Munca, octombrie 1954 (Anul 10, nr. 2165-2191)
1954-10-01 / nr. 2165
fag. 2-a Marea Chină Populară pe drumul vieţii noi Uriaşa muncă paşnică creatoare a poporului chinez Mare mi-a fost bucuria cînd în una din lunile trecute mi s-a comunicat că voi pleca să vizitez Republica Populară Chineză. Citisem şi auzisem multe despre istoria milenară a Chinei, despre lupta poporului chinez împotriva exploatării feudale şi a imperialiştilor străini, împotriva asupritorilor japonezi şi a trădătorilor gomindanişti. De asemenea aflasem multe fapte eroice ale acestui popor în opera măreaţă de reconstrucţie şi construcţie paşnică a imensei sale ţări. Aveam acum fericitul prilej să văd cu ochii mele din cele aflate înainte. A venit şi ziua plecării. Împreună cu un grup de tovarăşi m-am urcat într-o uriaşă pasăre de oţel. 31 de ore ea ne-a purtat deasupra teritoriului Ţării Sovietice, deasupra podişului mongol presărat de turme. In sfirşit, în zare a apărut imensul zid chinezesc, vestigiu al unor vremuri de mult apuse. Şi iată-ne după puţin timp aterizînd pe aeroportul oraşului Pekin, capitala Chinei noi, unde la 1 octombrie 1941) a fost proclamată Republica Populară Chineză. Nu voi uita niciodată zâmbetul cu care ne* *au întâmpinat reprezentanţii marelui popor la coborîrea noastră din avion. Acest zîmbet, care exprimă atît de sugestiv fericirea de a trăi o viaţă nou, liberă, l-am revăzut întipărit pe fetele fiilor şi fiicelor uriaşei ţări, peste tot de-a lungul şi de-a latul ei. L-am întîlnit pe fetele copiilor bravilor mineri din Fusan, pe fetele metalurgiştilor din vestita inimă de oţel a Chinei noi, Anşan, ca şi pe fata bătrînului ţăran Van En-li, venit împreună cu brigăzile de tineret să lucreze voluntar la construcţia barajului de la Foceli. Nu-i voi uita niciodată cuvintele : „Sălbatecele ape ale rîului Pi Ho mi-au adus mie şi celorlalţi ce locuim în valea lui multă sărăcie şi spaimă atunci cînd năvăleau furioase peste pămînturile şi casele noastre. Astăzi, partidul şi tovarăşul Mao Tze-dun ne-au învăţat cum să-l îmblînzim şi să folosim apele lui pentru a aduce lumină şi bucurie în viaţa noastră“. Aceasta este realitatea vie din China nouă. Avîntul uriaş al construcţiei se simte peste tot. Vezi cu ochii efortul gigantic depus de marele popor pentru a şterge urmele lăsate de îndelungata stăpânire a imperialismului şi a bandei trădătoare gomindaniste, pentru a făuri o Chină puternică cum nu a mai fost niciodată în întreaga ei istorie multimilenară. Cutreierînd prin bătrânul Pekin faci imediat cunoştinţă cu vechile monumente arhitectonice ale Chinei. Există multe temple, palate, pagode, înalte de zeci de metri, sculptate cu mare artă, pline de ornamentaţii fine şi de statuete viu colorate. Toate sunt demne de admirat. Ele au înfruntat veacurile, mărturie a înaltei culturi, a hărniciei şi măiestriei artistice a poporului chinez-Oamenii de azi ai Chinei nu dezmint trecutul glorios al țării lor. Acest lucru îl dovedesc sutele de baraje construite de-a lungul fluviilor și rîurilor repezi, într-un timp extrem de scurt, îl dovedesc noile combinate, uzine care topesc metalul atît de necesar dezvoltării tuturor ramurilor industriale, sau care fabrică noi tipuri de maşini. In această măreaţă operă de construcţie a Chinei noi, poporul se bucură de sprijinul multilateral şi neprecupeţit al Uniunii Sovietice şi de colaborarea frăţească a tuturor ţărilor de democraţie populară. Potrivit primului plan cincinal, care a început anul trecut, forţele principale sunt concentrate asupra dezvoltării industriei grele, deoarece numai pe baza ei poate