Munca, octombrie 1954 (Anul 10, nr. 2165-2191)
1954-10-01 / nr. 2165
Triurt octombrie 1954 — nr. 21. MUNKA A 5-a aniversare a proclamării R. P. Chineze Cuvîntarea tovarăşului I. Chişinevschi Tovarăşi şi prieteni, Sărbătorim astăzi cu frăţească bucurie cea de a cinema aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze. Proclamarea Republicii Populare Chineze a încununat luptele eroice duse vreme îndelungată de marele popor chinez împotriva feudalismului, a imperialismului invadator şi a burgheziei reacţionare, legate de capitalul străin. Amintind tradiţiile luptei revoluţionare a poporului chinez, vorbitorul a subliniat apoi că Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, care a deschis o nouă eră în istorie, a luminat drumul mişcării de eliberarenaţională din China şi a dat un puternic avînt luptei revoluţionare, antifeudale şi antiimperialiste a clasei muncitoare şi a ţărănimii chineze. La 1 iulie 1921 ia fiinţă Partidul Comunist Chinez în jurul căruia se unesc forţele cu adevărat democrate ale Chinei. Din iniţiativa şi sub conducerea partidului se formează în 1924 o armată revoluţionară organizată care, zdrobind bandele militariste puse în slujba stăpânilor imperialişti străini, porneşte în 1926 cunoscutul marş spre nord pentru a înfăptui dezrobirea şi unitatea Chinei. In 1927 partidul încheagă Armata Populară de Eliberare, care cu sprijinul maselor populare, a cucerit prin lupte eroice victorii strălucite, eliberând de sub ocupaţia străină şi de sub regimul reacţionar al lui Cian Kai şi regiune după regiune. Victoria istorică a Uniunii Sovietice în cel de al doilea război mondial a creat condiţii favorabile pentru eliberarea întregii Chine de Nord şi Centrale de către armatele populare chineze. Bandele dailkaisiste, înarmate de imperialiştii americani, au dezlănţuit un atac furibund împotriva regiunilor eliberate. Armata populară ,însă, nu numai că a respins acest atac, dar a trecut la ofensivă, zdrobind definitiv forţele reacţionare. In urma acestei victorii răsunătoare s-a format guvernul popular central iar în 1 octombrie 1949 a fost proclamată la Pekin Republica Populară Chineză. Măreaţa revoluţie populară chineză a triumfat datorită conducerii înţelepte a Partidului Comunist Chinez, a Comitetului său Central în frunte cu încercatul său conducător — tovarăşul Mao Tze-dun. In urma acestei victorii istorice China a dervenit un stat Intr-adevăr independent, un mare şi puternic stat democrat-popular, înfloritor, condus de clasa muncitoare, bazat pe alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, pe frontul unit al tuturorţelor naţionale şi democratice. ^^Poporul chinez de peste 600.000.000 de Xiamen! a devenit liber, stăpîn absolut pe soarta sa, creator conştient al istoriei sale, constructor talentat şi iscusit al vieţii sale noi, al viitorului său luminos şi fericit. Victoria revoluţiei populare chineze are o uriaşă însemnătate internaţională. Ea constituie cel mai important eveniment din istoria omenirii după Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie şi victoria U.R.S.S. în cel de al doilea război mondial. Victoria revoluţiei populare chineze a pricinuit sistemului mondial — a capitalist o nouă şi adîncă rană de care nu se va mai putea lecui niciodată — şi a împins înainte întreaga omenire cu un nou pas uriaş spre socialism. Această victorie reprezintă un nou triumf al marxism-leninismului, o nouă şi strălucită confirmare a marelui adevăr al zilelor noastre că democraţia şi socialismul sunt de neînvins. In strinsă frăţie cu marele popor sovietic care, primul în istorie, a deschis popoarelor era eliberării de sub jugul exploatării şi asupririi, în frăţie cu popoarele ţărilor democrat-populare din Asia şi Eu( !»)■«, marele popor chinez este astăzi o frţă mondială gigantică, o parte integrantă, de nedespărţit, a marelui lagăr al democraţiei şi socialismului în frunte cu U.R.S.S. Tovarăşi şi prieteni, La această minunată aniversare, poporul român trimite din adâncul inimii un călduros şi frăţesc salut marelui popor chinez, adresîndu-i urarea tradiţională , la mulţi ani, să trăiască în fericire şi belşug. Poporul nostru salută adoptarea de către Adunarea reprezentanţilor populari din întreaga Chină a Constituţiei Republicii Populare Chineze şi alegerea tovarăşului Mao Tze-dun ca preşedinte al R. P. Chineze. Constituţia R P. Chineze este o constituţie ■ democrat-populară, de tip socialist. După ce a scos in evidenţă marea însemnătate a acestui document, vorbitorul a arătat că, potrivit noii constituţii, sarcinile fundamentale ale statului chinei