Munca, mai 1956 (Anul 12, nr. 2653-2677)

1956-05-03 / nr. 2653

f* ... ,} , i­ag. /-a Mîixdria oamenilor muncii din Baia Mare BAIA MARE (de la trimisul nostru). Dimineaţa a poposit peste oraşul îm­brăcat în sărbătoare. Raze subţiri de soare încearcă să străpungă norii ce­nuşii. Din cînd în cînd, pică cîte un strop de ploaie. Oamenii treziţi de cîn­tecele fanfarelor muncitoreşti, privesc spre cerul care-şi desface tot mai larg perdeaua de azur. Nu va ploua. Pe toate străzile se îndreaptă spre Piaţa Libertăţii unde are loc mitingul, sute şi mii de oameni ai muncii. După cu­­vîntarea tovarăşului Iosif Mogoş, prim secretar al Comitetului Regional P.M.R., care a vorbit cu prilejul zilei de 1 Mai, a urmat demonstraţia oa­menilor muncii din Baia Mare Şi acum, ca întotdeauna, cei care păşesc în prima coloană sunt minerii. In acest 1 Mai, cinstea de a fi în frun­te o au cei de la mina „Petre Gheor­­ghe“. In faţa coloanei se află cinci mineri. Unul poartă un steag roşu brodat cu fir de aur: e steagul de întreprindere fruntaşă pe ramură, pri­mit cu două zile înainte de colectivul minei, pentru realizările obţinute în semestrul doi al anului trecut. Pe faţa bătrînului Mois Vasile, veteranul­ mi­nei, purtătorul steagului,­­se citeşte mîndria şi hotărlrea. Vor păstra stea­gul. Graficele purtate de alţi mineri din coloană vorbesc despre aceasta în­ graiul concis al cifrelor. Planul pe pa­tru luni din primul an al celui de al doilea cincinal, a fost realizat în pro-, porţie de 123,2 la sută. ...Păşesc acum prin faţa tribunei muncitorii de la uzinele „Gh. Gheor­­ghiu-Dej“ urmaţi de cei de la între­prinderea de gospodărie locală „Cloş­ca”. Trec rînduri, rînduri de muncitori tehnicieni, ingineri, funcţionari şi elevi ai şcolilor tehnice, cei de la întreprin­derea „Tehnometal", cei de la noua fabrică de pîine, trec constructorii ze­cilor de blocuri muncitoreşti care au fost ridicate în tot oraşul. Numai în cinstea lui 1 Mai au fost date în folo­sinţă 72 noi apartamente... Trec rînd pe rînd, şi uralele lor, panourile ce le poartă vorbesc despre viaţa nouă ce înfloreşte şi în acest colţ de ţară. Muncitorii din întreprinderile Pi­teştiului, participînd la mitingul chinat Zilei solidarităţii internaţio­nale a celor ce muncesc, în- MUNKA Sărbătorirea zilei de 1 Mai în Capitală şi în ţară Prin sălile de spectacole ale Bucureştiului Spectacolele pe care le anunţau posturile noastre de radio au făcut ca străzile să se umple, de cetăţeni care se îndreptau spre diferitele săli, dornici să petreacă în voie bună Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Cîntece şi dansuri La programul artistic prezentat în sala de festivităţi a uzinelor „Bole­­slaw Bierut” au venit locuitori din cartierul Bucureştii Noi. Cei mai mulţi sunt împreună cu familiile lor. Iată-i pe fruntaşii în producţie Constantin Umbreş şi Anton Chelbezan care au ţinut să sărbătorească împreună după­­amiaza zilei de 1 Mai. Cercurile artis­tice de amatori ale Complexului C.F.R. „Griviţa Roşie” deschid spectacolul cu un program de cîntece şi dansuri. Corul, orchestra de mandoline şi ta­raful interpretează cu multă măiestrie cîntecele „înainte, schimb de mîine”, de G. Klein, „Marşul docherilor fran­cezi”, „Trandafir de la Moldova”, „Floare de nu mă uita”. Apoi pe scenă apar tineri dansatori care exe­cută jocuri populare romîneşti. Cu în­delungate aplauze sînt întîmpinate corul şi corpul de balet al Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R. Sub con­ducerea maestrului Gh. Kulibin, lau­reat al Premiului de Stat, corul operei interpretează „Cîntec pentru 1 Mai” de Sergiu Natra, coruri din operele „Ivan Susanin”, „Mireasa vîndută” şi „Faust". Ca şi în alte săli ale Capitalei, sala