Munca, aprilie 1955 (Anul 11, nr. 2318-2343)

1955-04-01 / nr. 2318

Proletari din toata ţările, uniţi-vâ! Anul XI. — nr. 2318 VINERI 1 APRILIE 1955 ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. 4 pagini — 20 bani In Întrecere pentru reuşita muncilor agricole de primăvară Timpul prielnic a permis începerea muncilor agricole de primăvară în întrea­ga ţară. In prezent, în mai toate regiu­nile, oamenii muncii de pe ogoare desfă­şoară bătălia însămînţărilor, pun ba­zele unei recolte bogate în acest an. Co­lectivele de muncă din gospodăriile agri­cole de stat şi staţiunile de maşini şi tractoare, colectiviştii şi întovărăşită, cît şi ţăranii muncitori cu gospodării indivi­duale, îşi pun ca ţel depăşirea sarcinilor cu privire la creşterea recoltei medii la hectar, la sporirea producţiei de cereale, de plante tehnico-industriale etc. Prin succesele realizate zi de zi, oamenii muncii de pe ogoare asigură îndeplinirea sarcinii pusă de partid şi guvern, de a se obţine în acest an 10 milioane tone grîu şi porumb şi o producţie medie pe ţară de cel puţin 2000 kg porumb boabe la hectar. Bazele unei recolte bogate se pun — aşa după cum ne învaţă ştiinţa agroteh­nică şi experienţa înaintată — prin efec­tuarea la timpul optim a îtrasămîn­tărilor de primăvară. Primăvara întîrziată din acest an cere ca într-o perioadă scurtă de timp să se execute un mare şi complex volum de lucrări. In prezent, principalul constă tocmai în a se efectua însămînţă­­rile într-un timp cît mai scurt, în a se asigura un sistem just de lucrare a solu­lui, în a se aplica larg cuceririle ştiinţei şi experienţa înaintată şi a se obţine folo­sirea, cu o înaltă productivitate, a teh­nicii. In toate acestea un rol important îl au organizaţiile sindicale din agricultură. Acum, în perioada muncilor agricole de primăvară, problema desfăşurării la un înalt nivel a întrecerii socialiste capătă o însemnătate deosebită pentru stimula­rea eforturilor oamenilor muncii. Planul de măsuri elaborat de plenara C.C.S. pri­vind sarcinile sindicatelor în perioada muncilor agricole din primăvara şi vara anului 1955 cere activiştilor sindicali din S.M.T. şi G.A.S. să acorde o atenţie deo­sebită organizării întrecerii mecanizatori­lor — factor de care depinde în mare măsură ritmul si calitatea însăminţări­­lor. In întrecere, lucrul principal constă în a organiza justa folosire a tractoarelor în cele două schimburi, a crea condiţii pentru o înaltă productivitate a muncii mecanizatorilor, a obţine îndeplinirea nor­melor de către fiecare schimb şi a sarci­nilor zilnice de fiecare tractorist în parte, de toate atelajele remorcate de tractoare precum şi în a asigura, pe această bază, efectuarea lucrărilor agricole de primă­vară într-un termen scurt şi la un înalt nivel calitativ. încă din primele zile ale muncilor de primăvară, numeroase colective îşi înde­plinesc angajamentele socialiste luate în cinstea zilei de 1 Mai , în sensul că reduc termenul de însămînţare şi depă­şesc graficul lucrărilor. Gospodăriile a­­gricole de stat „Costache Burcă“ şi Moş­neni din regiunea Constanţa au termi­nat de pe acum — pe mari suprafeţe — însămînţarea culturilor cerealiere din prima urgenţă, efectuînd în acelaşi timp şi alte munci ca: aratul, crăpatul etc.