Munca, august 1955 (Anul 11, nr. 2422-2445)
1955-08-02 / nr. 2422
Pag. 2-a înaintea congreselor Sindicatelor Ajutorul oamenilor muncii în pregătirea congresului Pregătirea şi desfăşurarea congreselor sindicatelor constituie o manifestare puternică a democraţiei muncitoreşti. In conferinţele regionale, raionale, sau pe întreprindere,dedicate alegerii delegaţilor pentru congrese, oamenii muncii — ca adevăraţi stăpîni ai organizaţiilor lor sindicale — subliniind realizările dobîndite de organele sindicale scot în acelaşi timp la iveală lipsurile şi greşelile din munca lor şi fac propuneri de Îndreptare. Este necesar însă ca problemele celemai importante ridicate în adunările generale şi conferinţe să fie luate în considerare de comitetele centrale şi aduse în faţa congreselor. C C. al Sindicatului muncitorilor din industria alimentară studiază criticile, sugestiile şi propunerile cele mai impor-tantefăcute de delegaţi în conferinţe, pentru a le include în raportul pe care îl va prezenta în faţa congresului. De cîtva timp, acest C.C. a început să se ocupe şi de colectorii de lapte din satele şi comu- nele unor regiuni. Aceasta îi impunea să, studieze formele de organizare a lor pen- tru ca ei, la fel ca toţi ceilalţi muncitori, să-şi poată trăi viaţa de organizaţie. La conferinţa raională din Sibiu însă, delegaţii întreprinderii de comercializare şi industrializare a laptelor au criticat faptul că această sarcină mi afost îndepli- 1 nită în întregime. Ei au arătat că C.C. al Sindicatului nu a studiat suficient problema organizării colectorilor îm grupe sindicale, ceea ce a dus la unele greşeli. In aceeaşi conferinţă, delegaţii de la fabrica de bere din Sibiu au criticat atit comitetul central cit şi ministerul pentru faptul că propunerile de inovaţie ale muncitorilor nu simt traduse în viaţă, ele stînd uneori la minister luni de-a rîndul. La conferinţele din Oradea, Timişoara, şi din alte părţi delegaţii au ridicat probleme legate de construcţia de locuinţe muncitoreşti. Ei au arătat căuneori C.C. al Sindicatului dă sprijin numai pentru obţinerea fondurilor necesare construcţiilor, neglijînd cealaltă latură, a controlului asupra felului cum sunt cheltuite aceste fonduri, cum se desfăşoară construcţiile. Tocmai aici e de căutat adesea cauza tărăgănării terminării unor construcţii Unele probleme figurau şi înainte în raport, dar într-o formulare generală. Observaţiile făcute în conferinţe ajută ■ acum însă ca aceste formulări să ia un caracter concret, pentru ca participări snii la congres să le poată analiza temenic. De exemplu, în raport se arăta înmod general că problema preţului decost nu a stat în preocuparea unor întreprinderi. Acum însă, în urma observaţiilor făcute de muncitori, se arată că lipsa de preocupare în această direcţie provine de la faptul că unele organe sindicale s-au ocupat numaide latura propagandisticăa acestei chestiuni, fără să ajute în mod practic la creșterea productivității muncii, la reducerea cheltuielilor de fabrica, fie ș.a.m.d. Analizîndu-se mai temeinic lipsurile, aceasta va contribui ca participanţii la congres să poată analiza la rîndul lor, în mod concret cum a fost dusă activitatea sindicală în această problemă. Zeci şi zeci de alte observaţii critice şi sugestii ale oamenilor muncii din industria alimentară au contribuit astfel la Îmbogăţirea experienţei conducătorilor organelor sindicale, au dat un ajutor însemnat pentru ca congresul să poată aduce îmbunătăţiri esenţiale atît în problemele organizatorice, cit şi în cele ceprivesc producţia şi traiul oamenilor. M. FONT Munca culturală în dezbaterea conferinţei Printre problemele viu dezbătute de participanţii la conferinţa raională Bacău a Sindicatului muncitorilor din industria uşoară a fost şi aceea a felului cum se