Munca, iulie 1955 (Anul 11, nr. 2395-2421)

1955-07-01 / nr. 2395

­ Pag. 2-a Prin oraşul nou al Hunedoarei Deasupra pădurii de stejar se ridică­­ o ceafă uşoară. Sus, pe cerul albastru­­ se formează pămătufuri de nouraşi albi. Vintui ii poartă uşor spre apus, peste aşezarea noului oraş. Dimineaţa aceasta de vară e la fel cu­­toate ce­lelalte. Intîi linişte, apoi un clocot de viaţă care nu încetează pină sear­a tirziu. Pe trotuarele proaspăt turnate prapuri de muncitori trec spre centrul oraşului, spre şoseaua asfaltată ce duce la Combinatul siderurgic. Timp de zeci de minute pe­ străzi trec în grupuri sute de oameni. Ei formează marea familie a oraşului nou muncito­­­­resc din Hunedoara. In faţa noului jj magazin universal, vînzătoarele îm­brăcate in halate albe descarcă marfa sosită. Uşile mari de stejar ale „Ali­mentarei" se deschid larg. O maşină închisă a sosit, răspîndind miros de pline caldă. De la „Aprozar" gospodi­nele se întorc cu plasele încărcate de­­ legume. I In faţa căminului de zi, copiii gălă­­g­­ioşi şi-au început joaca. Marioara,­­ educatoarea, priveşte cerul albastru. I E o zi frumoasă. g — Ce ziceţi copii, mergem la pă- 8 dure ? I Mai e vorbă? O asemenea propunere 8 micuţii o primesc cu tulultă bucurie.­­ Citeva ore în mijlocul naturii — nici o că se poate ceva mai plăcut. Copiii se 8 aşează în rînd doi cite doi şi pornesc 8 spre pădurea Chizilului.­­ In fata blocurilor gospodinele udă 8 rondurile de flori. Din balcoane, altele 8 pr­ivesc frumoasa privelişte a Hune­­g­doarei. Razele aurii ale soarelui le­­ mîngîie fetele. Sus, în marginea­­ pădurii Chizitului, pe terasa restau- 8 rantului ,,Ciuperca", ospătarii aștern ? pe mese feţe de pinză albă ca zăpada, g asează buchete de flori... 8 Pe şantierele orașului munca conti- I nuă fără întrerupere. Macarale pu-­­ ternice ridică prefabricatele la eta- 8 iele blocurilor aflate în construcţie. 8 La noul spital zidarii toarnă planşeul g terasei. Pe străzi camioanele trans- 8 portă piatra măcinată pe care maşinile­­ compresoare o bătucesc. Constructorii­­ pregătesc turnarea asfaltului. La ca- 8 pătul străzii ce se unește cu bulevardul \ principal, privirea ifi este atrasă de g o clădire cu două apartamente, imprej- 8 muită de o grădină cu flori. In holul­­ ei este tintuită in perete o placă de g marmoră pe care stă scris cu Utere 8 aurii: „Noiembrie 1947“. Aici s-a pus piatra fundamentală a oraşului nou. Pe strada aceasta, Strada A.se înşiruiesc vreo 20 de apartamente de acelaşi tip. Ele sunt primele clădiri construite con­form angajamentelor înscrise in con­tractul colectiv al Combinatului pe a­­nul 1948. De atunci conducerea aces­tuia și comitetul de întreprindere au prevăzut in contractul colectiv a se construi in fiecare an sute de aparta­mente. Orașul a crescut repede. Clă­dirile de diferite tipuri, blocurile cu cite două etaje totalizează acum citeva mii de apartamente. In contractul co­lectiv pe anul acesta se prevede construirea altor cîtorva blocuri mari precum şi asfaltarea străzilor, a bule­vardului şi amenajarea parcului. In luna martie s-a terminat blocul cu 92 de apartamente. De curind s-a dat în folosinţa muncitorilor blocul nr. 41 cu 27 apartamente, în care locuiesc fa­miliile jurnaliştilor Ion Păunică şi Ichim Stoica, oţelarului Constantin Mo­canu­, laminoristului Victor Mihăilescu şi ale altor fruntaşi în producţie. Furnaliştii Ion Păunică şi Ichim­­ Stoica se întorc împreună de la servi-­­ ciu. Au fetele înnegrite de funingine, g Dar in inimile lor e bucurie. Ii aşteap- 8 tă ore de odihnă, de adevărată recrea- jj tie. Elena, sofia lui Păunică, lasă lu-­g crai la o parte şi îşi întîmpină soţul. 8 După ce îi spune bun venit, îl şi pune 8 „la respect1’: „Ioane, intră in baie, ai g apă caldă, primeneşte-te”. Ca bună gos- g podină îi place curăţenia. Parchetul din 8 dormitor şi sufragerie este lustruit. Pe el sunt aşternute covoare. In bucă- ii tărie mozaicul este spălat oglindă. In 8 camera copiilor rulourile de la feres- 8 tre sint trase. Ionică, Gheorghe şi A­­g­lexandru dorm duşi. Aşa obişnuieşte g mama lor să-i culce un ceas după prînz. 8 Ea nu are somn pină seara tirziu. 