Casei Prieteniei Romîno-Sovietice ră­sună de cîntece. Brigăzile artistice de agitaţie ale întreprinderii poligrafice nr. 1 şi ale Atelierelor C.F.R. Auto, echipa de dansuri de la I.T.B. se întrec contribuind la voia bună a celor care au venit să-i vadă şi să-i asculte. Programul se deschide cu marşul brigăzii C.F.R. Auto. Urmează ,,Cîn­­tecul­ şoferului” de Mokrousov, atît de îndrăgit de bucureşteni, cîntece de Dunaevski, Kirculescu, executate de solişti ai brigăzii artistice de agitaţie a întreprinderii poligrafice nr. 1. O echipă de căluşari, alcătuită din con­trolori de tramvaie, îşi arată măiestria în „Suită oltenească”. Cu multă căldură a fost aplaudat Fănică Luca, artist emerit al R.P.R., care a interpretat la nai vestita „Cio­­cîrlie”. Cîntecele populare romîneşti, cînte­cele popoarelor prietene, momentele vesele, dansurile de pe plaiurile ţării noastre şi dansurile sovietice au des­fătat pînă seara tîrziu pe oamenii muncii prezenţi în sala Casei Priete­niei Romîno-Sovietice In sala LS.R. din str. Berzei au prezentat programe artistice formaţiile Direcţiei Generale a Miliţiei, Ministe­relor Transporturilor Terestre, Nava­le şi Aeriene, Prevederilor Sociale, In­­văţămîntului, Clubului central alimen­tar şi spitalului Witting. Cetăţenii din raionul „Gh. Gheor­­ghiu-Dej” au participat la manifestări artistice asemănătoare şi la căminele culturale din comunele Chiajna, Mili­tari şi Roşu. Un bogat program de estradă In sala Excelsior, în aşteptarea pro­gramului, oamenii discută veseli, îşi împărtăşesc unii altora bucuriile şi gîndurile lor. Mulţi dintre ei se cu­nosc, sunt tovarăşi de muncă. Iată că începe spectacolul. Vraja melodiilor şi frumuseţea dansurilor populare au pus stăpînire pe fiecare spectator. Pe scenă apar artişti cunos­cuţi şi iubiţi de publicul bucureştean. Sînt ansamblurile de amatori aie­ Mi­nisterului Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini, I.S E.P., ar­tiştii Ansamblului de Estradă şi ai al­tor formaţii artistice. Şi aici spectaco­lul a continuat pînă tîrziu. Peste 1200 de oameni ai muncii din raionul „N. Bălcescu” şi din alte ra­ioane ale Capitalei au făcut neîncăpă­toare sala de festivităţi a şcolii medii de băieţi nr. 20. Spectacolul a început. Un spectacol în care artişti şi public formează îm­preună o mare familie. E 1 Mai. A­­ceastă zi formează şi tema cîntecului cu care începe programul. Corul dă glas sentimentelor de bucurie şi de mîndrie cu care întreg poporul nostru sărbătoreşte tradiţionala zi a frăţiei tr­uncitorilor din toate ţările. Corul este alcătuit din artişti amatori de la întreprinderea poligrafică nr. 4, de la Monetăria Statului şi de la Imprime­ria de timbre. însufleţirea este sporită de apariţia pe scenă a unor solişti de la Teatrul de stat de operetă. Aplauzele nu con­tenesc. In ciuda vremii nefavorabile, locui­torii Capitalei au sărbătorit cu voie bună ziua de 1 Mai, participînd la spectacolele organizate cu acest pri­lej. Oamenii muncii din regiunea Ga­laţi au încins sprinţare hore Muncitorii Hunedoarei raportează că şi-au depăşit angajamentele HUNEDOARA (coresp. „Munca“). Pe turnul legendarului castel al Corvi­­nilor, pe înaltul agregat siderurgic, pe clădirile oraşului, flutură drapele roşii şi tricolore. Hunedoara este pregătită de sărbătoarea muncii şi a primăverii, 1 Mai. De obicei, în fiecare dimineaţă, la ora 6, oraşul e trezit de sirena com­­­binatului. In dimineaţa aceasta, el a fost trezit de cîntecele fanfarelor. Ora 10. Nesfîrşite coloane de oa­meni ai muncii se îndreaptă spre Pia­ţa Nouă, începe demonstraţia. Primii defilează prin faţa tribunei pionierii, urmaţi de elevii Şcolii profesionale si­derurgice, viitorii oţelari, jurnalişti, laminatori