Munca, martie 1956 (Anul 12, nr. 2601-2627)
1956-03-01 / nr. 2601
Proletari din toate tarile, uniti-va I ORCAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P. R. Anul XII. — nr. 2601 Joi 1 Martie 1956 4 pagini 20 bani Sfaturile populare, baza politica a Republicii Populare Române In întreaga tară, în oraşe și sate, ce desfăşoară în aceste zile campania alegerilor pentru Sfaturile populare. Se desfăşoară într-o atmosferă de entuziasm creator, de seriozitate, caracteristică rînduielilor noastre , profund democratice. Alegători şi candidaţi, agitatori, participă la această campanie cu conştiinţa importanţei primordiale a evenimentului, cu conştiinţa răspunderilor civice. Caracteristic campaniei electorale este dragostea şi, încrederea pe care oamenii muncii o arată Partidului Muncitoresc Român, sprijinul entuziast pe care ei îl acordă politicii sale de construire a socialismului şi apărare a păcii. Desemnînd drept candidaţi pe cei mai buni şi capabili tovarăşi ai lor, dezbătînd temeinic activitatea Sfaturilor populare în scopul perfecţionării activităţii lor, oamenii muncii vădesc voinţa puternică, de neclintit, de a contribui la consoli-darea regimului democrat-popular, la înfăptuirea sarcinilor grandioase trasate de cel de-al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român. Nimic nu aminteşte în această campanie electorală de cortegiul grotesc, demagogic şi plin de silnicii al alegerilor de pomină din vremurile pe veci apuse ale stăpîanirii burghezo-moşiereşti. Şi este şi firesc să fie aşa. Firesc, pentru că orînduirea democrat-populară, în care puterea nu mai stă în mîinile minorităţii exploatatoare, ci în cele ale poporului muncitor, a dat ţării o construcţie de stat cu desăvîrşire nouă. Organe locale de tip nou ale puterii — Sfaturile populare — constituie neîndoielnic cea mai însemnată realizare în domeniu! construcţiei de stat, baza politică a Republicii Populare Române. Prin mijlocirea Sfaturilor populare, care sînt cea mai largă organizaţie de masă, oamenii muncii de la oraşe şi sate participă la conducerea statului propuşi direct de cei ce muncesc, candidaţii stabilesc un contact strîns cu alegătorii din circumscripţiile lor, ascultă părerile şi sugestiile acestora în legătură cu treburile obşteşti. In adunări, în întîlnirile cu candidaţii, alegătorii nu se sfiesc să critice cu tărie şi fără menajamente lipsurile ivite în activitatea organelor locale ale puterii de stat, iar în unele cazuri chiar să retragă încrederea lor candidatului prezentat, înlocuindu-i cu altulmai demn, sau mai capabil să-i reprezinte şi să le apere interesele. Atît alegătorii, cît şi aleşii lor, sunt conştienţi că această legătură închegată în campania electorală nu ia sfîrșit odată cu ziua alegerilor, ci are un caracter permanent. Oricînd alegătorii au dreptul și posibilitatea de a retrage mandatul dat unui deputat care nu a justificat încrederea acordată. Seriozitatea și temeinicia campaniei electorale decurg din faptul că oamenii muncii sînt conştienţi de rolul covîrşitor pe care Sfaturile populare îl au în orînduirea noastră. Un rol covîrsitor în dezvoltarea iniţiativei creatoare a maselor, în transformarea socialistă a vieţii ţării, în ridicarea economică şi culturală a regiunilor, raioanelor, oraşelor si satelor. Pe teritoriul lor, Sfaturile populare conduc industria locală, agricultura, comerţul aprovizionarea populaţiei, învăţămîntul public, reţeaua instituţiilor sanitare etc. Realizările de seamă cu care se prezintă acum în faţa poporului muncitor