11 Cite nu sint de făcut! Acum croşetea- 8 ză perdelele pentru noul ei aparta- 8 ment. Pe terasă Păunică a început cu g vecinul său de apartament, Ichim Stoi- 8 ca, o partidă de şah... Seara coboară alene peste noua a­­şezare a Hunedoarei... Peste tot domneşte voia bună. Oa­menii, muncitori de frunte ai combi­natului, trăiesc o viaţă tot mai fru­moasă, plină de bucurii, viaţa nouă a patriei noastre libere. A. MITROFAN corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Hunedoara Vom extinde experienţa strungarului C. Vasilache întreprinderea noastră este o unitate utilată cu maşini din cele mai moderne. Folosirea Întregii capacităţi a acestora este posibilă prin aplicarea pe scară în­tinsă a unei tehnologii înaintate. lata de ce strungarii noştri consideră expe­rienţa lui C. Vasilache, expusă recent în paginile ziarului „Munca“, binevenită, î­n­­tîmpinînd-o cu deosebit interes. In scopul analizării posibilităţilor­­ de aplicare şi extindere a experienţei lui C. Vasilache, noi am ţinut de curînd o şe­dinţă cu participarea reprezentanţilor cer­cului A.S.I.T., cabinetului tehnic şi comi­tetului de întreprindere. Studierea mate­rialului din ziar, ne-a dus la concluzia că pentru folosirea unui regim înalt de aş­­chiere, este de cea mai mare însemnătate crearea de condiţii optime, pentru ca strungarii să-şi poată­­desfăşura activita­tea nestingheriţi de lipsa unor mate­riale sau scule. De asemenea, este nece­sară ridicarea continuă a nivelului teh­­nico-profesional al strungarilor, care să le permită aplicarea complexului de mă­suri ce le includ experienţa de lucru a lui C. Vasilache. Pornind de la aceste concluzii, am al­cătuit un plan concret de acţiune pentru popularizarea, extinderea şi generaliza­rea experienţei cunoscutului strungar tîr­goviştean. In acest scop am format o brigadă din cei, mai buni strungari ai în­treprinderii pentru studierea şi aplicarea în practică a experienţei lui C. Vasilache. Brigada aceasta va constitui nucleul de difuzare a posibilităţilor de adaptare a regimului de a­şchiere rapidă la condiţiile existente în întreprinderea noastră. Ca să obţinem acest rezultat conducerea teh­nico­­administrativă a întreprinderii se îngri­jește ca locurile de lucru a strungarilor care alcătuiesc brigada, să se organizeze după modelul prezentat în expunerea apă­rută în ziar. Considerînd că este o datorie perma­nentă de a sprijini ridicarea nivelului tehnico-profesional al strungarilor ne-am propus să organizăm un curs special. In cadrul cursului amintit, vor preda ingi­neri­, tehnicieni, maiștri şi strungari cu o temein­ică pregătire de specialitate. Un loc important îl va cuprinde în cadrul tec­riilor acestui curs, dezbaterea organizată a principiilor ce stau la baza metodelor de munca ale lui C. Vasilache. In felul acesta colectivul de muncă a! întreprinderii noastre are convingerea că aplicarea şi generalizarea bogatei expe­rienţe a strungarului Erou al Muncii So­cialiste, C. Vasilache, va ridica sectorul nostru de strungărie pe o înaltă treaptă de productivitate. GRIGORE VIRGIL ing. șef Atelierele C.F.R. „Gh. Apostol“ Galati In prezent, colecti­vul uzinei noastre­­lu­crează în contul anu­lui 1957. Factorul principal care ne-a asigurat obţinerea unor rezultate din ce în ce mai frumoase a fost folosirea pe scară -­lângă a metode­lor înaintate de muncă, stimularea con­tinuă a iniţiativei creatoare a muncitori­lor, tehnicienilor si inginerilor. In activi­tatea noastră am tinut seama de faptul că aceasta este o cale din cele mai im­portante pentru creşterea productivităţii muncii si sporirea cîştigului muncitorilor. Iată de exemplu cum am reuşit noi să facem ca majoritatea strungarilor să aplice metoda Bîkov-Bortkevici. Am luat legătura cu cabinetul tehnic din uzmnă, căruia i-am cerut să studieze amănunţit ce condiţii trebuie să îndeplinească maşi­­nile-unelte pentru a se putea aplica la ele metoda respectivă. Cabinetul tehnic a stabilit că o mare parte din maşinile noastre pot să dea randamentul cerut de metoda Bîkov-Bortkevici. Imediat am trecut la experimentarea metodei în atelier, spre­­a vedea ce rezul­tate dă. Pentru aceasta a fost pregătit tînăr­ul strungar Gheorghe Potlog care a aplicat cu succes metoda. Apoi, el