Munca, octombrie 1955 (Anul 11, nr. 2472-2497)

1955-10-01 / nr. 2472

Sânbătă 1 octombrie 1955 — nr. 2472 Marele popor chinez îşi făureşte un viitor luminos Ansanul este inima de oţel a Chinei. Aci, cu ajutorul Uni­unii Sovietice, se ridică un uriaş combinat metalurgic. După terminarea construcţiei, combinatul va da anual 2,5 mi­lioane tone de fontă, 3,22 mili­oane tone de oţel şi 2,48 mili­oane tone de produse de oţel. Produsele de oţel fabricate de combinat vor da posibilitate să se satisfacă în linii generale, pentru o bună bucată de vre­me, nevoile industriei chineze. In clişeu: aspectul exterior al furnalelor înalte automate de la Ansan. Grija faţă de odihna oame­nilor muncii, faţă de activita­tea lor culturală constituie o sarcină principală a sindicate­lor chineze. Cu sprijinul lor au fost ridicate în diferite părţi ale Chinei palate culturale şi clu­buri muncitoreşti pe lingă în­treprinderi. Numai pînă la sfîrşitul anului 1954, numărul acestor instituţii se ridica la 12.376. In clişeu, muncitori jucînd şah pe una din terasele Palatu­lui Cultural din Seki, provincia Kwantun. Cifrele alăturate vorbesc de la sine. Sunt indicii măreţului plan cincinal al R.P. Chineze, planul construirii ba­zelor socialismului în această imensă ţară. Tocmai de aceea el a fost întîm­­pinat de întregul popor chinez cu deosebită însufleţire şi entuziasm. Pentru prima oară în istoria mile­nară a Chinei economia ei se dezvoltă pe baza unui plan atotcuprinzător. Uriaşa amploare a construcţiilor şi celelalte obiective prevăzute de plan deschid mari perspective pentru in­dustrializarea socialistă a ţării. Acest vast program de construcţie econo­mică va avea o importanţă hotărî­­toare pentru realizarea de către po­porul chinez a principalelor sarcini în perioada de trecere spre socialism. Folosirea paşnică a energiei atomice JTo oo o© oooooo< ooocooococooej 8 Unul dintre cele mai importante do- | ° menii ale cercetărilor ştiinţifice care jț 8 au început în anii primului ipian cin- 8 8 cinai al­ R. P. Chineze îl constituie fo- | I loisi­r­ea paşnică a energiei atomice. 8 g Piînă la sfârşitul planului cincinal se 8 8 prevede înfiinţarea a 11 noi institute jj ° în cadrul Academiei de Ştiinţe a R. P. g g Chineze şi extinderea mai multor in-8 8 stitute existente. .Academia de Ştiinţe g g a R. P. Ghineze disipune pînă în pire- 8 8 zent de 41 de institute de cercetări şti-1 8 intifice, dintre care 10 au fost Inftn­ g g tate de la începutul planului cincinal. 8 g Reactorrii atomici şi acceleratorii de 8 g particule încărcate, construiţi cu aiu-g g torul Uniunii Sovietice, vor fi folosiţi 8 g pentru studiile de laborator în dome- ? 8 niul energiei atomice. Atomii marcaţi g g şi alte substanţe radioactive vor fi fo- 8 8 lotsiţi im alte ramuri ale ştiinţei. jj 8 Se va începe studierea aerodinamicii, g g a plasticităţii, a materiilor prune anor-8 8 ganice şi a chimiei izotopilor. Cerce- § 8 tarile întreprinse în domeniul­­plastici- 8 g taţii au drept scop îmbunătăţirea teh- 8 8 nicii prelucrării metalelor. Cercetările § I întreprinse în domeniul chimiei anor-t s ganice vor contribui la îmbunătăţirea 8 g metodelor de preparare a aliajelor şi 1j 8 a producţiei îm masă de îngrăşăminte 8 g chimice. In domeniul biologiei, geo- 8 8 grafiei, geologiei se va pune accentul 1­8 pe studierea teoriei micturiniste a ge- f I neticii. Se va începe de asemenea stu-8 jj dierea biofizicii. Oamenii de ştiinţă se 8 8 vor ocupa de problema aplicării elec-8 8 trofiziologiei şi a atomilor marcaţi în 8 I biologie şi de efectul­ diferitelor sub- § 8 stanţe radioactive asupra organisme- g 8 lor, ceea ce va aduce o importantă § I contribuţie^ la îmbunătăţirea