fi asigurată înflorirea întregii industrii, poate fi asigurată dezvoltarea agriculturii moderne şi, în ultimă instanţă, ridicarea continuă a nivelului de trai al maselor. Creşterea producţiei industriale în ultimii ani este cu adevărat uimitoare. Astfel, în 1954 se vor produce 10,8 miliarde kw/ore de energie electrică, adică de 2,5 ori mai mult decît în 1949; 81.990.000 tone cărbune, adică de 2,6 ori mai mult decît în 1949; 3.030.000 tone fontă, adică de 12,4 ori mai mult decît în 1949; 2.170.000 tone oţel adică de 13,7 ori mai mult decît în 1949; 4.730.000 tone ciment, adică de 7,2 ori mai mult decît în 1949. Ritmul creşterii producţiei arată că în faţa Chinei populare TUDOR CONSTANTIN Secretar al C.C. al Sindicatului muncitorilor din ratura Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice se deschid perspective nelimitate, datorită eforturilor susţinute depuse de poporul chinez în frunte cu eroicul şi încercatul său partid comunist. In cursul primului cincinal urmează să fie construite și reconstruite 600 mari obiective industriale, a căror bază o formează cele 141 de întreprinderi care sunt construite cu ajutorul Uniunii Sovietice. Printre aceste obiective figurează combinate metalurgice moderne, întreprinderi ale metalurgiei neferoase, întreprinderi ale industriei carbonifere şi petrolifere, uzine pentru construcţia de maşini grele, uzine de automobile, de tractoare şi de avioane, centrale electrice, fabrici chimice şi altele. China va fi astfel în stare în scurt timp să producă ea însăşi utilaj pentru industria metalurgică, electro-energetică, petroliferă şi de prelucrare a metalelor, va putea fabrica automobile, locomotive, tractoare, avioane. Vor fi create noi regiuni industriale şi baze industriale în diferite provincii ale ţării. Am văzut cu ochii mei unele din aceste fabrici care au şi intrat în funcţiune. Astfel, la sud de Mukden am vizitat orăşelul Anşan. Aci se află marele combinat metalurgic supranumit de popor „inima de oţel a Chinei“, întreprinderile combinatului — adevăraţi giganţi ai industriei grele moderne — sînt înzestrate cu cele mai noi utilaje de mare productivitate. Uzina de laminate mari, pusă în funcţiune de curînd, poate produce într-un an materiale metalice de construcţie suficiente pentru construirea cîtorva zeci de uzine la fel de mari ca aceea care le-a produs. Totodată uzina va asigura producţia de sine necesare transportului feroviar în continuă dezvoltare. Odată cu industria grea se dezvoltă şi cea uşoară , se construiesc fabrici de ţesături de bumbac, lină şi mătase, de încălţăminte, precum şi de zahăr. Dacă în 1951 au fost construite patru fabrici textile, în 1952 au fost construite — 7, iar în 1953— 10. Acum se mai ridică 9 fabrici textile, iar alte 20 de întreprinderi se lărgesc și se reconstruiesc. Odată cu industrializarea se transformă și viața omului muncii din China Populară. Fiecare oraș poartă amprenta acestei transformări. Iată, spre exemplu, Hefeiul. Acolo nu existau nici electricitate, nici apă curentă, nici canalizare. Locuitorii se adăposteau mai mult în cocioabe de lut. Acum la Hefei— capitala provinciei Anhoi—s-a construit o uzină de maşini, s-a deschis un institut de medicină, a fost ridicată minunata clădire a gării, precum şi clădirea cu două etaje a spitalului, teatrul de dramă şi două cinematografe. Noile case de locuit construite pentru muncitori au o suprafaţă de200.000 m.p. Hotelul a fost electrificat, s-au făcut instalaţii de apă curentă şi de canalizare şi s-a amenajat un mare parc. Acesta este doarun exemplu care reflectă viaţa Chinei