Munca, octombrie 1955 (Anul 11, nr. 2472-2497)

1955-10-01 / nr. 2472

Pag. 2-a întrebări şi răspunsuri în legătură cu legislaţia muncii Lui D. Stan, salariat la o întreprindere de stat din Sibiu, i s-a desfăcut contractul de munca in condiţiunile art. 1l lt. d. din Codul Muncii. El ne întreabă dacă pentru compensaţia pe care este in drept s-o primească, conform art. 73 din Codul Muncii, trebuie să presteze vreun serviciu. Răspuns : Art. 73 din Codul Muncii prevede că „în cazul cînd contractul de muncă încheiat pe durata determinata sau pe o durată nedeterminată se desface în corodițiunile art. 20 lit. a, b, c, d și Si, angajatul are dreptul la o compensaţie egală cu cîştigul mediu pe 14 zile. După cum rezultă din text, angajatul are dreptul la încasarea unei compensaţii — deci nu este vorba de un preaviz — cele 14 zile avînd doar rostul de a servi ca mătură a compensaţiei. In aceste conditiuni, compensaţia, prevăzută în art. 73 al Codului Muncii se racordă fără ca salariatul să aibă obligaţiunea de a presta vreun serviciu în schimb. A. Stănescu, pensionar de invaliditate gradul II, reintrat în muncă cu program întreg, — într-o muncă mai uşoară — a avut, în cursul anului, 75 zile lucrătoare concediu de boală. El ne întreabă dacă în aceste condiţiuni mai poate beneficia de program de muncă redus ? Răspuns: Art 28 din Decizia nr. 3 precede că durata ajutoarelor pentru incapacitate de muncă din cauză de boală, precum şi pentru prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii la care au dreptul pensionarii reintraţi în câmpul muncii este în total de 75 zile lucrătoare în decurs de un an pentru cei care sunt angajaţi permanenţi şi de 50 zile pentru angajaţii sezonieri sau temporari. In cazul dumneavoastră, întrucît aţi avut pînă acum concediu medical timp de 75 zile lucrătoare, înseamnă că nu veţi mai avea dreptul să beneficiaţi de ajutorul pentru program redus de muncă. N. Fărcăşan, salariat la o întreprindere de stat din Craiova, ne întreabă dacă consiliul de judecată tovărăşească este în drept ca pe lingă sancţiunile obişnuite să condamne pe cel judecat şi la repararea prejudiciului cauzat prin fapta sa. Răspuns: Atunci cînd este vorba de pagube pricinuite întreprinderii, din neglijenţă, consiliul de judecată tovărăşească poate — conform art. 11 al. 2 din Decretul 255 — ca în afară de sancţiunea disciplinară pe care o pronunţă, să hotărască şi repararea prejudiciului cauzat , cu condiţia însă ca valoarea acestuia să nu depăşească 200 lei. Dacă consiliul constată că valoarea pagubei este mai mare de 200 lei, el va aplica numai sancţiunea disciplinară, urmînd ca imputaţia să fie stabilită de către conducerea unităţii sau de către comisia pentru soluţionarea litigiilor de muncă, conform dispoziţiunilor articolelor 68 şi 69 din Codul Muncii. Cărţi noi literare * V ICTOR HUGO Mizerabilii — volumul V — (Colecţia „Clasicii literaturii universale“) 364 pagini — 6,20 lei (Editura de stat pentru literatură și artă). M. SADOVEANU Opere — volumul III — 596 pagini — 15,20 lei (Editura de stat pentru literatură și artă). ION VITNER, OV. S. CROHMALNICEANU Istoria literaturii române — volumul II 416 pagini *— 12 lei (Editura de stat pentru literatură şi artă). NIKOLAI BUZIMARSKI Peste Nipru — 264 pagini — 8,50 lei (Editura Militară a Ministerului Forţelor Armate). SVATOPLUK CECH Cîntecul sclavului 88 pagini — 3 lei (Editura de stat pentru literatură şi artă). ION CREANGA Punguţa cu doi bani 28 pagini — 1,20 lei (Editura tineretului). Din activitatea organelor sindicale Activitatea comisiilor pe probleme trebuie îmbunătăţită Gospodăria agricolă de stat „Periş“, din raionul Snagov este o unitate mare, cu activitate complexă şi largi posibilităţi în obţinerea unor recolte bogate. In acest an, în sectorul zootehnic planul la producţia de purcei a fost depăşit cu 12 ,la sută, iar în producţia de lapte,planul la zi, a fost depăşit cu 10.000 litri. De asemenea, s-au obţinut succese însemnate în sectoarele pomi-viticol şi al culturilor mari. Rezultatele obţinute pînă acum ar fi fost cu mult mai bune, dacă