muncii în I ■8 agricultură şi medicină. Laboratorul 1­8 de biologie marină va fi extins, tran- 8 § şi formîiidu-ise într-un institut de acea- § 8 notogie, urmînd să desfăşoare cerce- 8 8 ţări în domeniul biochimiei organice, 8 g meteorologiei şi geologiei,­­ 8 a In domeniul ştiinţelor tehnice, c­e va 8 8 începe studierea hidroenergeticii, d­sf- 8 ji troenergeticii şi termoenergetcii pen- § 8 tru a ajuta la dezvoltarea resurselor de 8 8 energie. Cercetările în domeniul ero- 8 g ziunii solului şi al formării mîlului, g 8 proiectarea construcţiilor hidrotehnice 8 8 şi a agregatelor hidroelectrice vor a- 8 g­­uta la îndiguirea Fluviului Galben şi g 8 a altor cursuri de apă, precum şi la 8 § exploatarea resurselor hidraulice. O o RjCOOOOOOOOCOOOOOCOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOCOCOOOOOOOOOv.^ In clişeu , echipa fruntaşă a tinerilor oţe­­lari de la uzina metalurgică „Tayeh“ din provincia Hupeh Ea cuprinde 8 tineri care au învăţat meseria de oţelari la o şcoală din uzină. O tînără țărancă culege cu îndeminare frunzele de ceai ===== = ★ = . Schelele construcţiilor, faţadele de cărămidă roşie, freamătul şantierelor în care predomină zumzetul betonierelor au devenit „cotidiene" în decorul oraşelor şi satelor Chinei populare. Pe şoseaua asfaltată ce şerpuieşte printre dealuri între Şenian şi Fusun privirea ţi-e atrasă de noile blocuri mun­citoreşti, ce se înşiruie frumos aliniate, paralel cu drumul. La Ansan — marele centru siderurgic din Nord-Est — se înal­tă cu repeziciune zidurile halelor noi, prin­­ fata cărora trenurile electrice cară continuu minereu. Lucrările pe şantierul fabricii de automobile din Cian­ciun înain­tează cu repeziciune. Maiestoasele clădiri administrative, institutele superioare, ele­gantele hoteluri din Pekin — ridicate în cîteva luni — încîntă ochiul vizitatoru­lui şi îi produc o nespusă bucurie. Toate acestea sînt rodul muncii pline de abnegaţie a muncitorilor constructori, care, alături de întregul popor chinez, dau viaţă primului cincinal, răspunzînd cu cinste sarcinilor trasate de Partidul­­Comunist. Cifre semnificative Cu cîteva luni de zile în urmă, vizi­­tînd fabrica textilă nr. 1 din Pekin, am zărit nu departe de ea un mare şantier de­ construcţie. Acolo se ridica fabrica tex­tilă nr. 2. Şi iată, zilele acestea Agenţia China Nouă a anunţat darea în funcţiu­­ne a acestei noi întreprinderi socialiste, avînd o capacitate de 100.000 ruse şi 2.400 războaie de ţesut. Citind această îmbucurătoare ştire, ne- am amintit de convorbirea avută cu to­varăşul Hu­bei, activist al­ Sindicatului muncitorilor constructori care ne povesti­se cu multă căldură numeroase fapte din munca $i viata constructorilor, încheind cu cuvintele: „In cursul cincinalului noi trebuie să înălţăm sute de unităţi indus­triale. Dezvoltarea industriei cere mereu noi braţe de muncă pentru care sînt ne­cesare locuinţe şi instituţii social-cultu­­rale. Iată deci,, avem treabă, nu glumă!“ Intr-adevăr,, dacă ne gîndim numai la Ansan, vedem că de la 110.000 locuitori cît avea în 1948, astăzi oraşul numără 700.000 locuitori. Combinatul a făcut pen­tru muncitori şi funcţionari 1.340.000 m.p. de locuinţe. Şi totuşi, ele nu sînt suficiente, deoarece datorită dezvoltării continue, numărul oamenilor muncii creş­te mai repede decît posibilitatea construc­ţiei de locuinţe. Spre a face faţă cu succes unor ase­menea cerinţe e necesar în primul rînd ca rîndurile muncitorilor constructori să crească, iar în al doilea rînd a se aplica metodele înaintate de lucru. Aceste două premise se realizează. Este suficient a ur­mări ,cîteva­­ cifre — indicînd creşterea fondurilor muncitorilor constructori — care vorbesc de