Munca, octombrie 1954 (Anul 10, nr. 2165-2191)

1954-10-01 / nr. 2165

Triurt­­ octombrie 1954 — nr. 21. MUNKA A 5-a aniversare a proclamării R. P. Chineze Cuvîntarea tovarăşului I. Chişinevschi Tovarăşi şi prieteni, Sărbătorim astăzi cu frăţească bucurie cea de a cine­ma aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze. Proclamarea Republicii Populare Chi­neze a încununat luptele eroice duse vreme îndelungată de marele popor chi­nez împotriva feudalismului, a imperialismu­lui invadator şi a burgheziei reacţionare, legate de capitalul străin. Amintind tradiţiile luptei revoluţionare a poporului chinez, vorbitorul a subliniat apoi că Marea Revoluţie Socialistă din Octom­brie, care a deschis o nouă eră în istorie, a luminat drumul mişcării de eliberare­­naţio­nală din China şi a dat un puternic avînt luptei revoluţionare, antifeudale şi antiimpe­­rialiste a clasei muncitoare şi a ţărănimii chineze. La 1 iulie 1921 ia fiinţă Partidul Comu­nist Chinez î­n jurul căruia se unesc forţele cu adevărat democrate ale Chinei. Din iniţiativa şi sub conducerea partidului se formează în 1924 o armată revoluţionară or­ganizată care, zdrobind bandele militariste puse în slujba stăpânilor imperialişti străini, porneşte în 1926 cunoscutul marş spre nord pentru a înfăptui dezrobirea şi unitatea Chinei. In 1927 partidul încheagă Armata Populară de Eliberare, care cu sprijinul ma­selor populare, a cucerit prin lupte eroice victorii strălucite, eliberând de sub ocupaţia străină şi de sub regimul reacţionar al lui Cian Kai­ şi regiune după regiune. Victoria istorică a Uniunii Sovietice în cel de al doilea război mondial a creat con­diţii favorabile pentru eliberarea întregii Chine de Nord şi Centrale de către armatele populare chineze. Bandele d­ailkaisiste, înar­mate de imperialiştii americani, au dezlăn­ţuit un atac furibund împotriva regiunilor eliberate. Armata populară ,însă, nu numai că a respins acest atac, dar a trecut la ofensivă, zdrobind definitiv forţele reacţiona­re. In urma acestei victorii răsunătoare s-a format guvernul popular central iar în 1 octombrie 1949 a fost proclamată la Pekin Republica Populară Chineză. Măreaţa revoluţie populară chineză a triumfat datorită conducerii înţelepte a Partidului Comunist Chinez, a Comitetului său Central în frunte cu încercatul său conducător — tovarăşul Mao Tze-dun. In urma acestei victorii istorice China a der­venit un stat Intr-adevăr independent, un mare şi puternic stat democrat-popular, în­floritor, condus de clasa muncitoare, bazat pe alianţa dintre clasa muncitoare şi ţără­nimea muncitoare, pe frontul unit al tutu­­rorţelor naţionale şi democratice. ^^Poporul chinez de peste 600.000.000 de Xiamen! a devenit liber, stăpîn absolut pe soarta sa, creator conştient al istoriei sale, constructor talentat şi iscusit al vieţii sale noi, al viitorului său luminos şi fericit. Victoria revoluţiei populare chineze are o uriaşă însemnătate internaţională. Ea con­stituie cel mai important eveniment din is­toria omenirii după Marea Revoluţie Socia­listă din Octombrie şi victoria U.R.S.S. în cel de al doilea război mondial. Vic­toria revoluţiei populare chineze a pricinuit sistemului mondial — a capitalist o nouă şi adîncă rană de care nu se va mai putea lecui niciodată — şi a împins înainte în­treaga omenire cu un nou pas uriaş spre socialism. Această victorie reprezintă un nou triumf al marxism-leninismu­lui, o nouă şi strălucită confirmare a marelui adevăr al zilelor noastre că democraţia şi socialismul sunt de neînvins. In strinsă frăţie cu marele popor sovie­tic care, primul în istorie, a deschis po­poarelor era eliberării de sub jugul exploa­tării şi asupririi, în frăţie cu popoarele ţă­rilor democrat-popula­re din Asia şi Eu­( !»)■«, marele popor chinez este astăzi o frţă mondială gigantică, o parte integrantă, de nedespărţit, a marelui lagăr al democra­ţiei şi socialismului în frunte cu U.R.S.S. Tovarăşi şi prieteni, La această minunată aniversare, poporul român trimite din adâncul inimii un căldu­ros şi frăţesc salut marelui popor chinez, adresîndu-i urarea tradiţională , la mulţi ani, să trăiască în fericire şi belşug. Poporul nostru salută adoptarea de către Adunarea reprezentanţilor populari din în­treaga Chină a Constituţiei Republicii Popu­lare Chineze şi alegerea tovarăşului Mao Tze-dun ca preşedinte al R. P. Chineze. Constituţia R P. Chineze este o constituţie ■ democrat-populară, de tip socialist. După ce a scos in evidenţă marea însemnătate a a­­cestui document, vorbitorul a arătat că, potrivit noii constituţii, sarcinile fundamen­tale ale statului chinei în această perioadă