şi cocsari. In fruntea coloa­nei combinatului păşesc oţelarii. E­­chipa prim-topitorului Vaier Lăbuneţ, maiştrii Gogu Josan, Nicolae Muntea­­nu şi topitorii din schimburile lor, sunt întîmpinaţi cu puternice aplauze. In întrecerea pentru elaborarea a cel puţin 600 şarje rapide anual pe schimb, oţelarii raportează partidului că angajamentul lor de a da în cinstea zilei de 1 Mai 1600 tone oţel peste plan a fost depăşit cu 600 tone. Furnaliştii de la furnalul automati­zat nr. 6 au dat în aprilie 2007 tone fontă în plus, în loc de 2.000 tone cît le-a fost angajamentul. Prin îmbună­tăţirea indicilor de folosire a volumu­lui util al furnalelor, harnicii furna­lişti hunedoreni şi-au realizat planul în aprilie în numai 26 de zile. Peste cîteva zile o parte din ei vor trece să deservească furnalul de 700 m.c. pe care constructorii îl pregătesc să-l dea în exploatare, şi care este cel mai mare şi mai modern din ţară. Trec prin faţa tribunei laminatorii. In fruntea coloanei păşesc meşterii Constantin Petru şi Ion Trifu. Pe gra­ficul ce-l poartă sunt scrise cu litere mari albe : „Secţia laminoare a depă­şit planul cu 11,1 la sută şi a ridicat productivitatea muncii cu 6,7 la sută”. In şir trec care alegorice care înfă­ţişează puternicele agregate siderurgi­ce : Uzina cocso-chimică, termo-cen­­trala electrică, fabrica de aglomerare etc., construite în anii primului cinci­nal. Demonstrația este încheiată de co­loana sportivilor. In valea cărbunelui PETROŞANI (coresp. „Munca“).— Străjuit de munţii Parîngului încă acoperit de zăpadă. Petroşanii, vechi centru minier, trăieşte din plin sărbă­toarea primăverii şi a muncii. Clădi­rile Institutului de Mine aflate pe o înălţime împrejmuită de brazi, domină strada Gheorghe Gheorghiu-Dej, pe care trec demonstranţii. Sărbăto­rirea zilei de 1 Mai este o tra­diţie veche a minerilor Văii Jiu­lui. Prima demonstraţie a avut loc în 1918, cînd delegaţii mine­rilor de la Petrila, Lupeni şi Aninoasa au manifestat pe Lunca Surducului, pentru dreptul la o viaţă mai bună. Azi minerii din acest bazin sărbăto­resc plini de recunoştinţă faptul că Valea Jiului se transformă tot mai mult într-o vale a fericirii, prin mun­ca eroică a miilor de mineri şi con­structori. A intrat în tradiţia mineri­­lor ca în fruntea coloanelor de de­monstranţi să păşească colectivul care a cinstit marea sărbătoare cu cele mai frumoase realizări. Această cinste le-a revenit de data aceasta minerilor de la Lonea, care în întîmpinarea zilei de 1 Mai au extras mai mult de 4.000 tone cărbune peste plan. A urmat apoi colectivul minei Pe­­trila, în fruntea căruia păşea o gardă de onoare formată din cei mai buni mineri ca Cenuşe Cornel. Fila Ion şi alţii,­purtînd cu mîndrie steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură Colectivul acestei mine, a trimis pa­triei peste 3.300 tone cărbune peste plan în cinstea măreţei sărbători. Intr-un şir nesfîrşit prin faţa tribu­nei trec reprezentanţii întreprinderilor carbonifere Lupeni, Vulcan, Aninoasa, ai celui mai tînăr oraş al bazinului, Uricanii. Trec muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii Uzinei de Reperat Uti­­­­laj Minier. De cîţiva ani fostul atelier central, s-a transformat într-o uzină modernă, unde se fabrică cele mai valoroase piese de schimb şi utilaj pentru înzestrarea tehnică a minelor. Trec coloanele manifestanţilor de la Trustul 7 construcţii, care în primul cincinal au construit pentru mineri aproape 3.000 de apartamente, 11 că­mine pentru necăsătoriţi, ,­6 cluburi­­cinema, 4 şcoli, 9 spitale, un mare nu­măr de magazine etc. Tinerii sportivi au închis demonstraţia oamenilor muncii din Valea Jiului. Demonstrînd,­­ harnicii mineri ai Văii Jiului au