Munca, august 1955 (Anul 11, nr. 2422-2445)

1955-08-02 / nr. 2422

Pag. 2-a înaintea congreselor Sindicatelor Ajutorul oamenilor muncii în pregătirea congresului Pregătirea şi desfăşurarea congreselor sindicatelor constituie o manifestare pu­ternică a democraţiei muncitoreşti. In conferinţele regionale, raionale, sau pe întreprindere,­­dedicate alegerii delegaţilor pentru congrese, oamenii muncii — ca­ adevăraţi stă­pîni ai organizaţiilor lor sindicale — subliniind realizările do­­bîndite de organele sindicale scot în acelaşi timp la iveală lipsurile şi gre­şelile din munca lor şi fac­ propuneri de Îndreptare. Este necesar însă ca proble­mele cele­­mai importante ridicate în adunările generale şi conferinţe să fie luate în considerare de comitetele centra­le şi aduse în faţa congreselor. C­ C. al Sindicatului muncitorilor din industria alimentară studiază criticile, sugestiile şi propunerile cele mai impor-­­tante­­făcute de delegaţi în conferinţe,­ pentru a le include în raportul pe care îl va prezenta în faţa congresului. De cîtva tim­­p, acest C.C. a început să se ocupe şi­ de colectorii de lapte din satele şi comu-­ nele unor regiuni. Aceasta îi impunea să, studieze formele de organizare a lor pen-­ tru ca ei, la fel ca toţi ceilalţi muncitori,­­ să-şi poată trăi viaţa de organizaţie. La conferinţa raională din Sibiu însă, dele­­­gaţii întreprinderii de comercial­iz­a­re şi industrializare a laptelo­r au criticat fap­tul că această sarcină mi a­­fost îndepli- 1 nită în întregime. Ei au arătat că C.­C. al Sindicatului nu a studiat suficient pro­blema organizării colectorilor­­ îm grupe sindicale, ceea ce a dus la unele greşeli. In aceeaşi conferinţă, delegaţii de la fa­brica de bere din Sibiu au criticat atit comitetul central cit şi ministerul pen­tru faptul că propunerile de inovaţie ale muncitorilor nu simt traduse în viaţă, ele stînd uneori la minister luni de-a rîndul. La conferinţele din Oradea, Timişoara, şi din alte p­ărţi delegaţii au ridicat pro­bleme legate de construcţia de locuinţe muncitoreşti. Ei au arătat că­­uneori C.C. al Sindicatului dă sprijin numai pentru obţinerea fondurilor necesare construc­ţiilor, neglijînd cealaltă latură, a contro­lului asupra felului cum sunt cheltuite a­­ceste fonduri, cum se desfăşoară con­strucţiile. Tocmai aici e de căutat adesea cauza tărăgănării terminării unor con­strucţii Unele probleme figurau şi înainte în raport, dar într-o formulare generală. Observaţiile făcute în conferinţe ajută ■ acum însă ca aceste formulări să ia un caracter concret, pentru ca participări s­nii la congres să le poată analiza teme­­­­nic. De exemplu, în raport se arăta în­­mod general că problema preţului de­­cost nu a stat în preocuparea unor între­­­prinderi. Acum în­să, în urma observaţiilor făcute de muncitori, se arată că lipsa de preocupare în această direcţie provine de la faptul că unele organe sindicale s-au ocupat numai­­de latura propagandistică­­a acestei chestiuni, fără să ajute în mod practic la creșterea productivității mun­cii, la reducerea cheltuielilor de fabrica­­, fie ș.a.m.d. Analizîndu-se mai temeinic lipsurile, aceasta va contri­bui ca partici­panţii la congres să poată analiza la rîndul lor, în mod concret cum a fost dusă activitatea sindicală în această problemă. Zeci şi zeci de alte observaţii critice şi sugestii ale oamenilor muncii din in­dustria alimentară au contribuit astfel la Îmbogăţirea experienţei conducătorilor organelor sindicale, au dat un ajutor în­semnat pentru ca congresul să poată aduce îmbunătăţiri esenţiale atît în pro­blemele organizatorice, cit şi în cele ce­­privesc producţia şi traiul oamenilor. M. FONT Munca culturală în dezbaterea conferinţei Printre problemele viu dezbătute de participanţii la conferinţa raională Bacău a Sindicatului muncitorilor din industria uşoară a fost