organele sindicale din cadrul gospodăriei ar fi organizat şi condus cu mai multă competenţă şi operativitate în trecerea socialistă, dacă ar fi legat şi mai strîns activitatea cultural-educativă de problemele producţiei, dacă ar fi urmărit cu perseverenţă realizarea integrală şi la termen a obligaţiilor din contractul colectiv. Cauza principală care frînează aici desfăşurarea în bune condiţiuni a activităţii sindicate, o constituie faptul că pe lingă comisii pe probleme active, ca cea de asigurări sociale şi de protecţia muncii, celelalte muncesc sporadic, fără plan, exprimând sarcini concrete şi nefiind consultate în rezolvarea diferitelor chestiuni de care trebuie să se ocupe comitetul sindical al gospodăriei. In cadrul gospodăriei, mulţi muncitori fruntaşi care aplică metode înaintate reuşesc să obţină rezultate îmbucurătoare. Astfel, crescătoarea de porci Maria Tudan, aplicînd metoda sovietică Revchin, îngrijind cu deosebită atenţie animalele, a reuşit să obţină de la fiecare scroafă gestionată o producţie de 9 purcei, ceea ce înseamnă cu doi purcei mai mult faţă de prevederile planului. Rezultate bune au obţinut în munca lor şi mulgătorii fruntaşi Nicu Dumitru, Agilaia Măslin şi Natalia Tomas. Aplicînd furajarea raţională a animalelor, făcînd mulsul după metode înaintate, mulgătorii mai sus amintiţi au reuşit să realizeze de la vacile pe care le îngrijesc depăşiri de plan la producţia de lapte care variază între 1.000-4.000 litri. Ce altă sarcină maii importantă revenea comisiei de întrecere, salarizare şi inovaţii decit răspândirea experienţei acestor muncitori ? Comisia însă a găsit de cuviinţă că nu e cazul să se ocupe de aşa ceva şi timp îndelungat ea nu a organizat schimburi de experienţă, nu a pus în aplicare propunerile făcute de muncitori prin consfătuirile de producţie şi nu a întocmit o evidenţă clară, a realizărilor obţinute de participanţii la întrecerea socialistă. In gospodărie, la începutul acestui an, a fost organizat, după exemplul grupei sindicale nr. 19 de la uzinele „21 Decembrie“ diin Capitală, ajutorarea celor rămaşi în urmă. In sectorul zootehnic au fost obţinute, datorită aplicării acestei iniţiative, o seamă de rezultate bune. După cum era de aşteptat membrii comisiei de întrecere, salarizare şi inovaţii ar fi trebuit să organizeze extinderea acestei preţioase iniţiative îndeosebi la grupele sindicale ale mecanizatorilor, unde existau încă tractorişti care nu-şi îndeplineau planul. Desigur că ar fi avut cine săi ajute pe cei rămaşi în urmă, ca de pildă pe tractoriştii Nicuilae Niculae, Nicuilae Dinescu şi alţii. Există la gospodărie tractorişti fruntaşi ca Marin Scărlătescu şi alţii care dacă ar fi fost mobilizaţi în această importantă acţiune, şi-ar fii dat contribuţia cu dragă inimă. O lipsă serioasă a comisiei de întrecere, salarizare si inovaţii este şi aceea ca ea nu s-a preocupat îndeaproape de stimularea mişcării inovatorilor si rationalizatorilor. Deşi în gospodărie sînt sectoare de activitate unde ar putea fi create condiţii mai uşoare de muncă, asigurind totodată şi o creştere a productivităţii muncii, datorită lipsei de preocupare a organelor sindicale, de la începutul anului şi pînă în prezent nu s-a realizat decît o singură inovaţie. Este ştiut că munca cultural-educativă are o mare importanţă. Ea trebuie să fie însă vie şi atrăgătoare, strîns legată de problemele producţiei. Ori de acest lucru, comisia culturală (responsabil tovarăşul Gheorghe Ştreangă) nu a ţinut seamă. In cadrul gospodăriei există un club cu sală de festivităţi, bibliotecă şi alte încăperi unde s-ar putea desfăşura o rodnică activitate. Neexistînd preocupare nici din partea comisiei culturale şi nici din partea comitetului de întreprindere, octobul a fost dat uitării, râmînînd neutilizat. De asemenea, comisia nu a înţeles faptul că nu e suficient să ai mijloace de culturalizare ci trebuie să ştii să le şi foloseşti astfel încîit ele să îndeplinească din pilim scopul pentru care au fost create. Degeaba e gazeta de perete aspectuoasă şi se schimbă articolele la timp, dacă ea nu