Munca, mai 1955 (Anul 11, nr. 2344-2368)

1955-05-03 / nr. 2344

M­­if­itSli­n I Un aspect al tribunei centrale din Piaţa „I. V. Stalin“ în timpul demonstraţiei oamenilor muncii din Capitală Proletari din toate tarile, uniti-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. 4 pagini — 20 bani Anul XI,­­ nr. 2344 MARŢI 3 M­A­I 1955 Sub semnul internaţionalismului proletar, al dragostei şi recunoştinţei faţă de marea Uniune Sovietică, poporul nostru muncitor a sărbătorit ziua de 1 Mai, demonstrînd devotamentul său faţă de cauza păcii, hotărîrea sa de a îndeplini cu succes planul cincinal și planul de electri­ficare, de a merge înainte spre socialism sub victoriosul steag al Partidului Muncitoresc Român Măreaţa demonstraţie 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală Prima zi de mai 1955 a îmbrăcat ţara întreagă în veşmîntul sărbătoresc al marii zile internaţionale a celor ce mun­cesc, a frăţiei muncitorilor din toate ţă­rile. Ziua de 1 Mai a însemnat o încunu­nare a succeselor pe care oamenii muncii din Republica Populară Romînă le repur­tează în marea construcţie socialistă, o manifestare puternică a legăturii de ne­zdruncinat dintre partid, guvern şi popor, a ataşamentului fierbinte al celor ce muncesc din patria noastră faţă de cauza invincibilă a partidului — construcţia so­cialistă. o sărbătoare în inimile tuturor. Ca şi în ceilalţi ani, Piaţa Stalin, unde au loc tradiţionalele demonstraţii ale oa­menilor muncii, este bogat şi primăvăra­­t,e împodobită. Tribunele sunt îmbrăcate în roşu şi îm­­podobite cu verdeaţă şi flori de primăva­ră. Deasupra tribunei principale — chi­purile învăţătorilor omenirii muncitoare. Marx-Engels-Lenin-Stalin, încadrate de drapele roşii. Chemarea „Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a oameni­lor muncii, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările ‘ se poate citi de departe. Către acest loc de sărbătorire a mări­lor zile ale oamenilor muncii se îndreaptă acum mii de cetăţeni pentru a participa la mitingul consacrat zilei de 1 Mai. Incen sa­ sosească în tribune invitaţii­ membri ai C.C. al P.M.R., membri ai gu­vernului, ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor oamenilor muncii, personalităţi de frunte ale vieţii ştiinţifice, culturale şi artisti­ce, generali şi ofiţeri ai Forţelor Armate ale R.P.R., vecii, luptători ai mişcării muncitoreşti din ţara noastră, eroi ai muncii socialiste, oameni ai muncii fruntaşi din întreprin­deri şi instituţii. ,­­Sunt de faţă numeroşi oaspeţi din U.R.S.S., R.P. Chineză, Germania, India, Italia, R. P. Polonă, Suedia, R. Ceho­slovacă Norvegia, R. P. Ungară, Brazilia, Finlanda, Danemarca, R.P. Bulgaria, Chile, R.P.D. Coreeană, A­ger, Senegal, Maroc, invitaţi ai Consiliului Central al Sindicatelor, Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, Comi­tetului Femeilor Democrate. La ora 9, miile de oameni ai muncii salută cu ura­le puternice sosirea condu­cătorilor partidului şi guvernului. In tribuna oficială iau loc tovarăşii: Gh. Gheorghniu-Dej, dr. Petru Groza, Gh. Apostol, I. Ghişinevschi, M. B. Mitin, membru al Academiei de Stiinte a U.R.S.S., Al. Moghioroş, Chivu Stoica, Miron Constantinescu, general de armată Emil Bodnăraș, C. Pîrvulescu, P. Borilă, acad. prof. dr. C. I. Parhon, acad. prof. Traian Săvulescu, Lotar Rădăceanu, D. Petrescu, Ștefan Voitec, general-locote­­nent Gh. Pintilie, T. Iordăchescu, Stelian Rotaru, general-locotenent I. Tutoveanu, Cornel Fu­lver, Florian Dănălache, începe mitingul de 1 Mai al oamenilor muncii din Capitală. Fanfara intonează „Imnul partizanilor, păcii’“. Ia