şi aceea a felului cum se desfăşoară munca culturală în întreprin­deri. Unii delegaţi, printre care tovară­şul Koller de la fabrica­­de confecţii, to­varăşul Comîrnă de la fabrica de postav „Proletarul“, tovarăşul Buciu de la fa­brica de încălţăminte „Partizanul“, au a­rătat că î­n această privinţă organizaţiile sindicale au obţinut realizări însemnate. Totuşi în munca comitetului de întreprin­dere din fabricile respective deinue încă lipsuri însemnate. Din spusele lor au reieşit metodele defectuoase de nuîncă folosite de aceste comitete în ce priveşte educarea oamenilor, şi în special a celor tineri, în spiritul atitudinii socia­liste faţă de muncă — şi in viaţa lor de fiece zi-Comitetul nostru de întreprindere — a arătat tovarăşul Koller de la fabrică de confecţii — neglijează problemele de ba­ză ale muncii de educaţie. In frunte cu preşedintele, tovarăşa Babeş, activiştii sindicali nu se ocupă de organizarea mun­cii cu cartea, a vieţii artistice şi cultu­rale în rîndurile colectivului, în schimb îşi dedică o mare parte din timp organi­zării de baluri.. Fără îndoială că acest stil de a munci nu e de natură să satis­facă setea de cultură a muncitorilor. A fost criticată cu tărie şi activita­tea culturală desfăşurată de Comitetul de întreprindere de la fabrica „Partiza­nul“. Aici, deşi au existat toate mijloacele necesare desfăşurării unei rodnice munci cultural-educative, ele n-au fost folosite pe deplin. Aşa, de pildă, la club activi­tatea s-a desfăşurat la voia întîmplării. Timp de mai bine de un an biblioteca n-a fost înzestrată cu cărţi noi, deşi comite­tul de întreprindere dis­pune de fonduri importante, iar unor camere ale clubului, unde cîndva se desfăşura activitatea ex­­traşcolară a copiilor, li s-a dat acum destinaţia de dormitoare. Delegaţii au subliniat că în domeniul muncii culturale de masă comitetele de întreprindere primesc un sprijin insufici­ent din partea C.C. al Sindicatului. Acti­viştii secţiei muncii culturale de masă a acestuia n-au mai trecut de multă vreme prin Bacău, iar instructorul C.C. al Sin­dicatului pentru regiunea Bacău, tovară­șul L. Bercovici, nu s-a preocupat a­­proape de loc de această problemă im­portantă din activitatea organelor sindi­cale. Munca culturală de masă nu tolerează șablonul Ea se desfășoară în bune con­­dițiuni numai atunci cînd comitetele de întreprindere, comisiile muncii culturale de masă ale lor, caută cu perseverenţă noi forme de activitate, în măsură să mo­bilizeze masele, în această direcţie se pot face multe. Trebuie însă mai multă iniţiativă A ridica conştiinţa socialistă a munci­torilor, a contribui la creșterea Cultural- educativă a lor, este o sarcină de seama a organelor sindicale. Congresul Sindi­catului muncitorilor din industria ușoară va trebui să caute căile cele mai juste pentru aceasta. D. VLĂSCEANU Corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Bacău --------------------------------------------------------­ In sprijinul muncii sindicale Pentru completarea cunoştinţelor acti­viştilor din­­regiune şi îmbunătăţirea acti­vităţii sindicale, Consiliul sindical regio­­nal­ Bucureşti a organizat în reşedinţele de raioane cit şi în întreprinderi consul­taţii pe diferite teme sindicale şi de le­gislaţie a muncii. Asemenea consultaţii au fost organizate la Călăraşi, Giurgiu, Turnu Măgurele şi Olteniţa. S-a­ lămurit astfel cum se întocmeşte şi se urmăreşte îndeplinirea unui plan de muncă, cum se organizează şi se conduce în trecerea so­cialistă, contribuţia pe care trebuie să o dea munca culturală de masă la îndepli­nirea şi depăşirea ritmică a sarcinilor­­de plan, necesitatea cunoaşterii şi aplicării întocmai a Codului Muncii etc.