a în­tocmit un referat despre felul cum a reuşit s-o aplice. Cabinetul tehnic a în­tocmit la rînd­ul său un referat cuprin­­zînd descrierea tehnică a metodei şi condiţiile pe care trebuie să le îndepli­nească maşina cu care se lucrează. Cele două referate au fost prezentate într-o consfătuire specială, în faţa unui mare număr de strungari. In cadrul a­­celeiaşi consfătuiri, şeful de secţie Mircea Jelin a explicat pe larg modul de ascu­ţire a unui cuţit, după acest sistem. Dis­cuţiile au fost vii şi interesante, s-au pus multe întrebări referenţilor. Foarte convingătoare a fost demonstraţia practi­că făcută de tov­ __ Potlog, după des­crierea teoretică a metodei. Referatele alcătuite cu grijă, discuţiile purtate, demonstraţia practică au avut darul să facă pe mulţi strungari să treacă cu curaj la aplicarea metodei d­e tăiere rapidă. Rezultate deosebit de bune au ob­ţinut Constantin Ciupercă, loan Corbu, Dumitru Nistor şi alţii. De curînd a fost studiată împreună cu cabinetul tehnic posibilitatea aplicării dis­pozitivului Bîjcov, pentru eliminarea vi­braţiilor la strung. In prezent, strungarul loan Corbu experimentează adaptarea acestui dispozitiv, pregătind şi un referat în legătură cu asta. Noi tindem să obţi­nem adaptarea dispozitivului la cît mai­­multe strunguri, deoarece prin eliminarea completă a vibraţiilor la m­aşinile-unelte se asigură creşterea considerabilă a cali­tăţii produselor. Şi în sectorul turnătorie s-au luat mă­suri de introducere şi extindere­­a unor metode înaintate. Astfel, în scopul gospo­dăririi cu grijă a metalelor, şi deci al realizării de economii, colectivul serviciu­lui tehnic din uzina noastră a studiat posibilitatea turnării în cochi­le a roţilor de vagonete. In urma aplicării acestei metode perfecţionate, piesele turnate au­­ieşit atît de exacte tocit s-a putut înlă­tura operaţia de strunjire a bandajului roţii, făcîn­du-se economii importante de manoperă. Pentru extinderea metodei Voroşin, care se referă la buna or­ganizare şi întreţi­nerea în perfectă stare de curăţenie a locului de muncă, în secţia turnătorie a fost ţinută o consfătuire cu toţi turnă­torii, în care s-au explicat practic avan­tajele ei. Mulţumită acestui lucru, în mo­mentul de faţă toţi muncitorii aplică metoda Voroşin. O mare atenţie am acordat mişcării inovatorilor, pe care o stimulăm sub di­verse forme. De pildă, în uzina noastră se lucrează, printre altele, semănători d­e porumb, remorci-dormitor şi vînturători pentru cereale. De un real folos a fost inovaţia lăcătuşului Serafim Mitroiu care a confecţionat o matriţă pentru îndoirea apitetor la remorca-dormitor, a ceea ce a redus timpul de lucru si a îmbunătăţit calitatea lor. Acelaşi tovarăş a confecţio­nat un dispozitiv pentru îndoirea guşeului de la s­ubansamblul paturn al acestui pro­dus. Comitetul de întreprindere a sprijinit şi generalizarea în uzină a acelor iniţia­tive ale muncitorilor din colectivul nos­­tru care sunt valabile la mai multe locuri d­e­­muncă. Aşa, de pildă, tovarăşul Ioan Corbu a reuşit să confecţioneze un dis­po­zitiv pentru strun­iirea bucşelor conice­­la remorca-dormitor. Datorită confecţionării unui domn copiator, el obţine zilnic cîte 30-35 piese peste plan. Raţionalizarea lui a fost extinsă, ea fiind aplicată acum de toţi ceilalţi muncitori care produc aseme­nea piese. O altă iniţiativă extinsă în întreprindere este aceea a strungarului Nistor Dumitru, care obţine rezultate fru­moase în recondiţiona­rea sculelor şi buna organizare a locului de muncă. Rezultate asemănătoare au înregistrat si muncitorii care i-au urmat exemplul. In lupta pentru realizarea de econo­mii foarte valoroase a fost iniţiativa bri­găzii de tineret „1 Mai“, condusă de Vasi­le Melinte, car a propus ca pereţii din faţă ai cutiei de seminţe de la semă­nătoarea de porumb să fie confecţionaţi din deşeuri rămase de l­a confecţionarea pereţilor laterali ai ei. Prin aceasta s-a realizat o economie­­de peste 4.000 lei. Din brigada „1 Mai“ s-au evidenţiat ti­nerii Mihai Munteanu, Geta Nistor şi V­a­­sile Haneanu. In ce priveşte aplicarea metodelor noi, în vederea creşterii productivităţii muncii, noi mai avem încă de rezolvat o serie