Munca, mai 1956 (Anul 12, nr. 2653-2677)
1956-05-03 / nr. 2653
f* ... ,} , iag. /-a Mîixdria oamenilor muncii din Baia Mare BAIA MARE (de la trimisul nostru). Dimineaţa a poposit peste oraşul îmbrăcat în sărbătoare. Raze subţiri de soare încearcă să străpungă norii cenuşii. Din cînd în cînd, pică cîte un strop de ploaie. Oamenii treziţi de cîntecele fanfarelor muncitoreşti, privesc spre cerul care-şi desface tot mai larg perdeaua de azur. Nu va ploua. Pe toate străzile se îndreaptă spre Piaţa Libertăţii unde are loc mitingul, sute şi mii de oameni ai muncii. După cuvîntarea tovarăşului Iosif Mogoş, prim secretar al Comitetului Regional P.M.R., care a vorbit cu prilejul zilei de 1 Mai, a urmat demonstraţia oamenilor muncii din Baia Mare Şi acum, ca întotdeauna, cei care păşesc în prima coloană sunt minerii. In acest 1 Mai, cinstea de a fi în frunte o au cei de la mina „Petre Gheorghe“. In faţa coloanei se află cinci mineri. Unul poartă un steag roşu brodat cu fir de aur: e steagul de întreprindere fruntaşă pe ramură, primit cu două zile înainte de colectivul minei, pentru realizările obţinute în semestrul doi al anului trecut. Pe faţa bătrînului Mois Vasile, veteranul minei, purtătorul steagului,se citeşte mîndria şi hotărlrea. Vor păstra steagul. Graficele purtate de alţi mineri din coloană vorbesc despre aceasta în graiul concis al cifrelor. Planul pe patru luni din primul an al celui de al doilea cincinal, a fost realizat în pro-, porţie de 123,2 la sută. ...Păşesc acum prin faţa tribunei muncitorii de la uzinele „Gh. Gheorghiu-Dej“ urmaţi de cei de la întreprinderea de gospodărie locală „Cloşca”. Trec rînduri, rînduri de muncitori tehnicieni, ingineri, funcţionari şi elevi ai şcolilor tehnice, cei de la întreprinderea „Tehnometal", cei de la noua fabrică de pîine, trec constructorii zecilor de blocuri muncitoreşti care au fost ridicate în tot oraşul. Numai în cinstea lui 1 Mai au fost date în folosinţă 72 noi apartamente... Trec rînd pe rînd, şi uralele lor, panourile ce le poartă vorbesc despre viaţa nouă ce înfloreşte şi în acest colţ de ţară. Muncitorii din întreprinderile Piteştiului, participînd la mitingul chinat Zilei solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, în- MUNKA Sărbătorirea zilei de 1 Mai în Capitală şi în ţară Prin sălile de spectacole ale Bucureştiului Spectacolele pe care le anunţau posturile noastre de radio au făcut ca străzile să se umple, de cetăţeni care se îndreptau spre diferitele săli, dornici să petreacă în voie bună Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Cîntece şi dansuri La programul artistic prezentat în sala de festivităţi a uzinelor „Boleslaw Bierut” au venit locuitori din cartierul Bucureştii Noi. Cei mai mulţi sunt împreună cu familiile lor. Iată-i pe fruntaşii în producţie Constantin Umbreş şi Anton Chelbezan care au ţinut să sărbătorească împreună dupăamiaza zilei de 1 Mai. Cercurile artistice de amatori ale Complexului C.F.R. „Griviţa Roşie” deschid spectacolul cu un program de cîntece şi dansuri. Corul, orchestra de mandoline şi taraful interpretează cu multă măiestrie cîntecele „înainte, schimb de mîine”, de G. Klein, „Marşul docherilor francezi”, „Trandafir de la Moldova”, „Floare de nu mă uita”. Apoi pe scenă apar tineri dansatori care execută jocuri populare romîneşti. Cu îndelungate aplauze sînt întîmpinate corul şi corpul de balet al Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R. Sub conducerea maestrului Gh. Kulibin, laureat al Premiului de Stat, corul operei interpretează „Cîntec pentru 1 Mai” de Sergiu Natra, coruri din operele „Ivan Susanin”, „Mireasa vîndută” şi „Faust". Ca şi în alte săli ale