desfăşoară munca culturală în întreprinderi. Unii delegaţi, printre care tovarăşul Koller de la fabricade confecţii, tovarăşul Comîrnă de la fabrica de postav „Proletarul“, tovarăşul Buciu de la fabrica de încălţăminte „Partizanul“, au arătat că în această privinţă organizaţiile sindicale au obţinut realizări însemnate. Totuşi în munca comitetului de întreprindere din fabricile respective deinue încă lipsuri însemnate. Din spusele lor au reieşit metodele defectuoase de nuîncă folosite de aceste comitete în ce priveşte educarea oamenilor, şi în special a celor tineri, în spiritul atitudinii socialiste faţă de muncă — şi in viaţa lor de fiece zi-Comitetul nostru de întreprindere — a arătat tovarăşul Koller de la fabrică de confecţii — neglijează problemele de bază ale muncii de educaţie. In frunte cu preşedintele, tovarăşa Babeş, activiştii sindicali nu se ocupă de organizarea muncii cu cartea, a vieţii artistice şi culturale în rîndurile colectivului, în schimb îşi dedică o mare parte din timp organizării de baluri.. Fără îndoială că acest stil de a munci nu e de natură să satisfacă setea de cultură a muncitorilor. A fost criticată cu tărie şi activitatea culturală desfăşurată de Comitetul de întreprindere de la fabrica „Partizanul“. Aici, deşi au existat toate mijloacele necesare desfăşurării unei rodnice munci cultural-educative, ele n-au fost folosite pe deplin. Aşa, de pildă, la club activitatea s-a desfăşurat la voia întîmplării. Timp de mai bine de un an biblioteca n-a fost înzestrată cu cărţi noi, deşi comitetul de întreprindere dispune de fonduri importante, iar unor camere ale clubului, unde cîndva se desfăşura activitatea extraşcolară a copiilor, li s-a dat acum destinaţia de dormitoare. Delegaţii au subliniat că în domeniul muncii culturale de masă comitetele de întreprindere primesc un sprijin insuficient din partea C.C. al Sindicatului. Activiştii secţiei muncii culturale de masă a acestuia n-au mai trecut de multă vreme prin Bacău, iar instructorul C.C. al Sindicatului pentru regiunea Bacău, tovarășul L. Bercovici, nu s-a preocupat aproape de loc de această problemă importantă din activitatea organelor sindicale. Munca culturală de masă nu tolerează șablonul Ea se desfășoară în bune condițiuni numai atunci cînd comitetele de întreprindere, comisiile muncii culturale de masă ale lor, caută cu perseverenţă noi forme de activitate, în măsură să mobilizeze masele, în această direcţie se pot face multe. Trebuie însă mai multă iniţiativă A ridica conştiinţa socialistă a muncitorilor, a contribui la creșterea Cultural- educativă a lor, este o sarcină de seama a organelor sindicale. Congresul Sindicatului muncitorilor din industria ușoară va trebui să caute căile cele mai juste pentru aceasta. D. VLĂSCEANU Corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Bacău -------------------------------------------------------- In sprijinul muncii sindicale Pentru completarea cunoştinţelor activiştilor dinregiune şi îmbunătăţirea activităţii sindicale, Consiliul sindical regional Bucureşti a organizat în reşedinţele de raioane cit şi în întreprinderi consultaţii pe diferite teme sindicale şi de legislaţie a muncii. Asemenea consultaţii au fost organizate la Călăraşi, Giurgiu, Turnu Măgurele şi Olteniţa. S-a lămurit astfel cum se întocmeşte şi se urmăreşte îndeplinirea unui plan de muncă, cum se organizează şi se conduce în trecerea socialistă, contribuţia pe care trebuie să o dea munca culturală de masă la îndeplinirea şi depăşirea ritmică a sarcinilorde plan, necesitatea cunoaşterii şi aplicării întocmai a Codului Muncii etc. La ultima consultaţie dată zilele trecute în oraşul Olteniţa au participat peste 200 organizatoride grupă, membri ai comitetelor de secţie şi de întreprindere din metalurgie, cooperaţie, finanţe-sfaturi, sectorul sanitar şi altele. La cele peste 30 de întrebări puse au răspuns tovarăşii Lazăr Ursuleac, secretar al C.S.R., Teodor Todoasă, şeful secţiei culturale de masă, şi Georgeta Firtaru, jurisconsult al C.S.R.