noi. Dar cîte alte lucruri nu au fost sau nu sunt făcute pentru muncitori ! Să luăm numai unele realizări culturale obţinute la ultimii ani de sindicate- Cine s-ar fi putut măcar gradi în timpul dictaturii gomindaniste, cînd muncitorul chinez abia reuşea să-şi tragă zilele de azi pe mîine, la colective de artişti amatori în fabrici ? Astăzi asemenea lucruri au devenit ceva obişnuit. Zeci de mii de muncitori şi funcţionari fac acum parte din colectivele de artişti amatori. In anul 1953 funcţionau pe lingă întreprinderile industriale 4.072 cluburi, 5.851 biblioteci, 4.431 stafii de radioamplificare. In şcolile medii cu durată redusă pentru muncitori şi ţărani s-au înscris anul acesta 127.000 de noi elevi, adică cu peste 24.000 mai mult decît anul trecut. Să luăm un alt domeniu. In trecut muncitorul chinez, lipsit de orice drepturi, era silit să lucreze în fabrici insalubre unde nici vorbă nu era de protecţia muncii, de cele mai elementar© reguli de igienă. Astăzi statul Chinei democrat-populare investeşte sume imense pentru protecţia şi igiena muncii, încăperile noilor fabrici sunt spaţioase şi luminoase, tot utilajul este prevăzut cu dispozitive de protecţie, ventilaţia este perfectă. Există de asemenea instalaţii speciale pentru menţinerea umidităţii aerului, precum şi puncte medico-sanitare. In uzine, în fabrici, îţi poţi da seama de schimbările fundamentale petrecute, simţi că muncitorul este adevăratul stăpîn al întreprinderilor. Iată uriaşul combinat textil „Djo Dian“ din Handjou, care a fost construit într-un timp record de 9 luni. In prezent, el dă o producţie uriaşă de ţesături de cînepă, saci, frânghii şi fire de cînepă. Vastele lui încăperi, înzestrate cu sute de maşini şi motoare, cu ventilatoare electrice aşezate lingă fiecare muncitor, cu instalaţii pentru condiţionarea aerului, lasă o puternică impresie asupra vizitatorului. Combinatul are o creşă pentru copiii muncitorilor, un staţionar cu 80 de paturi, personal medical numeros (8 medici şi 25 surori) etc. Pe lingă combinat funcţionează o şcoală serală cu 40 clase paralele, există aici o bibliotecă bogată, echipe de baschet şi volei, un cerc muzical, un ansamblu de operă, colective de artişti amatori. Aşa arată majoritatea întreprinderilor industriale din China. Dar nu numai la oraşe, ci şi la sate s-au produs transformări radicale. Acolo unde exploatarea feudală şi teroarea sângeroasă era caracteristica vieţii de toate zilele, astăzi răsună cîntece de fericire şi bucurie. Ţăranii chinezi au trăit timp de milenii într-o permanentă nesiguranţă a zilei de mîine: dacă vor cădea ploi mari, fluviile se vor umfla şi revărsîndu-se peste malurile joase vor inunda satele, vor omorî vitele şi adeseori şi oamenii; dacă nu vor cădea ploi, nivelul apelor va scădea şi semănăturile vor pieri din pricina secetei. In trecut s-au făcut numeroase proiecte de îndiguire a fluviilor capricioase. Dar cele mai multe au rămas pe hîrtie. Abia după eliberare, guvernul popular, care a salvat ţărănimea de sub jugul feudalui moşieresc, a reuşit să rezolve problema îmblânzirii forţelor naturii. In decurs de 3 ani, numai pe principalele artere fluviale ale ţării — Huanhe, Iantze, Huaihe, Iundinhe şi Sitzian — au fost efectuate lucrări de terasament al căror Volum este de 23 de ori mai mare decît volumul lucrărilor efectuate la construirea Canalului de Suez şi de zece ori mai mare decit la Canalul Panama . Reforma agrară a dat ţăranilor 47 milioane hectare de pămmturi care au fost înainte în stăpînirea moşierilor. Ţăranii eliberaţi de sub jugul feudal şi împroprietăriţi se întovărăşesc