Capitalei, sala Casei Prieteniei Romîno-Sovietice răsună de cîntece. Brigăzile artistice de agitaţie ale întreprinderii poligrafice nr. 1 şi ale Atelierelor C.F.R. Auto, echipa de dansuri de la I.T.B. se întrec contribuind la voia bună a celor care au venit să-i vadă şi să-i asculte. Programul se deschide cu marşul brigăzii C.F.R. Auto. Urmează ,,Cîntecul şoferului” de Mokrousov, atît de îndrăgit de bucureşteni, cîntece de Dunaevski, Kirculescu, executate de solişti ai brigăzii artistice de agitaţie a întreprinderii poligrafice nr. 1. O echipă de căluşari, alcătuită din controlori de tramvaie, îşi arată măiestria în „Suită oltenească”. Cu multă căldură a fost aplaudat Fănică Luca, artist emerit al R.P.R., care a interpretat la nai vestita „Ciocîrlie”. Cîntecele populare romîneşti, cîntecele popoarelor prietene, momentele vesele, dansurile de pe plaiurile ţării noastre şi dansurile sovietice au desfătat pînă seara tîrziu pe oamenii muncii prezenţi în sala Casei Prieteniei Romîno-Sovietice In sala LS.R. din str. Berzei au prezentat programe artistice formaţiile Direcţiei Generale a Miliţiei, Ministerelor Transporturilor Terestre, Navale şi Aeriene, Prevederilor Sociale, Invăţămîntului, Clubului central alimentar şi spitalului Witting. Cetăţenii din raionul „Gh. Gheorghiu-Dej” au participat la manifestări artistice asemănătoare şi la căminele culturale din comunele Chiajna, Militari şi Roşu. Un bogat program de estradă In sala Excelsior, în aşteptarea programului, oamenii discută veseli, îşi împărtăşesc unii altora bucuriile şi gîndurile lor. Mulţi dintre ei se cunosc, sunt tovarăşi de muncă. Iată că începe spectacolul. Vraja melodiilor şi frumuseţea dansurilor populare au pus stăpînire pe fiecare spectator. Pe scenă apar artişti cunoscuţi şi iubiţi de publicul bucureştean. Sînt ansamblurile de amatori aie Ministerului Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini, I.S E.P., artiştii Ansamblului de Estradă şi ai altor formaţii artistice. Şi aici spectacolul a continuat pînă tîrziu. Peste 1200 de oameni ai muncii din raionul „N. Bălcescu” şi din alte raioane ale Capitalei au făcut neîncăpătoare sala de festivităţi a şcolii medii de băieţi nr. 20. Spectacolul a început. Un spectacol în care artişti şi public formează împreună o mare familie. E 1 Mai. Această zi formează şi tema cîntecului cu care începe programul. Corul dă glas sentimentelor de bucurie şi de mîndrie cu care întreg poporul nostru sărbătoreşte tradiţionala zi a frăţiei truncitorilor din toate ţările. Corul este alcătuit din artişti amatori de la întreprinderea poligrafică nr. 4, de la Monetăria Statului şi de la Imprimeria de timbre. însufleţirea este sporită de apariţia pe scenă a unor solişti de la Teatrul de stat de operetă. Aplauzele nu contenesc. In ciuda vremii nefavorabile, locuitorii Capitalei au sărbătorit cu voie bună ziua de 1 Mai, participînd la spectacolele organizate cu acest prilej. Oamenii muncii din regiunea Galaţi au încins sprinţare hore Muncitorii Hunedoarei raportează că şi-au depăşit angajamentele HUNEDOARA (coresp. „Munca“). Pe turnul legendarului castel al Corvinilor, pe înaltul agregat siderurgic, pe clădirile oraşului, flutură drapele roşii şi tricolore. Hunedoara este pregătită de sărbătoarea muncii şi a primăverii, 1 Mai. De obicei, în fiecare dimineaţă, la ora 6, oraşul e trezit de sirena combinatului. In dimineaţa aceasta, el a fost trezit de cîntecele fanfarelor. Ora 10. Nesfîrşite coloane de oameni ai muncii se îndreaptă spre Piaţa Nouă, începe demonstraţia. Primii defilează prin faţa tribunei pionierii, urmaţi de elevii Şcolii profesionale siderurgice, viitorii