asi­­­­gurat partidul şi guvernul, că vor munci cu forţe sporite pentru a tra­­­­duce în viaţă hotărîrile celui de al­­­II-lea Congres al partidului, că vor , recupera rămînerea în urmă şi vor­­ spori necontenit producţia de cărbune. Internaţionalismul — ideologia prieteniei între popoare Epoca noastră este epoca triumfu­lui marxism-leninismului, epoca unei impetuoase dezvoltări a mişcării mun­citoreşti şi a luptei de eliberare a po­poarelor. Cauza păcii şi frăţiei po­poarelor uneşte azi sute de milioane de oameni. Solidaritatea oamenilor muncii, ca­re-şi găseşte expresie în ideologia in­ternaţionalismului proletar, exercită o puternică influenţă în viaţa fiecărei ţări şi în evoluţia întregii situaţii in­ternaţionale. Viaţa confirmă că uni­tatea şi solidaritatea oamenilor mun­cii, fără deosebire de naţionalitate, este un puternic izvor al forţei lor în lupta pentru eliberarea socială şi na­ţională. De la înflăcărată chemare din „Ma­nifestul Partidului Comunist“ — „Proletari din toate ţările, uniţi-vă!“ — ideile internaţionalismului s-au dezvoltat odată cu socialismul ştiin­ţific, au crescut împreună cu mişcarea muncitorească şi au devenit astăzi o uriaşă forţă a progresului şi a păcii In opera sa genială, ca şi în în­treaga sa activitate practică, V. I. Lenin a acordat o însemnătate covîr­­şitoare principiilor internaţionalismu­lui proletar. Lenin are meritul istoric de a fi apărat marxismul revoluţio­nar, din care face parte integrantă ideea internaţionalismului proletar, în lupta împotriva oportunismului ce se înrădăcinase adînc în internaţionala a II-a. El a dus o muncă titanică de clarificare ideologică a mişcării mun­citoreşti, înarmînd-o cu înţelegerea clară a opoziţiei dintre internaţiona­lism şi naţionalism. Capitalul este o forţă internaţională, — scria Lenin — subliniind că pentru a o învinge este nevoie de alianţa internaţională a muncitorilor, de frăţia lor interna­ţională. Noi sun­tem­ adversarii vraj­bei naţionale, ai discordiei dintre naţiuni, ai izolării naţionale. Noi sun­tem­ internaţiona­lişti. Marea Revoluţie Socialistă din Oc­tombrie, care a învins sub steagul unirii internaţionaliste a oamenilor muncii şi a avut o uriaşă influenţă asupra vieţii tuturor popoarelor, a con­stituit o victorie de importanţă isto­rică mondială a ideilor internaţiona­lismului proletar. Lenin arăta că uriaşa însemnătate istorică a Revoluţiei din Octombrie constă în faptul că elibe­rarea proletariatului rus, ca parte a procesului general de transformare so­cială, economică şi politică a socie­tăţii, va aduce o contribuţie imensă la accelerarea acestui proces, va marca o cotitură în viaţa întregii omeniri, deschizîndu-i drumul spre desfiinţarea oricăror forme de exploatare şi asu­prire a celor ce muncesc, întărirea statului sovietic, succesele sale gran­dioase în construcţia economică şi în dezvoltarea culturală, mobilizarea tu­turor forţelor creatoare ale popoarelor sovietice în construirea socialismului şi comunismului sunt de nedespărţit de politica naţională leninistă a P.C.U.S., care a unit popoarele Rusiei ţariste, dezbinate şi asuprite de ţarism, într-un stat multinaţional de nezdruncinat. In anii­ celui de-al 2-lea război mon­dial, conştiinţa înaltei sale misiuni internaţionale a însufleţit poporul so­vietic, care a dat dovadă de un nease­muit eroism în lupta pentru apărarea patriei şi eliberarea popoarelor înro­bite de fascism. Datorită sprijinului politic şi moral acordat de Uniunea Sovietică Romîniei şi celorlalte ţări eliberate de sub jugul fascist, s-a putut evita o in­tervenţie imperia­listă. Aceste con­diţii favorabile au dat posibilitate po­­­­porului român, în frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea partidului ei marxist-leninist, să rezolve fără război civil problemele desfăşurării revoluţiei socialiste. Statul sovietic, primul stat socialist din lume, a proclamat de la naşterea sa principiul păcii şi prieteniei între popoare ca principiu fundamental al relaţiilor sale externe. In politica Uniunii Sovietice, de apărare consec­ventă a păcii, în lupta sa neobosită pentru rezolvarea paşnică a probleme­lor internaţionale, în acţiunile sale în­dreptate spre destinderea continuă a încordării internaţionale, popoarele lu­mii văd expresia năzuinţelor şi intere­selor lor fundamentale şi comune. Pen­tru întreaga mişcare muncitorească, pentru oamenii muncii din lumea în­treagă, politica externă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi a statului sovietic este o pildă a inter­naţionalismului în acţiune. Ideile internaţionalismului proletar şi-au găsit o întruchipare vie în for­marea lagărului socialist. Datorită fap­­tului că în ţările socialiste puterea aparţine oamenilor muncii, iar parti­dele comuniste şi muncitoreşti, credin­cioase marxism-leninismului, sînt forţa conducătoare în stat, ideile in­ternaţionalismului proletar exercită o influenţă determinantă asupra relaţii­lor din cadrul comunităţii statelor so­cialiste. Odată cu ieşirea socialismului din cadrul unei singure ţări şi cu transformarea sa într-un sistem mon­dial, principiile Internaţionalismului au cuprins astfel şi sfera legăturilor dintre state. Aceste principii consti­tuie baze indestructibilă a relaţiilor internaţionale de tip nou, socialist. Acum, 900.000.000 de oameni, repre­­zentînd mai bine de o treime din în­treaga omenire, păşesc într-o strînsă unitate şi colaborare, într-ajutorîn­­du-se frăţeşte, spre ţelul comun — construirea socialismului şi comunis­mului. Relaţiile dintre ţările lagărului so­cialist au un caracter multilateral. Ele cuprind domeniul politic, economic, cultural, al apărării etc. Relaţiile statornicite între ţările la­gărului socialist constituie un exem­plu de îmbinare a intereselor naţionale ale oamenilor muncii cu interesele lor generale. Important este faptul că re­laţiile de colaborare tovărăşească îm­bină grija maximă pentru dezvoltarea economică şi culturală a fiecărei ţări în parte cu interesele întregului sis­tem mondial al socialismului. Ţările lagărului socialist realizează o uriaşă economie de forţe, concentrîndu-şi eforturile şi mijloacele îndeosebi în direcţia în care fiecare ţară dispune de cele mai avantajoase condiţii na­turale şi economice. Se creează astfel posibilităţi din cele mai mari pentru dezvoltarea rapidă a economiei naţio­nale a fiecărei ţări în parte şi a lagă­rului socialist în întregul său, în inte­resul ridicării continue a nivelului de trai al popoarelor frăţeşti. Uniunea Sovietică — forţa conducă­toare a lagărului socialismului — a­­cordă un imens sprijin celorlalte state socialiste în dezvoltarea forţelor lor de producţie. Popoarele lagărului socialist se si­tuează ferm pe poziţiile coexistenţei paşnice între diferite sisteme so­­cial-politice, pronunţîndu-se pentru dezvoltarea legăturilor economice şi culturale, reciproc avantajoase, cu toate ţările. Ele privesc cu caldă sim­patie lupta popoarelor de multe mili­oane de oameni din ţările Asiei, Orientului Mijlociu, Africii pentru eli­berarea lor de sub odiosul jug colo­nial. In acelaşi timp, ţările socialiste acordă ţărilor care şi-au cucerit de curînd independenţa şi care luptă pen­tru consolidarea ei un real ajutor eco­nomic. Popoarele acestor ţări pot să compare legăturile lor economice şi comerciale cu diferite state ale la­gărului socialist — legături întemeiate pe principiile egalităţii depline şi res­pectului independenţei lor