în grupuri de ajutor reciproc în muncă şi în cooperative de producţie. Anul acesta, numărul total de gospodării ţărăneşti cuprinse în brigăzi de într-ajutorare în muncă şi cooperative a atins 60 la sută din totalul gospodăriilor ţărăneşti. In august a.c., numărul cooperativelor agricole de producţie ajunsese la 100.000 şi este la continuă creştere. Toate acestea au creat condiţii pentru un avînt rapid al] agriculturii. In focul luptei pentru construirea bazei socialismului cresc oamenii noi ai Chinei populare, educaţi de partid. Cit de modest îţi vorbeşte tovarăşul Sun Li, de la fabrica de maşini-unelte din Şanhai, care, aplicând metoda sovietică de tăiere rapidă a metalelor, îndeplineşte într-o singură lună sarcinile de plan pentru 52 de zile ! Şi totuşi el este un erou. Un erou tot atât de modest şi de cumpănit la vorbă este şi tovarăşul Lio Cen-sun, de la depoul d© reparat locomotive din Mukden, care prin inovaţiile aduse la procesul de producţie a reuşit să mărească de 17 ori productivitatea muncii. Şi ca aceştia stat muli, zeci şi zeci de mii de muncitori fruntaşi, inovatori, care lucrează cu avînt, angrenaţi la întrecerile patriotice din fabrici şi uzine, pentru a crea cu un ceas mai devreme viaţa luminoasă către care le-a deschis drum larg Partidul Comunist Chinez în frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun. Legătura indestructibilă dintre popor şi partidul său comunist este forţa vie şi uriaşă, motorul giganticelor acţiuni ce se desfăşoară astăzi la R.P. Chineză. Această forţă te pătrunde şi pe tine ca străin, îţi întăreşte convingerile, voinţa de luptă, întors în patrie m-am simţit şi eu mai plin de încredere în victoria cauzei luminoase a socialismului şi a păcii, pentru care luptă şi harnicul popor de sute de milioane de oameni din marea Chină populară. In cei cinci ani de eliberare, poporul chinez il-a desfăşurat cu succes forţei sale creatoare In vederea înfăptuirii unei gigantice opere de reconstrucţie şi construcţie a ţărH. Astăzi toate sectoarele economiei nationale, industria, agricultura cunosc un avint nemaiintilnit in Istoria Chinei. In clisee, (»ting«) un aspect al marelui combinat metalurgic din Ansan (dreapta) pe cimpiile roditoare ale provinciei Szeduan, membrii unui punct de popularizare a agrotehnicei măsoară lungimea spicului de oțel. MUNKA Din poezia Chinei noi TZO SIAN Luptătorii pentru pace Noi, omenirea de pe-acest pămint. Vrem pace, muncă, bucurie, cînt.„ Vrem stelele în pace să-nfloreasca, — Flori de lumină care scinteiază ; — Şi vrem copiii noştri să ne crească, Nestăpiniţi de spaime şi de groază. Dar, cine ? cine ? — Intreba-vom noi, Vrea altceva ? Prăpăd şi sînge, cine vrea ? Şi cine vrea să moară în război ? A noastră conştiinţă nu ne lasă, Să spunem oameni, celor care, Cu inimi de şacali, la drumul mare, Privesc chiorîş, — ochi orbi de liliac, — Spre Pacea luminoasă, Ce o urăsc în veci. Războiu-i pentru ei sflntă scriptură. Din zori de dimineaţă pînă-n seară, Toţi ucigaşii nu mai tac din gură ; Te asurzeşte tărăboiul I Se roagă, închinindu-se mereu, Noului zeu : Bomba atomică, războiul I Asta Înseamnă că-ntr-o zi. Planeta noastră poate fi In fiecare loc, timp de măcel Şi mări de foc Iar cei ucişi şi sflrtecaţi, Ne-or fi surori şi ne-or fi fraţi. Răspundeţi, muncitori Din fabrici, Din uzine Şi din mine. Răspundeţi voi, ţărani chinezi, De pe cîmpii întinse de orez, Şi tu, Bătrînă mamă, ce-ascuns ai lăcrimat, Crescîndu-ţi mare fiul ca săi-1 dai soldat, Şi tu, Prunc ce se-ascunde în ale maicii poate, Şi-adormi In cint de leagăn, cu visurile tale, Şi tu. Ţăran