Munca, martie 1956 (Anul 12, nr. 2601-2627)

1956-03-01 / nr. 2601

Proletari din toate tarile, uniti-va I ORCAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P. R. Anul XII. — nr. 2601 Joi 1 Martie 1956 4 pagini 20 bani Sfaturile populare, baza politica a Republicii Populare Române In întreaga tară, în oraşe și sate, ce desfăşoară în aceste zile cam­pania alegerilor pentru Sfaturile populare. Se desfăşoară într-o at­mosferă de entuziasm creator, de seriozitate, caracteristică rînduieli­­lor noastre , profund democratice. Alegători şi candidaţi, agitatori, participă la această campanie cu conştiinţa importanţei primordiale a evenimentului,­ cu conştiinţa răs­punderi­­lor civice. Caracteristic campaniei electorale este dragostea şi, încrederea pe care oamenii mun­cii o arată Partidului Muncitoresc Român, sprijinul entuziast pe care ei îl acordă politicii sale de construire a socialismului şi apărare a păcii. Desemnînd drept candidaţi pe cei mai buni şi capabili tovarăşi ai lor, dezbătînd teme­inic activitatea Sfaturilor populare în scopul per­fecţionării activităţii lor, oamenii muncii vădesc voinţa puternică, de neclintit, de a contribui la consoli-­darea regimului democrat-popular, la înfăptuirea sarcinilor grandioase trasate de cel de-al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român. Nimic nu aminteşte în această campanie electorală de cortegiul grotesc, demagogic şi plin de sil­nicii al alegerilor de pomină din vremurile pe veci apuse ale stăpî­­anirii burghezo-moşiereşti. Şi este şi firesc să fie aşa. Firesc, pentru că orînduirea democrat-populară, în care puterea nu mai stă în mîinile minorităţii exploatatoare, ci în cele ale poporului muncitor, a dat ţării o construcţie de stat cu desăvîrşire nouă. Organe locale de tip nou ale puterii — Sfaturile populare — constituie neîndoielnic cea mai în­semnată realizare în domeniu! con­strucţiei de stat, baza politică a Republicii Populare Române. Prin mijlocirea Sfaturilor populare, care sînt cea mai largă organizaţie de masă, oamenii muncii de la oraşe şi sate participă la conducerea sta­tului propuşi­ direct de cei ce mun­cesc, candidaţii stabilesc un contact strîns cu alegătorii din circum­scripţiile lor, ascultă părerile şi sugestiile acestora în legătură cu treburile obşteşti. In adunări, în întîlniril­e cu candidaţii, alegătorii nu se sfiesc să critice cu tărie şi fără menajamente lipsurile ivite în activitatea organelor locale ale puterii de stat, iar în unele cazuri chiar să retragă încrederea lor can­didatului prezentat, înlocuindu-i cu altul­­mai demn, sau mai capabil să-i reprezinte şi să le apere inte­­resele. Atît alegătorii, cît şi aleşii lor, sunt conştienţi că această legă­tură închegată în campania elec­torală nu ia sfîrșit odată cu ziua alegerilor, ci are un caracter per­manent. Oricînd alegătorii au dreptul și posibilitatea de a retrage mandatul dat unui deputat care nu a justificat încrederea acordată. Seriozitatea și temeinicia cam­paniei electorale decurg din faptul că oamenii muncii sînt conştienţi de rolul covîrşitor pe care Sfaturile populare îl au în orînduirea noastră. Un rol covîrsitor în dezvoltarea ini­ţiativei creatoare a maselor, în transformarea socialistă a vieţii ţării, în ridicarea economică şi cul­turală a regiunilor, raioanelor, ora­­şelor si satelor. Pe teritoriul lor, Sfaturile populare conduc industria locală, agricultura, comerţul apro­vizionarea populaţiei, învăţămîntul public, reţeaua instituţiilor sani­­tare etc. Realizările de seamă cu care se prezintă acum în faţa poporului