naţionale, — cu aşa-zisul „ajutor" acordat de unele puteri imperialiste şi care, ori­cum ar fi el poleit, urmăreşte menţi­nerea asupririi coloniale. In toate ţările purtătoarele ideilor internaţionalismului proletar sunt par­tidele comuniste şi muncitoreşti. Prin întreaga lor activitate ele dovedesc că sarcinile naţionale ale clasei munci­toare din fiecare ţară se îmbină armo­nios cu sarcinile internaţionale ale cla­sei muncitoare din toate ţările. Patrio­tismul şi internaţionalismul proletar sunt de nedespărţit. învăţăturile lui Lenin şi exemplul P.C.U.S. au arătat şi arată partidului nostru calea justă. Ca urmare a cuce­ririi puterii de stat de către oamenii muncii din ţara noastră, ideile interna­ţionalismului proletar au devenit una din temeliile vieţii noi de stat. A fost realizată în fapt egalitatea deplină în drepturi a minorităţilor naţionale cu poporul român — egalitate ce consti­tuie un izvor de forţă al regimu­lui democrat-popular. Ţinînd sea­ma de faptul că în ţara noastră mai există o bază socială pen­tru naţionalism — reprezentată de ră­măşiţele burgheziei de la oraşe şi de chiaburimea de la sate, Partidul Muncitoresc Român pune în centrul preocupărilor sale munca de educare a maselor largi în spiritul Internaţiona­lismului proletar şi al patriotismului socialist, dezvoltă sub toate formele colaborarea pe toate tărîmurile între oamenii muncii romîni şi de alte na­ţionalităţi, duce o luptă intransigentă împotriva naţionalismului. Acum istoria a pus în faţa partide­lor comuniste şi muncitoreşti sarcini de o uriaşă însemnătate. Deşi ca urmare a existenţei imperia­lismului se menţine baza economică penru izbucnirea războaielor, în ac­tualele condiţii a devenit posibilă evita­rea războiului. Există perspective pen­tru consolidarea destinderii intervenite în ultimul timp în relaţiile internaţio­nale ; principiile coexistenţei paşnice îşi cuceresc un sprijin tot mai larg în întreaga lume. Există perspectiva reală a unirii forţelor democratice din fiecare ţară, a înlăturării diferitelor piedici din calea apropierii partidelor, grupărilor şi organizaţiilor ce se pro­nunţă pentru pace, democraţie şi in­dependenţă naţională. A apărut posibi­litatea ca popoarele din diferite ţări capitaliste să folosească forme tot mai variate de trecere la socialism ,— cele mai potrivite tradiţiilor şi particulari­tăţilor lor. In ţările lagărului socia­list partidele comuniste şi muncito­reşti şi-au pus în faţă sarcini gran­dioase în opera de construcţie paşni­că, de înaintare accelerată pe calea socialismului şi comunismului. Aceste probleme deosebit de variate şi complexe impun studierea atentă şi minuţioasă, pe baza tezelor de neclin­tit ale marxism-leninismului, a condi­ţiilor specifice concrete din fiecare ţară, o atitudine creatoare în elabora­rea liniei politice. Mai mult ca oricînd ar fi acum dăunătoare dogmatismul, şablonul, ignorarea particularităţilor naţionale şi a sarcinilor care decurg din acestea. A împleti fidelitatea faţă de ţelurile şi sarcinile generale interna­ţionale ale clasei muncitoare cu apăra­rea intereselor naţionale ale propriu­lui popor, a exprima just de pe pozi­ţiile marxism-leninismului interesele poporului — aceasta este condiţia în­tăririi partidelor comuniste şi muncito­reşti, unirii în jurul lor a tuturor for­ţelor democratice ale poporului. Toc­mai aceasta înseamnă a înfăptui in­dicaţiile lui Lenin, potrivit cărora co­muniştii, ca adevăraţi patrioţi şi in­ternaţionalişti, au datoria de a fac maximum în propria lor ţară pentr dezvoltarea forţelor păcii, democraţie şi socialismului în toate ţările. Partidele comuniste şi muncitore­ alcătuiesc o familie unită — imagin­are a solidarităţii celor ce muncesc Este