de probleme. Nu putem nici pe departe spune că­­am făcut tot ce trebuie. Aşa, de pildă, va trebui să ne preocupăm de extinderea pe scară largă a unor ini­ţiative ale fruntaşilor noştri. Astfel, urmează să ne ocupăm îndeaproape de inovaţia tovarăşului Aurel Bălan, care la strunjirea lagărelor pentru vînturători a folosit un cuţit special confecţionat de el, care i-a permis ca dintr-o singură tre­cere să execute piesele complet. Noi nu am popularizat îndeajuns această inova­ţie, nu am stimulat permanent iniţiativa muncitorilor pentru perfecţionarea pro­iectelor lor, pentru creşterea productivi­tăţii muncii. O slabă activitate în această direcţie a avut şi tovarăşul Traian Poe­­naru, care răspunde de problemele între­cerii în comitetul de întreprindere. Ştim că aplicarea metodelor înaintate de muncă, folosirea experienţei sovietice, constituie chezăşia victoriilor noastre în dezvoltarea industriei si a agriculturii, în lupta pentru înflorirea patriei. De aceea, de acum înainte vom aplica si mai larg metodele înaintate sovietice, cît şi cele ale fruntaşilor noştri, contribuind astfel la mărirea necontenită a productivităţii muncii, la reducerea preţului de cost al produselor noastre. Din experienţa întreprinderilor care şi-au îndeplinit cincinalul Aplicarea metodelor înaintate asigură creşterea productivităţii muncii ION MUNTEANU preşedintele comitetului de întreprindere al uzinei „Ceahlău“-Piatra Neamţ MUNKA In­ cinstea Congresului Mondial al Mamelor Mitingul din Capitală In cinstea Congresului Mondial al Mame­lor va avea loc în Capitală u­n miting la care vor lua cuvîntul reprezentante ale fe­meilor din diferite regiuni ale tării și dele­gate car­e vor participa la Congresul Mon­dial al Mamelor. Va lua cuvîntul vicepreşedinta Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor, Dolo­res Ibarrum­, IAŞI. — In fabricile textile şi de trico­taje din Iaşi majoritatea celor ce muncesc sînt femei. Ele întîmpină cu noi şi fru­moase realizări Congresul Mondial al Ma­m­elor. In ultima lună, întrecerea socialistă a cuprins 76 la sută din lucrătoarele acestor fabrici. Aproape 60 la sută dintre ele aplică metode înaintate de muncă. Peste 400 de filatoare, ţesătoare, lucrătoare din ramura confecţii, tricotaje sunt încadrate în cele 28 de brigăzi ale păcii. La acest miting sunt invitate să participe mame, muncitoare, intelectuale, gospodine din Bucureşti şi delegate din toate regiu­nile ţării. Mitingul va avea loc in ziua de 1 Iulie a.c., orele 18, la Arenele Libertăţii. In caz de ploaie, mitingul va avea loc în sala de sporturi Floreasca. In sectorul filatură al fabricii „Ţesătura“ din Iaşi, sector care şi-a îndeplinit sarcinile cincinalului încă din luna octombrie IS54, lucrează aproape 300 fruntaşe în producţie printre care filatoarele Maria Gherman, Au­relia Bordeianu, Ecaterina Munteanu şi E­­iena Bejenaru. In ultima lună sectorul fi­latură al fabricii „Țesătura“ a produs 3.550 Kg fire de bună calitate peste plan. Munci­toarele de aici dau produse în contul lunii august 1956. Realizările textilistelor din întreprinderile ieșene Scrisori către prietene Sute de scrisori, adevăraţi soli ai păcii, au pornit din satele şi oraşele patriei noas­tre spre alte meleaguri. Sunt gindurile pe care femeile din patria noastră le transmit cu prilejul Congresului Mondial al Mame­lor, femeilor din­ alte ţări. „Noi, femeile muncitoare, tehniciene, ingi­nere şi funcţionare din Ministerul Căilor Ferate — se spune în­tr-o moţiune adresată delegatelor la Congres — am luat cunoştinţă cu emoţie de convocarea Congresului Mon­dial al Mamelor şi suntem­ însufleţite de do­rinţa de a apăra pacea, de sentimentul unei adî­nci răspunderi pentru viaţa copiilor noştri". Cuvinte simple dar pline de înţeles îi scrie­­unei prietene chinez­e colectivista Avră­­mia Ivan din regiunea Galaţi: „Primeşte sa­tul meu fierbinte şi asigurarea că în gospodăria agricolă colectivă unde lucrez, alături de toate colectivistele, voi munci cu elan sporit pentru obţinerea unor recolte bogate, contribuind astfel la întărirea scumpei noastre patrii, la întărirea luptei pentru pace, pentru liniştea şi fericirea co­piilor noştri". In întimpinarea Festivalului