oţelari, jurnalişti, laminatori şi cocsari. In fruntea coloanei combinatului păşesc oţelarii. Echipa prim-topitorului Vaier Lăbuneţ, maiştrii Gogu Josan, Nicolae Munteanu şi topitorii din schimburile lor, sunt întîmpinaţi cu puternice aplauze. In întrecerea pentru elaborarea a cel puţin 600 şarje rapide anual pe schimb, oţelarii raportează partidului că angajamentul lor de a da în cinstea zilei de 1 Mai 1600 tone oţel peste plan a fost depăşit cu 600 tone. Furnaliştii de la furnalul automatizat nr. 6 au dat în aprilie 2007 tone fontă în plus, în loc de 2.000 tone cît le-a fost angajamentul. Prin îmbunătăţirea indicilor de folosire a volumului util al furnalelor, harnicii furnalişti hunedoreni şi-au realizat planul în aprilie în numai 26 de zile. Peste cîteva zile o parte din ei vor trece să deservească furnalul de 700 m.c. pe care constructorii îl pregătesc să-l dea în exploatare, şi care este cel mai mare şi mai modern din ţară. Trec prin faţa tribunei laminatorii. In fruntea coloanei păşesc meşterii Constantin Petru şi Ion Trifu. Pe graficul ce-l poartă sunt scrise cu litere mari albe : „Secţia laminoare a depăşit planul cu 11,1 la sută şi a ridicat productivitatea muncii cu 6,7 la sută”. In şir trec care alegorice care înfăţişează puternicele agregate siderurgice : Uzina cocso-chimică, termo-centrala electrică, fabrica de aglomerare etc., construite în anii primului cincinal. Demonstrația este încheiată de coloana sportivilor. In valea cărbunelui PETROŞANI (coresp. „Munca“).— Străjuit de munţii Parîngului încă acoperit de zăpadă. Petroşanii, vechi centru minier, trăieşte din plin sărbătoarea primăverii şi a muncii. Clădirile Institutului de Mine aflate pe o înălţime împrejmuită de brazi, domină strada Gheorghe Gheorghiu-Dej, pe care trec demonstranţii. Sărbătorirea zilei de 1 Mai este o tradiţie veche a minerilor Văii Jiului. Prima demonstraţie a avut loc în 1918, cînd delegaţii minerilor de la Petrila, Lupeni şi Aninoasa au manifestat pe Lunca Surducului, pentru dreptul la o viaţă mai bună. Azi minerii din acest bazin sărbătoresc plini de recunoştinţă faptul că Valea Jiului se transformă tot mai mult într-o vale a fericirii, prin munca eroică a miilor de mineri şi constructori. A intrat în tradiţia minerilor ca în fruntea coloanelor de demonstranţi să păşească colectivul care a cinstit marea sărbătoare cu cele mai frumoase realizări. Această cinste le-a revenit de data aceasta minerilor de la Lonea, care în întîmpinarea zilei de 1 Mai au extras mai mult de 4.000 tone cărbune peste plan. A urmat apoi colectivul minei Petrila, în fruntea căruia păşea o gardă de onoare formată din cei mai buni mineri ca Cenuşe Cornel. Fila Ion şi alţii,purtînd cu mîndrie steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură Colectivul acestei mine, a trimis patriei peste 3.300 tone cărbune peste plan în cinstea măreţei sărbători. Intr-un şir nesfîrşit prin faţa tribunei trec reprezentanţii întreprinderilor carbonifere Lupeni, Vulcan, Aninoasa, ai celui mai tînăr oraş al bazinului, Uricanii. Trec muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii Uzinei de Reperat Utilaj Minier. De cîţiva ani fostul atelier central, s-a transformat într-o uzină modernă, unde se fabrică cele mai valoroase piese de schimb şi utilaj pentru înzestrarea tehnică a minelor. Trec coloanele manifestanţilor de la Trustul 7 construcţii, care în primul cincinal au construit pentru mineri aproape 3.000 de apartamente, 11 cămine pentru necăsătoriţi, ,6 cluburicinema, 4 şcoli, 9 spitale, un mare număr de magazine etc. Tinerii sportivi au închis demonstraţia oamenilor muncii din Valea Jiului. Demonstrînd, harnicii mineri ai Văii