atîtea Sfaturi populare stau mărturie că ele şi-au îndeplinit bine rolul lor important. Faptele dovedesc că roadele activităţii lor sînt în raport direct cu felul în care ele au ştiut să asigure participarea largă şi activă a maselor la îndeplinirea sarcinilor, să înlăture toate obstacolele care ar putea să se interpună între aparatul de stat și masele de oameni ai muncii. Pentru întărirea legăturilor lor cu masele. Sfaturile populare călăuzindu-se după principiul centralismului democratic, folosesc variate forme organizatorice: dările de seamă ale deputaţilor în faţa alegătorilor, activitatea comisiilor permanente sau a comisiilor pentru atingerea unor anumite obiective, adunările de delegate şi altele. Sute de mii de oameni ai muncii îşi exercită, prin intermediul Sfaturilor populare, drepturile lor de stâpîni si gospodari ai tării, de ziditori ai viitorului ei fericit. Pe bună dreptate se spunea în Raportul de activitate al Comitetului Central al P.M.R. la cel de-al Il-lea Congres că: „Superioritatea orînduirii noastre de stat asupra orînduirii de stat capitalisto-mosieresti, se află in faptul că ea organizează participarea maselor celor mai largi la viata politică a tării, stimulează iniţiativa si energia uriaşă a poporului, nesecatul izvor de talente si antitudini pe care capitalismul le striveşte şi le înăbuşe“. Fiind cea mai largă organizaţie de masă a oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Sfaturile populare aduc o contribuţie de seamă la întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare — temelia de nezdruncinat a orînduirii democrat-populare. Dacă şi pînă acum ele au adus o contribuţie însemnată la opera de transformare socialistă a agriculturii, cu atît mai mult astăzi, în lumina sarcinilor celui de-al II-lea plan cincinal, ele vor trebui să aducă un aport sporit în crearea de noi gospodării agricole colective şi întovărăşiri agricole, în consolidarea şi dezvoltarea celor existente. Un rol tot atît de important îl au Sfaturile populare şi în întărirea relaţiilor frăteşti dintre poporul român si minorităţile naţionale. Iată pentru ce, cunoscînd din experienţă rolul important pe care-l au Sfaturile populare în orînduirea democrat-populară, oamenii muncii acordă o atît de mare gria bunei desfăşurări a campaniei electorale. Pe listele Frontului Democraţiei Populare ei au hotărît să fie trecuţi candidaţi ale căror merite şi capacităţi au fost judicios cîntărte. Este semnificativ că în rîndurile candidaţilor figurează de data aceasta un mare număr din deputaţii de pînă acum ai Sfaturilor populare, semn că s-au dovedit buni schibzuiţi gospodari obşteşti, demni să li se reînnoiască mandatul. Alături de reprezentanţi ai Partidului Muncitoresc Român, candidează pe listele Frontului Democraţiei Populare, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, oameni fără de partid care au dovedit prin fante devotamentul lor faţă de cauza poporului. Pe aceste liste stau numele celor mai buni fii ai nonprolici , conducători ai partidului şi guvernului, muncitori fruntaşi, ţărani muncitori şi intelectuali de seamă. Votînd pentru alegerea lor ca deputaţi ai Sfaturilor populare, oamenii muncii votează pentru mersul înainte al ţării pe drumul construirii socialismului, pentru întărirea si înflorirea patriei. Oamenii muncii din ţara noastră, toţi patrioţii, consideră drept o datorie de cinste de a participa la alegerile pentru Sfaturile populare şi socotesc votul lor ca un angajament de a închina patriei întreaga lor capacitate