în această perioadă sunt înfăptuirea treptată a industrializării socialiste a ţării, înfăptuirea treptată a transformărilor socialiste în agricultură, în industria meşteşugărească precum şi în industria şi comerţul capitalist. Datorită muncii eroice, entuziaste şi pricepute a poporului chinez, precum şi datorită ajutorului frăţesc al Uniunii Sovietice, economia naţională a Chinei, adusă la un pas de ruină de către imperialişti şi de către gomindaniştii reacţionari, a fost refăcută într-un termen foarte scurt și a început să se dezvolte pe calea socialismului. Din 1953, R. P. Chineză a trecut la construcţia economică planificată, la realizarea primului ei plan cincinal. Ilustrând printr-o serie de date ritmul rapid de dezvoltare a industriei chineze, vorbitorul a arătat că nu incape îndoială asupra faptului că in decurs de cîteva cincinale, China va deveni o puternică ţară socialistă, cu o industrie modernă, a cărei producţie va juca un rol considerabil pe piaţa mondială. Numai în cursul actualului plan cincinal urmează a fi construite şi reconstruite 600 mari obiective industriale, a căror osatură o formează cele 141 întreprinderi care se construiesc cu ajutorul U.R.S.S. şi din care 17 au şi intrat în funcţiune. Ca urmare a acestui fapt, China va produce în scurt timp utilaj pentru industria metalurgiei, electro-energetică, petroliferă, maşini grele, automobile, locomotive, tractoare, avioane. Succese însemnate a obţinut R. P. Chineză şi în creşterea industriei uşoare şi alimentare, nemijlocit legate de ridicarea producţiei bunurilor de consum popular, de ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii Anul acesta producţia textilă pe cap de locuitor va creşte de peste două ori în comparaţie cu nivelul cel mai înalt antebelic. De cea mai mare importanţă este realizarea reformei agrare, acţiune revoluţionară de proporţii uriaşe înfăptuită in R. P. Chineză în decurs de mai mulţi ani, începînd încă din timpul războiului revoluţionar. Prin reforma agrară milioane de ţărani au căpătat pămînt, iar feudalismul a fost lichidat definitiv. Trăsătura caracteristică principală a marilor prefaceri săvîrşite în satul chinez constă în aceea că ţărănimea păşeşte, pe baza liberului consimţămînt, pe drumul transformării socialiste a agriculturii, constituind diferite forme de cooperative agricole. Numărul gospodăriilor ţărăneşti cuprinse in brigăzi de într-ajutorare în muncă şi cooperative reprezintă 60 la sută din totalul gospodăriilor ţărăneşti. Urmărind consecvent ridicarea nivelului de viaţă al ţărănimii muncitoare, îmbunătăţirea aprovizionării clasei muncitoare cu produse agricole şi a industriei cu materii prime, Partidul Comunist Chinez şi guvernul popular al Chinei acordă ţărănimii un ajutor puternic pentru ridicarea producţiei agricole. Se dezvoltă cooperaţia meşteşugărească, care în China are un rol foarte important în aprovizionarea ţărănimii cu bunuri de consum şi mijloace de producţie. Partidul Comunist Chinez întăreşte pe toate căile alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, asigurînd fola conducător al clasei muncitoare în această alianţă. Scopul politicii economice a partidului comunist şi a statului chinez este ridicarea nivelului material şi cultural al poporului. Datorită succeselor obţinute în refacerea şi dezvoltarea economiei, se îmbunătăţeşte văzînd cu ochii viaţa oamenilor muncii, dispar treptat urmele cumplitei înapoieri economice şi ale vieţii mizere în care au trăit în trecut sutele de milioane de chinezi. De peste trei ori a crescut venitul naţional. Referindu-se la succesele obţinute de poporul chinez în ridicarea nivelului de trai, vorbitorul a arătat că azi salariile reale au depăşit cu 60-120% salariile cele mai mari dinainte de 1947, numai în cursul anului trecut puterea de cumpărare a populaţiei a crescut cu 20% în comparaţie cu 1952, s-au construit pentru oamenii muncii locuinţe cu o suprafaţă totală de 12 milioane metri pătraţi. S-au creat şi dezvoltat asigurările sociale, numărul spitalelor s-a dublat, mortalitatea infantilă a scăzut cu cca. 50%. Poporul chinez a creat de-a lungul existenţei sale milenare o bogată şi originală civilizaţie, minunate lucrări ştiinţifice, de artă şi literatură. Dezvoltarea acestei străvechi civilizaţii şi culturi a fost însă stăvilită de către regimul feudal şi de către imperialismul străin cu scopul de a menţine starea de semicolonie a Chinei. Peste 80% din populaţia ţării era neştiutoare de carte. Trecînd în revistă marile succese dobîndite de poporul chinez în dezvoltarea culturii şi invăţămîntului, vorbitorul