sunt înfăptuirea treptată a industrializării socialiste a ţării, înfăptuirea treptată a transformărilor socialiste în agricultură, în industria meşteşugărească precum şi în in­dustria şi comerţul capitalist. Datorită muncii eroice, entuziaste şi pri­cepute a poporului chinez, precum şi da­torită ajutorului frăţesc al Uniunii Sovietice, economia naţională a Chinei, adusă la un pas de ruină de către imperialişti şi de către gomindaniştii reacţionari, a fost refă­cută într-un termen foarte scurt și a început să se dezvolte pe calea socialismului. Din 1953, R. P. Chineză a trecut la construcţia economică planificată, la realizarea primului ei plan cincinal. Ilustrând printr-o serie de date ritmul rapid de dezvoltare a industriei chineze, vorbitorul a arătat că nu incape îndoială asupra faptului că in decurs de cîteva cin­cinale, China va deveni o puternică ţară­ so­cialistă, cu o industrie modernă, a cărei producţie va juca un rol considerabil pe piaţa mondială. Numai în cursul actualului plan cincinal urmează a fi construite şi reconstruite 600 mari obiective industriale, a căror osatură o formează cele 141 întreprinderi care se construiesc cu ajutorul U.R.S.S. şi din care 17 au şi intrat în funcţiune. Ca urmare a acestui fapt, China va produce în scurt timp utilaj pentru industria metalurgiei, electro-energetică, petroliferă, maşini grele, automobile, locomotive, tractoare, avioane. Succese însemnate a obţinut R. P. Chi­neză şi în creşterea industriei uşoare şi ali­mentare, nemijlocit legate de ridicarea pro­ducţiei bunurilor de consum popular, de ri­dicarea nivelului de trai al oamenilor muncii Anul acesta producţia textilă pe cap de lo­cuitor va creşte de peste două ori în com­paraţie cu nivelul cel mai înalt antebelic. De cea mai mare importanţă este realiza­rea reformei agrare, acţiune revoluţionară de proporţii uriaşe înfăptuită in R. P. Chi­neză în decurs de mai mulţi ani, începînd încă din timpul războiului revoluţionar. Prin reforma agrară milioane de ţărani au că­pătat pămînt, iar feudalismul a fost lichi­dat definitiv. Trăsătura caracteristică principală a ma­rilor prefaceri săvîrşite în satul chinez con­stă în aceea că ţărănimea păşeşte, pe baza liberului consimţămînt, pe drumul transfor­mării socialiste a agriculturii, constituind di­ferite forme de cooperative agricole. Numă­rul gospodăriilor ţărăneşti cuprinse in bri­găzi de într-ajutorare în muncă şi cooperati­ve reprezintă 60 la sută din totalul gospo­dăriilor ţărăneşti. Urmărind consecvent ridicarea nivelului de viaţă al ţărănimii muncitoare, îmbunătă­ţirea aprovizionării clasei muncitoare cu produse agricole şi a industriei cu materii prime, Partidul Comunist Chinez şi guvernul popular al Chinei acordă ţărănimii un aju­tor puternic pentru ridicarea producţiei agri­cole. Se dezvoltă cooperaţia meşteşugă­rească, care în China are un rol­ foarte important în aprovizionarea ţărănimii cu bunuri de consum şi mijloace de pro­ducţie. Partidul Comunist Chinez întăreşte pe toate căile alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, asigurînd fol­a con­ducător al clasei muncitoare în această ali­anţă. Scopul politicii economice a partidului co­munist şi a statului chinez este ridicarea ni­velului material şi cultural al poporului. Da­torită succeselor obţinute în refacerea şi­ dez­­voltarea economiei, se îmbunătăţeşte văzînd cu ochii viaţa oamenilor muncii, dispar trep­tat urmele cumplitei înapoieri economice şi ale vieţii mizere în care au trăit în trecut su­tele de milioane de chinezi. De peste trei ori a crescut venitul naţional. Referi­ndu-se la succesele obţinute de po­porul chinez în ridicarea nivelului de trai, vorbitorul a arătat că azi salariile reale au depăşit cu 60-120% salariile cele mai mari dinainte de 1947, numai în cursul anului trecut puterea de cumpărare a popu­laţiei a crescut cu 20­% în comparaţie cu 1952, s-au construit pentru oamenii muncii locuinţe cu o suprafaţă totală de 12 milioane metri pătraţi. S-au creat şi dezvoltat asi­gurările sociale, numărul spitalelor s-a du­blat, mortalitatea infantilă a scăzut cu cca. 50%. Poporul chinez a creat de-a lungul exis­tenţei sale milenare o bogată şi originală civilizaţie, minunate lucrări ştiinţifice, de artă şi literatură. Dezvoltarea acestei stră­vechi civilizaţii şi culturi a fost însă stă­vilită de către regimul feudal şi de către im­perialismul străin cu scopul de a menţine starea de semicolonie a Chinei. Peste 80% din populaţia ţării era neştiutoare de carte. Trecînd în revistă marile succese dobîndite de poporul chinez în dezvoltarea culturii şi invăţămîntului, vorbitorul a arătat