cuvîntul tov. Miron Constantinescu, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Cuvîntarea este des subliniată de aplauzele şi uralele oamenilor muncii, mărturie a dragostei şi ataşamentului profund al poporului muncitor faţă de partidul şi guvernul ţării noastre, faţă de politica de construire a socialismului şi de apărare a păcii. Calda chemare pe care partidul o a­­dresează oamenilor muncii, de a lupta mai departe cu tot mai mult avînt pentru dezvoltarea industriei grele, temelia dez­voltării întregii economii a ţării, pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat, pentru întărirea alianţei dinntre clasa mun­citoare şi ţărănimea muncitoare, pentru ridicarea producţiei agricole, este îmbră­ţişată cu entuziasm de participanţii la miting. Oamenii muncii îşi exprimă de aseme­nea prin ovaţii prelungite ataşările unul de neclintit faţă de lagărul păcii, demorc­a­­ţiei şi socialismului, în frunte c­e marea Uniune Sovietică, angajîndu-se să lupte necontenit pentru apărarea păcii, pentru întărirea ca­pi­citătii de apărare a patriei noastre. Mitingul oamenilor muncii a luat sfîr­­șit, (Continuare in pag. 2­ a) tovărășiri agricole, care au obtinut suc­cese importante în lucrările agricole, în producerea de recolte bogate la hectar, arătînd astfel drumul spre belşug al în­tregii ţărănimi muncitoare, drumul trans­formării socialiste a agriculturii. Pe baza succeselor obţinute în industrie şi agricultură, a creşterii considerabile a producţiei bunurilor de consum, s-a dezvol­tat reţeaua comerţului socialist şi coopera­tist, a crescut şi s-a dezvoltat schimbul de mărfuri între oraşe şi sate; astfel a de­venit posibilă, în decembrie 1954, desfiin­ţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele, iar recent reducerea de preţuri la unele articole alimentare şi industriale,­­ceea ce duce la o creştere a nivelului de trai al oamenilor muncii. Aprovizionarea oraşelor cu mărfuri ali­mentare şi a satelor cu mărfuri industria­le este din ce în ce mai bună. In scopul ridicării nivelului de trai şi a salariului real este necesară îndeplinirea şi depăşirea planului de stat, mărirea con­tinuă a producţiei, îmbunătăţirea calităţii şi sortimentelor produselor, creşterea­ pro­ductivităţii muncii, economisirea de ma­terii prime şi materiale, dezvoltarea între­cerii socialiste, aplicarea şi extinderea metodelor înaintate ale fruntaşilor în pro­ducţie, scăderea preţului de cost al pro­duselor. De o deosebită însemnătate în întărirea alianţei­­dintre, ctţisa­ muncitoare şi ţără­nimea muncitoare in lupta pentru redu­cerea preţului de cost al produselor este ridicarea producţiei agricole, terminarea cit mai repede şi în bune condiţii a însă­, milt ţărilor de primăvară. Pentru aceasta sunt mobilizate toate forţele partidului, ale clasei muncitoare şi ţărănimii muncitoare, toate mijloacele, tractoarele, semănătoare­le, alte maşini agricole şi atelajele. Co­mitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să-şi concentreze toate eforturile în­ această direcţie. Sprijinul multilateral pe care ţara noas­tră l-a primit din partea Uniunii Sovie­tice în ultimii 10 ani se lărgeşte mai mult prin acordarea de către Uniunea So­vietică de ajutor tehnico-ştiinţific în do­meniul producerii de energie atomică în scopuri paşnice în Republica Populară Romînă. Prin acordul încheiat recent la Moscova vom primi atît ajutor tehnico-ştiinţific cit şi sprijin în formarea de cadre ştiinţifice şi inginereşti, în scopul construirii unei pile atomice experimentale, a accelerato­­rilor de particule elementare şi producerii de energie