a arătat amploarea luptei pentru lichidarea analfabetismului, creşterea numărului studenţilor şi elevilor, dezvoltarea muncii culturale de masă. Tot mai bogată devine activitatea de creaţie literară şi artistică. Tirajul cărţilor a crescut aproape de şase ori faţă de nivelul cel mai ridicat dinainte de eliberare. In viaţa politică a ţării au avut loc adînci prefaceri. S-a pus capăt lipsei de drepturi a poporului şi s-a dezvoltat un democratism larg. Constituţia consfinţeşte şi garantează drepturile democratice ale cetăţenilor republicii Pentru prima dată femeile chineze se bucură de drepturi egale cu ale bărbaţilor. Puterea populară a pus capăt definitiv asupririi naţionalităţilor. Intre diferitele naţionalităţi au fost stabilite relaţii noi de egalitate în drepturi, de prietenie şi ajutor reciproc. A milioane de oameni au început să participe activ la viaţa politică a ţării prin adunările locale ale reprezentanţilor populari, prin organizaţiile obşteşti şi sub diferite alte forme. Este caracteristic numărul uriaş de oameni — 150 milioane — care au participat la dezbaterea Proiectului noii Constituţii. Succesele epocale dobîndite de poporul chinez constituie o vie mărturie a faptului că forţele constructive şi energia descătuşată a maselor eliberate de sub jugul colonial şi exploatarea feudală sunt cu adevărat titanice. Exemplul Chinei exercită o puternică influenţă asupra popoarelor din Asiai, formarea Republicii Populare Chineze fiind expresia cea mai vie și mai puternică a schimbărilor radicale ce au avut loc pe acest continent în perioada de după război. Asia de la jumătatea secolului al XX-lea nu mai este Asia secolului al XIX-lea. Această cotitură istorică îşi găseşte expresia şi în faptul că ţări ca India, Birmania, Indonezia se manifestă tot mai puternic ca state ce năzuiesc să-şi ocupe locul ce li se cuvine în relaţiile internaţionale, acţionînd ca o nouă forţă în lupta pentru pace şi colaborare între popoare. Victoria poporului vietnamez în lupta sa eroică de eliberare marchează de asemenea puterea de nestăvilit a mişcării naţional-eliberatoare. Realitatea zilelor noastre arată că nu există forţe care să poată întoarce înapoi roata istoriei şi să oprească acest uriaş proces de eliberare şi renaştere a ţărilor coloniale şi dependente. Tovarăşi, R. P. Chineză a dobindit un imens prestigiu pe arena mondială. 26 de ţări în frunte cu U.R.S.S. — reprezentând jumătate din populaţia globului — au recunoscut Republica Populară Chineză şi aproape toate întreţin cu ea relaţii diplomatice. Politica externă a R.P. Chineze este o politică fermă şi consecventă de apărare a păcii la Asia şi în întreaga lume, de colaborare prietenească cu toate popoarele, de luptă împotriva politicii imperialiste agresive şi războinice. Intre poporul chinez şi poporul sovietic există vechi relaţii prieteneşti. încă pe vremea cînd puterile imperialiste jefuiau China, înăbuşind cu cruzime sălbatică lupta poporului chinez, marele Lenin exprima solidaritatea proletariatului din Rusia cu Revoluţia din China şi sublinia în rezoluţia confernţei bolşevice de la Praga din 1912 „importanţa mondială a luptei revoluţionare a poporului chinez, care aduce eliberarea Asiei şi subminează dominaţia burgheziei europene“. In anii puterii populare s-au dezvoltat şi s-au întărit relaţiile de prietenie hitre U.R.S.S. şi R. R. Chineză în toate domenile de activitate. La baza acestor relaţii stau tratatul de prietenie, alianţă şi asistenţă mutuală încheiat în 1950 şi o serie de acorduri încheiate ulterior. Poporul chinez nutreşte o profundă recunoştinţă faţă de marea Uniune Sovietică, care îi acordă un ajutor frăţesc şi multilateral, şi consideră acest ajutor ca unul din factorii principali ai succeselor dobîndite in dezvoltarea patriei sale. „Marea prietenie dintre popoarele Chinei şi Uniunii Sovietice — a scris Mao Tze-dun — este de nezdruncinat, deoarece are la bază măreţele principii ale internaţionalismului — principiile lui Marx-Engels-Lenin-Stalin“. Tot mai strînse devin relaţiile dintre R.P. Chineză şi ţările de democraţie populară din Europa şi Asia, ţări cu care R.P. Chineză a încheiat diferite acorduri economice şi convenţii culturale. Cu deosebită tărie s-au manifestat în ultimii ani legăturile de prietenie şi solidaritate dintre R. P. Chineză şi R. P. D. Coreeană. Lupta victorioasă a poporului coreean şi a voluntarilor chinezi împotriva agresorilor americani, a silit S.U.A. să accepte încheierea armistiţiului. In prezent poporul chinez, împreună cu alte popoare iubitoare de pace, ajută din toată inima poporul coreean