muncitor atîtea Sfaturi populare stau mărturie că ele şi-au îndeplinit bine rolul lor important. Faptele dovedesc că roadele activităţii lor sînt în raport direct cu felul în care ele au ştiut să asigure participarea largă şi activă a maselor la înde­plinirea sarcinilor, să înlăture toate obstacolele care ar putea să se in­­terpună între aparatul de stat și masele de oameni ai muncii. Pentru întărirea legăturilor lor cu masele. Sfaturile populare călăuzindu-se după principiul cen­tralismului democratic, folosesc va­riate forme organizatorice: dările de seamă ale deputaţilor în faţa alegătorilor, activitatea comisiilor permanente sau a comisiilor pentru atingerea unor anumite obiective, adunările de delegate şi altele. Sute de mii de oameni ai muncii îşi exercită, prin intermediul Sfatu­rilor populare, drepturile lor de stâ­­pîni si gospodari ai tării, de zidi­tori ai viitorului ei fericit. Pe bună dreptate se spunea în Raportul de activitate al Comitetului Central al P.M.R. la cel de-al Il-lea Congres că: „Superioritatea orînduirii noa­stre de stat asupra orînduirii de stat capitalisto-mosieresti, se află in faptul că ea organizează partici­parea maselor celor mai largi la viata politică a tării, stimulează iniţiativa si energia uriaşă a po­porului, nesecatul izvor de talente si antitudini pe care capitalismul le striveşte şi le înăbuşe“. Fiind cea mai largă organizaţie de masă a oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Sfaturile populare aduc o contribuţie de seamă la în­tărirea alianţei dintre clasa mun­citoare şi ţărănimea muncitoare — temelia de nezdruncinat a orînduirii democrat-populare. Dacă şi pînă acum ele au adus o contri­buţie însemnată la opera de trans­formare socialistă a agriculturii, cu atît mai mult astăzi, în lumina sar­cinilor celui de-al II-lea plan cinci­nal, ele vor trebui să aducă un a­­port sporit în crearea de noi gospo­dării agricole colective şi întovără­şiri agricole, în consolidarea şi dez­voltarea celor existente. Un rol tot atît de important îl au Sfaturile populare şi în întărirea re­laţiilor frăteşti dintre poporul ro­mân si minorităţile naţionale. Iată pentru ce, cunoscînd din ex­perienţă rolul important pe care-l au Sfaturile populare în orînduirea democrat-populară, oamenii muncii acordă o atît de mare gria bunei desfăşurări a campaniei electorale. Pe listele Frontului Democraţiei Populare ei au hotărît să fie trecuţi candidaţi ale căror merite şi capa­cităţi au fost judicios cîntărte. Este semnificativ că în rîndurile candi­daţilor figurează de data aceasta un mare număr din deputaţii de pînă acum ai Sfaturilor populare, semn că s-au dovedit buni s­­chibzuiţi gospodari obşteşti, demni să li se reînnoiască mandatul. Alături de reprezentanţi ai Parti­dului Muncitoresc Român, candi­dează pe listele Frontului Democra­ţiei Populare, reprezentanţi ai or­ganizaţiilor de masă şi obşteşti, oa­meni fără de partid care au dovedit prin fante devotamentul lor faţă de cauza poporului. Pe aceste liste stau numele celor mai buni fii ai nonprolici , conducători ai partidu­lui şi guvernului, muncitori frun­taşi, ţărani muncitori şi intelectuali de seamă. Votînd pentru alegerea lor ca deputaţi ai Sfaturilor popu­lare, oamenii muncii votează pen­tru mersul înainte al ţării pe dru­mul construirii socialismului, pentru întărirea si înflorirea patriei. Oamenii muncii din ţara noastră, toţi patrioţii, consideră drept o da­torie de cinste de a participa la alegerile pentru Sfaturile populare şi socotesc votul lor ca un angaja­ment de a închina patriei