amploarea luptei pentru lichidarea analfabetismului, creşterea numărului studenţilor şi elevilor, dezvoltarea muncii culturale de masă. Tot mai bogată devine activitatea de creaţie lite­rară şi artistică. Tirajul cărţilor a crescut aproape de şase ori faţă de nivelul cel mai ridicat dinainte de eliberare. In viaţa politică a ţării au avut loc adînci prefaceri. S-a pus capăt lipsei de drepturi a poporului şi s-a dezvoltat un democratism larg. Constituţia consfinţeşte şi garantează drepturile democratice ale cetăţenilor repu­blicii Pentru prima dată femeile chineze se bucură de drepturi egale cu ale bărbaţilor. Puterea populară a pus capăt definitiv asupririi naţionalităţilor. Intre diferitele na­ţionalităţi au fost stabilite relaţii noi de ega­litate în drepturi, de prietenie şi ajutor re­ciproc. A milioane de oameni au început să participe activ la viaţa politică a ţării prin adunările locale ale reprezentan­ţilor populari, prin organizaţiile obşteşti şi sub diferite alte forme. Este caracteristic numărul uriaş de oameni — 150 milioane — care au participat la dezbaterea Proiectului noii Constituţii. Succesele epocale dobîndite de poporul chinez constituie o vie mărturie a faptului că forţele constructive şi energia descătu­şată a maselor eliberate de sub jugul colonial şi exploatarea feudală sunt cu ade­vărat titanice. Exemplul Chinei exercită o puternică influ­enţă asupra popoarelor din Asiai, formarea Republicii Populare Chineze fiind expresia cea mai vie și mai puternică a schimbărilor ra­dicale ce au avut loc pe acest continent în perioada de după război. Asia de la jumăta­tea secolului al XX-lea nu mai este Asia se­colului al XIX-lea. Această cotitură istorică îşi găseşte expresia şi în faptul că ţări ca India, Birmania, Indonezia se manifestă tot mai puternic ca state ce năzuiesc să-şi ocupe locul ce li se cuvine în relaţiile inter­naţionale, acţionînd ca o nouă forţă în lupta pentru pace şi colaborare între popoare. Vic­toria poporului vietnamez în lupta sa eroică de eliberare marchează de asemenea puterea de nestăvilit a mişcării naţional-eliberatoa­­re. Realitatea zilelor noastre arată că nu există forţe care să poată întoarce înapoi roata istoriei şi să oprească acest uriaş pro­ces de eliberare şi renaştere a ţărilor colo­niale şi dependente. Tovarăşi, R. P. Chineză a dobindit un imens pres­tigiu pe arena mondială. 26 de ţări în frunte cu U.R.S.S. — reprezentând jumătate din populaţia globului — au recunoscut Repu­blica Populară Chineză şi aproape toate în­treţin cu ea relaţii diplomatice. Politica ex­ternă a R.P. Chineze este o politică fermă şi consecventă de apărare a păcii la Asia şi în întreaga lume, de colaborare priete­nească cu toate popoarele, de luptă împo­triva politicii imperialiste agresive şi răz­boinice. Intre poporul chinez şi poporul sovietic există vechi relaţii prieteneşti. încă pe vre­mea cînd puterile imperialiste jefuiau China, înăbuşind cu cruzime sălbatică lupta poporului chinez, marele Lenin ex­prima solidaritatea proletariatului din Rusia cu Revoluţia din China şi sublinia în rezoluţia confernţei bolşevice de la Praga din 1912 „importanţa mondială a luptei revoluţionare a poporului chinez, care aduce eliberarea Asiei şi subminea­ză dominaţia burgheziei europene“. In anii puterii populare s-au dezvoltat şi s-au întărit relaţiile de prietenie hitre U.R.S.S. şi R. R. Chineză în toate domenile de ac­tivitate. La baza acestor relaţii stau trata­tul de prietenie, alianţă şi asistenţă mutuală încheiat în 1950 şi o serie de acorduri în­cheiate ulterior. Poporul chinez nutreşte o profundă recunoştinţă faţă de marea Uni­une Sovietică, care îi acordă un ajutor frăţesc şi multilateral, şi consideră acest ajutor ca unul din factorii principali ai succeselor dobîndite in dezvoltarea patriei sale. „Marea prietenie dintre popoarele Chinei şi Uniunii Sovietice — a scris Mao Tze-dun — este de nezdruncinat, deoarece are la bază măreţele principii ale inter­naţionalismului — principiile lui Marx-En­­gels-Lenin-Stalin“. Tot mai strînse devin relaţiile dintre R.P. Chineză şi ţările de democraţie populară din Europa şi Asia, ţări cu care R.P. Chineză a încheiat diferite acorduri economice şi convenţii culturale. Cu deosebită tărie s-au manifestat în ul­timii ani legăturile de prietenie şi solida­ritate dintre R. P. Chineză şi R. P. D. Co­reeană. Lupta victorioasă a poporului co­reean şi a voluntarilor chinezi împotriva agresorilor americani, a silit S.U.A. să ac­cepte încheierea armistiţiului. In prezent poporul chinez, împreună cu alte popoare iubitoare de pace, ajută din toată inima poporul coreean în munca