în munca sa de refacere a ţării distruse de război. Precum se ştie, R. P. Chineză a dat la conferinţa de la Geneva o contribuţie din cele mai importante la restabilirea păcii în Vietnam. Amintind, în continuare, de politica duşmănoasă a cercurilor imperialiste faţă de China, vorbitorul a spus: de ani de zile, contrar logicii evidente, guvernul S.U.A. refuză să recunoască guvernul R. P. Chineze şi împiedică, prin maşina sa de vot, ca R. P. Chineză să-şi ocupe locul cuvenit în O.N.U. S.U.A sprijină şi înarmează deschis jalnicele rămăşiţe danbaisiste care, împreuna cu forţele armate americane, pun la cale provocări criminale împotriva R.P. Chineze de pe insula Taiwan şi ocupă în mod samavolnic acest teritoriu inalienabil, sfînt şi intangibil al Chinei. Evenimentele internaţionale dovedesc insă că această politică nesăbuită, în flagrantă contrazicere cu mersul firesc al istoriei, este condamnată la un eşec total. Politica agresivă americană în Asia este din ce în ce mai izolată. Tot mai multe ţări capitaliste din Asia şi Europa se declară în favoarea ocupării de către China a locului ei firesc şi legal în O.N.U.. A devenit evident că, în zilele noastre, nu pot fi rezolvate cu adevărat problemele internaţionale fără contribuţia marelui stat chinez. De mare importanţă pentru pacea lumii sunt întărirea şi lărgirea relaţiilor dintre China şi India pe baza respectului mutual al integrităţii teritoriale şi a suveranităţii fiecărei ţări, pe baza principiilor neagresiunii, a neamestecului în treburile interne ale celeilalte ţări, a egalităţii şi coexistenţei paşnice. Aceleaşi principii au fost puse şi la baza relaţiilor între China şi Birmania. R. P. Chineză reprezintă o forţă uriaşă, de neînvins. Ea ripostează cu energie la provocările danbaisiste, îşi apără cu vigilenţă independenţa, suveranitatea, integritatea teritorială şi cuceririle revoluţionare dobîndite prin jertfe imense. Nu încape îndoială că poporul chinez va şti să respingă şi să zdrobească orice acţiuni agresive din partea duşmanilor săi. Tovarăşi şi prieteni, Partidul Muncitoresc Român, călăuzit în activitatea sa de atotbiruitoarea ştiinţă marxist-lenistă, credincios internaţionalismului proletar, consideră fiecare succes al Partidului Comunist Chinez şi al poporului chinez drept succese ale sale proprii. Amintind că încă din adîncă ilegalitate, partidul nostru chema poporul muncitor să-şi manifeste solidaritatea activă cu revoluţia chineză, vorbitorul a subliniat că din primele momente de după proclamarea R. P. Chineze, ţara noastră a stabilit cu Republica Populară Chineză puternice şi sincere legături de prietenie frăţească şi ajutor reciproc pe tărîm politic, economic şi cultural. Poporul român manifestă un mare şi viu interes pentru cultura şi civilizaţia chineză. Intre cele două ţări există acorduri economice pentru schimb de mărfuri, plăţi comerciale, acorduri de colaborare culturală, colaborare tehnico ştiinţifică, colaborare în domeniul radiodifuziunii şi un acord cu privire la schimbul de filme. Un grup de muncitori şi specialişti romîni în petrol se află in prezent în R. P Chineză. Oameni de ştiinţă din domeniul agriculturii au vizitat anul acesta R. P. Chineză. In China s-au tradus şi publicat o serie de opere ale scriitorilor romîni. In limba romînă s-au publicat primul volum din „Opere alese“, precum şi lucrările „Articole şi cuvîntări alese“, „Despre dictatura democraţiei populare“ şi „Cu privire la practică“ de Mao Tze-dun, scrieri şi cuvîntări ale lui Ciu En-lai şi Liu Şao-ţi, precum şi numeroase alte lucrări — ideologice, literare beletristice etc. In cadrul acordului cultural s-a organizat de asemenea un număr de expoziţii, au avut loc turnee ale unor importante ansambluri artistice, vizite reciproce ale oamenilor de cultură, schimburi de filme, schimburi de studenţi. Dorim fierbinte ca legăturile noastre prieteneşti cu R. P. Chineză să se dezvolte un viitor şi mai mult spre binele ambelor ţări, spre binele cauzei apărării păcii şi securităţii în lumea întreagă. Tovarăşi şi prieteni. Măreaţa operă istorică a poporului chinez stârneşte admiraţie şi stimă profundă în rîndurile poporului român, care participă cu dragoste la marea sărbătoare a poporului chinez şi se bucură din toată inima de succesele acestuia ca de propriile sale succese Sîntem ferm convinşi că urmînd drumul indicat de Partidul Comunist Chinez, inspiratorul şi organizatorul tuturor victoriilor sale, poporul chinez va obţine noi succese pe calea construirii socialismului şi apărării păcii. Să trăiască marele popor chinez şi Republica sa puternică, liberă