nucleară. Aceasta va da un mare avofst cercetărilor ştiinţifice şi teh­nice din ţară în domeniul fizicii, chimiei, electricităţii, biologiei, medicinei etc. In timp ce în ţările lagărului democra­ţiei şi socialismului, în frunte cu marea Uniune Sovietică, producţia industrială care în continuă­ dezvoltare, agricultura— după experienţa agriculturii­­sovietice — asigură pe an ce trece mai­ multe produ­se agro-alimentare, mergind pe drumul marilor gospodării colective, preţurile­­scad, iar nivelul de trai material si cul­tural al oamenilor muncii este in conti­nuă creştere, — cu totul alta este situaţia oamenilor muncii din ţările capitaliste, coloniale şi dependente. Intensificarea exploatării crîncene a oamenilor muncii de către capitalişti şi moşieri, ruinarea maselor muncitoreşti şi ţărăneşti prin restringerea continuă a producţiei civile în favoarea producţiei de război, apropie şi adîncesc şi mai mult criza economică, criză care duce la pau­perizarea maselor, la mărirea­ şomajului­­şi la foamete. Acest fapt este clar oglindit atît de si­tuaţia milioanelor de şomeri totali şi pari-n­ţiali din S.U.A., Italia şi alte ţări capita­liste cit şi de greu,a docherilor şi tipogra­filor englezi, a celor 300.000 muncitori din Saar, a celor 350.000 metalurgişti italieni, a luptelor duse de muncitorimea şi ţărăni­mea franceză, spaniolă, de popoarele din colonii etc. Totodată aceasta ne arată că sub con­ducerea partidelor comuniste şi muncito­reşti, clasa muncitoare din acele ţări o­­pune o rezistenţă dîrză planurilor război­nice ale imperialiştilor şi luptă cu hotărî­­re pentru independenţa naţională, pentru o viaţă mai bună, pentru pace. Tovarăşi. Superioritatea orînduirii noastre demo­­crat-p­opulare izvorăşte în primul rînd din faptul că la conducerea statului se află clasa muncitoare, că la temelia regimului democrat-popular stă alianţa trainică, fră­ţească şi de nezdruncinat dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare,­ rolul conducător în această alianţă avîndu-l clasa muncitoare. Un alt factor principal al întăririi re­gimului de democraţie populară în Repu­blica Populară Romînă este prietenia şi unitatea frăţească care există între po­porul­­ român şi minorităţile naţionale, frăţie ce izvorăşte din interesele comune de construire a socialismului în Republi­ca Populară Romînă — patria comună a tuturor celor ce muncesc din tara noas­tră. Regimul democrat-popular din Republi­ca Populară Romînă asigură tuturor mi­norităților nationale drepturi egale cu ale poporului romín atît prin legile si Con­stituția Republicii Populare Romíne, cit si prin mijloacele materiale ce le sunt puse la dispoziţie. Ţara noastră, eliberată de sub jugul moşierilor şi capitaliştilor, face­ parte din puternicul lagăr al păcii, democraţiei şi socialismului, în fruntea căru­ia se află ■marea Uniune Sovietică, luptătoare con­secventă pentru menţinerea şi întărirea păcii în lume împotriva reînvierii milita­rismului german, pentru soluţionarea pe cale paşnică a tuturor litigiilor interna­ţionale. Conferinţa ţărilor Asiei şi Africii care a avut loc de curînd la Bandimé cu partici­parea Republicii Populare Chineze a ex­primat de asemenea voinţa comună a po­poarelor acestor continente, de a lupta împotriva colonialismului, de a promova pacea şi colaborarea între popoare, de a se opune războiului. Partidul şi guvernul nostru cheamă oa­menii muncii din Republica Populară Ro­mînă să lupte cu avînt sporit pentru pace, pentru construirea socialismului în ţara noastră, pentru întărirea capacităţii ei de anulare. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii In­ternaţionale a oamenilor muncii, ziua fră­ţiei cănor te muncesc din toate ţările! Trăiască marea ţară a socialismului victorios, bastionul nă-’i ri frăţiei între pogoare, Uniunea Sovietică ! Trăiscă măreţul lagăr al păcii şi soci­a­­lismului, în frunte cu Uniunea Sovietică! Trăiască a'ianta trainică dintre r'a*a muncit'viri şi ţărănimea muncito’’r«. forţa de neclintit a regimu'ui nostru de demo­craţie populară! I­a lintă pentru îndeplinirea cu succes a nlamili­i cincinal şi a planului de elec­trificare ! Trăiască Convieţul Central al Partidu­lui Munţiforesc Romín ! Trăiască Guver­nul Republicii Populare Romíne ! Sub, ,steagul lui Marx-Engels-Lenin- Stalin, sub conducerea partidului, înainte spre victoria socialismului în patria noas­tră scumpă, Republica Populară Romînă! Cuvîntarea tov. Miron Constantinescu Din însărcinarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român si a Consiliului de Miniştri, vă felicit cu o­­cazia zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii in­ternaţionale a clasei muncitoare, ziua frăţiei celor ce muncesc din toate ţările în lupta ,pentru apărarea păcii, pentru in­dependenţa naţională a popoarelor, pen­tru socialism. Oamenii muncii din ţara noastră, sub­­conducerea Partidului Muncitoresc Ro­mân, au realizat în cursul acestui an suc­cese deosebite în toate sectoarele vieţii noastre economice, politice și­ culturale, în munca de construire a socialismului. Pentru făurirea bazei economice a so­cialismului în țara noastră, partidul a aplicat în mod consecvent principiul leni­nist al industrializări socialiste, dezvol­­­tînd cu precădere industria grea, care constituie pîrghia necontenitei creşteri a cumonniei ţării. Muncind cu însufleţire pentru îndepli­nirea planului cincinal, clasa muncitoare a obţinut rezultate importante. Industria petroliferă din Republica Populară Ro­mînă s-a apropiat încă în 1954 de nive­lul ultimului an al cincinalului, industria­­chimică a înfăptuit în trimestrul I, la pro­ducţia globală, planul său cincinal, iar Industria construcţiei de maşini şi indus­tria electrotehnică realizează în cursul acestui trimestru planul lor cincinal. Peste 200 de întreprinderi din ramurile indus­triei grele, alimentare, de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi-au îndeplinit planul cincinal şi lucrează în contul anului 1956. Organizaţiile de partid sunt în fruntea a­­cestei lupte măreţe, mobilizînd clasa mun­­­­citoare şi ţărănimea muncitoare, intelec­tualitatea patriotică. Organizaţiile sindi­cale cu sprijinul U.T.M.-ului organizează cu succes întrecerea socialistă, înfăptuirea planului de electrificare, creşterea continuă a puterii instalate şi a producţiei de energie la termo şi hidro­centralele noastre permit ca industria şi agricultura să se poată dezvolta neconte­nit, avlnd asigurată energia necesară. Ţărănimea muncitoare luptă pentru în­făptuire.* sarcinii puse de partid şi gu­vern, de a da recolte bogate şi o produc­ţie mărită la hectar, de a produce în a­­cest an 10 milioane tone de grîu şi po­rumb.­­ * T -Sub conducerea organizațiilor de par­tid s-au întărit și dezvoltat cele peste 5150 gospodării agricole colective­ si în­ In legătură cu convocarea la Varşovia a consfătuirii statelor participante la Declaraţia de la Moscova din 2 decembrie 1954 In concordanţă cu hotărîrile consfătuirii de la Moscova a statelor euro­pene, privind asigurarea păcii şi securităţii în Europa, au avut loc în ul­timul timp, între guvernele Uniunii Sovietice, Republicii Populare Polone, Republicii Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Popu­lare