-Bucureşti. In excursie TIMIŞOARA (Coresp. „Munca). — Biroul de turism şi excursii C.C.S. din Timişoara organizează cu regularitate excursii în diferitele localităţi din regiune şi din ţară. Luna aceasta de pildă excursioniştii vor putea pleca la Muntele Mic sau Pietrele (Retezat), la insula Mureşului sau la băile Fiercularie. La Timişeni, Buziaş sau Anima. In ultimele 3 luni au fost organizate peste 80 de excursii la care au participat aproape 10.000 de oameni ai muncii. Numeroşi excursionişti au vizitat muzeele şi expoziţiile Bucureştiului, Clujului sau Oradiei. Alţii au preferat să urce munţii Retezatului sau să plece la Focşa-Izvor, insula Mureşului, Stima din Văile, Cetate- Şoimoş, unde aupetrecut multe ore plăcute în mijlocul naturii. MUNKA Ni se semnalează că... ...procentul de rebuturi la fabrica „Electroceramica“ din Turda e încă destul de mare■ Aceasta se datoreşte in primul rind faptului că întreprinderile furnizoare din Bratca livrează argilă de proastă calitate. Apoi, de cele mai multe ori la secţia presă a fabricii „Electroceramica" utilajele sunt lăsate murdare de la schimb la schimb, unele din ele ruginind, şi ca urmare sunt scoase din funcţiune. De asemenea, repararea preselor şi in general a întregului utilaj se face In mod superficial şi cu mari intîrzieri. Astfel, din luna februarie o presă stă nereparată, deşi se recunoaşte necesitatea ei în procesul de producţie. De proasta calitate a reparaţiilor şi de Intîrzierea in efectuarea acestora este vinovat serviciul mecanicului-şef, tovarăşii care lucrează aici dovedind dezinteres faţă de sarcinile ce le revin. V. Salzman .. a trecut mult timp de cînd s-a început renovarea sălii de aşteptare din gara Cimpia Turzii, dar lucrările n-au fost terminate, astfel că în caz de ploaie călătorii sunt nevoiţi să stea afară. Ar fi de dorit intervenţia serviciului regional C.F.R.Cluj pentru terminarea acestor lucrări fiindcă din partea şefului de gară din Cimpia Turzii, Ioan Ticău, nu se vede nici un interes în această direcţie. J. Ştefănescu ...serviciul de invenţii şi inovaţii din cadrul Direcţiei generale „Navrom" din Ministerul transporturilor navale şi aeriene nu se ocupă de dosarele de inovaţii primite din partea unităţilor din ţară. Aşa de pildă, de cîteva luni de zile C.R.N.M.Constanţa a trimis spre examinare acestei Direcţii dosarul privitor la raţionalizarea propusă de inginerul chimist Mircea Scraba, dar până acum nu s-a primit nici un răspuns. In urma experienţelor făcute, s-a dovedit că această raţionalizare este foarte utilă , cu ajutorul ei putîndu se realiza însemnate economii de materiale la laboratorul de analiza a cerealelor. Tovarăşii din colectivul de invenţii şi inovaţii al Direcţiei Generale „Navrom“ din Ministerul transporturilor navale şi aeriene ar trebui să rezolve mai repede dosarele pe care le primesc. C. Sodoleanu ...foarte rar se întâmplă ca tovarăşele care au datoria să supravegheze „Camera mamei şi copilului" din gara Cărei să-şi îndeplinească această sarcină, din care cauză mamele cu copii mici ce se află in trecere prin staţie nu pot folosi acest local. Tov. Dr. Ludovic Roth din partea Spitalului Unificat din Cărei, care răspunde direct de „Camera mamei si copilului", nu intervine nici măcar atunci cînd este sezisat personal că uşa stă încuiată aici din cauza absenţei tovarăşelor de serviciu. M. Dumitru ...dintr-o cutie de chibrituri pe care scrie „Stas 2627/51 minimum 38 beţe — Fabrica de chibrituri din Timişoara“, abia poţi aprinde un băţ. Şi asta se intîmplă mai întotdeauna cu cutiile care