cu părul tău alb, dintr-un bordei. Şi tu. Cioban cu turme de oiţigăi şi miel. Bunici, copil, nepoţi. Răspundeţi toţi, Dar toţi, Care anume dintre voi ar vrea Să calce-n lumea morţii, de ghiaţă fără nea? Şi cine-ar vrea să vadă, Cum se preface-acum, Şi casă şi ogradă, In pulbere şi scrum. Să vadă, In fum şi foc căzînd pereţi, Făcindu-se ruine, Furnale, fabrici şi uzine ? Vreji asta, sau nu vreji ? Se-aud cinci continente, care-şi rostesc cuvîntul Sint şaptezeci şi nouă de ţări ce-aud acu. Răspunsul lor răsună peste Întreg pămîntul; Şi acel răspuns dat bandei tilharilor e: Nu. Glasul popoarelor e-al păcii glas : Tăria lor, e-al păcii pumn de fier, Soldatul lor, e-al păcii dirz ostaş, Şi-aceştî ostaşi sînt peste tot, sub cer. Ale lor mîini voinice au să sfarme A prădăciunii şi-ale forţei arme ; Şi în genunchii lor vor fringe, Pîn-va fi ruptă, Şi cea din urmă armă de moarte şi de sînge, Că tofi al păcii ne-nfricaţi ostaşi Nu— păcea n-o cerşesc ca nişte laşi. Vor cuceri-o, negreşit, prin luptă ! In româneşte de Eugen Anghel SURI SU-GEN Sa apăram Patria întinsele holde, doar noi le-am arat Oraşele noastre, doar noi le-am clădit. Strămoşii trudiră aici ne-ncetat, Destinul noi singuri ni l-am făurit Popoare-ale Chinei, uniţi-vă-acum, Zdrobiţi fără milă duşmanii din drum ! Ar vrea să ne vîndă şi azi Ciang-Kai-sec In veci trădătorul va fi blestemat I Duşmane-avioane deasupra mal trec, Şi vase la pindă, oceanu-i străbat. Popoare-ale Chinei uniţi-vă acum, Zdrobiţi fără milă duşmanii din drum ! Zidim China nouă pe cimp şi-n uzine, E liber poporul şi ţara bogată, A noastră e casa şi nu -ngăduim In ea să ordone yancheii vreodată. Popoare-ale Chinei uniţi-vă acum. Zdrobiţi fără milă duşmanii din drum ! In româneşte de Tudor Măinescu Vineri 1 octombrie 1034 IMV 2168 Astăzi porţile tuturor şcolilor sunt larg deschise pentru fiiial fiicele oamenilor muncii din China nouă. Iată un moment emoţionant în viaţa acestor tinere vlăstare: prima lecţie în clasa I-a elementară. Viața muncitoarelor textiliste Lucrez la Uzina textilă de stat nr. 2 din Tientsin din anul 1945. Aceasta est© o mare uzină în care lucrează 8.000 de muncitori, dintre care jumătate stat femei. Salariul mediu al unui muncitor este în jurul a 500.000 yuani lunar și această sumă ajunge pentru traiul unei familii de trei persoane, în timp ce înainte de eliberare salariul unui muncitor abia-i ajungea pentru a nu muri de foame. Acum femeile muncitoare se bucură de aceleaşi drepturi ca bărbaţii, ceea ce înseamnă că salariile sunt determinate de natura şi calitatea muncii. Eu sunt şef de atelier şi primesc 900.000 yuani lunar. Familia mea este corupusă din 5persoane. Soţul meu lucrează la Uzina textilă de stat nr. 4 din Tientsin. împreună, noi cîştigăm peste 1.500.000 yuani pe lună. După ce acoperim toate cheltuielile, ne rămân peste 600.000 yuani pentru îmbrăcăminte şi diverse alte nevoi. Astfel, viaţa noastră este cu adevărat îmbelşugată. Dar salariile nu constituie singura sursă de venituri. Căpătăm şi prime speciale pentru depăşirea planului, apoi, mai există tot felul de avantaje de ordin social. Numai în 1952, uzina noastră a alocat aproape 6 miliarde yuani pentru asigurările sociale ale muncitorilor şi funcţionarilor. Uzina dispune de un dispensar, iar medicii şi infirmierele nu stau în birourile lor pentru a aştepta pe bolnavi, ci fac vizite dese în ateliere spre a examina starea sănătăţii fiecărui muncitor în scopul de a lua măsuri preventive şi de a da îngrijirile necesare la timp. De asemenea, în fiecare atelier există un mic cabinet de consultaţii pentru cazuri