„ Şi mecanizatorii din staţiunile de maşini şi tractoare ,,Remus Opreanu“, Castelu şi Valu lui Traian, tot din regiunea Con­stanţa, au realizat în proporţie de 30—40 la sută sarcinile de plan privind muncile agricole de primăvară. Succesele repurtate de aceste unităţi a­­gricole de stat şi de altele ca ele, se ex­­plică prin faptul că mecanizatorii aflaţi in întrecere au folosit cu pricepere tehni­ca înaintată obţinînd din partea maşini­­ lor un randament mai mare. In consfătu­irile de producţie organizate, organele ad­ministrative şi sindicale au adus la cu­noştinţa fiecărui mecanizator indicii de plan pe care îi are de îndeplinit şi au sprijinit respectarea graficului de desfăşurare a lucrărilor în toate sec­toarele de activitate. Extinderea ex­perienţei unor asemenea colective frun­taşe, care au obţinut bune rezultate, este o sarcină importantă şi de primă urgenţă a organizaţiilor sindicale. Practica arată că întrecerea socialistă se desfăşoară intens şi cu mare eficacitate acolo unde există organizată evidenţa muncii brigăzilor şi a fiecărui mecaniza­tor în parte. Evidenţa publică arată cine este fruntaş, experienţa cui trebuie folo­sită, pentru ca cei rămaşi în urmă să fie atraşi înainte, spre a se obţine un avînt general. La S.M.T. Mihai Viteazul, trac­toriştii din brigada condusă de utemistul Titus Obreja şi-au îndeplinit în întregime sarcinile de un an privind muncile agricole de primăvară. De asemenea, la gospodă­ria agricolă de stat „Dr. Ruset“, din re­­giunea Constanta, brigada de tractoare condusă de Petre Marin, lucrînd după metoda graficului orar, depăşeşte zilnic angajamentul luat cu 8—10 hantri. Suc­cesele acestor brigăzi se datoresc bunei­­organizări a muncii, străduinţei pe care mecanizatorii o depun pentru obţine­rea de indici înalţi în folosirea tractoare­lor şi agregatelor. Pe baza unei evi­denţe precise şi o­perative în cadrul brigăzilor de tractoare, activiştii sin­­dicali organizează scurte schimburi de experienţă. Seara, după terminarea lucrului, se ţin consfătuiri în care fruntaşii arată felul în care au lu­crat. Şeful de brigadă scoate la iveală deficienţele existente şi propune — ală­turi de ceilalţi mecanizatori — măsuri practice de înlăturare a lor. Acest lucru a permis ca rezultatele obţinute de me­canizatorii fruntaşi să nu fie izolate, ci ca toţi tractoriştii din brigadă să-şi de­păşească sarcinile de plan, obţinîndu-se astfel un avînt general. Comitetele de în­treprindere din gospodăriile agricole de stat şi staţiuni de maşini şi tractoare pot şi trebuie să asigure o largă publicitate întrecerii, să dezbată si să popularizeze in consfătuiri­le de producţie experienţa celor mai buni. Organizînd schimburi de experienţă, scoţînd ediţii-fulger ale foilor volante, ele pot face ca experienţa poziti­vă să devină un bun al tuturor. Factor important în obţinerea de recolte bogate este permanenta preocupare pen­tru o calitate corespunzătoare a lucrărilor agricole. Organizaţiile sindicale din gos­podăriile de stat sînt datoare să arate brigăzilor de cîmp că un obiectiv princi­pal al întrecerii socialiste trebuie să fie însămînţarea de seminţe selecţionate şi tratate, cărora li s-a încercat puterea de germinaţie. întrecerea socialistă dintre brigăzile de cîmp trebuie să aibă la bază — în afară de respectarea diferitelor epoci pentru însămînţări — introducerea pe scară largă a experienţei înaintate şi a metodelor care duc la o creştere a pro­ducţiei medii la hectar: semănatul în rîn­­duri încrucişate, dese şi în benzi a păioa­­selor şi în cuiburi aşezate în patrat a culturilor prăşitoare. Calitatea corespun­zătoare a însămînţărilor este determinată şi de felul cum se ocupă de această pro­blemă inginerii şi tehnicienii. In agricul­tura noastră lucrează în prezent mii de ingineri şi tehnicieni agronomi, care aju­­tă dezvoltării agriculturii. Sfaturile lor bune, bazate pe cunoaşterea agrotehnicii şi a condiţiilor locale, trebuie să fie ascultate. Organele sindicale au dato­ria să sprijine creşterea a­utorităţii agro­nomilor. In mod greşit se procedează în unele locuri unde nu se ţine seama de indicaţiile juste