poartă eticheta acestei fabrici. Deşi s-a criticat în mai multe rînduri proasta calitate a chibriturilor produse aici, se vede treaba că colectivul respectiv n-a învăţat nimic fiindcă altfel nu se explică de ce dă atît de puţină atenţie calităţii. I. Pangrati Marți 2 august 1955 — nr. 242? Din Ţara Socialismului victorios In clişeu: Corpul central al clădirii Universităţii de Stat din Chişinău — RS.S. Moldovenească. barbatoarea poporului moldovenesc Poporul din R.S.S. Moldovenească sărbătoreşte unul din cele mai remarcabile şi fericite evenimente din istoria sa multiseculară. La 2 August 1940, Sovietul Suprem al U.R.S.S., satisfăcînd dorinţa oamenilor muncii din Basarabia şi R.S.S.A. Moldovenească, a format Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Acest act istoric a constituit una din etapele cele mai importante în dezvoltarea poporului moldovenesc. In anii de după război a fost creată în republică o puternică industrie de materiale de construcţie, întreprinderile industriei uşoare au fost considerabil lărgite şi reconstruite. Se fabrică azi peste 1.000 de produse care erau importate în trecut din Europa apuseană. Industria alimentară a R.S.S. Moldoveneşti îşi sporeşte de asemenea producţia. Numai în anii dedupă război au fost construite peste 250 întreprinderi de produse alimentare. Industria de conserve se dezvoltă într-un ritm deosebit de rapid. In prezent ea produce într-un an de două ori mai multe conserve decît au produs în 1913 toate fabricile de conserve din Rusia. Cele mai mari întreprinderi de acest fel construite la Călărași. Bender și Tiraspol au fost utilate după ultimul cuvînt al tehnicii. Aici se folosesc înprocesul de prelucrare a fructelor și legumelor, automate, benzi de conveier și aparate de congelare rapidă. Numai uzina „1 Mai“ din Tiraspol produce"peste 100 feluri de conserve. Uzinele de conserve trimit indiferite ţinuturi ale Ţării Sovietice fructe congelate, compoturi aromate si marmeladă, conserve de fructe si legume, sucuri si marinate etc. Folosirea energiei electrice în întreprinderile din R.S.S. Moldovenească a crescut simţitor. In 1954, revenea pe cap de muncitor o cantitate de două ori mai mare de energie electrică decît în 1950. Construcţia primei hidrocentrale de pe Nistru în apropierea oraşului Dubosari, recent dată în exploatare, a constituit un eveniment important în viaţa republicii, întreaga A.ROMOV Ţară Sovietică a contribuit la ridicarea ei: metalurgiştii din Ural, constructorii de maşini electrice din Moscova şi Leningrad, hidromecanizatorii din Ucraina şi tăietorii de lemne din Galelia. Transformări uriaşe au avut loc în agricultura R.S.S. Moldoveneşti. Au fost create staţiuni de maşini şi tractoare şi centre de închiriere pentru transportul cu cai. Orânduirea colhoznică a deschis calea spre avîntul agriculturii, a eliberat pentru totdeauna pe oamenii muncii de la sate de exploatare şi înrobire şi le-a creat toate condiţiile pentru a duce o viaţă îmbelşugată şi civilizată. Agricultura republicii este înzestrată cu puternice maşini moderne. Există aici în prezent peste 11.000 tractoare (calculate în 15 c.p.), peste 2000 combine şi multe maşini şi unelte agricole perfecţionate. Una din unităţile fruntaşe din republică este colhozul „Voroşilov“ din regiunea Floreşti, care a unificat gospodăriile ţăranilor din satele Frumuşica şi Trifăneşti. Aici fiecare familie de colhoznic a căpătat anul trecut în medie, în afară de bani, 150-200 puduri de giu, 60-80 puduri porumb şi floarea-soarelui, o cantitate mare de fructe şi struguri. In fiecare din aceste sate există acum şcoală, bibliotecă şi club. Viaţa nouă din satele Frumuşica şi Trifăneşti este o imagine a marilor schimbări ce au avut loc in R.S.S. Moldovenească în anii Puterii Sovietice. Despre aceste transformări