creatoare. Brigadă fruntaşă de şoferi Pe turismul Nr. 9009, aparțintnd intreprinderii GETAX din Capitală, lucrează brigada fruntaşă condusă de şoferul Matei Grigore, care a parcurs peste 120.000 km fără reparafii. Datorită aplicării metodei Tutriv, de realizare a 300.000 km, între două reparafii generale, brigada a obtinut in luna februarie un nou succes. La a depășit planul de kilometri cu 12,9 la sută. 1 a. In medalion : soferul Ilie Diaconovici, membru in brigadă. Foto : C. PETRE In întîmpinarea Zilei Internaţionale a Femeii Au îmbogăţit sortimentele de produse In cinstea Zilei Internationale a Femeii lucrătorii din industria usolară si alimentară au pregătit în plus, faţă de prevederile planului, mari cantităţi de articole de îmbrăcăminte, galanterie, ţesături din bumbac, lînă şi mătase ca si pachete cu cadouri, conţinînd articole cosmetice, sau produse de cofetărie. Astfel fabricile industriei uşoare au produs în vederea zilei de 8 Martie, peste plan, bluze, rachete, scampolouri, ţesături din bumbac, lînă, mătase şi catifea relată, pălării de primăvară, batiste si baticuri, garnituri de fete de masă si şervetele, articole de sticlărie, marochinărie, poşete si sacose de voiaj. Unele din produsele realizate în cinstea zilei de 8 Martie sunt împachetate în ambalaje speciale care poartă Inscripţia .,Trăiastă Ziua Internaţională a Femeii". Brigadă artistică de agitaţie formată numai din femei In cinstea zilei de 8 Martie — Ziua Internaţională a Femeii — comisia de femei din cadrul comitetului de întreprindere de la Combinatul Chimic nr. 2 a alcătuit o brigadă artistică de agitaţie formată din 14 muncitoare, tehniciene şi funcţionare. Cu ajutorul cercului literar-artistic din întreprindere, colectivul de creaţie al noii brigăzi şi-a întocmit un program variat. El cuprinde poezii, dansuri populare, cîntece dedicate femeilor fruntaşe în producţie, precum şi o scenetă prin care se satirizează atitudinea nejustă a unor conducători economici şi activişti sindicali din întreprindere, faţă de promovarea femeilor în posturi de răspundere. Cîntece despre viața nouă a femeii din patria noastră La Uniunea Compozitorilor din R.P.R. au fost depuse numeroase parftituri de cîntece închinate vieţii noi a femeilor din ţara noastră, activităţii lor în frontul luptei pentru pace. Compozitorii au pregătit cîntece ca daruri pentru femeile din ţara noastră cu prilejul zilei de 8 Martie. „Pe vecie dezrobită" de HildaTerea, versuri de Radu Boureanu, „Cîntecul pionierei“ de Ion Vasilescu, pe versuri de Eugen Mirea, „Cîntecul iubirilor" de George Klein, pe versuri de Ştefan Iureş şi „Nevestică rîndunică" de H. Mălineanu, pe versuri de Cicerone Theodorescu, sînt cîteva din cele 22 de cîntece noi care în curînd vor putea fi ascultate. La realizarea acestor cîntece despre viața nouă a femeii în patria noastră și-au mai dat concursul compozitorii Vasile Popovici, Radu Palladi, Elly Roman, Aurel Giroveanu, Lulu Orăscu, Vasile Timis, Teodor Bratu, Bruno Reinhard, A. Adorian care au scris muzica pe versuri ale poeţilor Eugen Frunză, Victor Tubure, Alfred Margul Sperber, Erik Majtenyi şi alţii. (Agerpres) Cimpia nesfirşită îmbrăcată In zăpadă lucea în mii de ace, iar oceanul ceresc, albastru şi rece, se înălţase parcă şi mai mult. Soare cu dinţi/ Firele de telegraf, înfăşate în promoroacă, se lăsau legănate de şfichiuirile viatului. Depoul se arătă la orizont mai întîi ca un bolovan mare (semăna cu un meteorit împlîntat pe jumătate în pămint), apoi ca o pagodă chinezească, pentru ca In cele