şi independentă! Trăiască Partidul Comunist Chinez şi Comitetul său Central în frunte cu marele fiu şi conducător al poporului chinez, tovarăşul Mao Tze-dun ! Să înflorească şi să se întărească prietenia veşnică dintre popoarele chinez şi romîni Să trăiască marele lagăr al păcii, democraţiei şi socialismului, care uneşte sub acelaşi steag 900 de milioane de oameni in frunte cu marea Uniune Sovietică ! Cuvîntarea lui Van Dragi tovarăşi şi prieteni, Cu prilejul celei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, poporul chinez primeşte cu cinste şi recunoştinţă felicitările cordiale şi prieteneşti. Permiteţi-mi să transmit, în numele Guvernului Republicii Populare Chineze şi a poporului chinez, un salut tuturor tovarăşilor şi prietenilor care asistă la această adunare, şi prin Dv. un salut fierbinte, frăţesc, poporului român. Tovarăşi ! Au trecut cinci ani de la proclamarea R.P. Chineze. In cei cinci ani care au trecut de la acest istoric eveniment, poporul chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez şi a Guvernului Popular Central, a lichidat complet dominaţia sîngeroasă a imperialismului, a feudalismului şi a capitalului birocratic ; a consolidat independenţa şi unitatea ţării; a efectuat o serie de reforme sociale şi a obţinut succese însemnate în domeniul politic, economic şi cultural. China veche întunecată s-a transformat într-o Chină nouă luminoasă intr-un stat democrat-popular. Clasa muncitoare a devenit clasa conducătoare. Acum cîteva zile în ţara noastră s-a convocat prima sesiune a Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină, eveniment de o însemnătate istorică deosebită. La sesiunea Adunării a fost adoptată Constituţia Republicii Populare Chineze . Constituţia noastră este rezultatul luptelor revoluţionare îndelungate şi pline de greutăţi duse de poporul chinez. Adoptarea Constituţiei marchează o nouă etapă în dezvoltarea regimului nostru democrat-popular. Constituţia noastră este o constituţie care asigură lichidarea treptată a sistemului de exploatare, o Constituţie a luptei pentru construirea societăţii socialiste. La sesiunea Adunării s-a format de asemenea noul guvern popular central al R.P. Chineze şi a fost ales preşedintele Republicii Populare Chineze. Sesiunea a arătat că sistemul nostru democrat-popular a devenit şi mai desăvîrşit, iar regimul democrat-popular mai consolidat, că o ţară uriaşă cum este a noastră cu o populaţie de 600 milioane de oameni, s-a unit într-o familie frăţească. Aceasta constituie izvorul viabilităţii ţării noastre şi baza tăriei ei. Aniversînd astăzi această glorioasă zi de sărbătoare naţională, poporul nostru sărbătoreşte totodată, cu un sentiment de entuziasm, încheierea plină de succes a primei sesiuni a Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină, adoptarea Constituţiei Republicii Populare Chineze, formarea noului guvern popular central al R.P. Chineze şi alegerea tovarăşului Mao Tze-dun, cel mai iubit conducător al poporului chinez, ca preşedinte al Republicii Populare Chineze. Tovarăşi! De la proclamarea Republicii Populare Chineze, poporul nostru a intrat intr-o nouă etapă de dezvoltare — perioada de trecere treptată spre socialism. In aceşti cinci ani, poporul nostru a trecut cu un entuziasm politic şi un elan de muncă necunoscute pină acum in istorie la construirea patriei şi a vieţii sale noi. In primii trei ani după proclamarea Republicii noastre, a fost terminată în linii generale opera de refacere a economiei naţionale, iar în al patrulea an a început construcţia economică planificată. Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez şi tovarăşul Mao Tze-dun, călăuzindu-se după învăţătura marxist-leninistă şi după experienţa Uniunii Sovietice în construirea socialismului, ţinînd seama totodată de condiţiile istorice concrete ale Chinei, au trasat linia generală şi sarcinile generale ale partidului nostru în perioada de trecere. Partidul Comunist Chinez mobilizează poporul întregii noastre țări, chemîndu-l să depună toate eforturile în lupta pentru realizarea sarcinilor fundamentale ale primului plan cincinal, pentru realizarea treptată, într-o perioadă relativ îndelungată, a industrializării socialiste a țării, pentru realizarea treptată a transformării socialiste de către stat a agriculturii, producţiei meşteşugăreşti, comerţului şi industriei particulare orcinile fundamentale ale primului plan cincinal constă în a concentra eforturile principale pentru dezvoltarea industriei grele în vederea creării bazei necesare industrializării ţării şi asigurării apărării