întreaga lor capacitate creatoare. Brigadă fruntaşă de şoferi Pe turismul Nr. 9009, aparțintnd intreprinderii GETAX din Capitală, lucrează brigada fruntaşă con­dusă de şoferul Matei Grigore, care a parcurs peste 120.000 km fără reparafii. Datorită aplicării metodei Tutriv, de realizare a 300.000 km, între două reparafii generale, brigada a obtinut in luna februarie un nou succes. La a depășit planul de kilometri cu 12,9 la sută. 1­ a. In medalion : soferul Ilie Diaconovici, membru in brigadă. Foto : C. PETRE In întîmpinarea Zilei Internaţionale a Femeii Au îmbogăţit sortimentele de produse In cinstea Zilei Internationale a Femeii lucrătorii din industria u­­solară si alimentară au pregătit în plus, faţă de prevederile planului, mari cantităţi de articole de îmbră­căminte, galanterie, ţesături din bumbac, lînă şi mătase ca si pa­chete cu cadouri, conţinînd articole cosmetice, sau produse de cofetărie. Astfel fabricile industriei uşoare au produs în vederea zilei de 8 Martie, peste plan, bluze, rachete, scampolouri, ţesături din bumbac, lînă, mătase şi catifea relată, pălă­rii de primăvară, batiste si baticuri, garnituri de fete de masă si şerve­tele, articole de sticlărie, marochi­­nărie, poşete si sacose de voiaj. Unele din produsele realizate în cinstea zilei de 8 Martie sunt împa­chetate în ambalaje speciale care poartă Inscripţia .,Trăiastă Ziua Internaţională a Femeii". Brigadă artistică de agitaţie formată numai din femei In cinstea zilei de 8 Martie — Ziua Internaţională a Femeii — co­misia de femei din cadrul comitetu­lui de întreprindere de la Combina­tul Chimic nr. 2 a alcătuit o bri­gadă artistică de agitaţie formată din 14 muncitoare, tehniciene şi funcţionare. Cu ajutorul cercului literar-artis­­tic din întreprindere, colectivul de creaţie al noii brigăzi şi-a întocmit un program variat. El cuprinde poezii, dansuri populare, cîntece de­dicate femeilor fruntaşe în produc­ţie, precum şi o scenetă prin care se satirizează atitudinea nejustă a unor conducători economici şi acti­vişti sindicali din întreprindere, faţă de promovarea femeilor în pos­turi de răspundere. Cîntece despre viața nouă a femeii din patria noastră La Uniunea Compozitorilor din R.P.R. au fost depuse numeroase parf­tituri de cîntece închinate vieţii noi a femeilor din ţara noastră, activităţii lor în frontul luptei pentru pace. Com­pozitorii au pregătit cîntece ca daruri pentru femeile din ţara noastră cu prilejul zilei de 8 Martie. „Pe vecie dezrobită" de Hilda­­Te­­rea, versuri de Radu Boureanu, „Cîn­­tecul pionierei“ de Ion Vasilescu, pe versuri de Eugen Mirea, „Cîntecul iu­birilor" de George Klein, pe versuri de Ştefan Iureş şi „Nevestică rîndu­­nică" de H. Mălineanu, pe versuri de Cicerone Theodorescu, sînt cîteva din cele 22 de cîntece noi care în curînd vor putea fi ascultate. La realizarea acestor cîntece despre viața nouă a femeii în patria noastră și-au mai dat concursul compozitorii Vasile Po­­povici, Radu Palladi, Elly Roman, Aurel Giroveanu, Lulu Orăscu, Vasile Timis, Teodor Bratu, Bruno Reinhard, A. Adorian care au scris muzica pe versuri ale poeţilor Eugen Frunză, Victor Tu­bure, Alfred Margul Sper­ber, Erik Majtenyi şi alţii. (Agerpres) Cimpia nesfirşită îmbrăcată In zăpadă lucea în mii de ace, iar oceanul ceresc, albastru şi rece, se înălţase parcă şi mai mult. Soare cu dinţi/ Firele de telegraf, înfăşate în promoroacă, se lă­sau legănate de şfichiuirile via­tului. Depoul se arătă la orizont mai întîi ca un bolovan mare (se­măna cu un meteorit împlîntat pe jumătate în pămint), apoi ca o