la sine. In ultimii doi ani, numărul acesta este în creştere. Numai într-un an s-au ridicat 17.300 cadre de tehnicieni şi specialişti în construcţii. Anul trecut 480.000 de muncitori constructori au urmat diferite cursuri de calificare. Metodele avansate sovietice de lucru devin un bun al unui număr tot mai mare de lucrători care aplică zidirea ra­pidă, munca în lanţ, brigăzi complexe etc. De aplicarea metodelor de lucru avansa­te — învăţate din experienţa oamenilor sovietici — sunt legate numele muncito­rilor fruntaşi Sie Yan-fu, Ian Dă-ciu, Huan Dă-mo, Su Cian-iu, a inginerului Uan Să­ţă — care a lucrat timp de 20 ani ca muncitor constructor — şi a altor numeroşi fruntaşi ai acestei ramuri de producţie. Ei se străduiesc continuu spre a-şi perfecţiona munca, spre a da în fie­care zi mai mult, spre a răspîndi cît mai larg experienţa înaintată sovietică, care le-a deschis căi largi de dezvoltare în meseria lor. Intr-un cartier muncitoresc Lăsînd în urmă aglomeraţia de pe străzile Şanhaiului autobusul alunecă lin pe şoseaua asfaltată ce duce spre Tan­ian, noul cartier de locuinţe munci­toreşti, mai bine zis un nou orăşel. Ilustrare vie a muncii creatoare a con­structorilor : arhitecţi, proiectanţi, zida­ri, instalatori ş.a.m.d., orăşelul te întîmpină cu străzile sale largi, mărginite de ar­bori, cu parcuri şi terenuri de sport, cu oameni voioşi şi primitori. Văzînd casele cu unu sau două etaje ce se înşiruie într-o perfectă aliniere, îţi vin în minte imagini ale cîtorva străzi din Şanhai —­ unde erau vechile locuinţe mun­­citoreşti. Desigur că azi şi aci se văd schimbări serioase, casele au fost refă­cute şi, deşi mici, sunt bune, curate. Stră­zile au fost pavate, s-au făcut instalaţii de apă şi lumină electrică. In trecut însă, pe aceste locuri erau doar nişte bie­te colibe acoperite cu stuf, unde trăiau claie peste grămadă familiile muncitorilor, a căror leafă se ducea în bună parte pe chirie. Noul cartier — a cărui construcţie a început în 1951 — poate adăposti nu mai puţin de 30.000 locatari. El e format din 761 blocuri, împărţite în şase mari cvartale, unde locuiesc în prezent 6.398 familii de muncitori din fabricile şi uzi­nele Şanhaiului. înainte de începerea construcţiei, planurile au fost supuse dis­cuţiei viitorilor locatari, care văzînd pro­iectele şi machetele au venit cu valoroase sugestii. Nimic n-a fost uitat. Cartierul are magazine şi restaurante, trei pieţe de legume, un mare parc de odihnă, dispen­sar şi trei băi publice. In curînd se vor ridica un spital si un cinematograf. Pentru cei mici s-au făcut doua creşe şi patru grădiniţe, patru şcoli primare şi două şcoli medii. ■ir ...L-am cunoscut aci pe muncitorul tex­tilist Tu San­in care are o locuinţă com­pusă din două camere, bucătărie şi de­pendinţe. înainte de a se muta în noua casă, trăia într-un sat de unde făcea două ore pînă la fabrica textilă unde lu­crează. In faţa ceştilor cu ceai aromat, el ne-a sintetizat cît se poate de plastic, în cîteva cuvinte, ce reprezintă minunatul cartier construit în anii regimului democrat­­popular . „Aci avem camere spaţioase, pline de soare,­­ grădină, ne bucurăm într-adevăr de giatău“— spunea el. Acum, noi munci­torii, trăim ca ,,în pavilioanele străinilor" pentru că înainte vreme în Şanhai, ca­sele bune și frumoase erau numai ale străinilor". A sosit vremea ca de roadele muncii sale să nu se mai bucure străinii, ci har­­nteul popor frate chinez, care făurește cu mîinile sale o orînduire nouă, lumi­noasă. AL. NESTOR Note de drum C­ONSTRUCTORII Anii Numărul muncitorilor Anii constructori 1950 400.000 1951 600.000 1952 1.440.000 1953 2­ 200.000 Noi locuinte muncitoresti intr-unui din car­tierele