sa de refacere a ţării distruse de război. Precum se ştie, R. P. Chineză a dat la conferinţa de la Geneva o contribuţie din cele mai importante la restabilirea păcii în Vietnam. Amintind, în continuare, de politica duşmă­noasă a cercurilor imperialiste faţă de China, vorbitorul a spus: de ani de zile, contrar logicii evidente, guvernul S.U.A. refuză să recunoască guvernul R. P. Chineze şi îm­piedică, prin maşina sa de vot, ca R. P. Chineză să-şi ocupe locul cuvenit în O.N.U. S.U.A sprijină şi înarmează deschis jalni­cele rămăşiţe d­anbaisiste care, împreu­na cu forţele armate americane, pun la cale provocări criminale împotriva R.P. Chineze de pe insula Taiwan şi ocupă în mod sa­mavolnic acest teritoriu inalienabil, sfînt şi intangibil al Chinei. Evenimentele internaţionale dovedesc insă că această politică nesăbuită, în flagrantă contrazicere cu mersul firesc al istoriei, este condamnată la un eşec total.­ Politica agre­­sivă americană în Asia este din ce în ce mai izolată. Tot mai multe ţări capitaliste din Asia şi Europa se declară în favoarea ocu­pării de către China a locului ei firesc şi le­­gal în O.N.U.. A devenit evident că, în zilele noastre, nu pot fi rezolvate cu ade­vărat problemele internaţionale fără contri­buţia marelui stat chinez. De mare importanţă pentru pacea lumii sunt întărirea şi lărgirea relaţiilor dintre China şi India pe baza respectului mutual al integrităţii teritoriale şi a suveranităţii fiecărei ţări, pe baza principiilor neagre­siunii, a neamestecului în treburile interne ale celeilalte ţări, a egalităţii şi coexisten­ţei paşnice. Aceleaşi principii au fost puse şi la baza relaţiilor între China şi Birmania. R. P. Chineză reprezintă o forţă uriaşă, de neînvins. Ea ripostează cu energie la provo­cările d­anbaisiste, îşi apără cu vigilenţă in­dependenţa, suveranitatea, integritatea te­ritorială şi cuceririle revoluţionare dobîndite prin jertfe imense. Nu încape îndoială că poporul chinez va şti să respingă şi să zdro­bească orice acţiuni agresive din partea duşmanilor săi. Tovarăşi şi prieteni, Partidul Muncitoresc Român, călăuzit în activitatea sa de atotbiruitoarea ştiinţă marxist-len­istă, credincios internaţionalis­mului proletar, consideră fiecare succes al Partidului Comunist Chinez şi­ al poporului chinez drept succese ale sale proprii. Amin­tind că încă din adîncă ilegalitate, partidul nostru chema poporul muncitor să-şi mani­feste solidaritatea activă cu revoluţia chi­neză, vorbitorul a subliniat că din primele momente de după proclamarea R. P. Chi­neze, ţara noastră a stabilit cu Republica Populară Chineză puternice şi sincere legă­turi de prietenie frăţească şi ajutor reciproc pe tărîm politic, economic şi cultural. Po­porul român manifestă un mare şi viu­ inte­res pentru cultura şi civilizaţia chineză. Intre cele două ţări există acorduri eco­nomice pentru schimb de mărfuri, plăţi co­merciale, acorduri de colaborare culturală, colaborare tehnico ştiinţifică, colaborare în domeniul radiodifuziunii şi un acord cu privi­re la schimbul de filme. Un grup de muncitori şi specialişti romîni în petrol se află in pre­zent în R. P Chineză. Oameni de ştiinţă din domeniul agriculturii au vizitat anul acesta R. P. Chineză. In China s-au tradus şi publicat o serie de opere ale scriitorilor romîni. In limba romînă s-au publicat pri­mul volum din „Opere alese“, precum şi lu­crările „Articole şi cuvîntări alese“, „Des­pre dictatura democraţiei populare“ şi „Cu privire la practică“ de Mao Tze-dun, scrieri şi cuvîntări ale lui Ciu En-lai şi Liu Şao-ţi, precum şi numeroase alte lucrări — ideolo­gice, literare beletristice etc. In cadrul acordului cultural s-a organizat de asemenea un număr de expoziţii, au avut loc turnee ale unor importante ansambluri artistice, vizite reciproce ale oamenilor de cultură, schimburi de filme, schimburi de studenţi. Dorim fierbinte ca legăturile noas­tre prieteneşti cu R. P. Chineză să se dez­volte un viitor şi mai mult spre binele am­belor ţări, spre binele cauzei apărării păcii şi securităţii în lumea întreagă. Tovarăşi şi prieteni. Măreaţa operă istorică a poporului chi­nez stârneşte admiraţie şi stimă prof­un­­dă în rîndu­rile poporului român, care participă cu dragoste la marea sărbătoare a poporului chinez şi se bucură din toată inima de succesele acestuia ca de pro­priile sale succese Sîntem ferm convinşi că urm­înd drumul indicat de Partidul Comunist Chinez, inspiratorul şi organi­zatorul tuturor victoriilor sale, poporul chinez va obţine noi succese pe calea con­struirii socialismului şi apărării păcii. Să trăiască marele popor chinez şi Repu­blica sa