oglindeşte problemele cele mai importante din viaţa gospodăriei şi nu constituie o tribună la care muncitorii să-şi poată spune cuvîntul deschis, o tribună de la care să se poată împărtăşi experienţa înaintată. Faptul că din cei cinci membri ai comisiei culturale muncesc doar doi, face ca activitatea culturală să nu poată fi cuprinsă în întregime, pierzându-se în felul acesta din vedere probleme deosebit de importante ca: popularizarea fruntaşilor în producţie şi a metodelor înaintate, educarea în spiritul disciplinii socialiste a membrilor de sindicat din gospodărie, combaterea misticismului şi a superstiţiilor. In gospodărie a existat o brigadă artistică de agitaţie la ale cărei programe muncitorii veneau să asiste cu multă plăcere. Dar, datorită lipsei de îndrumare a comisiei culturale, ea s-a desfiinţat. Preşedintele comitetului sindical şi membrii comisiei culturale cînd sunt întrebaţi de ce nu maiactivează brigada se mulţumesc să răspundă : „N-avem responsabil“ şi cu aceasta consideră că şi-au îndeplinit sarcina ce le-a fost încredinţată de muncitori. îmbunătăţirea activităţii sindicale din cadrul gospodăriei agricole de stat „Periş“, „G.A.S. Nicolae Bălcescu“ pune în faţa comitetului de întreprindere de aici problema instruirii şi activizării comisiilor pe probleme şi a atragerii unui activ obştesc cît mai larg în munca sindicală. Cu cît activiitatea comitetuiluii de întreprindere al gospodăriei se va baza pe un activ mai larg. Capabil să rezolve cu pricepere şi iniţiativă sarcinile ce-i revin, cu atît munca sindicală va da rezultate mai bune. A. MUNT corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Bucureşti. ' ■ ■ I ■—.II«» IM .!■! , |„, ■■■ Rodnica activitate a C.E.C. în regiunea Stalin ORAŞUL STALIN (coresp. „Munca“) Ghişeele C.E.C. din regiunea Stalin, desfăşoară o rodnică activitate. Zilnic, ele sunt vizitate de oameni ai muncii, care-şi depun aici economiile realizate. Anul acesta, numărul celor care şi-au depus economiile la C.E.C., întrece cifra de 80.000. Printre aceştia se află numeroşi metalurgişti de la uzinele „Steagul Roşu“ şi constructori de tractoare de la uzinele „Fernst Thälmann“ din Oraşul Stalin precum şi numeroşi alţi oameni ai muncii din numeroasele întreprinderi din oraș. Valoarea depunerilor C.E.C. a sporit față de trimestrul I al anului, cu aproape 4.500.000 lei. Numai la sate valoarea noilor depuneri a crescut cu mai bine de 1.000.000 lei. Pentru intensificarea muncii de a cunoştinţelor economice în rîndurile Clasa muncitoare din ţara noastră, în felianţă cu ţărănimea muncitoare şi sub conducerea partidului, a smuls puterea din mîinie claselor exploatatoare, instaurând Republica Populară Română. Naţionalizarea principalelor mijloace de producţie în industrie, transport, mine precum şi a băncilor a lichidat exploatarea omului de către om într-o parte însemnată a economiei naţionale şi a dus la crearea formaţiunii economice socialiste din ţara noastră, formaţiune care are un rol conducător. Prin aceasta, Romînia a intrat într-o etapă nouă a dezvoltării sale, aceea a construirii bazelor economice ale socialismului. In condiţiile regimului burghezo-moşieresc, sindoartele erau organizaţii ale clasei asuprite şi exploatate, instrumente de faptă pentru apărarea intereselor ei politice şi economice, împotriva claselor exploatatoare. Trecereala construirea socialismului a pus în faţa sindicatelor din ţara noastră sarcini noii, cu totul deosebite de acelea avute în perioada faptei pentru cucerirea puterii de către clasa muncitoare. In regimul de democraţie populară, sindicatele, ca cele mai largi organizaţii de masa ale clasei muncitoare, clasă conducătoare în stat, participă activ la toată construcţia economică şi culturală a socialismului. Plenara C.C. al P.M.R. din decembrie 1948, în Rezoluţia asupra problemei sindicale arată că : ....sindicatele iau sarcina de a organiza eforturile clasei muncitoare pentru ridicarea producţiei şi îndeplinirea planului economic al statului, în vederea construirii şi consolidării bazelor economice ale orînduirii Socialiste şi