­­ La ultima consultaţie dată zilele trecu­te în oraşul Olteniţa au participat peste 200 organizatori­­de grupă, membri ai co­mitetelor de secţie şi de întreprindere din metalurgie, cooperaţie, finanţe-sfaturi, sectorul sanitar şi altele. La cele peste 30 de întrebări puse au răspuns tovarăşii Lazăr Ursuleac, secretar al C.S.R., Teodor Todoasă, şeful secţiei culturale de masă, şi Georgeta Firtaru, jurisconsult al C.S.R.-Bucureşti. In excursie TIMIŞOARA (Coresp. „Munca). — Bi­roul de turism şi excursii C.C.S. din Timi­şoara organizează cu regularitate excursii în diferitele localităţi din regiune şi din ţară. Luna aceasta de pildă excursioniştii vor putea pleca la Muntele Mic sau Pie­trele (Retezat), la insula Mureşului sau la băile Fiercularie. La Timişeni, Buziaş sau Anima. In ultimele 3 luni au fost organizate peste 80 de excursii la care au participat aproape 10.000 de oameni ai muncii. Nu­meroşi excursionişti au vizitat muzeele şi expoziţiile Bucureştiului, Clujului sau O­­radiei. Alţii au preferat să urce munţii Re­tezatului sau să plece la Focşa-Izvor, insula Mureşului, Stima din Văile, Cetate- Şoimoş, unde au­­petrecut multe ore plă­cute în mijlocul naturii. M­UNKA Ni se semnalează că... ...procentul de rebuturi la fabrica „Electroceramica“ din Turda e încă des­tul de mare■ Aceasta se datoreşte in pri­mul rind faptului că întreprinderile furni­zoare din Bratca livrează argilă de proastă calitate. Apoi, de cele mai multe ori la secţia presă a fabricii „Electro­ceramica" utilajele sunt lăsate murdare de la schimb la schimb, unele din ele ru­ginind, şi ca urmare sunt scoase din func­ţiune. De asemenea, repararea preselor şi in general a întregului utilaj se face In mod superficial şi cu mari intîrzieri. Ast­fel, din luna februarie o presă stă nere­parată, deşi se recunoaşte necesitatea ei în procesul de producţie. De proasta calitate a reparaţiilor şi de Intîrzierea in efectuarea acestora este vinovat serviciul mecanicului-şef, tova­răşii care lucrează aici dovedind dezinte­res faţă de sarcinile ce le revin. V. Salzman .. a trecut mult timp de cînd s-a început renovarea sălii de aşteptare din gara Cimpia Turzii, dar lucrările n-au fost terminate, astfel că în caz de ploaie călătorii sunt nevoiţi să stea afară. Ar fi de dorit intervenţia serviciului regional C.F.R.­Cluj pentru terminarea acestor lucrări fiindcă din partea şefului de gară din Cimpia Turzii, Ioan Ticău, nu se vede nici un interes în această direcţie. J. Ştefănescu ...serviciul de invenţii şi inovaţii din cadrul Direcţiei generale „Navrom" din Ministerul transporturilor navale şi aeriene nu se ocupă de dosarele de ino­vaţii primite din partea unităţilor din ţară. Aşa de pildă, de cîteva luni de zile C.R.N.M.­Constanţa a trimis spre exami­nare acestei Direcţii dosarul privitor la raţionalizarea propusă de inginerul chi­mist Mircea Scraba, dar până acum nu s-a primit nici un răspuns. In urma experienţelor făcute, s-a dove­dit că această raţionalizare este foarte utilă , cu ajutorul ei putîndu se realiza însemnate economii de materiale la labo­ratorul­ de analiza a cerealelor. Tovarăşii din colectivul de invenţii şi inovaţii al Direcţiei Generale „Navrom“ din Ministe­rul transporturilor navale şi aeriene ar trebui să rezolve mai repede dosarele pe care le primesc. C. Sodoleanu ...foarte rar se întâmplă ca tovarăşele care au datoria să supravegheze „Camera mamei şi copilului" din gara Cărei să-şi îndeplinească această sarcină, din care cauză mamele cu copii mici ce se află in trecere prin staţie nu pot folosi acest local. Tov. Dr. Ludovic Roth din partea Spi­talului Unificat din Cărei, care răspunde direct de „Camera mamei si copilului", nu intervine nici măcar atunci cînd este sezisat personal că uşa stă încuiată aici din cauza absenţei tovarăşelor de serviciu. M. Dumitru ...dintr-o cutie de chibrituri pe care scrie „Stas 2627/51 minimum 38 beţe — Fabrica de chibrituri din Timişoara“, abia poţi aprinde un băţ. Şi asta se in­­tîmplă mai întotdeauna cu