Premiaţii Concursului tinerilor solişti Vineri 24 iunie a.c. a luat sfîrşit Con­cursul tinerilor solişti organizat de C.C. al U.T.M. şi Ministerul Culturii în cinstea ce­lui de al V-lea Festival Mondial al Tinere­tului şi Studenţilor pentru pace şi prietenie de la Varşovia, la care au participat tineri interpreţi din toate colţurile ţării. Juriul central a hotărît, acordarea de pre­mii următorilor participanţi : I. Instrumente de coarde Premiul I Cozighian Varujan, vioară-Bucu­­reşti; Premiul II Adorian Ildico, vioară-Bucu­­reşti; Hamza Gheorghe, vioară-Bucureşti; Mîndrea Fiorin, cello-Bucureşti; Opreanu Mircea, vioară-Bucureşti. Premiul III Gluck Florenţa, vioară-Bucu­reşti; Ruha Ştefan, vioară-Cluj. II. Instrumente de suflat Premiul I: Staicu Paul, corn-Bucureşti. Premiul II: Gregorian Elisabeta, clari­net-Bucureşti; Guti E­dy, oboi-Bucureşti; Năstase Ion, flaut-Bucureşti; Soroşan Arca­­die, fagot-Tg. Mureş. Premiul III: Bretz Ştefan, corn-Bucureşti; Popa Gheorghe, fagot-Bucureşti. III. Pian Premiul I: Cristescu Kru­mhilda-Bucureşti; Molnár Iuditha-Cluj. Premiul II : Brinduş Nicolae-Bucureşti; I.Conte Marieta-Bucureşti; Zorleanu Alexan­drina-Bucureşti. Premiul III : Amiras Gabor-Cluj ; Iliescu Constantin-Bucureşti; Serbescu Liana-Bucu­­reşti. IV. Canto Premiul I : Adelstein Blanche, soprană- Bucureşti; Grebenişan Marieta, soprană-Ti­­mişoara. Premiul II : Florei Nicolae, bas-Bucureşti; Niculescu Vall, soprană-Bucureşti; Rădules­­cu Teodora, soprană-Bucureşti. Premiul III: Iordăchescu Dan, bariton-Bucureşti; Loghin Valentin, bas-Bucureşti; Neagu Aurelian, bas-Bucureşti; Prisăcaru Ion, bas-Bucureşti. V. Dansuri a) Dansuri clasice şi de caracter: Premiul I : Duetul: Niculescu Puşa—Coto­velea Gheorghe-Bucureşti; Ştefănescu Simo­­na-Bucureşti. Premiul II : Şerban Larissa-Cluj ; Grupul Lizzi Lind, Alexe Ion, Petrov Bojidar-Bucu­­reşti. Premiul III: Duetul: Benador Cora, Măr­­cui Eugen-Bucureşti; duetul: Mihailova Pa­­nia—Boitanciuc Ion-Bucureşti. b) Dansuri populare: Premiul I grupului: Iiie Ion—Ilie Gheorghe—Buzea Mariana- Bucureşti. Premiul II grupului: Beretzki Iosif—Spi­nu Iulian—Trifu Ion-Bucureşti. Premiul III grupului: Bărbălău Mi­hai— Ciuc Ion—Georgescu Constantin—Negoiţă Ion—Venin Ion-Bucureşti VI. Interpreţi de muzică populară a) Cîntăreţi de muzică populară. Premiul II : Hazgan Gheorghe-Bucureşti. Premiul III : Darvai Victoria-Bucureşti. b) Solişti instrumentişti de muzică popu­lară : Premiul I: Fraţii Marica, fluier-com. Leşu-Cluj. Premiul II : Albulescu Nicolae, xilofon-Bucureşti; Fărâmiţă Lambru, acordeon- Bucureşti; Luca Damian, nai-Bucureşti; Netcu Fiorea, fluier-Tr. Măgurele. Premiul III : Grozav Ion, muzicuţă-Timi­­şoara ; Toader Maria, tulnic , corn, Leşu, Cluj; Tocariu Victor, fluierat artistic-B­ucu­­reşti. Au fost de asemenea acordate numeroase menţiuni. Premii şi menţiuni acordate cu prilejul Concursului literar Juriul Uniunii Scriitorilor şi-a încheiat lu­crările de triere a materialelor literare pri­mite cu prilejul concursului organizat în cin­stea celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Printre cele peste 600 de lucrări literare (poezie, proză, teatru, reportaj), care au intrat în discuţia juriului, mai mult de 80 sunt scrise în limbile mino­rităţilor naţionale. Au fost acordate premii şi menţiuni pen­tru poezii, schiţe, povestiri, reportaje şi piese intr-un act. Astfel, premiul I a revenit tov.: Sanda Movilă (poezie), Ion Lăncrănjan (po­vestire), Traian Coşovei (reportaj). Premiul II a fost acordat tov. : Dimos Rendis (poe­zie), Ştefan Andrei (schiţă), Victor Vîntu (reportaj). Premiul III a fost acordat tov. : A. M. Sperber (poezie), Dumitru Mircea, (povestire), Haralamb Zincă (povestire). Ur­mătorii autori au primit menţiuni: Ion Brad, Franz Bulhardt, Valeriu Gorunescu, Aladár Lászlóffy, N. Labiş, Florin Mugur, Gh. Va­sile, Tiberiu U­an (poezie) ; Maria Zoe Ionescu, Constantin Rusescu (schiţe) ; Radu Cosaşu (reportaj) ; Földes Mária, Szász János (piese intr.un ael). (Agerpres) Vineri 1 iulie 1955. — Nr. 2395 Din activitatea departamentelor profesionale ale F. S. M. Unitatea de luptă a oamenilor muncii din industria textilă şi îmbrăcăminte Astăzi, se