Ungare, Republicii Populare Române, Republicii Populare Bulgaria și Republicii Populare Albania consultările corespunzătoare. Aceste con­sultări s-au referit, în primul rînd, la problema încheierii Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între cele 8 state participante la consfătuire şi în al doilea rînd, la problema organizării comandamen­tului unificat al statelor participante la tratat. In prezent, avînd în vedere ratificarea acordurilor de la Paris, statele amintite mai sus au convenit să convoace la Varşovia, la 11 mai, cea de a doua consfătuire pentru discutarea problemelor ce decurg din hotărîrile consfătuirii de la Moscova. La consfătuirea de la Varșovia va lua de asemenea parte guvernul Republicii Populare Chineze, care va trimite la această consfătuire observa­torul său. Grăbesc ritmul muncilor agricole ★ h­ Fruntaşi în munca pe ogoare CONSTANŢA (coresp. „Munca“).­­ Datorită folosirii pe scară largă a meto­delor avansate ca : graficul orar, lucrul în două schimburi şi cuplajele de maşini, în întreaga regiune Constanţa s-a efectuat un volum însemnat de lucrări mecanizate. Astfel S.M.T.-Castelu, terminîndu-şi sar­cinile planului global al lucrărilor de primăvară, a executat 6.523 ha stri ală­turi. Staţiunea a efectuat în primăvara aceasta şi 3.250 ha. semănături. Pînă în ajunul zilei de 1 Mai, 6 S.M.T.­­uri din regiunea Constanţa şi anume : Hagieni, Făcăeni, Remus Opreanu, Cas­­telu, Casimcea şi Valu lui Traian, şi-au supraîndeplinit planul global al lucrări­lor agricole de primăvară. In fruntea bri­găzilor fruntaşe pe regiune s-a situat brigada 9-a de la S.M.T.-Remus Opreanu condusă de Eusebiu Barcău, care şi-a depăşit planul cu 451 la sută. Sprijinul acordat de S.M.T. ţăranilor întovărăşiţi şi colectiviştilor se oglindeşte în succesul pe care aceştia l-au repurtat; pînă la 1 Mai, au terminat însăm­înţările din epoca I-a şi a II-a un număr de 52 gospodării agricole colective şi 23 înto­vărăşiri. Fruntaşe sînt gospodăriile colec­tive din comunele Nisipari, Mahometeea, Horia şi Topalu, şi întovărăşirile agrico­le din comunele Ciobanu, Stupina şi Gîr­­liciu. Nu de mult a început însămînţarea po­rumbului, folosindu-se pe suprafeţe în­tinse metoda cuiburilor aşezate în pătrat. Pînă acum suprafeţele însămînţate cu po­rumb ating 22 la sută din plan. De ase­menea a fost însămînţată în cuiburi aşe­zate în pătrat 64 la sută din suprafaţa prevăzută a se cultiva cu floarea soare­lui. Folosesc cu pricepere agregatele PLOEŞTI (coresp. „Munca”). — Fie­care oră bună de lucru în cimp fiind folo­sită cu chibzuială de muncitorii gospodă­riei agricole de stat din Malu, ei au reuşit să termine printre­ primii pe regiune însă­­mînţarea culturilor­­ din prima epocă. De asemenea, ei au efectuat grăpatul însă­­minţârilor de toamnă intr-un procent de 40 la sută, iar al culturilor perene de 65 la sută. Muncitorii din secţia Colelia au înde­plinit planul la lucrările prevăzute în muncile de primăvară în proporţie de 81 la sută, evidenţiindu-se brigada de cimp condusă de Sandu Constantin. In fruntea întrecerii pentru titlul de „cel mai bun tractorist“ se află tinerii Grigore Mir­ci şi Aurelian Vulpe, care folosind cu price­pere agregatele au depăşit zilnic normele de lucru cu 28—40 la sută, împreună cu ei, ceilalţi tractorişti din brigada a 4-a în cadrul căreia lucrează, au supraîndeplinit planul pe întreaga campanie cu 46 la sută realizind şi economii de carburanţi de 12 la sută. Paralel cu însămînţările, muncitorii de la G.A.S. Malu au plantat, în cinstea zilei de 1 Mai peste 600 pomi fructiferi în diferite secţii.

Next