cutiile care poartă eticheta acestei fabrici. Deşi s-a criticat în mai multe rînduri proasta cali­tate a chibriturilor produse aici, se vede treaba că colectivul respectiv n-a învăţat nimic fiindcă altfel nu se explică de ce dă atît de puţină atenţie calităţii. I. Pangrati Marți 2 august 1955 — nr. 242? Din Ţara Socialismului victorios In clişeu: Corpul central al clădirii­ Universităţii de Stat din Chişinău — RS.S. Moldovenească. barbatoarea poporului moldovenesc Poporul din R.S.S. Moldovenească săr­bătoreşte unul din cele mai remarcabile şi fericite evenimente din istoria sa multise­culară. La 2 August 1940, Sovietul Su­prem al U.R.S.S., satisfăcînd dorinţa oa­menilor muncii din Basarabia şi R.S.S.A. Moldovenească, a format Republica So­vietică Socialistă Moldovenească. Acest act istoric a constituit una din etapele cele mai importante în dezvoltarea poporului moldovenesc. In anii de după război a fost creată în republică o puter­nică industrie de materiale de construc­ţie, întreprinderile industriei uşoare au fost considerabil lărgite şi reconstruite. Se fabrică azi peste 1.000 de produse care erau importate în trecut din Europa apuseană. Industria alimentară a R.S.S. Moldove­neşti îşi sporeşte de asemenea producţia. Numai în anii de­­după război au fost con­struite peste 250 întreprinderi de produse alimentare. Industria de conserve se dez­voltă înt­r-un ritm deosebit de rapid. In prezent ea produce într-un an de două ori mai multe conserve decît au produs în 1913 toate fabricile de conserve din Rusia. Cele mai mari întreprinderi de acest fel construite la Călărași. Bender și Tiraspol au fost utilate după ultimul cuvînt al teh­nicii. Aici se folosesc în­­procesul de pre­lucrare a fructelor și legumelor, automate, benzi de conveier și aparate de congelare rapidă. Numai­­ uzina „1 Mai“ din Tiraspol produce"peste 100 feluri de conserve. Uzi­nele de conserve trimit in­­diferite ţinu­turi ale Ţării Sovietice fructe congelate, compoturi aromate si marmeladă, conser­ve de fructe si legume, sucuri si marinate etc. Folosirea energiei electrice în întreprin­derile din R.S.S. Moldovenească a crescut simţitor. In 1954, revenea pe cap de mun­citor o cantitate de două ori mai mare de energie electrică decît în 1950. Construc­ţia primei hidrocentrale de pe Nistru în apropierea oraşului Dubosari, recent dată în ex­ploatare, a constituit un eveniment important în viaţa republicii, întreaga A.­ROM­OV Ţară Sovietică a contribuit la ridicarea ei: metalurgiştii din Ural, constructorii de maşini electrice din Moscova şi Lenin­grad, hidromecanizatorii din Ucraina şi tăietorii de lemne din Galelia. Transformări uriaşe au avut loc în agri­cultura R.S.S. Moldoveneşti. Au fost create staţiuni de maşini şi tractoare şi centre de închiriere pentru transportul cu cai. Orânduirea colhoznică a deschis ca­lea spre avîntul agriculturii, a eliberat pentru totdeauna pe oamenii muncii de la sate de exploatare şi înrobire şi le-a creat toate condiţiile pentru a duce o viaţă îm­belşugată şi civilizată. Agricultura republicii este înzestrată cu puternice maşini moderne. Există aici în prezent peste 11.000 tractoare (calculate în 15 c.p.), peste 2000 combine şi multe maşini şi unelte agricole perfecţionate. Una din unităţile fruntaşe din repu­blică este colhozul „Voroşilov“ din regiu­nea Floreşti, care a unificat gospodăriile ţăranilor din satele Frumuşica şi Trifă­­neşti. Aici fiecare familie de colhoznic a căpătat anul trecut în medie, în afară de bani, 150-200 puduri de giu, 60-80 puduri porumb şi floarea-soa­relui, o cantitate mare de fructe şi struguri. In fiecare din aceste sate există acum şcoală, bibliotecă şi club. Viaţa nouă din satele Frumuşica şi T­rifăneşti este o imagine a marilor schim­bări ce au avut loc in R.S.S. Moldove­nească în anii Puterii Sovietice. Despre aceste transformări