deschide la Bucureşti, sesiunea Comitetului Adminis­­trativ al Uniunii Inter­naţionale a Sindicate­lor din Industria tex­tilă şi îmbrăcăminte, departament profesio­nal al Federaţiei Sindicale Mondiale. Lucră­rile sesiunii se vor desfăşura sub semnul luptei pentru unitatea de acţiune a celor ce muncesc, pentru apărarea şi obţinerea drep­turilor sindicale ale muncitorilor textinişti din ţările capitaliste, coloniale şi semicolo­niale, pentru menţinerea şi consolidarea păcii în întreaga lume. In fruntea luptei pentru unitatea de acţiu­ne pe plan internaţional a oamenilor mun­cii, in vederea apărării păcii şi a drepturilor lor politice şi economice, se afla Federaţia Sindicală Mondială care este cea mai repre­zentativă organizaţie sindicală a oamenilor muncii de pe întregul glob pămîntesc, numă­­rînd în rîndurile sale aproape 90 milioane de membri. In anul 1949, cînd efectele crizei econo­mice ca şi politica de înarmare, loveau crunt în industriile de textile şi confecţii din ţă­rile capitaliste şi deci în situaţia muncitori­lor din aceste ramuri, a avut loc la Lyon, în conformitate cu hotărîrile F.S.M., conferinţa de constituire a Uniunii Internaţionale­­a Sindicatelor din industria textilă şi îmbră­căminte. De atunci, lupta muncitorilor din industria textilă şi îmbrăcăminte din ţările capitaliste, coloniale şi semicoloniale, condusă de U.I.S. textilă şi îmbrăcăminte în spiritul unităţii de acţiune, a înregistrat numeroase succese. De pildă, Federaţia italiană a muncitori­lor textilişti, realizînd unitatea de acţiune a tuturor textiliştilor, indiferent de apartenenţă sindicală, convingeri politice sau credinţe re­ligioase, a obţinut mărirea salariilor, împie­dicarea închiderii a numeroase uzine, sal­­vînd astfel de la şomaj mii de muncitori tex­tilişti. Cînd administraţia întreprinderilor textile din regiunea Targetti (Italia) a hotărît con­cedierea a 550 de oameni, muncitorii au ocu­pat uzinele şi după 2 luni de luptă au obţi­nut victoria. Alt exemplu de ceea ce se poate obţine prin unitatea de acţiune este cel de la „Manufacture Gottoguere Meridionali“ , a cărei direcţiune a concediat fără preaviz 2 muncitori, încercările de a convinge condu­cerea întreprinderii să-i reprimească la lu­cru, n-au dat rezultate. Dimpotrivă, patronii întărîtaţi au suspendat lucrul în toată uzina. In faţa acestei situaţii, muncitorii au hotărît în unanimitate ocuparea uzinei. Totodată tex­­tiliştii din regiunea Salermo au declarat o grevă de solidaritate de 24 de ore, urmată de o altă grevă de 48 de ore a muncitorilor din toate întreprinderile textile. Participarea la grevă a fost de 100 la sută. O largă miş­care de solidaritate cu greviştii s-a întins de-a lungul întregii Italii. După 10 zile, con­ducerea uzinei a fost silită să reprimească la lucru pe toţi cei concediaţi. Mişcarea grevistă a muncitorilor din indus­­tria textilă şi îmbrăcăminte, a luat o m­are amploare şi în Franţa. Textiliştii luptă aci împotriva ritmului infernal de muncă, pen­tru majorarea salariilor în raport cu scum­­petea şi pentru concedii plătite. In raport cu anul 1938 industria textilă din Franţa a cres­­cut în 1954 cu ,19 la sută, dar ea este deser­vită de un număr de muncitori cu 150.000 mai mic decît în 1938. Aceasta arată clar proporţiile pe care le ia şomajul pe de o parte şi intensificarea exploatării muncitori­lor pe de altă parte. Această situaţie explică însă şi intensificarea luptei tot mai unite a muncitorilor din această ramură industrială. Muncitorii textilişti din această ţară, in­tensifică lupta pentru obţinerea majorării sa­lariilor lor, în raport cu scumpetea. Astfel la fabrica „Tricot-Mecanique“ din Puteaux, mai multe zile la rînd 500 de muncitori, prin­tre care un mare număr de fete sub 20 de ani, au declarat grevă cerînd majorarea sa­lariilor cu 15 franci pe oră. Ei au cîștigat revendicările lor printre care și realizarea principiului „salariu egal, la muncă egală“ pentru tinerii și femeile din această întreprin­dere. Asemenea exemple sunt nenumărate. Im­portant de semnalat este faptul că în ciuda împotrivirii manifestată de conducătorii sin­dicatelor scizioniste, la mişcarea grevistă a­­lături de oamenii muncii