ale agronomilor — mai ales în ceea ce priveşte termenele optime de însurmînţare — şi se dau alte indica­ţii, care nu au nimic comun cu agrotehni­ca. Activiştii sindicali trebuie să vegheze ca nici o brigadă de cîmp sau de trac­toare să nu rămînă în afara controlului şi ajutorului acordat zi de zi de către in­ginerii şi tehnicienii agronomi. Obţinerea unui ritm susţinut şi a unei calităţi superioare a muncilor de cîmp este strîns legată de grija pe care trebuie s-o manifeste organele sindicale pentru buna deservire social-culturală a mecani­zatorilor din­ gospodăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi tractoare. Este vorba ca brigăzile de tractoare şi cele de cîmp să aibă asigurate cazare şi alimentaţie bună şi condiţii culturale co­respunzătoare. Organele sindicale sunt datoare să exercite un control permanent pe teren, la locul de producţie al brigă­zilor, luînd măsuri împreună cu conduce­rea administrativă pentru înlăturarea lip­surilor ce se ivesc în această direcţie, începerea muncilor agricole de primă­vară a dezvăluit că în unele gospodării a­­gricole de stat şi staţiuni de maşini şi tractoare există deficienţe organizatorice. Conducerea unor S.M.T. consideră pozitiv faptul că brigăzile de tractoare au şi ie­şit în cîmp. Asta nu e totul însă. La S.M.T. Frumuşica, unele tractoare, după cîteva brazde trase, s-au defectat, din cauza reparaţiilor necorespunzătoare. La S.M.T. Băileşti, regiunea Craiova, itinera­­riile s-au stabilit birocratic, unele brigăzi avînd deplasări în gol, fapt ce duce la în­­tîrzieri în efectuarea însămînţărilor si la un consum ridicat de carburanţi şi lubre­­fianţi. In acest timp, activişti ai comite­tului sindical regional agricol stau în oraş unde „pregătesc“ şedinţe, în loc să-şi­ desfăşoare munca pe teren. Fiecare sta­ţiune de maşini şi tractoare trebuie să lupte cu hotărire pentru îndeplinirea obli­gaţiilor pe care şi le-a asumat în contrac­tele de lucrări încheiate cu gospodăriile agricole colective, cu întovărăşirile şi cu ţăranii muncitori cu gospodării individu­ale şi, în această direcţie, activiştii sindi­cali trebuie să-şi aducă contribuțiiia. In întîmpinarea zilei de 1 Mai, oamenii muncii din unităţile agricole de stat şi-au sporit angajamentele în cadrul luptei pentru efectuarea într-un timp scurt şi de bună calitate a lucrărilor ce le revin. Spri­jinind iniţiativa creatoare, aplicarea me­todelor înaintate de muncă, dezvoltînd multilateral întrecerea socialistă, organele sindicale pot contribui efectiv la crearea unui mai mare avînt, care să asigure suc­­cesul muncilor agricole de primăvară. Tot mai multe semnături pe Apelul de la Viena ! Cetăţenii patriei noastre continuă să ■semneze Apelul Consiliului Mondial al IPăcii. Alte mii de semnături se adaugă ■celor aproape 11 milioane strînse pînă a- acum pe Apel — semnături, care vorbesc Idespre hotărîrea tot mai dirză a fiecărui b­c cinstit din tara noastră de a apărat,cu ■fermitate pacea, de a zădărnici planurile Imaniaciior războiului atomic. I „Toţi salariaţii întreprinderii noastre au Isemnat Apelul“ ; „Toţi locuitorii comunei Inoastre au semnat pentru pace“. Panouri Işi afişe cu asemenea inscripţii pot fi vă- Izute astăzi în sute şi mii de întreprinderi, I comune şi sate din regiunea Timişoara. iNumai în raionul Timisoara. Apelul păcii la fost semnat la sate de peste 72.000 de Itărani muncitori romîni, maghiari, ger- rmani, sîrbi. Cu aceeaşi hotărire au sem- Inat Apelul locuitorii romîni și cei aparţ'" Inînd minorităţilor naţionale din raioanele­­Deta, Lugoj, Moldova Nouă şi altele. • In numeroase adunări populare sau mergînd din casă în casă, cele 2.095 de echipe ale păcii au strîns în întreaga