naţionale; pregătirea în concordanţă cu acestea, a cadrelor necesare operei de construcţie; dezvoltarea transportului şi comunicaţiilor, a industriei uşoare, agriculturii şi comerţului; promovarea treptată a cooperativizării agriculturii şi producţiei meşteşugăreşti; efectuarea transformării socialiste a industriei şi comerţului particular; asigurarea creşterii treptate şi sistematice a greutăţii specifice a sectorului socialist în economia naţională şi ridicarea treptată pe baza dezvoltării producţiei a nivelului de viaţă materială şi culturală a poporului. Planul de stat pe primul an (1953) al planului cincinal a fost îndeplinit şi depăşit; a fost îndeplinit şi depăşit de asemenea şi planul pe primul semestru al anului 1954. Datorită dezvoltării necontenite a construcţiilor capitale, au fost create noi ramuri moderne de industrie. Potrivit statisticilor recent întocmite, producţia globală a industriei şi agriculturii ţării noastre în 1953 a crescut aproapede două ori faţă de 1949, iar greutatea specifică a industriei moderne în economia naţională a crescut pînă la 31,2 la sută, pe cînd în 1949, aceasta era numai de 17 la sută. Producţia principalelor produse agricole şi industriale a depăşit nivelul cel mai înalt atins vreodată în istoria ţării noastre. În 1953, greutatea specifică a industriei de stat (inclusiv industria locală de stat) în producţia globală a industriei moderne şi a manufacturii meşteşugăreşti era de 53 la sută, pe cînd în 1949 aceasta atingea numai 34 la sută. Valoarea producţiei sectorului mixt (sectorul capitalismului de stat) in producţia globală a industriei moderne şi manufacturii meşteşugăreşti a reprezentat în 1953, 6 la sută faţă de 2 la sută în anul 1949. Greutatea specifică a Comerţului de stat şi a celui cooperatist în volumul total de desfacere a mărfurilor din întreaga Chină a crescut în 1953 pînă la aproximativ 59 la sută, în timp ce in 1950 aceasta reprezenta doar 19 la sută. Toate acestea arată că sectorul socialist deţine o poziţie cu adevărat predominantă în industria şi comerţul ţării noastre. Paşi însemnaţi au fost făcuţi înainte şi în opera de transformare socialistă a agriculturii , gospodăriile ţărăneşti încadrate în brigăzile de într-ajutorare în muncă şi în cooperative, reprezintă deja aproximativ 60 la sută din numărul total al gospodăriilor ţărăneşti din întreaga ţară, iar numărul cooperativelor de producţie agricolă a crescut la 100.000. Odată cu dezvoltarea economiei, viaţa poporului se îmbunătăţeşte treptat. In 1952 salariul mediu al muncitorilor şi funcţionarilor din întreprinderile ce aparţin ministerelor industriale de pe lingă Guvernul Popular Central a crescut cu 11 la sută faţă de 1951, iar in 1953, salariul mediu al muncitorilor şi funcţionarilor de la întreprinderile de stat a sporit cu aproximativ 5 la sută faţă de 1952. Puterea de cumpărare a populaţiei, atlt de la oraşe cît şi de la sate, a crescut cu aproape 75 la sută în 1953, faţă de 1950. Deşi în cei cinci ani care au trecut de la proclamarea Republicii Populare Chineze ţara noastră a obţinut realizări uriaşe, totuşi în munca noastră există încă greutăţi şi lipsuri. Astfel, de pildă, în domeniul construcţiei industriale munca de planificare este încă nesatisfăcătoare, în unele instituţii şi întreprinderi există incă cazuri de risipă a fondurilor, mai ducem lipsă de cadre tehnice, iar folosirea tehnicii este nesatisfăcătoare. De aceea, trebuie să muncim cu şi mai multă dirzenie pentru a învinge fel de fel de greutăţi care ne stau în cale, să luptăm pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat pe anul acesta şi să ne pregătim pentru realizarea planului de stat pe anul 1955. In domeniul agriculturii sarcina grea ce ne revine este de a înlătura urmările dezastruoase ale calamităţilor naturale şi să luptăm pentru îndeplinirea planului de producţie agricolă pe anul acesta. Tovarăşi I ■» In relaţiile internaţionale din momentul proclamării sale, Republica Populară Chineză duce neclintit o politică externă de pace. Ţara noastră este dispusă să stabilească şi să dezvolte relaţii diplomatice cu orice ţară pe baza principiilor egalităţii în drepturi, avantajului reciproc şi respectării reciproce a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii naţionale. Republica Populară Chineză se pronunţă consecvent pentru scopurile nobile ale păcii în lumea întreagă şi ale progresului omenirii. Este o mare mîndrie pentru poporul chinez că între ţara noastră şi vecina sa, marea Uniune Sovietică, s-a încheiat o alianţă trainică şi s-a stabilit o prietenie frăţească de nezdruncinat, că