puternică, liberă şi independentă! Trăiască Partidul Comunist Chinez şi Co­mitetul său Central în frunte cu marele fiu şi conducător al poporului chinez, tovarăşul Mao Tze-dun ! Să înflorească şi să se întărească priete­nia veşnică dintre popoarele chinez şi romîni Să trăiască marele lagăr al păcii, demo­craţiei şi socialismului, care uneşte sub acelaşi steag 900 de milio­ane de oameni in frunte cu marea Uniune Sovietică ! Cuvîntarea lui Van Dragi tovarăşi şi prieteni, Cu prilejul celei de a 5-a aniversări a pro­clamării Republicii Populare Chineze, po­porul chinez primeşte cu cinste şi recunoş­tinţă felicitările cordiale şi prieteneşti. Permiteţi-mi să transmit, în numele Gu­vernului Republicii Populare Chineze şi a poporului chinez, un salut tuturor tovarăşi­lor şi prietenilor care asistă la această a­­dunare, şi prin Dv. un salut fierbinte, fră­ţesc­, poporului român. Tovarăşi ! Au trecut cinci ani de la pro­clamarea R.P. Chineze. In cei cinci ani care au trecut de la acest istoric eveniment, poporul chinez, sub con­ducerea Partidului Comunist Chinez şi a Guvernului Popular Central, a lichidat com­plet dominaţia sîngeroasă a imperialismu­lui, a feudalismului şi a capitalului birocra­tic ; a consolidat independenţa şi unitatea ţării; a efectuat o serie de reforme sociale şi a obţinut succese însemnate în domeniul politic, economic şi cultural. China veche întunecată s-a transformat într-o Chină nouă luminoasă intr-un stat democrat-popu­lar. Clasa muncitoare a devenit clasa con­ducătoare. Acum cîteva zile în ţara noastră s-a con­vocat prima sesiune a Adunării reprezentan­ţilor populari din întreaga Chină, eveniment de o însemnătate istorică deosebită. La se­siunea Adunării a fost adoptată Constituţia Republicii Populare Chineze . Constituţia noastră este rezultatul luptelor revoluţionare îndelungate şi pline de greutăţi duse de po­porul chinez. Adoptarea Constituţiei mar­chează o nouă etapă în dezvoltarea regimu­lui nostru democrat-popular. Constituţia noastră este o constituţie care asigură lichi­darea treptată a sistemului de exploatare, o Constituţie a luptei pentru construirea socie­tăţii socialiste. La sesiunea Adunării s-a for­mat de asemenea noul guvern popular cen­tral al R.P. Chineze şi a fost ales preşedin­tele Republicii Populare Chineze. Sesiunea a arătat că sistemul nostru democrat-popular a devenit şi mai desăvîrşit, iar regimul demo­crat-popular mai consolidat, că o ţară uria­şă cum este a noastră cu o populaţie de 600 milioane de oameni, s-a unit într-o fami­lie frăţească. Aceasta constituie izvorul via­bilităţii ţării noastre şi baza tăriei ei. Aniversînd astăzi această glorioasă zi de sărbătoare naţională, poporul nostru sărbă­toreşte totodată, cu un sentiment de entuzi­asm, încheierea plină de succes a primei se­siuni a Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină, adoptarea Constituţiei Republicii Populare Chineze, formarea nou­lui guvern popular central al R.P. Chineze şi alegerea tovarăşului Mao Tze-dun, cel mai iubit conducător al poporului chinez, ca pre­şedinte al Republicii Populare Chineze. Tovarăşi! De la proclamarea Republicii Populare Chi­neze, poporul nostru a intrat intr-o nouă eta­pă de dezvoltare — perioada de trecere trep­tată spre socialism. In aceşti cinci ani, po­porul nostru a trecut cu un entuziasm poli­tic şi un elan de muncă necunoscute pină acum in istorie la construirea patriei şi a vieţii sale noi. In primii trei ani după pro­clamarea Republicii noastre, a fost terminată în linii generale opera de refacere a econo­­miei naţionale, iar în al patrulea an a în­ceput construcţia economică planificată. Co­mitetul Central al Partidului Comunist Chi­nez şi tovarăşul Mao Tze-dun, călăuzindu-se după învăţătura marxist-leninistă şi după experienţa Uniunii Sovietice în construirea socialismului, ţinînd seama totodată de condiţiile istorice concrete ale Chinei, au trasat linia generală şi sarcinile generale ale partidului nostru în perioada de trecere. Partidul Comunist Chinez mobilizează po­porul întregii noastre țări, chemîndu-l să depună toate eforturile în lupta pentru rea­lizarea sarcinilor fundamentale ale primului plan cincinal, pentru realizarea treptată, în­tr-o perioadă relativ îndelungată, a indus­trializării socialiste a țării, pentru realiza­rea treptată a transformării socialiste de către stat a agriculturii, producţiei meşteşu­g­ăreşti, comerţului şi industriei particulare orcinile fundamentale ale primului plan cincinal constă în a concentra eforturile principale pentru dezvoltarea industriei grele în vederea creării bazei necesare industria­lizării ţării şi asigurării