încadraţi în C.G.M., iau parte şi cei din organizaţiile sindicale catolice şi din alte organizaţii neafiliate la F.S.M. Valul de greve şi de acţiuni din cele mai diferite dezlănţuite de muncitorii din indus­tria textilă şi îmbrăcăminte din S.U.A., Germania occidentală, Belgia, Anglia, Italia, Japonia, Brazilia şi alte ţări, dovedesc că intensificarea exploatării a devenit insupor­tabilă. Majoritatea muncitorilor din industria tex­tilă şi îmbrăcăminte din ţările ca­pitaliste sunt femei şi tineri, cărora patronii, pentru o muncă egală cu cea a bărbaţilor, le plătesc salarii mai mici cu 30—50 la sută. In scopul întăririi luptei pentru obţinerea de drepturi egale pentru femeile muncitoare, Consiliul General al F.S.M. la cea de a 7-a sesiune a sa, care s-a ţinut la Varşovia între 9—14 decembrie 1954, a iniţiat organizarea unei conferinţe internaţionale a femeilor munci­toare, care să fie pregătită prin mari acţiuni în vederea aplicării în tarile capitaliste a principiului „la muncă egală, salariu egal“. Uniunea Internaţiona­­lă a Sindicatelor din Industria textilă şi îm­brăcăminte sprijină pregătirea şi ţinerea Conferinţei, hotărînd participarea la conferinţă a Biroului său E­­xecutiv. Pe baza programului de revendicări a U.I.S. textilă şi îmbrăcăminte, muncitorii textilişti obţin în lupta lor o serie de suc­cese, datorită unităţii lor de acţiune. Iată un exemplu edificator. Cele 6 sindicate ale mun­­citorilor textilişti din Kanpur, statul Uttar Prades din nordul Indiei, au fuzionat la 1 august 1954 pentru a forma o singură orga­nizaţie, punînd astfel capăt sciziunii care dăinuia de 8 ani. Aceasta a făcut ca lupta unitară a muncitorilor textilişti din Kanpur să ducă la obţinerea de succese însemnate în ceea ce priveşte revendicările lor. U.I.S. din industria textilă şi îmbrăcă­minte demască şi combate curajos acţiu­nile de trădare a intereselor muncitoreşti, ac­ţiuni duse de către anumite secretariate pro­fesionale internaţionale care fac parte din aşa-zisa confederaţie internaţională a sindi­catelor libere. In această luptă, U.I.S. atrage în acţiunile revendicative pe care le iniţiază şi celelalte pături sociale (ţărani, mici me­seriaşi), pentru înfăptuirea unei cît mai largi unităţi de acţiune. De la ultima sesiune a Comitetului Admi­nistrativ al U.I.S. din industria textilă şi îm­­brăcăminte, ţinută la Praga în 1954, s-au pe­trecut o serie de evenimente care scot în re­lief eforturile Uniunii Sovietice şi ţarilor de democraţie populară, pentru întărirea păcii între popoare. Lupta pentru pace promovată de U.R.S.S., R. P. Chineză şi ţările de demo­craţie populară, are la bază principiul le­ninist al coexistenţei paşnice şi corespunde aspiraţiilor celor mai largi mase de oameni din lumea întreagă. Cauza păcii nu mai este cauza unui partid, al unui grup, sau a unei singure categorii sociale, ea a devenit princi­pala revendicare a popoarelor, fapt care îi dă tărie de neînvins. Trebuie arătat că sindicatele sovietice, care au adus o uriaşă contribuţie la înfiinţarea U.I.S., acordă, la fel ca şi toate organizaţiile sindicale progresiste, o mare atenţie actualei sesiuni a Comitetului Administrativ care se ţine la Bucureşti. Acest lucru este şi de înţeles dacă ţinem seama de problemele care vor fi dezbătute în această sesiune. Iată cîteva din aceste probleme. 1) Pentru o mai mare dezvoltare a unită­ţii de acţiune a muncitorilor din industria textilă şi îmbrăcăminte în lupta pentru salvarea păcii; 2) Pentru intensificarea luptei unite a mun­­citorilor din industria textilă şi îmbrăcăminte împotriva supraexploatării în ţările capitalis­te, coloniale şi dependente ; 3) Pentru aplicarea şi respectarea princi­piului „la muncă egală, salariu egal“, apă­rarea şi cucerirea drepturilor muncitoarelor şi participarea unitară a maselor de munci­toare din industria textilă şi îmbrăcăminte la conferinţa internaţională a femeilor mun­citoare ; 4) Acţiunea pentru dezvoltarea, apărarea şi cucerirea drepturilor sindicale ale muncito­rilor din industria textilă şi îmbrăcăminte. Oamenii muncii din ţara noastră sînt con­ştienţi de făptui că numai lupta unită a cla­sei muncitoare, sub conducerea înţeleaptă a partidului