pot povesti atît culti­vatorii de viţă de vie din colhozul „Mi­­ciurin“ al cărui venit anual depăşeşte 17 milioane de ruble, cît şi pomicu­ltorii din colhozul „Lenin“ din regiunea Nistrului, care cultivă livezi pe o suprafaţă de peste 1.000 de hectare, precum şi specia­liştii în culturi de cî­m­­p din colhozurile raionului Lipcani, care obţin recolte bo­gate. Pomicultura şi viticultura constituie una din ramurile principale ale produc­ţiei agricole. Anul trecut, sovhozurile şi colhozurile din republică au dat ţării pesa­te 48 mii de tone fructe. In livezile din R.S.S. Moldovenească rodesc peste 40 soiuri de meri, 20 soiuri de peri, pruni, cireşi, vişini şi caişi. In afară­ de aceasta, colhozurile şi sovho­zurile de aici cultivă sfeclă de zahăr, tu­tun, floarea-soarelui, soia, cartofi şi plan­te etero-uleioase. Legumicultura industria­lă este larg răspândită. Datorită grijii manifestate de Partidul Comunist şi guvernul sovietic, în R.S.S. Moldovenească s-a produs o adevărată revoluţie culturală. A fost lichidată moş­tenirea grea a trecutului — neştiinţa de carte — în rândurile populaţiei adulte. Una din cele mai importante cuceriri al® poporului moldovenesc pe frontul cultural este introducerea învăţământului general obligatoriu de 7 ani atît la oraşe cît şi la sate, dezvoltarea pe scară largă a învă­ţământului mediu şi superior. In Basarabia, 3 pătrimi din populaţie a­ fost analfabetă. In Moldova socialistă toţi copiii de vârstă şcolară învaţă în cele 1254 şcoli de 7 clase. Din 1940, numă­rul elevilor din clasele 5-10 a sporit de 3,7 ori, din institutele de învăţământ me­diu de 2,5 ori, iar din şcolile superioare de peste 4 ori. Filiala Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. din R.S.S. Moldovenească cuprinde si în­drumează activitatea celor 26 institute de cercetări ştiinţifice si a altor institute. In republică apar 10 reviste si 170 zia­­re, se publică multe cărţi în limba ma­ternă, înfloreşte arta poporului moldovenesc naţională în formă şi socialistă în conti­­nut. Au fost înfiinţate 4 teatre, o orchestră simfonică, capela de cor „Doina“, un an­samblu de dansuri şi alte colective artis­tice. In oricare sat găseşti un cămin cul­tural sau un club, o bibliotecă și o orches­tră. Sărbătorind a 15-a­ aniversare a repu­blicii sale, poporul moldovenesc este ferm hotărît să muncească și în viitor fără pre­get pentru prosperarea ei continuă, pen­tru întărirea puterii Uniunii Sovietice. Cărţi noi de popularizare a ştiinței şi tehnicii P. I. EVDOKIMOV: Metode şi sisteme de radiocom­unicaţii cu mai multe căi — 64 pag. 1,37 lei — Ed. energetică de stat. PROF. N. S. STRELEŢKI, şi alţii. Construcţii metalice — vol. II 500 pag. 36,45 lei. — Ed. de stat pentru arhi­tectură şi construcţii. K. P. GALAN IN : Materiale de construc­ţie din piatră de calcar — 96 pag. 4,50 lei. — Ed. de stat pentru arhitec­tură şi construcţii. PROF. A. BULENCEA: Viticultura — 688 pag., 23,90 lei. — Ed. agrosilvică de stat. *­* * Călăuza de tehnica securităţii pen­tru muncitorul pescar — 40 pag., 70 bani. — Ed. Consiliului Central al Sindicatelor. * ★ + Călăuza de tehnica securităţii pentru muncitorii din fabricile de za­hăr şi produse zaharoase — 44 pag. , 85 bani. — Ed. Consiliului Central al Sindicatelor. ­ Răspuns la întrebările cititorilor Concursul de inovaţii - un sprijin preţios în lupta pentru acumulări socialiste Iniţiativa pornită de cele 26 întreprin­­deri din regiunea Stalin sub lozinca : „Să dăm patriei cît mai multe acumulări so­cialiste peste plan“, s-a transformat într-o largă acţiune patriotică de masă. Se ştie că fiecare colectiv de întreprin­dere care se angajează pentru a realiza acumulări socialiste suplimentare, are pe primul plan lupta pentru sporirea pe toate căile a productivităţii muncii şi reducerea sistematică şi continuă a preţului de cost al