apărării naţionale; pregătirea în concordanţă cu acestea, a ca­drelor necesare operei de construcţie; dez­voltarea transportului şi comunicaţiilor, a industriei uşoare, agriculturii şi comerţului; promovarea treptată a cooperativizării agri­culturii şi producţiei meşteşugăreşti; efectu­area transformării socialiste a industriei şi comerţului particular; asigurarea creş­terii treptate şi sistematice a greută­ţii specifice a sectorului socialist î­n e­­conomia naţională şi ridicarea treptată pe baza dezvoltării producţiei a nivelului de viaţă materială şi culturală a poporului. Pla­nul de stat pe primul an (1953) al planului cincinal a fost îndeplinit şi depăşit; a fost îndeplinit şi depăşit de asemenea şi planul pe primul semestru al anului 1954. Datorită dezvoltării necontenite a construcţiilor capi­tale, au fost create noi ramuri moderne de industrie. Potrivit statisticilor recent întoc­mite, producţia globală a industriei şi agri­culturii ţării noastre în 1953 a crescut aproa­pe­­de două ori faţă de 1949, iar greutatea specifică a industriei moderne în economia naţională a crescut pînă la 31,2 la sută, pe cînd în 1949, aceasta era numai de 17 la sută. Producţia principalelor produse agri­cole şi industriale a depăşit nivelul cel mai înalt atins vreodată în istoria ţării noastre. În 1953, greutatea specifică a industriei de stat (inclusiv industria locală de stat) în producţia globală a industriei moderne şi a manufacturii meşteşugăreşti era de 53 la sută, pe cînd în 1949 aceasta atingea numai 34 la sută. Valoarea producţiei sectorului mixt (sectorul capitalismului de stat) in producţia globală a industriei moderne şi manufacturii meşteşugăreşti a reprezentat în 1953, 6 la sută faţă de 2 la sută în a­nul 1949. Greutatea specifică a Comerţului de stat şi a celui cooperatist în volumul total de desfacere a mărfurilor din întreaga Chină a crescut în 1953 pînă la aproximativ 59 la sută, în timp ce in 1950 aceasta reprezenta doar 19 la sută. Toate acestea arată că sectorul socialist deţine o poziţie cu adevă­rat predominantă în industria şi comerţul ţării noastre. Paşi însemnaţi au fost făcuţi înainte şi în opera de transformare socialistă a agricul­turii , gospodăriile ţărăneşti încadrate în brigăzile de într-ajutorare în muncă şi în cooperative, reprezintă deja aproximativ 60 la sută din numărul total al gospodăriilor ţărăneşti din întreaga ţară, iar numărul coo­perativelor de producţie agricolă a crescut la 100.000. Odată cu dezvoltarea economiei, viaţa poporului se îmbunătăţeşte treptat. In 1952 salariul mediu al muncitorilor şi funcţiona­rilor din întreprinderile ce aparţin ministe­relor industriale de pe lingă Guvernul Popular Central a crescut cu 11 la sută faţă de 1951, iar in 1953, salariul mediu al muncitorilor şi funcţionarilor de la întreprinderile de stat a sporit cu a­­proximativ 5 la sută faţă de 1952. Puterea de cumpărare a populaţiei, atlt de la oraşe cît şi de la sate, a crescut cu a­­proape 75 la sută în 1953, faţă de 1950. Deşi în cei cinci ani care au trecut de la proclamarea Republicii Populare Chineze ţara noastră a obţinut realizări uriaşe, to­tuşi în munca noastră există încă greutăţi şi lipsuri. Astfel, de pildă, în domeniul con­strucţiei industriale munca de planificare este încă nesatisfăcătoare, în unele institu­ţii şi întreprinderi există incă cazuri de ri­sipă a fondurilor, mai ducem lipsă de cadre tehnice, iar folosirea tehnicii este nesati­sfă­­cătoare. De aceea, trebuie să muncim cu şi mai multă dirzenie pentru a învinge fel de fel de greutăţi care ne stau în cale, să luptăm pentru îndeplinirea şi depăşirea pla­nului de stat pe anul acesta şi să ne pregă­tim pentru realizarea planului de stat pe anul 1955. In domeniul agriculturii sarcina grea ce ne revine este de a înlătura urmă­rile dezastruoase ale calamităţilor naturale şi să luptăm pentru îndeplinirea planului de producţie agricolă pe anul acesta. Tovarăşi I ■» In relaţiile internaţionale din momentul proclamării sale, Republica Populară Chine­ză duce neclintit o politică externă de pace. Ţara noastră este dispusă să stabilească şi să dezvolte relaţii diplomatice cu orice ţară pe baza principiilor egalităţii în drepturi, a­­vantajului reciproc şi respectării reciproce a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii naţio­nale. Republica Populară Chineză se pro­nunţă consecvent pentru scopurile nobile ale păcii în lumea întreagă şi ale progresului omenirii. Este o mare mîndrie pentru po­porul chinez că între ţara noastră şi vecina sa, marea Uniune Sovietică, s-a încheiat o alianţă trainică şi s-a stabilit o prietenie frăţească