pagodă chinezească, pentru ca In cele din urmă, cînd distanţele s-au micşorat, să capete înfăţi­şarea Iui adevărată: hale înalte, trăinicite în beton şi acoperite cu tablă ondulată, iar in întregi­mea lui pîntecos şi negru pe din­afară. Două uşi s-au tras In lături şi o locomotivă din seria 150.000 şi-a scos botul umed afară, topind aerul rece din jur cu răsuflarea ei fierbinte. Părea un greier uriaş, încercuit in armuri lucitoare. Un fanion a prins a se mişca, fă­­cînd semne cunoscute numai de ceferişti, şi maşina de oţel a pornit vijelios­ Peste puţină vreme, de astă dată înhămată la un tren, avea să pornească din nou din gara mare a Craiovei, ca să străbată drumurile de fier ale ţării... Pe drum, îmi ţinuse tovărăşie un muncitor de la depou. Venea din oraş ca şi mine şi ducea sub braţ un pachet. Fusese la comi­tetul orăşenesc de partid, iar în pachet, după spusele lui, avea ceva de preţ. Lucrările celui de-al doilea Congres. Raportul... Di­rectivele... — Documentele vieţii, tovară­şe! Viitorul — mi-a dat el mai bine de înţeles... Adevărul acestor cuvinte l-am simfit din plin, atunci cînd mă aflai in mijlocul oamenilor. ★ Mărturisesc că am păşit pe usa depoului cu gindul de a afla aici fapte extraordinare, eroice. Acest gind m-a părăsit insă re­pede. Oamenii aceştia nu fac nici scară la cer şi nici pod peste mare. Ei repară locomotive şi se intitulează simplu: construc­tori ai socialismului. In de­pou, am stat de vorbă cu mulţi muncitori. Am plecat de acolo ducind cu mine imaginea a două figuri luminoase, a comuniştilor Mihai Ţicleanu şi Ion Sam­­fira. Portretele acestor oameni ? Cum să le zugrăvesc ? Să arăt că Mihai Ţicleanu este înalt, că fata lui, cu bărbia ieşită pufin in afară, exprimă hotărîre, sau că Ion Samfira are o privire caldă, care te pătrunde pînă în suflet, iar argintul a început să-i po­leiască timplele? Munca acestor doi lăcătuşi, şefi de echipe (Ţicleanu la apa­rate speciale, iar Samfira la ar­mătură) este o muncă de răs­pundere care cere din partea lor cunoştinţe de specialitate. Şi ei le au. Le-au căpătat dato­rită anilor îndelungaţi de muncă, datorită dorinţei lor de a şti şi a fi folositori colectivităţii. Figuri de candidaţi ai F. D. P. înainte lucrările de reparaţii se desfăşurau anevoios, meşteşu­găreşte, în depou. Şi parcă era un făcut: greutăţile nu se sfiau să se arate. Depoul era nou construit, şi cum la o casă nouă trebuie multe şi aici era nevoie în primul rînd de tehnică, mai bine zis de folosirea cu pricepere a instalaţiilor existente. Oamenii depuneau mult suflet, se strădu­iau ca treaba să meargă bine, însă de cele mai multe ori efor­turile lor nu dădeau rezultat. — Ce-ar fi, tovarăşi, dacă la secţiile aparate speciale şi ar­mătură am construi bancuri de probă ? — au propus într-o zi Ţicleanu şi Samfira... La care tot ei au dat răspunsul... Ar în­semna că n-am mai avea nesi­guranţa lucrului făcut, iar lo­comotivele reparate de noi nu s-ar mai defecta pe linie, din cauza necontrolarii la vreme­a felului cum funcţionează pom­pele de aer, vitezometrele şi ce­lelalte aparate. .