pot povesti atît cultivatorii de viţă de vie din colhozul „Miciurin“ al cărui venit anual depăşeşte 17 milioane de ruble, cît şi pomicultorii din colhozul „Lenin“ din regiunea Nistrului, care cultivă livezi pe o suprafaţă de peste 1.000 de hectare, precum şi specialiştii în culturi de cîmp din colhozurile raionului Lipcani, care obţin recolte bogate. Pomicultura şi viticultura constituie una din ramurile principale ale producţiei agricole. Anul trecut, sovhozurile şi colhozurile din republică au dat ţării pesate 48 mii de tone fructe. In livezile din R.S.S. Moldovenească rodesc peste 40 soiuri de meri, 20 soiuri de peri, pruni, cireşi, vişini şi caişi. In afară de aceasta, colhozurile şi sovhozurile de aici cultivă sfeclă de zahăr, tutun, floarea-soarelui, soia, cartofi şi plante etero-uleioase. Legumicultura industrială este larg răspândită. Datorită grijii manifestate de Partidul Comunist şi guvernul sovietic, în R.S.S. Moldovenească s-a produs o adevărată revoluţie culturală. A fost lichidată moştenirea grea a trecutului — neştiinţa de carte — în rândurile populaţiei adulte. Una din cele mai importante cuceriri al® poporului moldovenesc pe frontul cultural este introducerea învăţământului general obligatoriu de 7 ani atît la oraşe cît şi la sate, dezvoltarea pe scară largă a învăţământului mediu şi superior. In Basarabia, 3 pătrimi din populaţie a fost analfabetă. In Moldova socialistă toţi copiii de vârstă şcolară învaţă în cele 1254 şcoli de 7 clase. Din 1940, numărul elevilor din clasele 5-10 a sporit de 3,7 ori, din institutele de învăţământ mediu de 2,5 ori, iar din şcolile superioare de peste 4 ori. Filiala Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. din R.S.S. Moldovenească cuprinde si îndrumează activitatea celor 26 institute de cercetări ştiinţifice si a altor institute. In republică apar 10 reviste si 170 ziare, se publică multe cărţi în limba maternă, înfloreşte arta poporului moldovenesc naţională în formă şi socialistă în continut. Au fost înfiinţate 4 teatre, o orchestră simfonică, capela de cor „Doina“, un ansamblu de dansuri şi alte colective artistice. In oricare sat găseşti un cămin cultural sau un club, o bibliotecă și o orchestră. Sărbătorind a 15-a aniversare a republicii sale, poporul moldovenesc este ferm hotărît să muncească și în viitor fără preget pentru prosperarea ei continuă, pentru întărirea puterii Uniunii Sovietice. Cărţi noi de popularizare a ştiinței şi tehnicii P. I. EVDOKIMOV: Metode şi sisteme de radiocomunicaţii cu mai multe căi — 64 pag. 1,37 lei — Ed. energetică de stat. PROF. N. S. STRELEŢKI, şi alţii. Construcţii metalice — vol. II 500 pag. 36,45 lei. — Ed. de stat pentru arhitectură şi construcţii. K. P. GALAN IN : Materiale de construcţie din piatră de calcar — 96 pag. 4,50 lei. — Ed. de stat pentru arhitectură şi construcţii. PROF. A. BULENCEA: Viticultura — 688 pag., 23,90 lei. — Ed. agrosilvică de stat. ** * Călăuza de tehnica securităţii pentru muncitorul pescar — 40 pag., 70 bani. — Ed. Consiliului Central al Sindicatelor. * ★ + Călăuza de tehnica securităţii pentru muncitorii din fabricile de zahăr şi produse zaharoase — 44 pag. , 85 bani. — Ed. Consiliului Central al Sindicatelor. Răspuns la întrebările cititorilor Concursul de inovaţii - un sprijin preţios în lupta pentru acumulări socialiste Iniţiativa pornită de cele 26 întreprinderi din regiunea Stalin sub lozinca : „Să dăm patriei cît mai multe acumulări socialiste peste plan“, s-a transformat într-o largă acţiune patriotică de masă. Se ştie că fiecare colectiv de întreprindere care se angajează pentru a realiza acumulări socialiste suplimentare, are pe primul plan lupta pentru sporirea pe toate căile a productivităţii muncii şi reducerea sistematică şi continuă a preţului de cost al