asigurării bunului trai al muncitorimii“. Sindicatele mobilizează masele largi ale muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor în opera de construire a socialismului, călăuzindu-se după învăţătura leninistă, care arată că sindicatele sînt o şcoală de conducere, o şcoală de gospodărire, o şcoală a comunismului. Pentru a mobiliza cu succes Clasa muncitoare în făurirea socialismului, pentru a opreste mii de cadre capabile să participe activ la gospodărirea economiei la conducerea ei, este necesar ca activul sindical să posede temeinice cunoştinţe economice. Partidul nostru conduce opera de construcţie în ţara noastră pebaza unui program ştiinţific, care are la bază cunoaşterea legilor de dezvoltare a societăţii. Pe cunoaşterea acestor legi se întemeiază politica economică a partidului şi guvernului nostru, politică ce are drept scop lichidarea completă a exploatării omului de către om, construirea societăţii socialiste. Teoria economică marxist-leninnistă este o puternică armă ideologică în mîinile clasei muncitoare cu ajutorul căreia ea poate cunoaşte legile de dezvoltare a societăţii şi care dă încredere în victoria definitivă a comunismului. Numai cunoscând aceste legi, însuşindu-şi teoria economică mairxist feministă, activiştii sindicali vor putea explica maselor conţinutul politicii economice a partidului şi guvernului, perspectivele dezvoltării economiei noastre naţionale şi vor putea îndruma, în mod just, eforturile creatoare ale oamenilor muncii. Mobilizarea cu succes a maselor cere din partea sindicatelor o vastă propagandă economică, care să îmbrăţişeze cele mai variate,aspecte ale acestei construcţii De aici reiese marea importanţă a propagandei în legătură cu problemele economice. Această muncă de propagare a cunoştinţelor economice a fost, însă, la mare măsură neglijată de către ziarul „Munca“. Pe bună dreptate, „Scrateiu“, organ al C.C. al P.M.R., a criticat într-un articol apărut în ziarul nr. 3389 din 16 septembrie a.c., această atitudine ca o „subapreciere a unei îndatoriri esenţiale“. Ziarul „Munca“ a publicat o serie de articole privind problemele producţiei în anumite ramuri ale economiei naţionale. „Ziarul „Munca“ — după cum se arată în „Scînteia“ — a făcut unele progrese în popularizarea succeselor obţinute de colectivele diferitelor întreprinderi în ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, în răspândirea experienţei înaintate a fruntaşilor producţiei, propagandă activiştilor sindicali în tratarea problemelor conducerii şi organizării întrecerii socialiste, ca şi în ridicarea nivelului profesional-tehnic al oamenilor muncii“. Aceasta însă nu este suficient. Munca de dezvoltare a conştiinţei socialiste a cadrelor sindicale şi a maselor muncitoare nu se poate înfăptui fără a duce o muncă susţinută de lămurire a tezelor învăţăturii marxist-leniniste. In cursul anului ,acesta ziarul „Munca“ nu a publicat nici un singur articol teoretic la legătură cu o seamă de probleme importante ale construcţiei economiei socialiste la noi. Prin aceasta, ziarul i-a lipsit pe cititori de sprijinul său în cunoaşterea şi înţelegerea unor probleme actuale ale politicii economice a partidului şi guvernului. Ziarul ar fi contribuit efectiv la lărgirea orizontului politic al cititorilor săi dacă ar fi tratat prin articole teoretice tezele învăţăturii marxist-leniniste asupra industrializării socialiste şi dezvoltării cu precădere a industriei grele, asupra electrificării ţării etc., şi aplicarea de către P.M.R. a acestei învăţături în ţara noastră. Aşa cum a arătat „Scînteia“, neglijarea tratării teoretice şi principiale în ziarul „Munca“ a unor probleme în legătură cu căile creşterii productivităţii muncii, ale reducerii preţului de cost, asupra folosirii maxime a tehnicii, a însemnătăţii aplicării regimului de economii, hozrasciotului etc., a lipsit activul sindical de posibilitatea cunoaşterii în adîncime a acestor chestiuni vitale pentru conducerea ecorlonei noastre. In felul acesta, ziarul nu a dat un ajutor organelor sindicate la combaterea practicismului care