din urmă, cînd distanţele s-au micşorat, să capete înfăţişarea Iui adevărată: hale înalte, trăinicite în beton şi acoperite cu tablă ondulată, iar in întregimea lui pîntecos şi negru pe dinafară. Două uşi s-au tras In lături şi o locomotivă din seria 150.000 şi-a scos botul umed afară, topind aerul rece din jur cu răsuflarea ei fierbinte. Părea un greier uriaş, încercuit in armuri lucitoare. Un fanion a prins a se mişca, făcînd semne cunoscute numai de ceferişti, şi maşina de oţel a pornit vijelios Peste puţină vreme, de astă dată înhămată la un tren, avea să pornească din nou din gara mare a Craiovei, ca să străbată drumurile de fier ale ţării... Pe drum, îmi ţinuse tovărăşie un muncitor de la depou. Venea din oraş ca şi mine şi ducea sub braţ un pachet. Fusese la comitetul orăşenesc de partid, iar în pachet, după spusele lui, avea ceva de preţ. Lucrările celui de-al doilea Congres. Raportul... Directivele... — Documentele vieţii, tovarăşe! Viitorul — mi-a dat el mai bine de înţeles... Adevărul acestor cuvinte l-am simfit din plin, atunci cînd mă aflai in mijlocul oamenilor. ★ Mărturisesc că am păşit pe usa depoului cu gindul de a afla aici fapte extraordinare, eroice. Acest gind m-a părăsit insă repede. Oamenii aceştia nu fac nici scară la cer şi nici pod peste mare. Ei repară locomotive şi se intitulează simplu: constructori ai socialismului. In depou, am stat de vorbă cu mulţi muncitori. Am plecat de acolo ducind cu mine imaginea a două figuri luminoase, a comuniştilor Mihai Ţicleanu şi Ion Samfira. Portretele acestor oameni ? Cum să le zugrăvesc ? Să arăt că Mihai Ţicleanu este înalt, că fata lui, cu bărbia ieşită pufin in afară, exprimă hotărîre, sau că Ion Samfira are o privire caldă, care te pătrunde pînă în suflet, iar argintul a început să-i poleiască timplele? Munca acestor doi lăcătuşi, şefi de echipe (Ţicleanu la aparate speciale, iar Samfira la armătură) este o muncă de răspundere care cere din partea lor cunoştinţe de specialitate. Şi ei le au. Le-au căpătat datorită anilor îndelungaţi de muncă, datorită dorinţei lor de a şti şi a fi folositori colectivităţii. Figuri de candidaţi ai F. D. P. înainte lucrările de reparaţii se desfăşurau anevoios, meşteşugăreşte, în depou. Şi parcă era un făcut: greutăţile nu se sfiau să se arate. Depoul era nou construit, şi cum la o casă nouă trebuie multe şi aici era nevoie în primul rînd de tehnică, mai bine zis de folosirea cu pricepere a instalaţiilor existente. Oamenii depuneau mult suflet, se străduiau ca treaba să meargă bine, însă de cele mai multe ori eforturile lor nu dădeau rezultat. — Ce-ar fi, tovarăşi, dacă la secţiile aparate speciale şi armătură am construi bancuri de probă ? — au propus într-o zi Ţicleanu şi Samfira... La care tot ei au dat răspunsul... Ar însemna că n-am mai avea nesiguranţa lucrului făcut, iar locomotivele reparate de noi nu s-ar mai defecta pe linie, din cauza necontrolarii la vremea felului cum funcţionează pompele de aer, vitezometrele şi celelalte aparate. .