Jiului au asigurat partidul şi guvernul, că vor munci cu forţe sporite pentru a traduce în viaţă hotărîrile celui de alII-lea Congres al partidului, că vor , recupera rămînerea în urmă şi vor spori necontenit producţia de cărbune. Internaţionalismul — ideologia prieteniei între popoare Epoca noastră este epoca triumfului marxism-leninismului, epoca unei impetuoase dezvoltări a mişcării muncitoreşti şi a luptei de eliberare a popoarelor. Cauza păcii şi frăţiei popoarelor uneşte azi sute de milioane de oameni. Solidaritatea oamenilor muncii, care-şi găseşte expresie în ideologia internaţionalismului proletar, exercită o puternică influenţă în viaţa fiecărei ţări şi în evoluţia întregii situaţii internaţionale. Viaţa confirmă că unitatea şi solidaritatea oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, este un puternic izvor al forţei lor în lupta pentru eliberarea socială şi naţională. De la înflăcărată chemare din „Manifestul Partidului Comunist“ — „Proletari din toate ţările, uniţi-vă!“ — ideile internaţionalismului s-au dezvoltat odată cu socialismul ştiinţific, au crescut împreună cu mişcarea muncitorească şi au devenit astăzi o uriaşă forţă a progresului şi a păcii In opera sa genială, ca şi în întreaga sa activitate practică, V. I. Lenin a acordat o însemnătate covîrşitoare principiilor internaţionalismului proletar. Lenin are meritul istoric de a fi apărat marxismul revoluţionar, din care face parte integrantă ideea internaţionalismului proletar, în lupta împotriva oportunismului ce se înrădăcinase adînc în internaţionala a II-a. El a dus o muncă titanică de clarificare ideologică a mişcării muncitoreşti, înarmînd-o cu înţelegerea clară a opoziţiei dintre internaţionalism şi naţionalism. Capitalul este o forţă internaţională, — scria Lenin — subliniind că pentru a o învinge este nevoie de alianţa internaţională a muncitorilor, de frăţia lor internaţională. Noi suntem adversarii vrajbei naţionale, ai discordiei dintre naţiuni, ai izolării naţionale. Noi suntem internaţionalişti. Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, care a învins sub steagul unirii internaţionaliste a oamenilor muncii şi a avut o uriaşă influenţă asupra vieţii tuturor popoarelor, a constituit o victorie de importanţă istorică mondială a ideilor internaţionalismului proletar. Lenin arăta că uriaşa însemnătate istorică a Revoluţiei din Octombrie constă în faptul că eliberarea proletariatului rus, ca parte a procesului general de transformare socială, economică şi politică a societăţii, va aduce o contribuţie imensă la accelerarea acestui proces, va marca o cotitură în viaţa întregii omeniri, deschizîndu-i drumul spre desfiinţarea oricăror forme de exploatare şi asuprire a celor ce muncesc, întărirea statului sovietic, succesele sale grandioase în construcţia economică şi în dezvoltarea culturală, mobilizarea tuturor forţelor creatoare ale popoarelor sovietice în construirea socialismului şi comunismului sunt de nedespărţit de politica naţională leninistă a P.C.U.S., care a unit popoarele Rusiei ţariste, dezbinate şi asuprite de ţarism, într-un stat multinaţional de nezdruncinat. In anii celui de-al 2-lea război mondial, conştiinţa înaltei sale misiuni internaţionale a însufleţit poporul sovietic, care a dat dovadă de un neasemuit eroism în lupta pentru apărarea patriei şi eliberarea popoarelor înrobite de fascism. Datorită sprijinului politic şi moral acordat de Uniunea Sovietică Romîniei şi celorlalte ţări eliberate de sub jugul fascist, s-a putut evita o intervenţie imperialistă. Aceste condiţii favorabile au dat posibilitate poporului român, în frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea partidului ei marxist-leninist, să rezolve fără război civil problemele desfăşurării revoluţiei socialiste. Statul sovietic, primul stat socialist din lume, a proclamat de la naşterea sa principiul păcii şi prieteniei între popoare ca principiu fundamental al relaţiilor sale externe. In politica Uniunii Sovietice, de apărare consecventă a păcii, în lupta sa neobosită pentru rezolvarea paşnică a problemelor internaţionale, în acţiunile sale îndreptate spre destinderea continuă a încordării internaţionale, popoarele lumii văd expresia năzuinţelor şi intereselor lor fundamentale şi comune. Pentru întreaga mişcare muncitorească, pentru oamenii muncii din lumea întreagă, politica externă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi a statului sovietic este o pildă a internaţionalismului în acţiune. Ideile internaţionalismului proletar şi-au găsit o întruchipare vie în formarea lagărului socialist. Datorită faptului că în ţările socialiste puterea aparţine oamenilor muncii, iar partidele comuniste şi muncitoreşti, credincioase marxism-leninismului, sînt forţa conducătoare în stat, ideile internaţionalismului proletar exercită o influenţă determinantă asupra relaţiilor din cadrul comunităţii statelor socialiste. Odată cu ieşirea socialismului din cadrul unei singure ţări şi cu transformarea sa într-un sistem mondial, principiile Internaţionalismului au cuprins astfel şi sfera legăturilor dintre state. Aceste principii constituie baze indestructibilă a relaţiilor internaţionale de tip nou, socialist. Acum, 900.000.000 de oameni, reprezentînd mai bine de o treime din întreaga omenire, păşesc într-o strînsă unitate şi colaborare, într-ajutorîndu-se frăţeşte, spre ţelul comun — construirea socialismului şi comunismului. Relaţiile dintre ţările lagărului socialist au un caracter multilateral. Ele cuprind domeniul politic, economic, cultural, al apărării etc. Relaţiile statornicite între ţările lagărului socialist constituie un exemplu de îmbinare a intereselor naţionale ale oamenilor muncii cu interesele lor generale. Important este faptul că relaţiile de colaborare tovărăşească îmbină grija maximă pentru dezvoltarea economică şi culturală a fiecărei ţări în parte cu interesele întregului sistem mondial al socialismului. Ţările lagărului socialist realizează o uriaşă economie de forţe, concentrîndu-şi eforturile şi mijloacele îndeosebi în direcţia în care fiecare ţară dispune de cele mai avantajoase condiţii naturale şi economice. Se creează astfel posibilităţi din cele mai mari pentru dezvoltarea rapidă a economiei naţionale a fiecărei ţări în parte şi a lagărului socialist în întregul său, în interesul ridicării continue a nivelului de trai al popoarelor frăţeşti. Uniunea Sovietică — forţa conducătoare a lagărului socialismului — acordă un imens sprijin celorlalte state socialiste în dezvoltarea forţelor lor de producţie. Popoarele lagărului socialist se situează ferm pe poziţiile coexistenţei paşnice între diferite sisteme social-politice, pronunţîndu-se pentru dezvoltarea legăturilor economice şi culturale, reciproc avantajoase, cu toate ţările. Ele privesc cu caldă simpatie lupta popoarelor de multe milioane de oameni din ţările Asiei, Orientului Mijlociu, Africii pentru eliberarea lor de sub odiosul jug colonial. In acelaşi timp, ţările socialiste acordă ţărilor care şi-au cucerit de curînd independenţa şi care luptă pentru consolidarea ei un real ajutor economic. Popoarele acestor ţări pot să compare legăturile lor economice şi comerciale cu diferite state ale lagărului socialist — legături întemeiate pe principiile egalităţii depline şi respectului independenţei