produselor. Pentru atingerea acestor obiective de bază, o contribuţie însemnată poate şi trebuie să aducă întreaga masă de muncitori, tehnicieni şi ingineri participanţi în întrecerea socialistă. Un rol deosebit de important îl au inovatorii şi raţionalizatorii. Ei sînt aceia care, perfecţionând tehnica, schimbând şi îmbunătăţind procesele tehnologice, valorifică fiecare minut din fondul timpului de lucru, dînd în aceeaşi unitate de timp, produse tot mai multe şi tot mai bune, economisesc şi folosesc gospodăreşte fiecare kilogram de materie primă, fiecare centimetru de pînză, piele, stofă etc. Căile pentru a realiza acumulări peste plan sînt multiple și foarte variate, după specificul fiecărei întreprinderi, dar pentru a putea fi găsite și folosite trebuie mobilizată întreaga masă de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari din întreprindere. Există însă o cale sigură şi valabilă pentru toate întreprinderile, şi anume contribuţia importantă pe care o aduc inovatorii şi raţionalizatorii în producţie. Pentru ca rîndurile acestora să crească necontenit, Consiliul Central al Sindicatelor, Oficiul de Stat pentru Standarde şi Invenţii de pe lîngă C.S.P., cu sprijinul Consiliului Central al A.S.I.T.. Mai mulţi inovatori şi activişti sindicali ne-au scris cerîndu-ne să explicăm importanţa şi felul cum se va desfăşura concursul de inovaţii pe ţară precum şi contribuţia lui la lupta pentru a da patriei cît mai multe acumulări socialiste peste plan. Acest concurs, după cum se ştie, este iniţiat de Consiliul Central al Sindicatelor din R.P.R., Oficiul de Stat pentru Standarde şi Invenţii de pe lîngă C.S.P., cu sprijinul Consiliului Central al A.S.I.T. Publicăm mai jos răspunsul la aceste întrebări: au organizat un concurs de inovaţii pe ramuri de producţie. Concursul este organizat între muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari din toate întreprinderile şi institutele din ţară, şi are ca obiectiv central introducerea în procesul de producţie a tehnicii înaintate, în scopul creşterii productivităţii muncii. Ce trebuie să ştie despre acest concurs cadrele noastre sindicale şi masele largi a oamenilor muncii ? In primul rînd că el urmăreşte consolidarea şi lărgirea succeselor obţinute de inovatori în perioada anului 1954. In acest am s-au aplicat în producţie peste 26.000 de propuneri de raţionalizări şi inovaţii, care au adus statului economii anuale antecalculate în valoare de peste 350.000.000 lei. Concursul îşi propune să îndrumeze eforturile creatoare ale tuturor celor ce muncesc în întreprinderi asuma rezolvării problemelor strîns legate de activitatea acestora, îndeosebi a crtor privitoare la introducerea micii mecanizări. Necesitatea acestei îndrumări a izvorît din faptul că nu totdeauna inovatorii din întreprinderi îşi concentrau toată atenţia pentru soluţionarea problemelor spinoase ale fiecărui loc de muncă, pentru mecanizarea muncilor grele şi cu volum mare de muncă, cît şi pentru introducerea micii mecanizări, spre a veni astfel în ajutorul întregului colectiv, spre a uşura îndeplinirea planului. Deseori s-a întâmplat ca unii inovatori, în loc să urmărească aceste probleme, îşi iroseau timpul preţios ce-i drept tot cu inovaţii, însă din alte sectoare de muncă, în care erau mai puţini competenţi, ceea ce le solicita mult timp de studiu, iar soluţiile găsite nu erau totdeauna cele mai potrivite. De asemenea, concursul urmăreşte şi generalizarea inovaţiilor realizate. De multe ori o inovaţie, chiar foarte preţioasă, era îngust aplicată, numai în cadrul întreprinderii şi în numeroase cazuri , numai de inovatorul care a făcut-o. Introducerea acestui obiectiv în concurs face ca inovaţiile realizate să fie larg extinse şi aplicate, nu numai la toate locurile de muncă din cadrul întreprinderii