mai dăinuie în munca multor activişti sindicali, în combaterea atitudinii de subapreciere pe care o au unii activişti sindicali faţă de obligaţia însuşirii cunoştinţelor economice. Lucrările congreselor Sindicatelor care au avut loc pînă în prezent au scos la iveală că în acest domeniu, al înarmării activiştilor şi oamenilor muncii cu cunoştinţe economice, continuă să existe o serioasă rămânere în urmă. La multe congrese participanţii la discuţii au arătat că una din cauzele principale care mai frânează la unele întreprinderi buna desfăşurare a întrecerii socialiste este tocmai faptul că activiştii sindicali nu sunt suficient stăpâni pe problemele economice. „In întreprinderea noastră — a spus la congresul Sindicatului muncitorilor din construcţii şi industria materialelor de construcţii, tovarăşul Ştefan Spirea, de la fabrica „Hercules“ din Tîrnăveni — întrecerea, socialistă s-ar desfăşura cu mult mai bine dacă activiştii sindicali ar cunoaşte temeinic căile care duc la creşterea productivităţii muncii, la reducerea preţului de cost“. Activiştii sindicali au sarcina de a studia aceste probleme şi pentru aceasta ei au la dispoziţie o serie de mijloace, o serie de posibilităţi, cu ajutorul cărora pot să-şi însuşească cunoştinţele economice necesare muncii lor. Inreţeaua învăţământului departid sunt încadraţi mii de activiişti sindicali, avînd putinţa să studieze economia politică marxist-ileninistă şi politica economică a partidului nostru. De asemenea, reţeaua de şcoli sindicale dă an de an sute de absolvenţi înarmaţi cu cunoştinţe economice. Multe comitete centrale ale Sindicatelor, comitete regionale, raionale şi de întreprindere organizează pentru activul lor cicluri de lecţii. Tematica acestora îmbrăţişează însă o sferă destul de restrânsă de subiecte, privind citeva din problemele practice ale muncii sindicale. Lărgirea tematicii cu probleme economice, prin care să se explice miilor de activişti din întreprinderi politica economică a partidului nostru, ar putea să aducă un real folos. Asemenea lecţii, prin perspectiva pe care ar da-o muncii practice, de zi cu zi, a activiştilor sindicali, ar contribui la mărirea capacităţii lor de a mobiliza masele în opera de construire a socialismului Partidul şi guvernul au înzestrat sindicatele cu o bogată bază materială pentru ca ele să-şi poată desfăşura munca cultural-educativă. Cluburile şi colţurile roşii pe care le au sindicatele aduc un aport de seamă la ridicarea nivelului de cunoştinţe politice, economice, tehnice ale oamenilor muncii, contribuind în felul acesta la succesele pe care ei le dobîndesc în producţie. La multe cluburi şi colţuri roşii se ţin conferinţe pe teme economice. La clubul uzinelor textile „7 Noiembrie“ din Bucureşti, de pildă, s-a ţinut un ciclu de conferinţe pe teme economice privindprobleme ca: importanţa creşterii productivităţii în construirea socialismului, acumulările socialiste şi altele. Biblioteca acestui club a găsit metode bune pentru răspândirea cărţilor tehnice şi a celor pe teme economice, organizând discutarea unora chiar la locurile de producţie. Nu este întîmplător faptul că „7 Noiembrie“ este una dintre întreprinderile fruntaşe pe ramură, care ş-a depăşit angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August, privind acumulările băneşti, peste plai. Fără îndoială că propaganda cunoştinţelor economice, paralel cu răspândirea celor mai înaintate metode de muncă, a contribuit la obţinerea acestor frumoase realizări. Succesele pe care le-au obţinut sindicatele în propagarea cunoştinţelor politice şi a celor economice sunt însă departe de a fi satisfăcătoare. Aşa cum a constatat recenta şedinţă a Prezidiului C.C.S., munca de educare politică şi economică a activului sindical şi a oamenilor muncii este rămasă în urmă faţă de sarcinile arzătoare pe care lepune viaţa. Multe comitete de conducere ale unor cluburi şi colţuri roşii nu folosesc marile posibilităţi pe care le au. La clubul Fabricii de ţigarete din Bucureşti, de pildă, nu s-a ţinut nici o conferinţă de la începutul anului, nici pe teme