produselor. Pentru atingerea acestor obiective de bază, o contribuţie însemnată poate şi trebuie să aducă întreaga masă de mun­citori, tehnicieni şi ingineri participanţi în întrecerea socialistă. Un rol deosebit de important îl au inovatorii şi raţionaliza­­torii. Ei sînt aceia care, perfecţionând teh­nica, schimbând şi îmbunătăţind procese­le tehnologice, valorifică fiecare minut din fondul timpului de lucru, dînd în aceeaşi unitate de timp, produse tot mai multe şi tot mai bune, economisesc şi folosesc gos­podăreşte fiecare kilogram de m­aterie primă, fiecare centimetru de pînză, piele, stofă etc. Căile pentru a realiza acumulări peste plan sînt multiple și foarte variate, după specificul fiecărei întreprinderi, dar pen­tru a putea fi găsite și folosite trebuie mobilizată întreaga masă de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari din în­treprindere. Există însă o cale sigură şi valabilă pentru toate întreprinderile, şi anume contribuţia importantă pe care o aduc inovatorii şi raţionalizatorii în producţie. Pentru ca rîndurile acestora să crească necontenit, Consiliul Central al Sindicatelor, Oficiul de Stat pentru Stan­darde şi Invenţii de pe lîngă C.S.P., cu sprijinul Consiliului Central al A.S.I.T.. Mai mulţi inovatori şi activişti sindi­cali ne-au scris cerîndu-ne să explicăm importanţa şi felul cum se va desfăşura concursul de inovaţii pe ţară precum şi contribuţia lui la lupta pentru a da patriei cît mai multe acumulări socialiste peste plan. Acest concurs, după cum se ştie, este iniţiat de Consiliul Central al Sin­dicatelor din R.P.R., Oficiul de Stat pen­tru Standarde şi Invenţii de pe lîngă C.S.P., cu sprijinul Consiliului Central al A.S.I.T. Publicăm mai jos răspunsul la aceste întrebări: au organizat un concurs de inovaţii pe ramuri de producţie. Concursul este or­ganizat între muncitori, tehnicieni, ingi­neri şi funcţionari din toate întreprinde­rile şi institutele din ţară, şi are ca o­­b­iectiv central introducerea în procesul de producţie a tehnicii înaintate, în scopul creşterii productivităţii muncii. Ce trebuie să ştie despre acest concurs cadrele noastre sindicale şi masele largi a oamenilor muncii ? In primul rînd că el urmăreşte conso­lidarea şi lărgirea succeselor obţinute de inovatori în perioada anului 1954. In acest am s-au aplicat în producţie peste 26.000 de propuneri de raţionalizări şi inovaţii, care au adus statului economii anuale antecalculate în valoare de peste 350.000.000 lei. Concursul îşi propune să îndrumeze e­­forturile creatoare ale tuturor celor ce muncesc în întreprinderi asum­a rezolvă­rii problemelor strîns legate de activitatea acestora, îndeosebi a crtor privitoare la introducerea micii mecanizări. Necesitatea acestei îndrumări a izvorît din faptul că nu totdeauna inovatorii din întreprinderi îşi concentrau toată atenţia pentru solu­ţionarea problemelor spinoase ale fiecărui loc de muncă, pentru mecanizarea mun­cilor grele şi cu volum mare de muncă, cît şi pentru introducerea micii mecani­zări, spre a veni astfel în ajutorul între­gului colectiv, spre a uşura îndeplinirea planului. Deseori s-a întâmplat­­ ca unii inovatori, în loc să urmărească aceste probleme, îşi iroseau timpul preţios ce-i drept tot cu inovaţii, însă din alte sec­toare de muncă, în care erau mai puţini competenţi, ceea ce le solicita mult timp de studiu, iar soluţiile găsite nu erau tot­deauna cele mai potrivite. De asemenea, concursul urmăreşte­­ şi generalizarea inovaţiilor realizate.