— Asta e treabă inginerească ea cere cunoştinţe, nu glumă. Aşa că, ce să ne amestecăm —• au spus unii, cărora ghimpele neîncrederii li se înfipsese adinean inimă. Două forţe, noul şi vechiul, se angajaseră în luptă. După părerea celor doi comunişti care porniseră bătălia pentru izbînda noului, oamenii aceştia ce semănau neîncredere nu erau vinovaţi cu nimic. Vina o purta fosta orînduire capitalistă din ţara noastră care voia să strivească tot ce era mai nobil, mai frumos şi mai folositor în om: îndrăzneala, încrederea în sine, inventivitatea. După zile de muncă şi frămîntare, de poticniri şi — de ce n-am spune-o ? — uneori chiar de îndoială în reuşită, standurile de probă au fost construite. Aparatele de bord ale locomotivelor se probau acum pe cale hidraulică înainte de a fi montate. Putinţa de a cunoaşte, înlăturase bîlbiiala. Prima victorie a noului, a gîndirii îndrăzneţe! .,E mare lucru ceea ce aţi făcut voi, tovarăşi- Vă mulţumim!" — a fost răspunsul mecanicilor de locomotivă. S-au mulţumit cumva tovarăşii Samfira şi Ţicleanu doar cu acest succes? Atu. Un proverb bătrînesc spune că dacă ai scurteică nouă, apoi iţi trebuie şi pălărie nouă. Aşa si cu ei. S-au prins vîrtos la muncă să înlocuiască ce era vechi şi nefolositor. De data aceasta intervenise însă ceva : alături de ei veniseră şi alţi tovarăşi. Vechiul sistem de lucru a fost dat la o parte. Munca oamenilor s-a uşurat considerabil şi— ce e principal — productivitatea ei s-a dublat. Acum, o locomotivă stă în reparaţie numai jumătate din timpul cît stătea înainte. Adică, în limbaj mai tehnic, timpul de staţionare a locomotivei cu ocazia spălării (care de cele mai multe ori se face cu ridicare de pe osii) s-a redus de la 48 de ore la 24. Şi tovarăşii Ţicleanu şi Samfira sunt de părere că aceasta nu este o barieră de netrecut. — Pe viitor, va trebui redus şi mai mult timpul de staţionare — spun ei. Directivele Congresului partidului cu privire la cel de-al doilea cincinal prevăd mărirea numărului de locomotive. Deci, contribuţia noastră va trebui să fie mult mai mare... Aşa gindesc toţi muncitorii de la Depoul de locomotive din Craiova. Tovarăşii Samfira şi Ţicleanu sunt astăzi autorii a 24 de inovaţii şi raţionalizări care au adus depoului cîştiguri de sute de mii de lei şi mai puţină cheltuire de forţă omenească. Şi gindul că toate acestea înseamnă destul, este departe de ei... Pentru a izbîndi, Mihai Ţicleanu şi Ion Samfira au dat dovadă de multă dirzenie, de perseverenţă, de încredere în puterile lor. Biruinţa le-a adus-o dorinţa de a fi folositori ţării, poporului Această năzuinţă a lor fierbinte a generat fapte prin care ei se situează în rîndul eroilor anonimi ai construcţiei noastre socialiste. Şi asemenea oameni de nădejde sunt iubiţi de popor. Şi cu deosebire de cei în mijlocul cărora lucrează. De aceea, ceferiştii depoului i-au propus candidaţi ai F.D.P. în alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare, fiind siguri că ei vor fi şi buni gospodari ai treburilor obşteşti. GH. PANTAZI EROISM DE TOATE ZILELE Se apropie alegerile de deputaţi în Sfaturile populare . La fabrica de confecţii „Gh. X \ Gheorghiu-Dej“, printre candidaţi A , se numără şi comunista Viorica A \ Ivan (medalionul 1). Ea este responsabila benzii nr. 3 din sectorul A \ G şi a fost propusă candidată în Q \ circumscripţia raională nr. 228. To- A \varăşa Ivan lucrează din 1937 in A \ această fabrică. Aici s-a calificat şi A \ tot aici a absolvit şi ciclul II al b X şcolii de alfabetizare. Datorită apli- A X cării graficului orar, muncitoarele A X benzii nr. 3 au dat peste plan pînă X în ziua de 27 februarie, 78 de cos- b X turnare pentru copii. rt n Medalionul de jos înfăţişează pe P A candidata Tinea Brat, croitoreasă $ j) din sectorul 8. Bucurîndu-se de Cj A stima tuturor, ea a mai fost alea- b b să deputat şi în alegerile trecute b b ale Sfaturilor populare. Depunind o b D rodnică activitate ea a fost de- b a semnată din nou candidat în cir- b a cumscripţia raională nr. 81. Ţinea b Brat este o bună croitoreasă. E