cu totul firesc ca între ele existe ş­i să se dezvolte legături fră­ţeşti. Lenin ne-a învăţat că asemene legături sînt o chezăşie a forţei unit a oamenilor muncii — şi a militat nec­boşit pentru înmănuncherea organiz­ţiilor clasei muncitoare în vederea c­lirii­lor ideologice şi a întăririi la politico-organizatorice. Urmînd acest indicaţii leniniste, partidele comunist au elaborat în procesul dezvoltării la diferite forme de legături potrivit con­diţiilor istorice şi sarcinilor politici încetarea activităţii Biroului Infor­mativ al partidelor comuniste şi mun­citoreşti, care, creat în 1947, îşi epu­rase funcţiile în actualele condiţii, est o expresie a atitudinii creatoare acestor partide faţă de formele isto­rice concrete ale legăturilor dintr ele. înlăturarea unor forme perimat nu împiedică ci, dimpotrivă, contribui la stabilirea altor forme de coniac şi schimb de experienţă şi păreri, in­­utile şi mai corespunzătoare condiţi­lor istorice. întărind legăturile lor frăţeşti, par­tidele comuniste şi muncitoreşti ţin de asemenea spre colaborare cu dife­ritele partide şi curente care se orien­tează spre socialism şi cu alte orga­nizaţii care aspiră la întărirea păc­ii democraţiei. IV Baza activităţii partidelor com­niste şi muncitoreşti este marxism leninismul. Partidul Comunist al Un­unii Sovietice — avangarda recunos­cută a forţelor socialismului — aduc GH. GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Român Joi 8 mai 1956 — nr. 2658 Un rodnic bilanţ ROMAN (prin telefon de la trimisul nostru). — Timpul întunecat şi rece nu a putut împiedica miile de cetăţeni ai oraşului Roman să ia parte cu en­tuziasm la sărbătorirea zilei de 1 Mai. De la ora 8 au început să se adune în centrul oraşului, în piaţa Malinov­­ski, dominată de masivul monument al Ostaşului Sovietic Eliberator, mii de cetăţeni ai oraşului. In cuvîntarea rostită la miting, to­varăşul Aurel Enoiu, prim secretar al comitetului raional de partid, a men­ţionat pe larg realizările obţinute în oraş şi raion, în lupta pentru aplica­rea hotărîrilor celui de al H-lea Con­gres al P.M.R. Cu importante succese în muncă au întîmpinat ziua de 1 Mai muncitorii de la I.M.S. şi constructorii laminorului de ţevi. La fabrica de za­hăr „Ilie Pintilie“, planul la remont pe luna aprilie, a fost realizat în propor­ţie de 116 la sută, evidenţiindu-se muncitorii Ion Porcescu, Gheorghe Aionesei, Nico­lae Iancu. Prin munca depusă pentru grăbirea procesului de transformare socialistă a agriculturii, după al doilea congres a P.M.R., s-au organizat în raion 26 ne întovărăşiri agricole, care cuprind 1271 familii. In întregul raion se desfăşoară­­ luptă dîrză pentru îndeplinirea planului de însămînţări, întrecerea patriotică şi socialistă cuprinzînd tot mai mulţ ţărani muncitori şi colectivişti. In frunte se află colectiviştii din comuna Gîdinşi care au îndeplinit planul în proporţie de 100 la sută, cei din comu­na Doljeşti, care au îndeplinit 99 la sută din plan, cei din Sagna care au îndeplinit 96 la sută. La aceste rezultate însemnate o con­tribuţie valoroasă a adus-o colectiva de muncă de la S.M.T. Roman, care a raportat cu mîndrie partidului şi gu­­vernului că pînă la 1 Mai a realiza 70 la­ sută din planul muncilor de primăvară. A urmat apoi un reuşit program de gimnastică piramide pe auto­camioam în mers, executat de tinerii s­portivi La 1 şi 2 mai s-au desfăşurat în oraş programe artistice cultural-sportive. „ Mîndri de înfăptuirile lor, trec muncitorii de la întreprinderea Ţesă­tura din Iaşi, purtînd pe braţe graficul ce vesteşte depăşirile de normă realizate în cinstea zilei de 1 Mai. In urmă se vede frumosul car alego­ric făcut de vrednicii muncitori textilişti din Iaşi.

Next