Sanhaiului MUNKA Cadre noi pentru economia naţională Anul acesta, economia naţională a R.P. Chineze se completează cu cadre de ti­neri care după eliberarea ţării au absol­vit cursurile în institutele de învăţămînt superior şi în şcolile medii specializate. Anul acesta au absolvit institutele de învăţămînt superior tehnic din R. P. Chi­neză un­ număr de ingineri şi tehnicieni egal cu acela al inginerilor şi tehnicieni­lor pregătiţi în decurs de zece ani sub orînduirea gomindanistă. Peste 50.000 de persoane au absolvit în 1955 institu-­­ tele de învăţămînt superior, iar peste 100.000 — şcolile medii tehnice. In com­­pa­ratie cu anul trecut, numărul celor ce au terminat institutele de învăţămînt su­perior din China a crescut cu 24 la sută, iar al acelora care au terminat şcolile medii tehnice — cu 40 la sută. Tineri,i specialişti au fost repartizaţi în diferite ramuri ale economiei naţionale şi pe şantierele de construcţie. Anul acesta, în peste 500 de şcoli medii tehnice au început studiile 323.000 de e­­levi. Au fost create în anul în curs 10 noi şcoli medii tehnice, printre care cea de energetică din Nankin, cea de construcţii din Ucian, cea metalurgică din Şanbai — cari pregătesc specialişti cu cali­ficare tehnică medie pentru industriile pe­troliferă şi carboniferă, precum şi meca­nizatori pentru agricultură. In scopul ridicării calificării profesiona­le a cursanţilor, în numeroase şcoli medii tehnice din R.P. Chineză, printre care și în cele 10 nou create anul acesta, du­rata studiilor a fost prelungită de la 3 la 4 ani. Se lărgesc suprafeţele irigate Suprafaţa pămînturilor irigate din Chi­na de nord-vest a sporit anul acesta cu 100.000 hectare — de două ori mai mult decît prevedea planul. Acest fapt va face cu putinţă ca numai în provincia Gansu să crească producţia anuală de cereale cu 32.000 tone. De pe o suprafaţă de 13.000 hectare de pămînt, care a fost iri­gată la începutul acestui an, s-a şi obţi­nut o recoltă de orez de cinci ori mai mare decît în anii precedenţi. De aseme­nea, anul viitor va fi mărită cu 156.000 hectare suprafaţa terenurilor irigate din China de nord-vest. Pe cursul mijlociu al fluviului Huanhe a fost terminat un canal de irigație lung de 84 km, care va permite irigarea a 30.000 hectare de terenuri cultivable. Pag. 3-a Ţărănimea muncitoare din R. P. Chineză a ales calea belşugului Bogăţia holdelor Oamenii muncii din agricultura R. P. Chineze au obţinut anul acesta o recoltă bogată de cereale. A fost terminat culesul recoltei de orez timpuriu şi se apropie de sfîrşit recolta­rea orezului semiprecoce. In provinciile Tziansi, Hunan, Hubei, Anhuei, Tziansu, Cijetzian, Sîciuan, Gubdijou și Iunnan, s-a dobîndit o recoltă bogată de orez — cul­tura alimentară de bază a poporului chi­nez. Astfel, în întreaga provincie Hunan recolta medie de orez timpuriu a atins 450—500 tzini la fiecare mu (un tzin = 0,5 kg. 1 mu = 0,06 ha), cea de orez se­­miprec­ie — 500 tzini la un mu. In pro­vincia Hubei recolta de orez timpuriu va depăși anul acesta cu 10 la­ sută pe cea din anul 1953, an cu recoltă bogată în această provincie. In regiunea Aksu, bine cunoscută ca regiune cultivatoare de o­­rez din Sintzien, a fost obţinută o recol­tă mai mare decît anul trecut. Se preve­de o bună recoltă şi la orezul cu coacere tîrzie. In Hubei, Sandun, Heiluntzian, Ghirin, Anhuei şi în alte provincii ale Chinei, se aşteaptă o recoltă bogată de porumb, gao­ean, soia. In numeroase regiuni aces­te culturi dau anul acesta o producţie mult mai mare decît anul trecut. Plănul de extindere a suprafeţelor în­­sămînţate cu bumbac în R. P. Chineză a fost depăşit anul acesta cu 1.100.000 mýi. A sporit de asemenea recolta