respective, ci şi în alte întreprinderi cu acelaşi specific. Asta, pentru ca o inovaţie realizată să zicem în ramura metalurgică — un dispozitiv pentru strungărie — să poată fi folosit şi de strungarii din atelierele şi uzinele celorlalte ramuri de producţie. Un alt obiectv al concursului :Îl constituie activizarea oamenilor muncii pe locurile de producţie pentru a face propuneri de inovaţii care să ducă la economii, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru. Acest obiectiv este foarte important mai ales acum cînd în întreaga ţară se dă bătălia pentru realizarea de acumulări socialiste peste plan, deoarece se ştie că preţul de cost este indicele cel mai important de care depinde în mare măsură realizarea acumulărilor. Un alt obiectiv al concursului este activizarea cabinetelor tehnice pentru sprijinirea mai îndeaproape a mişcării de inovaţii. Consiliile sindicale regionale, urmând exemplul C.S.R.-Stalin, au organizat întrecerea între cabinetele tehnice şi urmăresc îndeaproape felul cum se desfăşoară ea. Pentru stimularea cabinetelor tehnice fruntaşe pe regiuni, ele acordă acestora steaguri roşii, diplome şi cărţi. Pentru cadrele noastre sindicale este important să cunoască amănunţit caracterul acestei întreceri şi să nu o confunde cu o întrecere cu caracter îngust, numai între cabinetele tehnice. Evident că rezultatele după care se vor putea cunoaşte câştigătorii pe fiecare ramură de producţie se centralizează în întreprinderi prin cabinetele tehnice, însă întrecerea în sine nu poate fi concepută, fără participarea efectivă a întregului colectiv de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari din întreprindere. Normele după care se stabilesc cîştigătorii sînt astfel fixate. Incit mărimea întreprinderii nu influenţează cu nimic ordinea clasificării. O întreprindere cu un număr relativ mic de salariaţi are aceleaşi posibilităţi de a se clasa la fel de bine ca şi una mare, deoarece rezultatele se raportează la numărul angajaţilor. Intrucît există tendinţa de a se munci formal cu inovaţiile, făcîndu-se propuneri la întâmplare, nelegate de planul tematic, şi multe dosare de inovaţii stăteau nerezolvate luni şi ani de-a rîndul, iar cele acceptate nu se aplicau şi nu se generalizau, din lipsă de preocupare, concursul clasifică inovaţiile după următoarele criterii : O inovaţie acceptată pentru aplicare echivalează, cu două propuneri admise pentru experimentare; o inovaţie aplicată echivalează cu două propuneri acceptate pentru aplicare ; o inovaţie care rezolvă o problemă din planul tematic echivalează cu cinci propuneri acceptate pentru aplicare, iar generalizarea unei inovaţii echivalează cu zece propuneri acceptate pentru aplicare Este limpede că aceste criterii vor mobiliza toate cadrele din fiecare întreprindere, începînd de la inovator și pînă la director, pentru a rezolva cu operativitate fiecare propunere și pentru a lunta ca în cadrul întreprinderii să existe cît mai multe propuneri acceptate, aplicate şi generalizate. Ţinând seama de cele de mai sus comitetele centrale ale Sindicatelor, împreună cu ministerele, la terminarea concursului din acest an, care se va încheia la 7 Noiembrie, vor putea stabili pentru fiecare ramură de producţie îin parte, unităţile care se vor clasa pe locurile I, II şi III pe minister, precum şi cele distinse cu menţiune pe fiecare Direcţie generală industrială din minister. Fiecare colectiv este direct interesat să obţină cît mai multe şi mai bune rezultate în munca de inovaţii în perioada concursului, intrucît de locul pe care-1 va ocupa în clasificarea întreprinderii, pe minister şi direcţii generale, depind înseşi avantajele materiale de care se va bucura. Astfel, pentru fiecare inovaţie aplicată sau acceptată spre aplicare şi care rezolvă o