economice, nici pe teme politice. De asemenea, la Combinatul siderurgic din Hunedoara, unde mai există multe lipsuri în producţie, nimeni nu s-a ocupat de organizarea în aşa fel a activităţii clubului şi a celor 20 de colţuri roşii, încît ele să sprijine oamenii muncii în lupta pentru realizarea sarcinilor de plan. Rămânerea în urmă a muncii de înarmare a activului sindical cu cunoştinţe politice şi economicea atras după sine o muncă practicistă, îngustă, lipsită de orizont a unor cadre sindicale. Această situaţie trebuie să fie grabnic îmbunătăţită. De curând, secţia cultură de masă a C.C.S. a elaborat o tematică pentru ţinerea conferinţelor în cluburi şi colţuri roşii, tematică ce cuprinde probleme ca: „Despre însemnătatea acumulărilor băneşti peste plan“, „Căile sporirii productivităţii muncii“, „Necesitatea dezvoltării continue a tehnicii“ şi altele. Ţinerea acestor conferinţe în strânsă colaborare cu S.R.S.C. va umple un gol care există de multă vreme. Fiecare club, fiecare colţ roşu, are posibilitatea să strângă în jurul său un activ de lectori, format din oameni de specialitate, care să aducă în faţa muncitorilor unele probleme ale economiei poli- tice marxist-leniniste, legând totodată aceste probleme de situaţia şi sarcinile concrete ale locului de muncă respectiv. Bibliotecile trebuie să ducă o muncă mai perseverentă cu cartea, popularizînd de la om la om cărţile şi broşurile cu teme economice. Manualul de economie politică tradus nu de mult din limba rusa constituie un mare ajutor înînsuşirea cunoştinţelor economice. Şi ziarul „Munca“ va sprijini oamenii muncii, activiştii sindicali, în înarmarea lor cu propaganda marxist-ileniinistă în probleme economice. Ziarul nostru îşi propune ca pe viitor să sprijine activul sindical, prin publicarrea unor articole, consultaţii şi alte materiale în lumina învăţăturii marxist-leniiniste în care să trateze unele probleme teoretice ale industrializării socialiste şi transformării socialiste a agriculturii. Ziarul nostru va ajuta celor ce muncesc în lupta lor pentru ridicarea necontenităa productivităţii muncii, publicînd articole care să trateze despre învăţătura leninistă, cu privire la creşterea productivităţii ca factor principal al construirii noii soicietăţi, despre căile creşterii productivitaţii şi ale reducerii preţului de cost. O sarcină din cele mai importante pe care ziarul nostru îşi propune să o aducă la îndeplinire cu mai multă efica-citate, este aceea de a sprijini eforturile celor ce muncesc pentru îndeplinirea angajamentelor privind sporirea acumulărilor băneşti, prin lămurirea însemnătăţii şi izvoarelor acumulărilor. Alături de publicarea unor articole teoretice şi a unor consultaţii care să lămurească politica partidului pentru construirea socialismului, ziarul nostru va îndruma mai mult decît pînă acum organele sindicale şi activiştii sindicali spre a folosi cu mai mare eficaciitate largile posibilităţi pe care le au la dispoziţie înmunca culturală de masă, în vederea lămuririi problemelor politice şi economice ale construirii socialismului. Procedând astfel, ziarul va ajuta cadrele sindicale şi activul obştesc să-şi lărgească orizontul, să înţeleagă mai adînc politica partidului, să o explice maselor, pentru a le însufleţi şi mai mult în munca creatoare pe care o desfăşoară. Printr-o susţiinută propagare a problemelor economice, ziarul „Munca“ va sprijini totodată actiivul sindical să vadă just la fiecareloc demunca sarcinile ce-i revin, legătura directă care există între problemele mari ale construcţiei economice ce se desfăşoară în țara noastră şi îndatoririle concepute ce stau în faţa colectivului întreprinderii in care activează. MOCA__________ __________________________________________«mb&la 1 octombrie 1955 - nr. 247* Lucrările comitetului de pregătire a conferinţei internaţionale a femeilor muncitoare Vineri au continuat lucrările şedinţei Comitetului de pregătire a Conferinţei internaţionale a femeilor muncitoare. Au avut loc discuţii asupra expunerii făcute de Luigi Grassi, secretar al F.S.M. Şedinţa de dimineaţă a