prietenia frăţească şi solidaritatea dintre ţara noastră şi ţările de democraţie populară din Asia şi din Europa se întăresc pe zi ce trece, toate acestea constituind pentru lumea întreagă o pildă strălucită a unor relaţii internaţionale de tip nou. Se dezvoltă relaţiile de colaborare, prietenie şi pace ale ţării noastre cu statele asiatice, mai ales cu India, Birmania şi cu Indonezia. Cele cinci principii: respectarea reciprocă a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii, neagresiunea, neamestecul unei ţări în afacerile interne ale celeilalte ţări, egalitatea şi avantajul reciproc, coexistenţa paşnică, cuprinse în declaraţiile comune ale premierilor Chinei şi Indiei şi primilor miniştri ai Chinei şi Birmaniei au fost primite cu bucurie de podarele multor state din Asia şi din lumea întreagă. Ţara noastră a şi stabilit relaţii diplomatice cu 25 ţări, care au la un loc o populaţie de un miliard de oameni. Se dezvoltă tot mai mult relaţiile economice şi culturale ale ţării noastre cu celelalte ţări. In cei cinci ani ce s-au scurs de la proclamarea R. P. Chinez, poporul nostru a obţinut alături de popoarele din Asia şi din lumea întreagă, victorii însemnate în lupta pentru apărarea păcii în Asia şi în lumea întreagă, pentru slăbirea încordării internaţionale. Încetarea războiului din Coreea şi restabilirea păcii în Indochina, au întărit convingerea popoarelor că pacea va învinge războiul. In urma Conferinţei de la Geneva, se observă o nouă slăbire a încordării internaţionale, tot mai mulţi oameni de stat burghezi din ţările capitaliste recunosc principiul coexistenţei paşnice întrebările cu sisteme sociale şi politice diferite. Spiritul tratativelor ca mijloc de rezolvare a chestiunilor internaţionale litigioase a pătruns adînc in inimile oamenilor. Toate popoarele şi toate guvernele care năzuiesc într-adevăr spre pace şi care apără suveranitatea şi independenţa propriilor lor ţări nu pot să ig-4 noreze aceste fapte. Dar cercurile agresive din S.U.A. nu renunţă la orientarea lor războinică şi la ostilitatea arătată patriei noastre. Aceste cercuri crează blocuri militare in Asia de sud-est. Ele folosesc intens clica trădătoare a lui Cian Kai şi care s-a cuibărit în Taiwan pentru a săvîrşi acţiuni diversioniste şi operaţiuni militare împotriva Chinei continentale şi regiunilor de pe litoralul ei, pentru a tulbura viaţa paşnică a poporului nostru. Toate acestea urmăresc intensificarea amestecului imperialiştilor în afacerile interne ale Chinei şi ale altor popoare ale Asiei. Guvernul Republicii Populare Chineze a declarat în repetate rinduri că Taiwanul este un teritoriu inalienabil, sfînt și intangibil al Chinei și că el nu va tolera în nici un caz ocuparea Taiwanului de către Statele Unite ale Americii. Poporul chinez trebuie să elibereze neapărat Taiwanul. Atlt timp cît nu vom elibera Taiwanul, teritoriul nostru nu va fi întreg, nu va fi creată atmosfera necesară pentru izblnda construcţiei paşnice în ţara noastră, nu va fi asigurată pacea în Extremul Orient şi în întreaga lume. Cauza eliberării Taiwanului, a apărării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statului nostru, a apărării păcii în Extremul Orient şi nu întreaga lume este dreaptă. Cauza noastră dreaptă nu numai că uneşte strîns întregul popor al Chinei, dar ea obţine şi sprijinul tuturor prietenilor de peste hotare ai Chinei Populare. Trecînd în revistă marile sale victorii şi cuceriri, poporul chinez îşi exprimă recunoştinţa faţă de Uniunea Sovietică, faţă de ţările de democraţie populară şi întreaga omenire progresistă pentru ajutorul, sprijinul şi simpatia lor faţă de R. P. Chineză. O uriaşă importanţă pentru dezvoltarea ţării noastre are ajutorul dezinteresat al marii Uniuni Sovietice. Prietenia şi sprijinul pe care poporul român îl acordă poporului nostru, ne însufleţesc în lupta pentru pace şi socialism. Cu mulţi ani în urmă, înainte de eliberarea Chinei şi a României, atunci cînd forţele patriotice din cele două ţări duceau lupte grele pentru eliberare, între popoarele celor două ţări s-a stabilit o prietenie sinceră bazată pe simpatie şi sprijin reciproc. Proclamarea Republicii Populare Chineze şi a Republicii Populare Române a deschis o eră nouă în dezvoltarea relaţiilor de prietenie între popoarele chinez şi român. In ultimii ani, prin încheierea acordurilor culturale comersetate şi de colaborare tehnico-ştiinţifică, prietenie, colaborarea şi asistenţa mutuală între ţările noastre se dezvoltă sistematic, pe zi ce trece. Im cei cinci ani ce stau scurs de la proclamarea R.P. Chineze 1.100 