— Asta e treabă inginerească ea cere cunoştinţe, nu glumă. Aşa că, ce să ne amestecăm —• au spus unii, cărora ghimpele neîncrederii li se înfipsese adine­an inimă. Două forţe, noul şi vechiul, se angajaseră în luptă. După pă­rerea celor doi comunişti care porniseră bătălia pentru izbîn­­da noului, oamenii aceştia ce semănau neîncredere nu erau vi­novaţi cu nimic. Vina o purta fosta orînduire capitalistă din ţara noastră care voia să stri­vească tot ce era mai nobil, mai frumos şi mai folositor în om: îndrăzneala, încrederea în sine, inventivitatea. După zile de muncă şi frămîn­­tare, de poticniri şi — de ce n-am spune-o ? — uneori chiar de îndoială în reuşită, standurile de probă au fost construite. Apa­ratele de bord ale locomotivelor se probau acum pe cale hidrauli­că înainte de a fi montate. Pu­tinţa de a cunoaşte, înlăturase bîlbiiala. Prima victorie a noului, a gîn­­dirii îndrăzneţe! .,E mare lu­cru ceea ce aţi făcut voi, tova­răşi- Vă mulţumim!" — a fost răspunsul mecanicilor de loco­motivă. S-au mulţumit cumva tovarăşii Samfira şi Ţicleanu doar cu acest succes? Atu. Un proverb bătrînesc spune că dacă ai scurteică nouă, apoi iţi trebuie şi pălărie nouă. Aşa si cu ei. S-au prins vîrtos la muncă să înlocuiască ce era vechi şi nefolositor. De data aceasta in­tervenise însă ceva : alături de ei veniseră şi alţi tovarăşi. Vechiul sistem de lucru a fost dat la o parte. Munca oameni­lor s-a uşurat considerabil şi­­— ce e principal — productivi­tatea ei s-a dublat. Acum, o lo­comotivă stă în reparaţie numai jumătate din timpul cît stătea înainte. Adică, în limbaj mai tehnic, timpul de staţionare a locomotivei cu ocazia spălării (care de cele mai multe ori se face cu ridicare de pe osii) s-a redus de la 48 de ore la 24. Şi tovarăşii Ţicleanu şi Samfira sunt de părere că aceasta nu este o barieră de netrecut. — Pe viitor, va trebui redus şi mai mult timpul de staţionare — spun ei. Directivele Congre­sului partidului cu privire la cel de-al doilea cincinal prevăd mă­rirea numărului de locomotive. Deci, contribuţia noastră va trebui să fie mult mai mare... Aşa gindesc toţi muncitorii de la Depoul de locomotive din Craiova. Tovarăşii Samfira şi Ţicleanu sunt astăzi autorii a 24 de ino­vaţii şi raţionalizări care au adus depoului cîştiguri de sute de mii de lei şi mai puţină cheltuire de forţă omenească. Şi gindul că toate acestea înseamnă destul, este departe de ei... Pentru a izbîndi, Mihai Ţiclea­­nu şi Ion Samfira au dat dova­dă de multă dirzenie, de perse­verenţă, de încredere în puterile lor. Biruinţa le-a adus-o dorin­ţa de a fi folositori ţării, poporu­lui­ Această năzuinţă a lor fier­binte a generat fapte prin care ei se situează în rîndul eroilor anonimi ai construcţiei noastre socialiste. Şi asemenea oameni de nădejde sunt iubiţi de popor. Şi cu deosebire de cei în mijlo­cul cărora lucrează. De aceea, ceferiştii depoului i-au propus candidaţi ai F.D.P. în alegerile de deputaţi pentru sfaturile popu­lare, fiind siguri că ei vor fi şi buni gospodari ai treburilor obş­teşti. GH. PANTAZI EROISM DE TOATE ZILELE Se apropie alegerile de deputaţi în Sfaturile populare . La fabrica de confecţii „Gh. X \ Gheorghiu-Dej“, printre candidaţi A , se numără şi comunista Viorica A \ Ivan (medalionul 1). Ea este res­­­­ponsabila benzii nr. 3 din sectorul A \ G şi a fost propusă candidată în Q \ circumscripţia raională nr. 228. To- A \­varăşa Ivan lucrează din 1937 in A \ această fabrică. Aici s-a calificat şi A \ tot aici a absolvit şi ciclul II al b X şcolii de alfabetizare. Datorită apli- A X cării graficului orar, muncitoarele A X benzii nr. 3 au dat peste plan pînă­­ X în ziua de 27 februarie, 78 de cos- b X turnare pentru copii. rt n Medalionul de jos înfăţişează pe P A candidata Tinea Brat, croitoreasă $ j) din sectorul 8. Bucurîndu-se de Cj A stima tuturor, ea a mai fost alea- b b să deputat şi în alegerile trecute b b ale Sfaturilor populare. Depunind o b D rodnică activitate ea a fost de- b a semnată din nou candidat în cir- b a cumscripţia raională nr. 