­­ De multe ori o inovaţie, chiar foarte preţioa­să, era îngust aplicată, numai în cadrul întreprinderii şi în numeroase cazuri , numai de inovatorul care a făcut-o. In­troducerea acestui obiectiv în concurs face ca inovaţiile realizate să fie larg extinse şi aplicate, nu numai la toate locurile de muncă din cadrul întreprinderii respecti­ve, ci şi în alte întreprinderi cu acelaşi specific. Asta, pentru ca o inovaţie rea­lizată să zicem în ramura metalurgică — un dispozitiv pentru strungărie — să­ poa­tă fi folosit şi de strungarii din atelierele şi uzinele celorlalte ramuri de producţie. Un alt obiectv al concursului :Îl consti­tuie activizarea oamenilor muncii pe locu­rile de producţie pentru a face propuneri de inovaţii care să ducă la economii, redu­cerea preţului de cost şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru. Acest obiectiv este foarte important mai ales acum cînd în întreaga ţară se dă bătălia pentru rea­lizarea de acumulări socialiste peste plan, deoarece se ştie că preţul de cost este indicele cel mai important de care depin­de în mare măsură realizarea acumulă­rilor. Un alt obiectiv al concursului este ac­tivizarea cabinetelor tehnice pentru spri­jinirea mai îndeaproape a mişcării de ino­vaţii. Consiliile sindicale regionale, ur­mând exemplul C.S.R.-Stalin, au organi­zat întrecerea între cabinetele tehnice şi urmăresc îndeaproape felul cum se des­făşoară ea. Pentru stimularea cabinete­lor tehnice fruntaşe pe regiuni, ele acordă acestora steaguri roşii, diplome şi cărţi. Pentru cadrele noastre sindicale este important să cunoască amănunţit carac­terul acestei întreceri şi să nu o confun­de cu o întrecere cu caracter îngust, nu­mai între cabinetele tehnice. Evident că rezultatele după care se vor putea cu­noaşte câştigătorii pe fiecare ramură de producţie se centralizează în întreprinderi prin cabinetele tehnice, însă întrecerea în sine nu poate fi concepută, fără participa­rea efectivă a întregului colectiv de mun­citori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari din întreprindere. Normele după care se stabilesc cîştigătorii sînt astfel fixate. In­cit mărimea întreprinderii nu influenţea­ză cu nimic ordinea clasificării. O între­prindere cu un număr relativ mic de sa­lariaţi are aceleaşi posibilităţi de a se clasa la fel de bine ca şi una mare, deoa­rece rezultatele se raportează la numărul angajaţilor. Intrucît există tendinţa de a se munci formal cu inovaţiile, făcîndu-se propuneri la întâmplare, nelegate de planul tematic, şi multe­ dosare de inovaţii stăteau nere­­zolvate luni şi ani de-a rîndul, iar cele acceptate nu se aplicau şi nu se generali­zau, din lipsă de preocupare, concursul clasifică inovaţiile după următoarele cri­terii : O inovaţie acceptată pentru aplicare echivalează, cu două propuneri admise pentru experimentare; o inovaţie a­­plicată­ echivalează cu două propuneri acceptate pentru aplicare ; o inovaţie care rezolvă o problemă din planul tematic echivalează cu cinci propuneri acceptate pentru aplicare, iar generalizarea unei inovaţii echivalează cu zece propuneri acceptate pentru aplicare Este limpede că aceste criterii vor mo­biliza toate cadrele din fiecare întreprin­dere, începînd de la inovator și pînă la director, pentru a rezolva cu operativita­te fiecare propunere și pentru a lunta ca în cadrul întreprinderii să existe cît mai multe propuneri acceptate, aplicate şi ge­neralizate. Ţinând seama de cele de mai sus co­mitetele centrale ale Sindicatelor, împreu­nă cu ministerele, la terminarea concursu­lui din acest an, care se va încheia la 7 Noiembrie, vor putea stabili pentru fiecare ramură de producţie îin parte, uni­tăţile care se vor clasa pe locurile I, II şi III pe minister, precum şi cele distin­se cu menţiune pe fiecare Direcţie gene­rală industrială din minister. Fiecare colectiv este direct interesat să obţină cît mai multe şi mai bune rezulta­te în munca de inovaţii în perioada concursului, intrucît de locul pe care-1 va ocupa în clasificarea întreprinderii, pe minister şi direcţii generale, depind în­seşi avantajele materiale de care se va bucura. Astfel, pentru fiecare inovaţie a­­plicată sau acceptată spre aplicare şi care