re­giune, pînă la 27 martie, 583.302 semnă­turi pe Apei. Cohdamnînd cu indignare uneltirile ce­lor ce pregătesc războiul, atomi?... peste 433.000 de cetăţeni din regiunea Galaţi şi-au aşternut pînă acum semnăturile lor pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii. In prezent, în majoritatea comunelor şi satelor din regiune acţiunea de strîngere a semnăturilor a fost terminată. De la începutul campaniei au fost organizate 2.177 de adunări şi 1.327 de sfaturi ale păcii, la care au participat aproape 300­ 000 de cetăţeni. Un sprijin preţios la stingerea semnăturilor leau adus peste 7­200 de echipe formate de cetăţeni. Totodată au fost realese 944 comitete de luptă pentru pace. (Agerpres). Lăcătuşul Gheorghe Bîndea de la uzi­nele „Vasile Roaită“ din Bucureşti şi-a cîştigat încrederea şi stima colectivului, mai ales pentru grija ce o are faţă de ri­dicarea calificării tinerilor. Iată-l in clişeul nostru d­înd explicaţii amănunţite tînărului Petre Gherbezeanu asupra modului cum trebuie ajustat şi montat un lagăr de la o tocătoare de nutreţ. Fotografia MARIA RADU ORAŞUL STALIN (coresp. „Munca“). Luptind pentru realizarea cu succes a planului cincinal, colectivul uzinelor me­talurgice „Steagul Roşu“ din localitate ridică necontenit productivitatea muncii. Experienţa îndelungată în producţie a do­vedit că printr-o mai justă folosire a a­­gregatelor se poate obţine oţel mai bun şi în cantităţi mult mai mari. De aceea, oţelarii de­­aci acordă atenţia cuvenită în­treţinerii dup­­oanelor precum şi instala­ţiilor de deservire­­a acestora. După fie­care şarjă elaborată ei cercetează atent starea agregatelor şi nivelează vetrele cuptoarelor. Prin aceasta se înlesneşte mult realizarea angajamentelor în între­cerea socialistă ce se desfăşoară în cin­stea zilei de 1 Mai între echipele de oţe­­lari. Fruntaş în întrecere este prim-oţe­­larul Vas­­ile Sultan de la cuptorul Martin, care împreună cu echipa sa elaborează aproape zilnic o şarjă peste prevederile planului. De un ajutor preţios în sporirea produc­tivităţii muncii oţelarilor sunt şi metodele avansate. De cur­înd, ei au introdus me­toda de elaborare rapidă a sarjelor. Cu ajutorul acesteia, oţelarii de la cuptorul Martin au reuşit să reducă timpul de elaborare a unei sarje de la 7,57 ore, la 5,50 ore, realizînd ast­fel zilnic, cîteva tone de otel lichid peste plan, ceea ce înseamnă o sporire,a productivităţii muncii de 25 la sută. Pentru a sprijini eforturile oamenilor, colectivul de tehmicieni all sectorului oţe­­lărie, din care face parte şi tînărul ingi­ner Sergiu Levandovschi, şef al secţiei de elaborare, a luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice. Aşa, de exemplu, s-a înfiinţat o echipă specială care asi­gură şi pregăteşte dinainte materialul de topit pentru cel puţin 2 şarje. De aseme­nea, s-a întocmit un plan de colaborare cu secţia de formare, pentru a se trimite la timp forme de turnare pe platforma cuptoarelor. Filatoarea Geta Nicolau de la fabrica „Filimon Sîrbu" din Galaţi era dornică să sporească producţia de fire la locul ei de muncă. Ajutată de colectiv, ea a început să lucreze la două părţi de ring şi astfel succesele obţinute au fost însemnate. In 26 zile ale lunii martie, ea a reuşit să dea aproape 300 kg fire de bumbac peste plan şi să îmbunătăţească cu 1,5 la sută calitatea lor. Fotografia P. COZIA IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI Noi succese pentru îndeplinirea Cincinalului Zilnic o şarjă peste plan Şi-au îndeplinit sarcinile din planul cincinal Printre colectivele care şi-au îndepli­nit sarcinile fixate de planul cincinal se găseşte şi colectivul Institutului „Pas­teur“ din Capitală. Institutul „Pasteur“ din Capitală a luat o largă dezvoltare în anii puterii popu­lare. In locul celor cîteva laboratoare su­mar utilate, a fost înfiinţat un institut no­u, cu zeci de laboratoare, camere de sterilizări, zeci de camere de fiolai, ca­mere în care se ţin animalele de expe­rienţă. Condiţiile optime create Institutului „Pasteur“ au avut ca rezultat dublarea numărului produselor biologice fată de numărul produselor din anii regimului burghezo-moșieresc. Astăzi, institutul prepară multe produse a căror lipsă în regimul trecut avea ca urmare pierderea în fiecare an a unui mare număr de ani­male. In ultimii ani, volumul preparatelor produse în institut a crescut considerabil. Astfel, faţă de anul 1949, producţia de preparate a crescut cu 256 la sută, iar la unele preparate importante, ca de exem­plu vaccinul antipestos porcin, pînă la 1.000 la sută. Documentaţia tehnico-ştiinţifică sovie­tică constituie un sprijin preţios în munca cercetătorilor institutului, pentru perfec­ţionarea metodelor de preparare a seru­rilor. Institutul „Pasteur“ prepară astăzi serul antipestos cu eficacitatea cea mai ridicată dintre serurile de acest­­fel pro­duse în alte ţări. (Agerpres) In număr­ul de azi : BRIGADA „PE ŞLEAU!“ IN VIZITA LA UNELE INSTITUTII CULTURALE ALE SINDICATELOR DIN BACAU. (part. 2-a) I. Alexandrescu : însemnări dintr-o călătorie U Baia Mare (pag. 2-a) DIN ACTIVITATEA ORGANELOR SINDI­CALE — Constanţa Dianu: Aportul grupei sindicale în organizarea vie a întrecerii (pag. 3-a) V. Stamate: Ca se petrece în Vietnamul de sud (pag. 3-a) DIN EXPERIENŢA UNITĂŢILOR AGRICOLE DE STAT CIŞTIGATOARE A STEAGULUI ROŞU DE PRODUCŢIE PE ANUL 1954 — Cincinat Sîrbu: Un mare şi complex vo­lum de lucrări mecanizate (pag. 3-a) Din mişcarea sindicală mondială (pag. 3-a) V. Korlonov: Popoarele să fie cruțate de pri-­­mejdia războiului atomic (pag. 4-a)" In întreprinderile şi Instituţiile din Capitala patriei noastre, oamenii muncii se străduiesc să Intlmpine ziua de 1 Mai cu frumoase succese In muncă, care să ajute la realizarea înainte de termen a sarcinilor ce le revin din primul nostru plan cincinal, a Motoarele cu com­bustie internă care acţio­nau compresoarele folo­site în diferite scopuri în G.A.S. şi S.M.T. şi care se fabricau la uzinele „Rákosi Mátyás“ prezen­tau inconvenientul că erau prea voluminoase, iar fa­bricarea şi transportul lor necesitau cheltuieli mari. In urma muncii neobosite a unui colectiv de muncitori şi tehnicieni din frunte cu tov. M. Tă­­băcuţă, s-a început pro­ducerea în serie a com­­presoarelor alimentate de motoare electrice. Odată cu chiulasele, arborii şi alte piese de schimb pen­tru maşinile agricole, noile electrocompresoare vor lua drumul spre dife­rite unităţi agricole din ţară.­­ Iniţiativa fruntaşu­lui în întrecerea socia­listă Nicolae Militaru s-a extins în rîndurile co­­lectivului fabricii de în­călţăminte ,,Nicolae Băl­­cescu“. Din economiile realizate, muncitorii de aici se străduiesc să dea tot mai multe bunuri de larg consum. De aseme­nea, prin aplicarea pe bandă rulantă a uscăto­rului cu raze inf­ra­roşii, timpul de uscare a încăl­ţămintei se reduce de la 24 ore la 20 minute, ceea ce permite scurtarea cu o zi a ciclului de fabrica­ţie. Colectivul de la tăbă­­căria vegetală, aflat în întrecere, se străduieşte să termine lucrările pen­tru amenajarea unei in­stalaţii care să permită tăbăcitul pieilor pe bază de crom, aluminium şi tanin. Noul procedeu, ela­borat de un colectiv de ingineri şi tehnicieni de la Institutul de cercetări din cadrul Minister­ului Industriei Uşoare, este deosebit de interesant şi avantajos sub raportul materialului folosit.