81. Ţinea b Brat este o bună croitoreasă. E b A membră în brigada l-a de calitate b A din sector. b A La unul din Colturile alegăto- X b rului de la aceeaşi fabrică, mai-­­ b strul Nicolae Marorescu, agitator, X b (clişeul din stingă) vorbeşte tine- X Arilor despre alegerile din trecut şi \ ) cele de astăzi. Mulţi dintre cei ce-1 X­­ ascultă vor vota pentru prima oară. X ) Printre ei se află şi utemista Se- X­­ verica Tudose, fruntaşă în produc. \ ) ţie din sectorul nr. 7, şi Florea Io- X A­niţă din acelaşi sector. Cu emoţie X ) aşteaptă ei ziua cînd îşi vor exer- X ) cita pentru întiia dată dreptul la X ( vot. x . ? Activitatea stafiei de amplificare A­­ a fabricii este în bună parte în- A chinată campaniei electorale. In A clişeul din dreapta vedem pe cornu- A nista lui Oana Chiriac, crainicul sta- A­ției, citind în pauza de lucru, arti- A colul de fond din ziarul „Scînteia" A­­ intitulat: „Să intensificăm munca­­ de agitaţie în campania electo-­­­­ rală“. b ) Fotografii: P. COZIA­N/ Din munca de agitaţie de la F. G „Gh. GheorghituDej“ Puţine zile ne mai despart de data ctnd vor avea loc alegerile de de­­putaţi pentru Sfaturile populare. La toate colţurile roşii. Casele alegătorului şi puncte de agitaţie de pe întinsul patriei se desfăşoară o bogată activitate în vederea acestui eveniment. Propuneri preţioase La Casa de cultură „Gheorghe Doja“ din Bd. Păcii, alegătorii din circumscripţia electorală orăşenească nr. 350 s-au întîlnit cu candidatul lor, tovarăşa Constanţa Crăciun, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Culturii. Ca adevăraţi gospodari ai cartierului, ai oraşului lor, alegătorii au dezbătut împreună cu candidatul lor o seamă de probleme privind îmbunătăţirea nivelului lor de trai material şi cultural. Mulţi dintre alegători au amintit cu acest prilej despre realizările obţinute în ultimii ani în Capitală pe tărâm cultural. S-au ridicat măreţe edificii culturale cum sunt Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii", Teatrul de Operă şi Balet, Casa Radiofoniei, Centrul Cinematografic Buf­tea, teatrele în aer liber „Nicolae Bălcescu" şi „23 Au­gust", cinematograful „înfrăţirea între popoare" şi altele. Paşi însemnaţi s-au făcut şi in ceea ce priveşte dezvol­tarea unităţilor culturale. Prin grija sfaturilor populare s-au organizat 6 case de cultură raională, 34 cămine culturale in care activează 65 de echipe artistice. Numă­rul biblioteci­or se ridică azi la 69. Faţă de anul 1951, bibliotecile şi-au sporit numărul de cărţi cu 30 la sută şi ai cititorilor cu aproape 50 la sută. Alegătorii circumscripţiei au vorbit de asemenea des­pre realizările gospodăreşti din cartierul lor. Alegătorul Grigo­­re Nanu a arătat că prin grija sfatului popular, în cartierul Militari au fost electrificate în ultimul an peste 20 de străzi, s-au făcut trotuare şi pavări de străzi, canalizări şi alte lucrări edilitare care au schimbat înfăţişarea cartierului. La toate aceste lucrări cetăţenii au dat un sprijin efectiv. Valoa­rea lucrărilor efectuate , de ei prin muncă voluntară se ridică la 5 milioane lei. Pentru cei care locuiesc în cartierul Militari a devenit astăzi o tradiţie să participe la munca de înfrumuseţare a cartierului. Am avut realizări mari şi vrem să facem şi mai multe, să ne facem viaţa mai frumoasă, spunea alegătorul Tudose Ghionoaie. El a sezisat apoi unele deficienţe ale întreprinderilor de canalizare şi de elec­tricitate. Propuneri preţioase au făcut şi alţi cetăţeni. Pentru noi succese în dezvoltarea oraşului La fabrica de poduri a Combinatului