urgente. Cită deosebire faţă de starea de lucruri dinainte de eliberare, cînd medicii unui aşa-zis dispensar nu-şi cunoşteau bolnavii, iar aceştia din urmă de cele mai multe ori nici nu ştiau unde se află acel faimos dispensar! Noi mai dispunem azi şi de un spital. Este o construcţie nouă, cu utilaj modern. Toate cheltuielile necesitate de tratament, de medicamente, ca şi de spitalizare, sunt suportate de direcţiune, în sarcina căreia intră şi 2/3 din cheltuielile pentru alimentaţia muncitorilor grav bolnavi. Muncitorii spitalizaţi pentru o scurtă perioadă primesc între 60—100% din salariu, iar dacă spitalizarea este de lungă durată, primesc 40—60% din salariu. In vederea apărării sănătăţii femeilor şi copiilor, uzina a înfiinţat un centru de igienă pentru mame şi copii, un sanatoriu de noapte şi camere de odihnă în ateliere. Scopul acestora este de a preveni şi trata bolile femeilor. Femeile suferinde se pot odihni rînd pe rînd în sanatoriu, unde capătă îngrijire specială. Ele îşi îndeplinesc în mod normal munca în timpul zilei, iar seara vin la sanatoriu unde au un regim special. Două treimi din cheltuielile pentru alimentaţie sunt plătite de asigurările sociale ale sindicatului. Muncitoarele gravide şi soţiile gravide ale muncitorilor capătă asistenţă la centrele de igienă. Femeile însărcinate care au trecut în luna 7-a primesc o muncă mai uşoară şi nu lucrează în echipe de noapte. Pentru naştere, femeilor li se acordă un concediu plătit de 56 zile. In afară de alocaţia prenatală şi de cea de naştere, asigurările sociale acordă mamelor şi alte ajutoare. Eu însămi am beneficiat de ele anul trecut cînd eram însărcinată. In trecut lucrurile se petreceau altfel. Femeile însărcinate erau obligate să muncească 12 ore pe zi tot timpul sarcinii. De teama de a nu fi concediate ele nu încercau să ceară măcar concediu, părea o crimă pentru o muncitoare. Nu era permisă alăptarea copilulu în timpul lucrului, femeia era nevoită să-și aducă copilul pe furiș și să-l ascundă sub o gramadă de bumbac oride cîte ori se apropia un contramaistrru. Acum muncitoarele au dreptul să-şi alăpteze sugarii la ore fixe în creşa uzinei. Soacra mea îmi aduce copilul pentru a-l alăpta. La fel ca majoritatea uzinelor din China, uzina noastră are creşă, o grădiniţă şi o şcoală primară. Dat fiind numărul mare de copii, s-a hotărît construirea unei clădiri mai mari pentru creşă. Întreţinerea unui copil la creşă revine la 3% din salariul mijlociu al unei muncitoare. Copiii mai mari sunt admişi gratuit în grădiniţe şi şcoli primare. Grădiniţa de copii şi şcoala uzinei au fost construite abia după eliberare şi în ele se află azi 1.140 fete şi băieţi. In trecut, muncitorii trăiau în coclovMat mizerabile. După eliberare au fost clădiţi numeroase case pentru muncitori. Suprafaţa de locuit construită de uzină în ultimii 4 ani atinge 45.000 metri pătraţi. Aceste locuinţe, deşi simple, sunt luminoase şi sănătoase. Concomitent cu îmbunătăţirea în limitele posibilităţii a condiţiilor noastre de trai, direcţiunea şi sindicatul uzinei se preocupă şi de activitatea culturală şi de petrecerea în chip plăcut a timpului nostru liber. Noi dispunem de unicult,o statie de radioficare şi un teren de sport. Intr-un cuvtat, viaţa noastră este plină de bucurii, iar chezăşia că în viitor va deveni din ce în ce mai bună, este dezvoltarea continuă a economiei naţionale. Noi ne bucurăm de roadele muncii noastre, pentru că înţelegem că muncind pentru înflorirea patriei, muncim pentru noi înşine. Fiecare dintre noi se străduieşte să dea produse de bumbac şi costume la