la hectar a acestei plante. Statul acordă ajutor cultivatorilor de bumbac în lupta lor pentru obţinerea de recolte bogate. S-a introdus în interesul lor un sistem de achiziţionare prelimi­nară a bumbacului şi li s-au pus la dis­­poziţie mari cantităţi de seminţe din cele mai bune soiuri, de îngrăşăminte chimi­ce, unelte agricole şi chimicale. Anul acesta, în numeroase regiuni din R.P. Chineză bumbacul s-a copt cu 10— 12 zile înainte de termenul obişnuit. Cu­lesul re­alese al bumbacului a şi fost ter­­minat şi a început recoltarea în masă. Creşte numărul cooperativelor agricole de producţie Tot mai mulţi ţărani chinezi păşesc pe calea muncii în colectiv. In prezent, în­­tr-o serie de provincii ale Chinei se orga­nizează noi cooperative agricole.­ Presa relatează că se aşteaptă ca în primăvara anului viitor numărul coope­rativelor agricole de producţie­­din R. P. Chineză să crească de la 650.000 la 1.000.000, întrunind 30.000.000 de gospo­dării ţărăneşti. In provincia Hubei se vor înfiinţa multe cooperative noi în iarna a­­cestui an şi în primăvara anului viitor; ele vor reuni aproximativ jumătate din totalul gospodăriilor ţărăneşti ale pro­vinciei. Pregătirile în vederea creării de noi cooperative se desfăşoară cu succes şi în provinciile Henan, Anhuei, Sensi şi Iun­nan, in regiunea autonomă Mongolia In­terioară şi în alte regiuni. Ţăranii chi­nezi intră cu bucurie în cooperative. In provincia Tziansu, de pildă, majoritatea celor 2.000.000 de ţărani cu gospodării individuale şi-au exprimat dorinţa de a se organiza în cooperative. In districtul Pinsian, provincia Sîciuan, 90 la sută din ţăranii săraci şi 70 la suta din cei mij­locaşi doresc şi ei să intre în cooperative­le agricole de producţie. La chemarea Federaţiei Sindicatelor din întreaga Chină Chemarea adresată de cea de a treia­­ plenară a Comitetului Executiv al Fe­■­deraţiei Sindicatelor din întreaga Chină tuturor muncitorilor şi funcţionarilor din R.P. Chineză, cu îndemnul de a lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea planului cincinal al R.P. Chineze, s-a bucurat de un larg răsunet şi sprijin ■ în r­odul clasei muncitoare a ţării. In cadrul adunărilor şi mitingurilor care au avut loc în uzine, fabrici şi pe şantierele de construcţie din R.P. Chi­neză, muncitorii şi-au luat angajamente concrete in ce priveşte îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de producţie in anul acesta şi în cadrul primului plan cincinal. Astfel de angajamente şi-au luat jur­­naliştii şi oţelarii de la cea mai mare întreprindere metalurgică din republică — Combinatul metalurgic din Anşan, muncitorii uzinelor metalurgice din Pe-­ kin, Şanhai, de la uzinele constructoare de maşini din Tiantzin, Mukden şi­. Cendu, de la numeroase întreprinderi­ ale industriei uşoare, feroviarii, mina- ■ rii, lucrătorii din navigaţia fluvială­­ etc. Ziarele au publicat o serie de seri■­­ sori ale muncitorilor de la uzina meta- j lurgică „Sitzinianul din Pekin, ale con- j structorilor combinatului metalurgic J de la Baotou, ale mecanicilor de loco- j motivă de pe calea ferată Tiantzin, prin­­ care aceştia sprijină chemarea Com­i- j tetului Executiv al Federaţiei Sindica- j telor din întreaga Chină. Totodată, au-­­ torii scrisorilor relatează despre anga­ j jamentele luate de a îndeplini şi depăşi­­ sarcinile primului plan cincinal. Au avut loc de asemenea şedinţe ale­­ consiliilor sindicatelor din Şanhai, Pe-J­kin, Ciuntzin, Tanian, din provinciile \ Tziansu, Heiluntzian, Liaonin şi Gansu,­­ în cadrul cărora s-au discutat măsuri­­ concrete pentru traducerea în viaţă a­­ chemării Comitetului Executiv al Fe­­­­deraţiei Sindicatelor din întreaga­­ Chină" ^ 1

Next