metalurgic Re­şiţa, muncitorii metalurgişt, alegători din circumscripţia electorală regională nr. 26, s-au întîlnit cu candidatul lor, tovarăşul Carol Loncear, ministrul Industriei Mate­rialelor de Construcţii. Cu acest prilej numeroşi alegători au vorbit despre înfăptuirile din oraşul Reşiţa. In lunca Pomostulu­i s-a ridicat în ultimii ani o nouă Reşiţă. In oraş au luat fiinţă noi instituţii de cultură — Teatrul de Stat, Casa de Cultură, şcoli şi cluburi. Toate acestea oglindesc activitatea sfatului popular, colaborarea sa cu masele de cetăţeni. In cuvîntul lor, metalurgiştii reşiţeni şi-au ex­primat dorinţa ca oraşul lor să devină mai frumos. Ei au scos la iveală uneia lipsuri ale sfatului popular şi au făcut propuneri menite să ducă la îmbunătăţirea activi­tăţii obşteşti. Printre altele ei au propus îmbunătăţirea transporturilor în comun din oraş, continuarea lucrărilor de pavare a unor străzi, deschiderea de noi centre de pîine etc. Pentru realizarea acestor propuneri muncitorii de la fabrica de poduri s-au angajat să colaboreze strîns cu deputaţii sfatului popular. Planuri de viitor pe baza sugestiilor primite de la alegatori MEDIAŞ (coresp. „Munca") La Casa alegătorului nr. 10 din localitate, a avut loc recent o întîlnire între tova­răşul Gheorghe Szutkovski, contabil-şef al uzinelor tex­tile „Vasia Vasilescu", candidat în alegerile de deputaţi pentru Sfaturile populare, în circumscripţia electorală orăşenească nr. 79 cu alegătorii. Cu acest prilej candidatul a vorbit despre realizările Sfatului popular orăşenesc în cei 7 ani de existenţă. El a arătat că în această perioadă s-au electrificat nume­roase străzi, s-a refăcut reţeaua de iluminat public pe o lungime de 18.000 metri liniari, s-au asfaltat şi pietruit străzi pe o întindere de peste 18.000 metri pătraţi. De asemenea, I.G.L.L. a sporit suprafaţa locuibilă prin con­struirea unui bloc cu 8 aparta­mente, reamenajarea a peste 100 apartamente etc. Pentru îmbunătăţirea aprovi­zionării populaţiei, în ultimii trei ani s-au deschis încă 29 magazine de produse alimen­tare, industriale şi unităţi de alimentaţie publică. După arătarea acestor realizări, candidatul a răspuns la cererile şi propunerile făcute de cetăţeni într-o întîl­­nire ce a avut loc anterior. Astfel, in urma consfătuirilor avute cu comitetul executiv al Sfatului popular orăşe­nesc, s-a stabilit ca în cursul anului 1956, printre lucră­rile planificate pentru înfrumuseţarea oarşului să figu­reze şi pavarea noilor străzi ale cartierului muncitoresc şi anume: Kirov, Clement Gottwald, Gheorghe Gheor­­ghiu­-Dej, Bernat Andrei şi Iosif Rangheţ, construirea a două fîntiri pentru îndestularea aprovizionării cu apă potabilă a cetăţenilor din cartier, precum şi alte lucrări edilitare. Au luat apoi cuvîntul cei peste 40 de participanti la întîlnire care au făcut noi propuneri. ★ In regiunea Timişoara au mai avut loc întîlniri între alegători şi numeroşi candidaţi ai Frontului Demo­craţiei Populare. Astfel, tovarăşa Stela Enescu, preşedin­ta Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R., s-a întîl­nit cu alegătorii din Lugoj. Tov. Anton Breitenhofer, membru al C.C. al P.M.R., redactor şef al ziarului „Ne­uer Weg“, s-a întîlnit cu alegătorii din comuna Biled. Tov. Vasile Patilineţ, membru al C.C. al P.M.R., prim secretar al comitetului regional Timişoara, s-a întîlnit cu alegătorii de la fabrica „Electromotor". Tov. Ilie Verdeţ, membru supleant al C.C. al P.M.R., s-a întîlnit cu alegă­torii de la minele din Anina. (Agerpres) I­ntîlniri între candidaţi şi alegatori

Next