cantitate din ce în ce mai mare şi de calitate tot mai bună. Noi studiem cu rîvnă metoda înaintată a lui Hao Kien-sien — ţesătoare de la Uzina textilă de stat nr.Afc din Tsing-tao — bine cunoscută pentru metoda sa care constă în a reduce deşeurile de bumbac cu 85,5% sub media stabilită pe întreaga ţară. Mulţi dintre noi au devenit fruntaşi în muncă, fiind elevi ai lui Hao Kien-sien. Anul trecut, muncitorii noştri au descoperit 1.162 mijloace de a-şi îmbunătăţi metodele de muncă şi uneltele. Incepînd din anul 1949, noi depăşim cu regularitate planul anual. Producţia uzinei noastre creşte în fiecare an. Studiem cu sîrguinţă pentru a ne ridica neîncetat nivelul cultural şi tehnic. 4.400 de muncitori urmează cursurile serale la şcolile uzinei. Mai bine de jumătate dintre aceştia sunt femei. Stat şi cursuri pentru alfabetizare, precum şi altele ce corespund şcolilor primare şi secundare. Eu însămi am terminat cursul primar şi acum urmez pe cel secundar. In afară de aceasta, sindicatul norstru a organizat un curs de calificare tehnică pentru toţi cei ce ocupăm un post superior celui de contramaistru. Şi eu urmez acest curs. Muncitorii dotaţi, care dovedesc simţ de răspundere, sunt ridicaţi la posturi de conducere. Astfel, după eliberare, 13 muncitoare din uzina noastră au fost promovate în diferite posturi. Intre acestea mă număr şi eu. Aşa arată viaţa muncitoarelor în uzina noastră. Noi ştim bine că fără victoria revoluţiei populare, nu am fi avut niciodată parte de fericirea de care ne bucurăm azi. Pentru a păstra această fericire, este nevoie de pace. De aceea noi luptăm spre a ne apăra patria, muncim pentru a o face mai puternică, stăm pentru pace la toată lumea. YANG HONCI-KUI Sub vechiul regim, va avea un copil. CIFRE ŞI FAPTE • La Taiuan, Cuendjou, Ciuntin, Sian, Urumci şi alte oraşe se construiesc mari centrale electrice. In bazinul carbonifer de la Fusun (China de nord-vest) a fost dată la exploatare o nouă centrală electrică la care toate procesele de producţie stat complet automatizate. • Statul acordă un ajutor considerabil ţăranilor chinezi. In ultimii 4 ani Banca de Stat a R. P. Chineze a acordat ţăranilor împrumuturi agricole în valoare de 30.000 miliarde yuani, au fost majorate preturile la colectare la produsele agricole si au fost reduse preturile a unele mărfuri industriala da care ţăranii au neapărată nevoia. • Iniţiativa creatoare a muncitorilor şi funcţionarilor din industria textilă şi popularizarea experienţei lor înaintate au făcut ca în 1953 productivitatea muncii să crească cu peste 100 la sută faţă de perioada dinainte de eliberare. • Numai în anul 1953 în oraşul Pekin au fost construite fabrici, clădiri pentru instituţii administrative, teatre, cinematogiale, spitale, şcoli, cămine, pe o suprafaţa totală de peste 2.500.000 m.p. Totodată în capitala Chinei s-au efectuat peste 80 km instalaţii de canalizare »Atari realizări s-au obiitut în China populară şi la domeniul culturii »i artei. In prezent în Republica Populară Chineza există patru studiouri cinematografice, care pînă la sfirşitul anului 1953 au produs 252 filme. »După victoria revoluţiei populare a crescut enorm interesul maselor populare pentru studierea teoriei marxist-leniniste. Din octombrie 1949 şi, pînă în octombrie 1953, tirajul total al operelor lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin, traduse în limba chineză, a depăşit 10 milioane exemplare. • Alocările destinate construcției economice reprezintă 45,39 la sută din totalul cheltuielilor bugetare pe anul 1954, adică cu 31,63 la sută mai mult decît la anul 1953.