lor naţionale, — cu aşa-zisul „ajutor" acordat de unele puteri imperialiste şi care, oricum ar fi el poleit, urmăreşte menţinerea asupririi coloniale. In toate ţările purtătoarele ideilor internaţionalismului proletar sunt partidele comuniste şi muncitoreşti. Prin întreaga lor activitate ele dovedesc că sarcinile naţionale ale clasei muncitoare din fiecare ţară se îmbină armonios cu sarcinile internaţionale ale clasei muncitoare din toate ţările. Patriotismul şi internaţionalismul proletar sunt de nedespărţit. învăţăturile lui Lenin şi exemplul P.C.U.S. au arătat şi arată partidului nostru calea justă. Ca urmare a cuceririi puterii de stat de către oamenii muncii din ţara noastră, ideile internaţionalismului proletar au devenit una din temeliile vieţii noi de stat. A fost realizată în fapt egalitatea deplină în drepturi a minorităţilor naţionale cu poporul român — egalitate ce constituie un izvor de forţă al regimului democrat-popular. Ţinînd seama de faptul că în ţara noastră mai există o bază socială pentru naţionalism — reprezentată de rămăşiţele burgheziei de la oraşe şi de chiaburimea de la sate, Partidul Muncitoresc Român pune în centrul preocupărilor sale munca de educare a maselor largi în spiritul Internaţionalismului proletar şi al patriotismului socialist, dezvoltă sub toate formele colaborarea pe toate tărîmurile între oamenii muncii romîni şi de alte naţionalităţi, duce o luptă intransigentă împotriva naţionalismului. Acum istoria a pus în faţa partidelor comuniste şi muncitoreşti sarcini de o uriaşă însemnătate. Deşi ca urmare a existenţei imperialismului se menţine baza economică penru izbucnirea războaielor, în actualele condiţii a devenit posibilă evitarea războiului. Există perspective pentru consolidarea destinderii intervenite în ultimul timp în relaţiile internaţionale ; principiile coexistenţei paşnice îşi cuceresc un sprijin tot mai larg în întreaga lume. Există perspectiva reală a unirii forţelor democratice din fiecare ţară, a înlăturării diferitelor piedici din calea apropierii partidelor, grupărilor şi organizaţiilor ce se pronunţă pentru pace, democraţie şi independenţă naţională. A apărut posibilitatea ca popoarele din diferite ţări capitaliste să folosească forme tot mai variate de trecere la socialism ,— cele mai potrivite tradiţiilor şi particularităţilor lor. In ţările lagărului socialist partidele comuniste şi muncitoreşti şi-au pus în faţă sarcini grandioase în opera de construcţie paşnică, de înaintare accelerată pe calea socialismului şi comunismului. Aceste probleme deosebit de variate şi complexe impun studierea atentă şi minuţioasă, pe baza tezelor de neclintit ale marxism-leninismului, a condiţiilor specifice concrete din fiecare ţară, o atitudine creatoare în elaborarea liniei politice. Mai mult ca oricînd ar fi acum dăunătoare dogmatismul, şablonul, ignorarea particularităţilor naţionale şi a sarcinilor care decurg din acestea. A împleti fidelitatea faţă de ţelurile şi sarcinile generale internaţionale ale clasei muncitoare cu apărarea intereselor naţionale ale propriului popor, a exprima just de pe poziţiile marxism-leninismului interesele poporului — aceasta este condiţia întăririi partidelor comuniste şi muncitoreşti, unirii în jurul lor a tuturor forţelor democratice ale poporului. Tocmai aceasta înseamnă a înfăptui indicaţiile lui Lenin, potrivit cărora comuniştii, ca adevăraţi patrioţi şi internaţionalişti, au datoria de a fac maximum în propria lor ţară pentr dezvoltarea forţelor păcii, democraţie şi socialismului în toate ţările. Partidele comuniste şi muncitore alcătuiesc o familie unită — imaginare a solidarităţii celor ce muncesc