fost prezidată de M. V. Mina, membră a Prezidiului Consiliului Central al Sindicatelor din U.R.S.S. Au luat cuvîntul: Margareta Kummerlöw, secretară a Federaţiei Sindicatelor Libere Germane, Germaine Guille, secretară a Confederaţiei Generale a Muncii din Franţa, Marcel Bras, secretar general al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor muncitorilor din industria metalurgică şi construcţiilor de maşini, M. V Mina, membră a Prezidiului Consiliului Central al Sindicatelor din UR S.S., Wu-Pin, şefa secţiei femei a Federaţiei Sindicatelor din întreaga Chină, Signe Iulia Johannson, observatoare (Suedia), Georges Vanhaute, secretar al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor muncitorilor din industria chimică, similare şipetrol. După amiază, lucrările şedinţei au fost prezidate de Mamgiareta Rumimerlöw, secretară a Federaţiei Sindicatelor Libere Germane. • In continuarea discuţiilor au luat cuvîntul: Hilde Wuppertal, observatoare (R. F. Germană), Beatrice Johnsson, secretară a Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor, Motoko Ochiai, şefa secţiei de femei a Federaţiei muncitorilor din magazine din Japonia. Participanţii la discuiţii au arătat că hotărîrea Biroului executiv al Federaţiei Sindicale Mondiale de a convoca o Conferinţă internaţională a femeilor muncitoare a fost primită cu mult interes în organizaţiile pe care le reprezintă. In cursul intervenţiilor ei au făcut propuneri concrete cu privire la pregătirea conferinţei. Lucrările conferinţei continuă. (Agerpres) Oamenii muncii sărbătoresc un deceniu de la înfiinţarea F. S. M. CONSTANŢA — Oamenii muncii din oraşul şi regiunea Constanţa sărbătoresc cu însufleţire împlinirea a 10 ani de la înfiinţarea Federaţiei Sindicale Mondiale. In portul Constanţa a avut loc o adunare a muncitorilor ,portuari consacrată acestui eveniment. Pe bordul vaselor româneşti „Mangalia“, „Constanţa“, „Midia“, care au plecat cu mărfuri în străinătate, se vor ţine conferinţe despre cea de a 10-a aniversare a F.S.M. In staţiunile de maşini şi tractoare şi gospodăriile agricole de stat din regiune consiliul sindical regional a organizat conferinţe cu aceeaşi temă. La cinematograful clubului şantierului naval maritim va rula un ciclu de filme închinat acestei aniversări. Informaţii Orchestra simfonică a Filarmonicii Cehe, colectiv laureat al Premiului de Stat, a sosit vineri la Timişoara. In cursul zilei, oaspeţii au vizitat oraşul. Seara, în sala „Maxim Gorki“, Filarmonica Cehă dirijată de Karel Ancerl a dat un concert simfonic care a cuprins Simfonia 3-a de Brahms, „Marea“ (trei schiţe simfonice) de Debussy şi „Tablouri dintr-o expoziţie“ de Mussorgski-Ravel. Concertul a fost viu aplaudat. Publicul a făcut o călduroasă manifestaţie de prietenie solilor artei muzicale cehe. La tragerea „Loto-Central“ din 30 septembrie aic. au fost extrase din urnă următoarele nouă numere : 86 60 66 67 81 16 88 76 10 . Premiul general pe ţară este de 1.539.136 lei. Viitoarea tragere va avea loc vineri 7 ■ octombrie, la Galaţi. •k In întîmpinarea Zilei Forţelor Armate ale R. P. R. In clişeu, Sergentul Şerb Ioan, comandantul grupei, distins cu semnul onorific „Cercetaş de frunte“, dă misiunea motociclistului, soldat fruntaş Dineaţă C. Subunitatea este în înaintare. Pentru a avea In tot timpul informaţii despre „inamic“, comandantul a trimis în faţă o grupă de cercetare pe motociclete. In armată am căpătat o înaltă calificare tehnică. Cînd am plecat să-mi satisfac serviciul militar in cadrul Forţelor Armate ale R.P.R. eram încă departe de a fi stăpln pe o meserie. înainte de Incorporare mă angajasem la S.M.T. Tîrgu- Mureş, pentru a deprinde meseria de tractorist. După o vreme patria m-a chemat să invăţ meşteşugul armelor. N-a trecut mult de la intrarea mea pe poarta iazarmii, cînd, intr-o zi, eu şi alţi tovarăşi am fost întrebaţi dacă dorim să învăţăm o meserie in timpul serviciului militar. S-a făcut o listă. Ilie Tică, prietenul meu din Drăgăşani, s-a înscris la tinichigerie, Tudor Filip din Buzău la electricitate. Alfii la fierărie, sudură, instalaţii