ei, le-a adus eliberarea pentru tot­deauna de sub jugul exploatării capitaliste. Sub conducerea P.M.R. şi sub îndrumarea C.C.S., Sindicatul muncitorilor din industria uşoară a ţării noastre educă pe muncitori în spiritul internaţionalismului proletar, în spi­ritul patriotismului socialist, pentru apărarea cuceririlor revoluţionare, pentru înflorirea şi întărirea patriei noastre. Cu diferite ocazii, C.C. al Sindicatului muncitorilor din industria uşoară din ţara noastră şi-a exprimat solidaritatea cu acţiu­nile întreprinse de muncitorii din ţările ca­pitaliste, coloniale şi semicoloniale. Aşa, de exemplu, colectivele a două întreprinderi din ţara noastră au trimis mesaje de solidari­tate muncitorilor textilişti de la fabrica de bumbac Veniziano (Italia), cu ocazia grevei lor, care a ţinut aproape 4 luni, şi muncitori­lor din textile şi confecţii din Iran, protestînd energic împotriva represiunilor guvernamen­tale din această ţară etc. Sindicatul muncito­rilor din industria uşoară din ţara noastră s-a preocupat de strîngerea şi crearea de noi legături cu muncitorii textilişti din India, Finlanda, Franţa, Liban, Brazilia, Venezue­la, Danemarca, Ceylon şi din alte ţări. Pentru dezvoltarea economiei naţionale a patriei noastre, sindicatele educă pe oamenii muncii în spiritul necesităţii ridicării produc­tivităţii muncii, care duce la ridicarea bună­stării celor ce muncesc. Ele folosesc cu succes întrecerea socialistă, metodă comu­nistă de construire a socialismului. Organizaţi în Sindicatul muncitorilor din industria uşoară, muncitorii din industria tex­­tilă şi îmbrăcăminte din ţara noastră luptă pentru îndeplinirea şi depăşirea primului nostru plan cincinal, pentru sporirea pro­ductivităţii muncii în ramura lor de activi­tate. Ei ştiu că astfel contribuie la conti­nua înflorire a patriei, participînd totodată la întărirea luptei fraţilor lor din ţările ca­pitaliste, coloniale şi semicoloniale, la întă­rirea cauzei păcii în lumea întreagă. MARIA MORARU preşedinte al C.C. al Sindicatului muncitorilor din industria ușoară In U. R. S. S. a fost constituit­ă un grup parlamentar naţional care a intrat în Uniunea interparlamentară MOSCOVA 30 (Agerpres). - TASS. La 29 iunie 1955 a avut loc la Kremlin sub preşedinţia deputatului M A. Iasnov, o conferinţă a deputaţilor din Moscova ai Sovietului Suprem al U.R.S.S. La confe­rinţă au participat 133 de deputaţi. In cadrul conferinţei a fost examinată problema formării unui grup parlamentar naţional al U.R.S.S. şi intrării acestui grup in Uniunea interparlamentară. Participanţii la conferinţă au luat cunoş­tinţă de statutul Uniunii interparlamentare care prevede că ţelul­ Uniunii constă în sti­mularea contactului personal între membrii tuturor parlamentelor şi unirea lor în vede­rea unor acţiuni comune pentru întărirea colaborării intre state şi întărirea păcii între popoare. Deputaţii care au participat la conferinţă s-au alăturat Uniunii interparla­mentare şi au format grupul parlamentar naţional al U.R.S.S. Conferinţa a adresat deputaţilor Sovietu­lui Suprem al U.R.S.S. un apel cu propu­nerea de a intra în grupul parlamentar al U.R.S.S. In apel se subliniază că participa­rea grupului parlamentar al U.R.S.S. în Uniunea interparlamentară decurge din de­claraţia Sovietului Suprem al U.R.S.S., a­­doptată la 9 februarie 1955 şi va contribui la stabilirea unei legături directe între de­putaţii Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi membrii parlamentelor celorlalte ţări. La conferinţa deputaţilor Sovietului Su­prem al U.R.S.S. a fost adoptat regulamen­tul grupului parlamentar al U.R.S.S. care va face parte din Uniunea interparlamentară şi a fost ales biroul provizoriu al grupului. Preşedinte al biroului provizoriu al grupului parlamentar al U.R.S.S. a fost ales deputa­­tul D. T. Şepilov, vicepreşedinţi , deputaţii O. V. Kuusinen şi M. A. Iasnov, iar ca re­prezentanţi în Consiliul Uniunii interparla­mentare au fost aleşi deputaţii N. A. Mi­hailov şi I. I. Paietkis. Biroul provizoriu a fost însărcinat să aducă la cunoştinţă Uniunii interparlamen­tare formarea grupului naţional parlamen­tar al U.R.S.S. şi intrarea lui în Uniunea interparlamentară.

Next