­­ Incinta fabricii „Bela Brainer“ s-a transformat într-un vast şantier. Pe terenul care pînă nu de mult servea depozitării deşeurilor, au început a­­cum lucrările pentru con­struirea uneia dintre cele mai moderne boiangerii din ţară. Aici va fi insta­­lat un hidrofor care va deservi boiangeria şi va alimenta cu apă potabilă întreaga fabrică. Proce­sul de producţie fiind complet mecanizat va uşura considerabil munca oamenilor, iar calitatea vopsitului se va îmbună­tăţi simţitor. La sectorul stricuri este o animaţie neobişnuită. Se procedează la ream­­plasarea utilajului pentru asigurarea continuităţii procesului de producţie. In urma noii dispuneri a maşinilor se evită încruci­şările şi retururile de mărfuri, care creau neajunsuri muncitorilor de aici.­­ Inginerii Dumitru Barbu şi F. Kallerman, de la fabrica de ulei „Filimon Sîrbu“ au parti­cipat nu cu multă vreme în urmă la un schimb de experienţă organizat în­­tr-una din întreprinderile producătoare de marga­­rină din R. Cehoslovacă, întorşi în ţară ei au con­dus lucrările de instalare a unui ansamblu de ma­şini care să permită fabricarea margarinei, începutul a fost greu. Cu timpul însă, rezulta­tele s-au arătat a fi din­tre cele mai frumoase. Direcţia tutelară din ca­drul Ministerului Indus­triei Alimentare a apro­bat fabricarea margari­nei, care de altfel a si fost pusă in vînzare. MARIA CHIȚU înainte de termen PITEŞTI (coresp. „Munca“). — In schelele si oficiile petrolifere din regiu­nea Piteşti întrecerea socialistă în întîm­­pinarea zilei de 1 Mai se desfăşoară cu intensitate. Lucrînd după noua tehnologie sovietică, a forajului cu apă, numeroase brigăzi reuşesc să realizeze viteze comer­ciale mărite și o productivitate înaltă. Aceasta a făcut dos­ar ca oficiul 11 foraj “,-şi îndeplinească sarcinile primului tri­mestru din acest an încă din ziua de 27 martie. Brigăzi ca cele conduse de tova­răşii Ion Mirea, Vasile Sorescu şi Ion Călinei sunt fruntaşe în lupta pentru plan, sondele la care au lucrat au fost ■late cu mult înainte de termen produc­ției. O productivitate sporita Zilei de 1 Mai, colectivul uzinelor „Re-’ publica” din Capitală, i-a închinat o nouă şi preţioasă victorie. La 28 martie ei au realizat în întregime planul de producţie pe trimestrul I al anului 1955 — ultimul an al cincinalului. In urma folosirii în muncă a metodelor de lucru înaintate de către un număr tot mai mare de muncitori, productivitatea muncii a crescut pe luna februarie cu 6,5 la sută în loc de 3 la sută cît era anga­jamentul, reducîndu-se cu 1,25 la sută preţul­ de cost. Pe aceeaşi perioadă la uzi­nele „Republica“ s-au economisit mate­riale în valoare de 400.000 lei. Ion Ghercioiu corespondent voluntar 4 aprilie—a zecea aniversare a eliberării Ungariei Oamenii muncii din R. P. Ungară obţin noi realizări încă de la începutul anului, oamenii muncii din R. P. Ungară au pornit cu însufleţire întrecerea în cinstea celei de a zecea aniversări a eliberării patriei lor. Scopul­­întrecerii este ca prin îndeplinirea şi de­păşirea planului de producţie­ să se contribuie la în­tărirea patriei, la construirea socialismului în R. P. Ungară. Tot în cinstea marii sărbători a fost iniţiat un schimb de onoare la care au participat muncitorii de pe întreg cuprinsul Ungariei. La trestul carbonifer din Borsod au fost asigurate toate condiţiile de muncă pentru ca minerii să-şi poa­tă îndeplini angajamentele luate. La mina din Sa­­joszentpéter s-au asigurat condiţii tehnice care sunt menite să sporească productivitatea muncii. Colecti­vul atelierului pentru repararea utilajului minier şi-a luat angajamentul să execute la timp repararea maşinilor pentru forarea peretelui de cărbune, să repare motoarele electrice şi să confecţioneze 