de nezdruncinat, că prietenia fră­ţească şi solidaritatea dintre ţara noastră şi ţările de democraţie populară din Asia şi din Europa se întăresc pe zi ce trece, toate acestea constituind pentru lumea în­treagă o pildă strălucită a unor relaţii inter­naţionale de tip nou. Se dezvoltă relaţiile de colaborare, prietenie şi pace ale ţării noastre cu statele asiatice, mai ales cu India, Bir­mania şi cu Indonezia. Cele cinci principii: respectarea reciprocă a integrităţii teritori­ale şi a suveranităţii, neagresiunea, neames­tecul unei ţări în afacerile interne ale celei­lalte ţări, egalitatea şi avantajul reciproc, coexistenţa paşnică, cuprinse în declaraţiile comune ale premierilor Chinei şi Indiei şi primilor miniştri ai Chinei şi Birmaniei au fost primite cu bucurie de podarele multor state din Asia şi din lumea întreagă. Ţara noastră a şi stabilit relaţii diplomatice cu 25 ţări, care au la un loc o populaţie de un miliard de oameni. Se dezvoltă tot mai mult relaţiile economice şi culturale ale ţării noastre cu celelalte ţări. In cei cinci ani ce s-au scurs de la pro­clamarea R. P. Chinez, poporul nostru a obţinut alături de popoarele din Asia şi din lumea întreagă, victorii însemnate în lupta pentru apărarea păcii în Asia şi în lumea întreagă, pentru slăbirea încordării interna­ţionale. Încetarea războiului din Coreea şi restabilirea păcii în Indochina, au întărit convingerea popoarelor că pacea va învinge războiul. In urma Conferinţei de la Geneva, se observă o nouă slăbire a încordării inter­naţionale, tot mai mulţi oameni de stat bur­ghezi din ţările capitaliste recunosc princi­piul coexistenţei paşnice întrebările cu sis­teme sociale şi politice diferite. Spiritul tra­tativelor ca mijloc de rezolvare a chestiuni­lor internaţionale litigioase a pătruns adînc in inimile oamenilor. Toate popoarele şi toate guvernele care năzuiesc într-adevăr spre pace şi care apără suveranitatea şi in­dependenţa propriilor lor ţări nu pot să ig-4 noreze aceste fapte. Dar cercurile agresive din S.U.A. nu re­nunţă la orientarea lor războinică şi la os­tilitatea arătată patriei noastre. Aceste cercuri crează blocuri militare in Asia de sud-est. Ele folosesc intens clica trădătoare a lui Cian Kai­ şi care s-a cuibărit în Taiwan pentru a săvîrşi acţiuni diversioniste şi ope­raţiuni militare împotriva Chinei continen­tale şi regiunilor de pe litoralul ei, pentru a tulbura viaţa paşnică a poporului nostru. Toate acestea urmăresc intensificarea ames­tecului imperialiştilor în afacerile interne ale Chinei şi ale altor popoare ale Asiei. Guver­nul Republicii Populare Chineze a declarat în repetate rinduri că Taiwanul este un teri­toriu inalienabil, sfînt și intangibil al Chinei și că el nu va tolera în nici un caz ocuparea Taiwanului de către Statele Unite ale Ame­­ricii. Poporul chinez trebuie să elibereze ne­apărat Taiwanul. Atlt timp cît nu vom elibe­ra Taiwanul, teritoriul nostru nu va fi întreg, nu va fi creată atmosfera necesară pentru izblnda construcţiei paşnice în ţara noastră, nu va fi asigurată pacea în Extremul Ori­ent şi în întreaga lume. Cauza eliberării Tai­wanului, a apărării suveranităţii şi integrită­ţii teritoriale a statului nostru, a apărării păcii în Extremul Orient şi nu întreaga lu­me este dreaptă. Cauza noastră dreaptă nu numai că uneşte strîns întregul popor al Chinei, dar ea obţine şi sprijinul tuturor prie­tenilor de peste hotar­e ai Chinei Populare. Trecînd în revistă marile sale victorii şi cuceriri, poporul chinez îşi exprimă recunoş­tinţa faţă de Uniunea Sovietică, faţă de ţă­rile de democraţie populară şi întreaga ome­nire progresistă pentru ajutorul, sprijinul şi simpatia lor faţă de R. P. Chineză. O uriaşă importanţă pentru dezvoltarea ţării noastre are ajutorul dezinteresat al marii Uniuni Sovietice. Prietenia şi sprijinul pe care poporul român îl acordă poporului nos­tru, ne însufleţesc în lupta pentru pace şi socialism. Cu mulţi ani în urmă, înainte de elibera­rea Chinei şi a României, atunci cî­nd forţe­­le patriotice din cele două ţări duceau lupte grele pentru eliberare, între popoarele celor două ţări s-a stabilit o prietenie sinceră ba­­zată pe simpatie şi sprijin reciproc. Procla­marea Republicii Populare Chineze şi a Re­­publicii Populare Române a deschis o eră nouă în dezvoltarea relaţiilor de prietenie în­tre popoarele chinez şi român. In ultimii ani, prin încheierea acordurilor culturale com­ers­etate şi de colaborare tehnico-ştiinţifică, prietenie, colaborarea şi asistenţa mutuală între ţările noastre se dezvoltă sistematic, pe zi ce trece. Im cei cinci ani ce stau scurs de la proclamarea R.P. Chineze 