de soli al culturii ţărilor noastre au făcut vizite reciproce. Au fost organizate peste zece expoziţii mari şi mici, peste cincizeci de opere literare şi politice au fost traduse în limbile celor două ţări. Volumul comerţului şi al colaborării tehnico-ştiinţifice sporeşte tot mai mult între ţările noastre. In universităţile din Republica Populară Romînă studiază studenţi chinezi, In întreprinderile industriale române fac practică tehnicieni chinezi. Pe şantierele de construcţie din China funcţionează maşini romîneşti, iar în minele ţării noastre lucrează tehnicieni romîni. Prieatenia trainică dintre popoarele ţărilor noastre, succesele şi realizările lor le însufleţesc să meargă tot înainte spre victorie. Solidaritatea şi relaţiile de prietenie difiliare ţările noastre constituie o contribuţie însemnată la întărirea forţelor lagărului păcii, democraţiei şi socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică. Astăzi, cînd poporul nostru îşi sărbătoreşte glorioasa sa aniversare, trecînd în revistă rezultatele muncii sale, el ţine să exprime poporului frate român sen- timentele de prietenie sinceră şi frăţească pe care i le poartă şi să-l felicite pentru realizările uriaşe obţinute în ultimii zece ani sub îndrumarea Partidului Muncitoresc Român, a Guvernului R.P.R. şi a încercatului conducător al poporului romín, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Trăiască prietenia frăţească, veşnică între poporul chinez şi poporul romín. Trăiască conducătorul poporului chinez, tovarăşul Mao Tzedum, şi conducătorul poporului romín, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu.Dej ! Trăiască succesele strălucite obţinute de forţele păcii şi democraţiei, în frunte cu Uniunea Sovietică, în lupta pentru apărarea păcii în lumea Întreagă ! Festivalul filmului chinez din cadrul „Festivalului filmului Chinez“, organizat cu prilejul împlinirii a 5 ani de la proclamarea R. P. Chineze, la cinematograful „Patria" a fost prezentat joi seara filmul artistic „Scrisoarea cifrată". Această nouă producţie a studiourilor cinematografice din R.P. Chineză redă eroismul unui băieţaş, fiu de păstor, care trimis de tatăl său să ducă o scrisoare secretă comandantului unui detaşament al Armatei Populare Chineze de Eliberare, se strecoară cu dibăcie prin poziţiile inamicului şi izbuteşte să-şi ducă la îndeplinire primejdioasa misiune. Filmul emoţionează prin autenticul situaţiilor, prin jocul excepţional al copilului. Filmul artistic chinez „Scrisoarea cifrată“ este realizat în studiourile cinematografice din Şanhai după scenariul lulian Ciuisian. Regia filmului aparţine lui Si Hui, iar muzica a fost compusă de Huan Ji-dan. Din distribuţie fac parte Tzai Yuan-yuan, Sun Si, Cian Yui, Cin Po-sun, Tien Sun şi alţii Filmul „Scrisoarea cifrată“ a fost primit cu căldură de spectatori. (Agerpres) Vizitele solilor artei chineze la uzinele „Mao Tze-dun" din Capitală Joi dimineață, membri ai Ansamblului de cântece și dansuri al Armatei Populare Chineze de Eliberare, în frunte cu generalul Cen I, au vizitat uzinele „Aiao Tze-dun“ din Capitală. După ce au vizitat uzinele, în cadrul unui miting, oaspeţii au primit ca amintire din partea muncitorilor uzinelor „Mao Tze-dun“, macheta unui cazan de Înaltă tensiune, lucrare distinsă cu Premiul de Stat. A urmat apoi un program artistic prezentat de solii artei chineze, care a fost îndelung aplaudat de cei prezenţi. (Agerpres) Pag. Nt Expoziţii ale cărţii chineze Cu prilejul împlinirii a 5 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze, Centrul regional de librăria şi difuzare a cărţii a organizat la Iaşi, Roman, Huşi, Vaslui, Paşcani, expoziţii şi vitrine ale cărţii chineze. Zilnic, aceste expoziţii sunt vizitate de suta de cumpărători. In ultimul timp, prin librăriile ieșene au fost vindute numeroase exemplare din operele lui Mao Tze-dun, lucrări ale scriitorilor din R. P. Chineză, printre care „Răsare soarele deasupra rîului Sangan“ de Din Lin, „Deceniu furtunos“ de Huan-ai, „Fiii şi fiicele Chinei“ de Juan Tzin şi Cun Tziue şi altele. De asemenea, oamenii muncii mani- festă mult interes pentru cărţile scriitorilor noştri şi ale celor din alte ţări, care au vizitat R.P. Chineză. ★ Vineri, 1 octombrie 1954, cu prilejul celei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze şi în cadrul săptămînii Culturii Chineze, are loc la Librăria Noastră nr. 1 din Calea Victoriei nr. 43—45, la ora 18, deschiderea festivă a bazarului Cărţii Chineze. Guvîntul de deschidere va fi rostit, de poetul Eugen Frunză, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R.