b A membră în brigada l-a de calitate b A din sector. b A La unul din Colturile alegăto- X b rului de la aceeaşi fabrică, mai- b strul Nicolae Marorescu, agitator, X b (clişeul din stingă) vorbeşte tine- X Arilor despre alegerile din trecut şi \ ) cele de astăzi. Mulţi dintre cei ce-1 X ascultă vor vota pentru prima oară. X ) Printre ei se află şi utemista Se- X verica Tudose, fruntaşă în produc. \ ) ţie din sectorul nr. 7, şi Florea Io- X Aniţă din acelaşi sector. Cu emoţie X ) aşteaptă ei ziua cînd îşi vor exer- X ) cita pentru întiia dată dreptul la X ( vot. x . ? Activitatea stafiei de amplificare A a fabricii este în bună parte în- A chinată campaniei electorale. In A clişeul din dreapta vedem pe cornu- A nista lui Oana Chiriac, crainicul sta- Ației, citind în pauza de lucru, arti- A colul de fond din ziarul „Scînteia" A intitulat: „Să intensificăm munca de agitaţie în campania electo- rală“. b ) Fotografii: P. COZIAN/ Din munca de agitaţie de la F. G „Gh. GheorghituDej“ Puţine zile ne mai despart de data ctnd vor avea loc alegerile de deputaţi pentru Sfaturile populare. La toate colţurile roşii. Casele alegătorului şi puncte de agitaţie de pe întinsul patriei se desfăşoară o bogată activitate în vederea acestui eveniment. Propuneri preţioase La Casa de cultură „Gheorghe Doja“ din Bd. Păcii, alegătorii din circumscripţia electorală orăşenească nr. 350 s-au întîlnit cu candidatul lor, tovarăşa Constanţa Crăciun, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Culturii. Ca adevăraţi gospodari ai cartierului, ai oraşului lor, alegătorii au dezbătut împreună cu candidatul lor o seamă de probleme privind îmbunătăţirea nivelului lor de trai material şi cultural. Mulţi dintre alegători au amintit cu acest prilej despre realizările obţinute în ultimii ani în Capitală pe tărâm cultural. S-au ridicat măreţe edificii culturale cum sunt Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii", Teatrul de Operă şi Balet, Casa Radiofoniei, Centrul Cinematografic Buftea, teatrele în aer liber „Nicolae Bălcescu" şi „23 August", cinematograful „înfrăţirea între popoare" şi altele. Paşi însemnaţi s-au făcut şi in ceea ce priveşte dezvoltarea unităţilor culturale. Prin grija sfaturilor populare s-au organizat 6 case de cultură raională, 34 cămine culturale in care activează 65 de echipe artistice. Numărul bibliotecior se ridică azi la 69. Faţă de anul 1951, bibliotecile şi-au sporit numărul de cărţi cu 30 la sută şi ai cititorilor cu aproape 50 la sută. Alegătorii circumscripţiei au vorbit de asemenea despre realizările gospodăreşti din cartierul lor. Alegătorul Grigore Nanu a arătat că prin grija sfatului popular, în cartierul Militari au fost electrificate în ultimul an peste 20 de străzi, s-au făcut trotuare şi pavări de străzi, canalizări şi alte lucrări edilitare care au schimbat înfăţişarea cartierului. La toate aceste lucrări cetăţenii au dat un sprijin efectiv. Valoarea lucrărilor efectuate , de ei prin muncă voluntară se ridică la 5 milioane lei. Pentru cei care locuiesc în cartierul Militari a devenit astăzi o tradiţie să participe la munca de înfrumuseţare a cartierului. Am avut realizări mari şi vrem să facem şi mai multe, să ne facem viaţa mai frumoasă, spunea alegătorul Tudose Ghionoaie. El a sezisat apoi unele deficienţe ale întreprinderilor de canalizare şi de electricitate. Propuneri preţioase au făcut şi alţi cetăţeni. Pentru noi succese în dezvoltarea oraşului La fabrica de poduri a Combinatului metalurgic Reşiţa, muncitorii metalurgişt, alegători