rezolvă o problemă din planul tematic în vigoare, inovatorul va primi în afară de recompensele şi premiile prevăzute în re­gulamentul inovaţiilor, un premiu pro­porţional cu 100% din rata întâia din re­compensă, în unităţile clasate pe locul I, 80% la cele clasate pe locul II, 60% pe locul III şi 50% la cele distinse cu men­ţiune. In afară de aceasta, pentru aplica­rea prin generalizare în perioada concursu­lui (fişa SE sau alte căi) se va acorda inovatorilor din unităţile clasate pe locul I, cîte un premiu proporţional cu 100% din rata întîia din premiul stabilit pe baza regulamentului, 80% celor din uni­tăţile clasate pe locul II, 60% pe locul III şi 50% acelora din unităţile distinse cu menţiune, în cadrul concursului vor fi premiaţi şi acei inovatori ale căror propuneri deşi nu rezolvă o problemă din planul tematic al întreprinderii, au fost totuşi acceptate pentru aplicare sau aplicare în perioada concursului. Astfel se va acorda un pre­miu proporţional cu 50% din rata I-a pentru unităţile clasate pe locul I, 40% pentru cele clasate p pe locul II, 30% pen­tru locul III şi 25% pentru cele distinse cu menţiune. De asemenea, vor fi pre­miaţi acei salariaţi care deşi nu au sar­cina să se ocupe de rezolvarea probleme­lor de invenţii şi inovaţii, au depus to­tuşi muncă deosebită în promovarea miş­cării de inovaţii. Acestora li se va acor­da pină la un salariu lunar la unităţile clasate pe locul I, 80% din salariu la cele de pe locul II, 60%, la cele de pe lo­cul III şi 50% în unităţile distinse cu menţiune. Deosebit de aceste premieri în numerar, atît întreprinderilor clasate pe locurile I, II şi III cît şi celor distinse cu menţiuni li se vor acorda diplome de o­­noare. Pentru buna desfăşurare a concursului şi pentru ca el să devină un factor preţios în lupta generală pentru realizarea de acumulări peste plan, organelor noastre sindicale le revin sarcini deosebite. Ast­fel, în afară de popularizarea prin toate mijloacele, atît a criteriilor concursului, cît și a avantajelor materiale ce decurg pentru inovatori, ele împreună cu cercu­rile A.S.I.T. și conducerile administrative vor trebui să ia măsuri pentru sprijinirea activităţii cabinetelor tehnice si pentru organizarea brigăzilor complexe de ino­­vatori, atrăgînd în ele pe cei­ mai buni tehnicieni si fruntaşi în producţie. In întrecerea ce va trebui să fie organizată între aceste brigăzi, obiectivul central va fi rezolvarea în primul rînd a problemelor cuprinse în planul tematic de inovaţii. Tot atît de important este ca cercurile A.S.I.T., în colaborare cu conducerile ad­ministrative, să convoace trimestrial­ şe­dinţe de analiză cu inovatorii şi nuntaşii în producţie, în care să se discute cum se realizează planul tematic, cum se re­zolvă şi cum se aplică propunerile făcute, punîndu-se totodată în faţa inovatorilor, noi sarcini izvorîte din problemele şi greutăţile ce le întîmpină colectivul în bătălia pentru realizarea de acumulări suplimentare. Consiliile sindicale regionale, în cola­borare cu filialele A.S.I.T., vor trebui să intensifice controlul şi să ajute la buna desfăşurare a concursului, iar pe plan regional vor trebui organizate schimburi de experienţă pentru a se generaliza me­todele de muncă ale colectivelor ce au obţinut cele mai bune rezultate în dome­niul inovaţiilor. Fiecare activist sindical trebuie să fie un înflăcărat sprijinitor al noului, să lupte pentru a imprima un avînt tot mai mare mişcării de inovaţii, să o canalizeze spre îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. Concursul de inovaţii ce se des­făşoară în prezent în toate întreprinderile din ţara noastră, trebuie să determine un important progres tehnic, care să asigu­re o continuă creştere a productivităţii muncii — factorul de bază în lupta pen­tru realizarea a cît mai multe acumulări socialiste peste plan.

Next