August 1952). Clasa lll-a, în valoare de 15.000 lei Ion Popescu Gopo, regizor de desen animat — pentru realizarea primelor filme de desen animat în R.P.R. M. In domeniul picturii şi artei grafice Clasa I-a, în valoare de 30.000 lei 1. Camil Ressu — pentru tabloul „Iscălim pentru pace", şi pentru întreaga sa activitate. 2 Gavril Miklossy — pentru tabloul „Griviţa 1933”. 3. Jean Steriadi — pentru întreaga sa activitate. Clasa ll-a, in valoare de 25.000 lei 1. Ştefan Szönyi — pentru tabloul „I. V. Stalin". 2. Lidia Agricola — pentru tablourile „Maria Zidaru“ şi „O şedinţă ilegală". 3. Mimi Maxy Şaraga — pentru tabloul „Ea nu-şi va trăda fiui!"­ şi pentru peisajul „Pe valea lalomicioarei". 4. Octavian Angheluţa — pentru tabloul „Invăţînd de la maeştrii sportului sovietic". 1. Jules Perah­im — pentru ilustraţiile , volumele III şi IV, ale romanului „Kiim Samghiri" de Maxim Gorki şi la romanul „Prima lovitură" de Andre Stil. 6. Cik Damadian — pentru caricaturile: „Mesaj de pace-1, ,,Războiul bacteriologic", „A vorbit", ,,Cursa înarmărilor“, și altele. Clasa lll-a in valoare de 15.000 lei 1. Aurel Haiduc — pentru tabloul „Moment din consti­tuirea Diviziei Tudor Vladimirescu". 2. Ion Doru — pentru caricaturile: „Rebut“, „Goana după recompensă", și altele. II. In domeniul sculpturii Clasa ll-a în valoare de 25.000 lei losif Fekete, — pentru sculptura „Sudorul". Clasa lll-a, in valoare de 15 000 lei 1. Marius Butunoiu — pentru sculptura „Dîmitrie Cante­­mir"­ și macheta monumentului Generalissimului Suvorov. 2. Andrei Szobotka — pentru sculptura „Stalin es la­ paz“. 3. Octav Iliescu — pentru sculptura „Tractoristul Stoica Constantin". 4. Zoe Băicoianu — pentru compoziţia „Gărzile patrio­tice“. 6. In domeniul arhitecturii Clasa ll-a, in valoare de 25.000 lei 1. Petre Antonescu, profesor arhitect — pentru lucrările realizate in anul 1952 la clădirea Ministerului Construc­ţiilor şi al Industriei Materialelor de Construcţii. 2. Duiliu Marcu, profesor arhitect — pentru realizarea In­terioarelor­­ palatului Consiliului de Miniştri. Clasa lll-a, in valoare de 15.000 lei Richard Bordenache, profesor arhitect — pentru proiecta­­rea centrului de odihnă Snagov. P. In domeniul artei teatrale Clasa l-a, in valoare de 30.000 lei 1. Sică Alexandrescu, regizor, de la teatrul National „I. L. Caragiale­­ din bucuresti — pentru valorificarea operei dra­matice a lui I. L. Caragiaie. 2. Siegfried Wolfinger, regizor, de la Teatrul Municipal din Bucureşti — pentru realizarea spectacolelor: „Liubov­larovaia" de Trenev, „Pădurea" de Ostrovski şi pentru de­­corurile la piese de Caragiaie, Gogol şi altele. 3. Colectivului format din : Costache Antoniu, actor; Marcel­­Anghelescu, actor; Niki Atanasiu, actor ; Radu Beli­­gan, actor ; Ion Finteşteanu, actor ; Alexandru Giugaru­, actor; Elvira Godeanu, actriţă; Ion Talianu, actor, şi Vasiliu Birlic, actor — de la Teatrul Naţional „I. L. Caragiaie-1 din București — pentru spectacolul „O scrisoare pierdută" • de I. L. Caragiaie. Clasa ll-a, în valoare de 25.000 lei Colectivului format din Nicolae Tompa, regizor; Ferencz Dolly, actor; Ernő Szabó, regizor și Gheorghe Kovács, actor, de la Teatrul Secuiesc de Stat din Tîrgu Mureş — pentru aportul dat în realizarea spectacolelor „Revizorul1* de N. Gogol, „Furtună in munţi" de L. Kiss şi D. Kovács şi „Două lagăre" de A. Jacobsohn. Clasa lll-a, in valoare de 15.000 lei Colectivului format din :Moni Ghelerter, regizor; Ştefan Ciubotăraşu, actor ; Sonia Cluceru, actriţă ; Fory Eteric, actor; Gina Pelrini, actriţă, şi Sandina Stan, actriţă, de la Teatrul Municipal din Bucureşti , pentru spectacolul „Oa­meni de azi" de Lucia Demetrius.

Next