de apă şi la multe alte meserii. Eu m-am înscris la şcoala de conductori civito, deoarece aceasta era mai aproape de meseria pe care o începusem. Am terminat şcoala cu calificative foarte bune, primind şi carnetul de conductor auto. Cei de la şcoală s-au îngrijit să ne îmbogăţim şi pe mai departe cunoştinţele, să ne dezvoltăm aptitudinile. Astfel, am fost repartizat la un atelier mecanic auto. Aici mi-am însuşit temeinic tot ceea ce trebuie ştiut despre funcţionarea şi re- 1 pararea defecţiunilor motoarelor• Diesel şi a celor cu explozie. Am dobîndit şi j calificarea de mecanic auto. J Acuma sunt iarăşi în mijlocul j mecanizatoriior de la S. M. T. Tîrgu- Mureş. Am fost foarte bucuros cînd am aflat că nu eram singurul care am în- j văţat o meserie în armată. Am început să lucrez împreună cu alţi trei tovarăşi, calificaţi in timpul stagiului militar tot în profesia de mecanici motorişti. Ală- turi de ceilalţi muncitori din S.M.T., ne străduim să fim cît mai de folos. Calitatea reparaţiilor executate de noi este apreciată de întregul colectiv. Aşa înţelegem să răspundem grijii ce ni s-au purtat în armată unde, pe Ungă faptul că am devenit ostăşi bine pregătiţi, căliţi fiziceşte şi cu o bună pregătire politică, am căpătat şi o înaltă califi- care tehnică. VASILE MUREŞAN ] mecanic motorist la S.M.T. Tîrgu-Mureș . La începerea celei de a 8-a ediţii a Campionatelor internaţionale de atletism După ce, pe rînd, cei mai buni reprezentanţi ai voleiului, canotajului feminin şi tirului din întreaga Europă şi-au dat întîlnire la Bucureşti, începînd de azi, cinstea de a se întrece într-unul din cele mai mari concursuri ale anului revine atleţilor. Din 16 ţări europene au pornit spre Bucureşti pe calea aerului sau cu trenul peste 200 de atleţi şi atlete, domniei să ia parte la cea de a 1 8-a ediţie a patriptomatelor internaţionalede atletism ale R.P.R. Astăzi, după festivitatea de deschidere, spre locurile deprobă se vor îndrepta primii atleţi care se întrec pentru cucerirea titlului de campion internaţional al R.P.R pe anul 1955. Ii vom vedea din nou pe minunaţii atleţi sovietici din rîndul cărora s-au ridicat atît de mulţi recordament mondiali şi campioni olimpici. Alături de ei vor evolua pentru prima oară în cadrul acestor campionate atleţi suedezi, englezi, iugoslavi etc. De asemenea, la locurile de concurs îşi vor măsura forţele şi reprezentanţi ai R. P. Ungare, R. Cehoslovace, Finlandei, R. P. Bulgaria şi altor ţări, sportivi care ne-au mai vizitat în decursul anilor Este de ajuns să citeşti numele participanţilor la diversele probe pentru ca să-ţi dai seama de valoarea întrecerilor. Şi nu este exclus ca din luptadîrză care se va duce pentru victorie să asistăm la stabilirea de noi recorduri şi performanţe deosebit de valoroase. Şi participarea unor atleţi ca Vladimir Kuţ, Nina Otkalenko, Mihail Krivonossov, Galina Zibina (U.R.S.S.), Ragmar Lundbarg (Suedia), Theknai Hopkins (Anglia), Heinz Futterer (Germania), Dana Zatopkova (R. Cehoslovacă), Iolanda Balaş (R.P.R.) etc., ne îndreptățesc să credem aceasta. Corsultînd programul primei zile de concurs, ies în evidență prin valoarea apropiată a concurenților probele de 400 m. garduri unde se vor întîlni din nou Anatolia Iulin (U.R.S.S.) şi Ilie Savei (R.P.R.), 409 m. plat fete, unde va participa printre altele şi Nina Otkalenko, recordmana mondială la 800 m. plat, suliţă fete, disc băieţi etc. Reprezentanţii ţării noastre, în rîndul cărora figurează multe nume cunoscute peste hotare, datorită performanţelor obţinute, se vor strădui ca alături de ceilalţi concurenţi să aibă o comiportare cît mai bună, rndac.'.md astfel şi mai mult prestigiu! de care se bucură mişcarea sportivă din R.P.RLa deschiderea celei de a 8-a ediţii a campionatelor internaţionale de atletism urăm tuturor participanţilor succes deplin în marea întrecere la care iau parte, învingătorii sau învinşii, cei care se vor întrece din aceste campionate, vor avea satisfacţia că au contribuit la întărirea relaţiilor de prietenie şi bună înţelegere între tinerii din atîtea ţârî europene.