din circumscripţia electorală regională nr. 26, s-au întîlnit cu candidatul lor, tovarăşul Carol Loncear, ministrul Industriei Materialelor de Construcţii. Cu acest prilej numeroşi alegători au vorbit despre înfăptuirile din oraşul Reşiţa. In lunca Pomostului s-a ridicat în ultimii ani o nouă Reşiţă. In oraş au luat fiinţă noi instituţii de cultură — Teatrul de Stat, Casa de Cultură, şcoli şi cluburi. Toate acestea oglindesc activitatea sfatului popular, colaborarea sa cu masele de cetăţeni. In cuvîntul lor, metalurgiştii reşiţeni şi-au exprimat dorinţa ca oraşul lor să devină mai frumos. Ei au scos la iveală uneia lipsuri ale sfatului popular şi au făcut propuneri menite să ducă la îmbunătăţirea activităţii obşteşti. Printre altele ei au propus îmbunătăţirea transporturilor în comun din oraş, continuarea lucrărilor de pavare a unor străzi, deschiderea de noi centre de pîine etc. Pentru realizarea acestor propuneri muncitorii de la fabrica de poduri s-au angajat să colaboreze strîns cu deputaţii sfatului popular. Planuri de viitor pe baza sugestiilor primite de la alegatori MEDIAŞ (coresp. „Munca") La Casa alegătorului nr. 10 din localitate, a avut loc recent o întîlnire între tovarăşul Gheorghe Szutkovski, contabil-şef al uzinelor textile „Vasia Vasilescu", candidat în alegerile de deputaţi pentru Sfaturile populare, în circumscripţia electorală orăşenească nr. 79 cu alegătorii. Cu acest prilej candidatul a vorbit despre realizările Sfatului popular orăşenesc în cei 7 ani de existenţă. El a arătat că în această perioadă s-au electrificat numeroase străzi, s-a refăcut reţeaua de iluminat public pe o lungime de 18.000 metri liniari, s-au asfaltat şi pietruit străzi pe o întindere de peste 18.000 metri pătraţi. De asemenea, I.G.L.L. a sporit suprafaţa locuibilă prin construirea unui bloc cu 8 apartamente, reamenajarea a peste 100 apartamente etc. Pentru îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei, în ultimii trei ani s-au deschis încă 29 magazine de produse alimentare, industriale şi unităţi de alimentaţie publică. După arătarea acestor realizări, candidatul a răspuns la cererile şi propunerile făcute de cetăţeni într-o întîlnire ce a avut loc anterior. Astfel, in urma consfătuirilor avute cu comitetul executiv al Sfatului popular orăşenesc, s-a stabilit ca în cursul anului 1956, printre lucrările planificate pentru înfrumuseţarea oarşului să figureze şi pavarea noilor străzi ale cartierului muncitoresc şi anume: Kirov, Clement Gottwald, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Bernat Andrei şi Iosif Rangheţ, construirea a două fîntiri pentru îndestularea aprovizionării cu apă potabilă a cetăţenilor din cartier, precum şi alte lucrări edilitare. Au luat apoi cuvîntul cei peste 40 de participanti la întîlnire care au făcut noi propuneri. ★ In regiunea Timişoara au mai avut loc întîlniri între alegători şi numeroşi candidaţi ai Frontului Democraţiei Populare. Astfel, tovarăşa Stela Enescu, preşedinta Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R., s-a întîlnit cu alegătorii din Lugoj. Tov. Anton Breitenhofer, membru al C.C. al P.M.R., redactor şef al ziarului „Neuer Weg“, s-a întîlnit cu alegătorii din comuna Biled. Tov. Vasile Patilineţ, membru al C.C. al P.M.R., prim secretar al comitetului regional Timişoara, s-a întîlnit cu alegătorii de la fabrica „Electromotor". Tov. Ilie Verdeţ, membru supleant al C.C. al P.M.R., s-a întîlnit cu alegătorii de la minele din Anina. (Agerpres) Intîlniri între candidaţi şi alegatori