300 la­căte pentru cablurile de tracţiune în mină. Minerii de La puţul rar. 2 din Feketevölgy al trestu­­lui carbonifer din regiunea Borsod depăşesc cu re­gularitate planul de producţie. In luna februarie ei au reuşit să reducă cu 5 forinţi, în comparaţie cu lu­nile precedente, cheltuielile de extracţie a unei tone de cărbune. Continuînd să aducă raţionalizări în muncă, în luna martie minerii au obţinut o nouă re­­du­cere de 1,5 forinti, astfel încît faţă de începutul anului ei au redus preţul de cost al unei tone de căr­bune în total cu 6,5 forinti. Muncitorii de la combinatul metalurgic „Mátyás Rákosi“ din Csepel şi-au luat angajamentul să de­păşească cu IZOOO.OOO forinti planul de producţie pe primul trimestru al anului şi să reducă preţul de cost cu 2,6 la­ sută. încă de la jumătatea lunii martie ei şi-au depăşit, angajamentul, obţinînd o depăşire de plan în valoare de 17,5 milioane forinti. In regiunea Borsod, cel mai mare centru al indus­triei grele din R. P. Ungară, se obţin însemnate suc­cese în muncă. Conştienţi de sarcinile care le revin în îndeplinirea planului, oţelarii de la uzinele side­rurgice din Ozd au dat pînă la 23 martie aproape 4.000 tone de oţel peste plan In prima decadă a lunii martie oţelarii din Borsodnádasd au îndeplinit pla­nul de producţie în proporţie de 123,6 la sută. La 31 martie a început funcţionarea de probă a noului combinat chimic din Borsod. In cadrul schim­bului de onoare, muncitorii de la acest combinat eru pus în funcţiune a doua instalaţie producătoare de oxigen. Muncitorii de la fabrica de oxid­ anhidru de alumi­niu din Almásfüzitö au îndeplinit angajamentul luat în cinstea zilei de 4 aprilie. Pînă la 16 martie ei au produs 300 tone de oxid anhidr­u de aluminiu peste plan şi şi-au luat un nou angajament, ca pînă la 4 aprilie să producă alte 100 tone din acest material. Cu mare însufleţire s-au avîntat în întrecere şi textilistele de la fabrica Goldberger din Budapesta, care în loc de 160.000 metri au ţesut pînă în prezent 221.000 metri de stofă peste plan. La secţia de fila­tură a acestei fabrici au fost toarse peste plan 23.120 kg de fire în loc de 14.000­ kg cît prevedeau anga­jamentele luate de muncitoare. Lucrătorii de la fabrica de aparate de telecomuni­caţie „Beloiannis“ din Budapesta au executat o co­mandă de 42 centrale telefonice de cel mai nou tip pentru export. Depășind cu regularitate norma, mun­citorii de la această fabrică au livrat comanda pînă la 31 martie. Feroviarii de la depoul de vest de locomotive din Budapesta muncesc cu mult avînt în cadrul întrecerii consacrate zilei de 4 aprilie. Brigăzile de deservire a locomotivelor au transportat pînă la 26 martie 710 mii tone de încărcătură peste plan. încă de la 8 mar­tie aceste brigăzi au îndeplinit planul pe primul tri­mestru al anului 1955, economisind ,3.600 tone de cărbune. Muncitorii de la fabrica de sticlă din Miskolc şi-au depăşit de asemenea sarcinile pe primul trimestru al anului 1955. Şi muncitorii ele pe ogoare întîmpină prin însem­nate succese în muncă aniversarea eliberării patriei lor. In judeţul Pest, 350 tractoare sunt folosite în ve­derea efectuării rapide şi în cele mai bune condiţiuni a însămîntărilor de primăvară. In multe sate din acest judet a început însămîntairea griului de primăvară In judeţul Bacs, tractoriştii de la S.M.T.-ul din Ke­rekegyháza au avat într-o singură zi 200 luc­ăre de pămînt. (Agerpres)­­ In clişee :(sus) Topitorii de la vechile uzine metalurgice „Ozdra“ au venit la Stalinvaros pen­tru a participa la elaborarea primei şarje a noului furnal înalt de la uzina metalurgică nr. 1 . (jos) O nouă construcţie a cincinalului: Institutul de seruri şi vaccinuri.

Next