1.100 de soli al culturii ţărilor noastre au făcut vizite re­ciproce. Au fost organizate peste zece expo­­ziţii ma­ri şi mici, peste cincizeci de opere literare şi politice au fost traduse în limbi­le celor două ţări. Volumul comerţului şi al colaborării tehnico-ştiinţifice sporeşte tot mai mult între ţările noastre. In universită­ţile din Republica Populară Romînă studiază studenţi chinezi, In întreprinderile indus­­triale române fac practică tehnicieni chinezi. Pe şantierele de construcţie din China func­­ţionează maşini romîneşti, iar în minele ţă­rii noastre lucrează tehnicieni romîni. Priea­tenia trainică dintre popoarele ţărilor noas­tre, succesele şi realizările lor le însufleţesc să meargă tot înainte spre victorie. Solidaritatea şi relaţiile de prietenie difili­are ţările noastre constituie o contribuţie în­semnată la întărirea forţelor lagărului păcii, democraţiei şi socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică. Astăzi, cînd poporul nos­tru îşi sărbătoreşte glorioasa sa aniversare, trecînd în revistă rezultatele muncii sale, el ţine să exprime poporului frate român sen-­ timentele de prietenie sinceră şi frăţească pe care i le poartă şi să-l felicite pentru re­alizările uriaşe obţinute în ultimii zece ani sub îndrumarea Partidului Muncitoresc Ro­mân, a Guvernului R.P.R. şi a încercatului conducător al poporului romín, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Trăiască prietenia frăţească, veşnică în­tre poporul chinez şi poporul romín. Trăiască conducătorul poporului chinez, tovarăşul Mao Tze­dum, şi conducătorul po­porului romín, tovarăşul Gheorghe Gheor­­ghiu.Dej ! Trăiască succesele strălucite obţinute de forţele păcii şi democraţiei, în frunte cu U­­niunea Sovietică, în lupta pentru apărarea păcii în lumea Întreagă ! Festivalul filmului chinez din cadrul „Festivalului filmului Chinez“, organizat cu prilejul împlinirii a 5 ani de la proclamarea R. P. Chineze, la cinematogra­ful „Patria" a fost prezentat joi seara filmul artistic „Scrisoarea cifrată". Această nouă producţie a studiourilor ci­nematografice din R.P. Chineză redă erois­mul unui băieţaş, fiu de păstor, care trimis de tatăl său să ducă o scrisoare secretă co­­mandantului unui detaşament al Armatei Populare Chineze de Eliberare, se strecoară cu dibăcie prin poziţiile inamicului şi izbu­teşte să-şi ducă la îndeplinire primejdioasa misiune. Filmul emoţionează prin autenticul situaţiilor, prin jocul excepţional al copilului. Filmul artistic chinez „Scrisoarea cifrată“ este realizat în studiourile cinematografice din Şanhai după scenariul lul­­ian Ciui­­sian. Regia filmului aparţine lui Si Hui, iar muzica a fost compusă de Huan Ji-d­an. Din distribuţie fac parte Tzai Yuan-yuan, Sun Si, Cian Yui, Cin Po-sun, Tien Sun şi alţii Filmul „Scrisoarea cifrată“ a fost primit cu căldură de spectatori. (Agerpres) Vizitele solilor artei chineze la uzinele „Mao Tze-dun" din Capitală Joi dimineață, membri ai Ansamblului de cântece și dansuri al Armatei Populare Chi­­neze de Eliberare, în frunte cu generalul Cen I, au­ vizitat uzinele „Aiao Tze-dun“ din Capitală. După ce au vizitat uzinele, în cadrul unui miting, oaspeţii au primit ca amintire din partea muncitorilor uzinelor „Mao Tze-dun“, macheta unui cazan de Înaltă tensiune, lu­crare distinsă cu Premiul de Stat. A urmat apoi un program artistic prezen­tat de solii artei chineze, care a fost înde­lung aplaudat de cei prezenţi. (Agerpres) Pag. Nt Expoziţii ale cărţii chineze Cu prilejul împlinirii a 5 ani de la procla­­­marea Republicii Populare Chineze, Centrul regional de librăria şi difuzare a cărţii a or­ganizat la Iaşi, Roman, Huşi, Vaslui, Paş­cani, expoziţii şi vitrine ale cărţii chineze. Zilnic, aceste expoziţii sunt vizitate de suta de cumpărători. In ultimul timp, prin librăriile ieșene au fost vindute numeroase exemplare din opere­le lui Mao Tze-dun, lucrări ale scriitorilor din R. P. Chineză, printre care „Răsare soarele deasupra rîului Sangan“ de Din Lin, „Deceniu furtunos“ de Huan-ai, „Fiii şi fii­­cele Chinei“ de Juan Tzin şi Cun Tziue şi altele. De asemenea, oamenii muncii mani-­ festă mult interes pentru cărţile scriitorilor noştri şi ale celor din alte ţări, care au vi­zitat R.P. Chineză. ★ Vineri, 1 octombrie 1954, cu prilejul celei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze şi în cadrul săptămînii Culturii Chineze, are loc la Librăria Noastră­ nr. 1 din Calea Victoriei nr. 43—45, la ora­ 18, deschiderea festivă a bazarului Cărţii Chineze. Guvîntul de deschidere va fi rostit, de poetul Eugen Frunză, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R.

Next