Este cu totul firesc ca între ele existe şi să se dezvolte legături frăţeşti. Lenin ne-a învăţat că asemene legături sînt o chezăşie a forţei unit a oamenilor muncii — şi a militat necboşit pentru înmănuncherea organizţiilor clasei muncitoare în vederea cliriilor ideologice şi a întăririi la politico-organizatorice. Urmînd acest indicaţii leniniste, partidele comunist au elaborat în procesul dezvoltării la diferite forme de legături potrivit condiţiilor istorice şi sarcinilor politici încetarea activităţii Biroului Informativ al partidelor comuniste şi muncitoreşti, care, creat în 1947, îşi epurase funcţiile în actualele condiţii, est o expresie a atitudinii creatoare acestor partide faţă de formele istorice concrete ale legăturilor dintr ele. înlăturarea unor forme perimat nu împiedică ci, dimpotrivă, contribui la stabilirea altor forme de coniac şi schimb de experienţă şi păreri, inutile şi mai corespunzătoare condiţilor istorice. întărind legăturile lor frăţeşti, partidele comuniste şi muncitoreşti ţin de asemenea spre colaborare cu diferitele partide şi curente care se orientează spre socialism şi cu alte organizaţii care aspiră la întărirea păcii democraţiei. IV Baza activităţii partidelor comniste şi muncitoreşti este marxism leninismul. Partidul Comunist al Ununii Sovietice — avangarda recunoscută a forţelor socialismului — aduc GH. GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Român Joi 8 mai 1956 — nr. 2658 Un rodnic bilanţ ROMAN (prin telefon de la trimisul nostru). — Timpul întunecat şi rece nu a putut împiedica miile de cetăţeni ai oraşului Roman să ia parte cu entuziasm la sărbătorirea zilei de 1 Mai. De la ora 8 au început să se adune în centrul oraşului, în piaţa Malinovski, dominată de masivul monument al Ostaşului Sovietic Eliberator, mii de cetăţeni ai oraşului. In cuvîntarea rostită la miting, tovarăşul Aurel Enoiu, prim secretar al comitetului raional de partid, a menţionat pe larg realizările obţinute în oraş şi raion, în lupta pentru aplicarea hotărîrilor celui de al H-lea Congres al P.M.R. Cu importante succese în muncă au întîmpinat ziua de 1 Mai muncitorii de la I.M.S. şi constructorii laminorului de ţevi. La fabrica de zahăr „Ilie Pintilie“, planul la remont pe luna aprilie, a fost realizat în proporţie de 116 la sută, evidenţiindu-se muncitorii Ion Porcescu, Gheorghe Aionesei, Nicolae Iancu. Prin munca depusă pentru grăbirea procesului de transformare socialistă a agriculturii, după al doilea congres a P.M.R., s-au organizat în raion 26 ne întovărăşiri agricole, care cuprind 1271 familii. In întregul raion se desfăşoară luptă dîrză pentru îndeplinirea planului de însămînţări, întrecerea patriotică şi socialistă cuprinzînd tot mai mulţ ţărani muncitori şi colectivişti. In frunte se află colectiviştii din comuna Gîdinşi care au îndeplinit planul în proporţie de 100 la sută, cei din comuna Doljeşti, care au îndeplinit 99 la sută din plan, cei din Sagna care au îndeplinit 96 la sută. La aceste rezultate însemnate o contribuţie valoroasă a adus-o colectiva de muncă de la S.M.T. Roman, care a raportat cu mîndrie partidului şi guvernului că pînă la 1 Mai a realiza 70 la sută din planul muncilor de primăvară. A urmat apoi un reuşit program de gimnastică piramide pe autocamioam în mers, executat de tinerii sportivi La 1 şi 2 mai s-au desfăşurat în oraş programe artistice cultural-sportive. „ Mîndri de înfăptuirile lor, trec muncitorii de la întreprinderea Ţesătura din Iaşi, purtînd pe braţe graficul ce vesteşte depăşirile de normă realizate în cinstea zilei de 1 Mai. In urmă se vede frumosul car alegoric făcut de vrednicii muncitori textilişti din Iaşi.