problemă din planul tematic în vigoare, inovatorul va primi în afară de recompensele şi premiile prevăzute în regulamentul inovaţiilor, un premiu proporţional cu 100% din rata întâia din recompensă, în unităţile clasate pe locul I, 80% la cele clasate pe locul II, 60% pe locul III şi 50% la cele distinse cu menţiune. In afară de aceasta, pentru aplicarea prin generalizare în perioada concursului (fişa SE sau alte căi) se va acorda inovatorilor din unităţile clasate pe locul I, cîte un premiu proporţional cu 100% din rata întîia din premiul stabilit pe baza regulamentului, 80% celor din unităţile clasate pe locul II, 60% pe locul III şi 50% acelora din unităţile distinse cu menţiune, în cadrul concursului vor fi premiaţi şi acei inovatori ale căror propuneri deşi nu rezolvă o problemă din planul tematic al întreprinderii, au fost totuşi acceptate pentru aplicare sau aplicare în perioada concursului. Astfel se va acorda un premiu proporţional cu 50% din rata I-a pentru unităţile clasate pe locul I, 40% pentru cele clasate p pe locul II, 30% pentru locul III şi 25% pentru cele distinse cu menţiune. De asemenea, vor fi premiaţi acei salariaţi care deşi nu au sarcina să se ocupe de rezolvarea problemelor de invenţii şi inovaţii, au depus totuşi muncă deosebită în promovarea mişcării de inovaţii. Acestora li se va acorda pină la un salariu lunar la unităţile clasate pe locul I, 80% din salariu la cele de pe locul II, 60%, la cele de pe locul III şi 50% în unităţile distinse cu menţiune. Deosebit de aceste premieri în numerar, atît întreprinderilor clasate pe locurile I, II şi III cît şi celor distinse cu menţiuni li se vor acorda diplome de onoare. Pentru buna desfăşurare a concursului şi pentru ca el să devină un factor preţios în lupta generală pentru realizarea de acumulări peste plan, organelor noastre sindicale le revin sarcini deosebite. Astfel, în afară de popularizarea prin toate mijloacele, atît a criteriilor concursului, cît și a avantajelor materiale ce decurg pentru inovatori, ele împreună cu cercurile A.S.I.T. și conducerile administrative vor trebui să ia măsuri pentru sprijinirea activităţii cabinetelor tehnice si pentru organizarea brigăzilor complexe de inovatori, atrăgînd în ele pe cei mai buni tehnicieni si fruntaşi în producţie. In întrecerea ce va trebui să fie organizată între aceste brigăzi, obiectivul central va fi rezolvarea în primul rînd a problemelor cuprinse în planul tematic de inovaţii. Tot atît de important este ca cercurile A.S.I.T., în colaborare cu conducerile administrative, să convoace trimestrial şedinţe de analiză cu inovatorii şi nuntaşii în producţie, în care să se discute cum se realizează planul tematic, cum se rezolvă şi cum se aplică propunerile făcute, punîndu-se totodată în faţa inovatorilor, noi sarcini izvorîte din problemele şi greutăţile ce le întîmpină colectivul în bătălia pentru realizarea de acumulări suplimentare. Consiliile sindicale regionale, în colaborare cu filialele A.S.I.T., vor trebui să intensifice controlul şi să ajute la buna desfăşurare a concursului, iar pe plan regional vor trebui organizate schimburi de experienţă pentru a se generaliza metodele de muncă ale colectivelor ce au obţinut cele mai bune rezultate în domeniul inovaţiilor. Fiecare activist sindical trebuie să fie un înflăcărat sprijinitor al noului, să lupte pentru a imprima un avînt tot mai mare mişcării de inovaţii, să o canalizeze spre îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. Concursul de inovaţii ce se desfăşoară în prezent în toate întreprinderile din ţara noastră, trebuie să determine un important progres tehnic, care să asigure o continuă creştere a productivităţii muncii — factorul de bază în lupta pentru realizarea a cît mai multe acumulări socialiste peste plan.