Munca, iunie 1956 (Anul 12, nr. 2678-2703)

1956-06-01 / nr. 2678

Vineri 1 iunie 1956 — nr., 2678 unei na y­zitele delegației a­­ Sovietului Suprem al U. R. S. S. IAȘI. — Continuîndu-și vizitele în țară, delegația Sovietului Suprem al U.R.S.S. a sosit joi în orașul Iași. Din primele ore ale dimineții, mii de muncitori și tehnicieni, oameni de cultură, elevi, studenți, se îndreptau spre traseul pe unde urma să treacă solii marelui popor sovietic. La ora 10, cele două avioane cu care au călătorit membrii delegației aterizează pe aeroportul orașului. Din ele coboară parlamentarii sovietici. Ei sunt salutați de tovarășii: D. Gheor­­ghiu, prim secretar al comitetului re­gional Iași al P.M.R., C. Nistor, pre­ședintele sfatului popular regional, D. Zaharia, Victoria Cioflîngă, Emil Mazilu, deputați în Marea Adunare Națională, C. Franke, rectorul Institu­tului de medicină, Cr. Simionescu, rectorul Institutului politehnic, C. Pîntea, rectorul Institutului agrono­mic, I. Șandru, prorector al Univer­sității „Al. I. Cuza“, V. Crucea, prim secretar al comitetului orășenesc Iași al P.M.R., Octav Iliescu, președintele sfatului popular orășenesc. Pe traseul de la aeroport pînă în centrul orașu­lui, o mulțime de oameni a ovaționat călduros pe solii marelui popor sovie­tic. In cinstea sosirii delegației Sovie­tului Suprem al U.R.S.S., în Piața Unirii a avut loc un mare miting, iar Salutînd pe oaspeți, tovarășul Oc­oliescu, președintele sfatului popular orășenesc, a spus: „Mare pe este bucuria că astăzi primim în ora­șul nostru, oraș cu vechi tradiții de lupte revoluționare în istoria mișcării muncitorești din țara noastră, delega­ția Sovietului Suprem al U.R.S.S., soli ai marelui popor sovietic, care sub conducerea gloriosului partid co­munist, construiește cu înflăcărare co­munismul. Vă rugăm să transmiteți poporului sovietic urările noastre cele mai bune și sentimentele noastre de admirație pentru marile succese obținute pe calea construirii comu­nismului în ■‘patria sa După ce a subliniat eforturile mun­citorilor, tehnicienilor, oamenilor de știință, ale intelectualității din Iași, alături de întregul nostru popor pen­tru construirea socialismului, vorbito­rul a arătat că în oraș, într-un timp relativ scurt, au putut fi lichidate în bună parte urmările nefaste ale răz­boiului și se desfășoară o intensă muncă de construcție. De curînd a intrat în funcțiune fabrica de anti­biotice construită cu sprijinul direct al U.R.S.S. Iașul, vechi centru al cul­turii cunoaște în anii puterii populare o activitate științifică și culturală deosebit de bogată. Oamenii muncii manuale și intelectuale din Iași luptă cu abnegație pentru aplicarea în via­ță a istoricelor hotărîri ale celui de al II-lea Congres al P.M.R. A luat apoi cuvîntul Vera Rinci­­novna Boianova, membru în Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., depu­tată în Sovietul Naționalităților, mi­nistrul Sănătății al R.A.S.S. Buriat- Mongole, care, după ce a mulțumit pentru primirea călduroasă, a salutat populația Iașului și prin ea populația întregii Moldove. Orașul Iași­— a spus vorbitoarea — este locul unde s-au pus bazele priete­niei de multe veacuri dintre popoarele rus și român. In timpul șederii în țara div. ospitalieră ne-am convins cu propriii noștri ochi despre prietenia sinceră care se întărește zi de zi între popoarele Uniunii Sovietice și poporul Republicii Populare Române. In salutul adresat participanților la miting, Alexandr Filipovici Diordița, membru al Comisiei bugetare a Sovie­tului Naționalităților, vicepreședinte al Consiliului­ de Miniștri al R.S.S Mol­dovenești, a spus­ printre altele: „Noi, soli ai poporului sovietic, am sosit la dv. într-o vizită de curtoazie și prie­tenie și sîntem foarte bucuroși că avem posibilitatea că astăzi, aici în vechiul și gloriosul Iași, să ne salutăm perso­nal, dragi prieteni. Prietenia și colabo­rarea între poporul sovietic și poporul român s-a născut de mult și s-a întă­rit mai ales după terminarea celui de al II-lea război mondial, după elibe­rarea Romîniei. Astăzi, după ce po­porul român s-a smuls din lanțurile capitalismului, relațiile dintre țările noastre au o bază trainică și de nez­druncinat. La baza prieteniei noastre stau principiile frăției și egalității, res­pectării reciproce a intereselor, ale în­­tr-ajutorării socialiste. Deputații sovietici au fost apoi oaspeții corpului didactic și studen­­ților universității „Al. I. Cuza“. Profesorul Ioan Șandru, prorecto­rul universității, a făcut oaspeților o prezentare a activității acesteia înce­­pînd din anul înființării ei—1860. El a subliniat că însăși înființarea uni­versității este rezultatul unui înde­lung proces de transformări în des­fășurarea căruia poporul rus a jucat un mare rol, care nu va fi uitat nici­odată. Gînditorii înaintați ruși au avut o mare influență asupra cărtu­rarilor moldoveni. După eliberarea Romîniei, în fața corpului didactic s-au deschis posibilități nelimitate de creație. Sprijinul partidului și gu­vernului a permis înzestrarea labora­toarelor, bibliotecilor, construirea de cămine studențești. Cuceririle științei sovietice, contactul personal al uni­versitarilor ieșeni cu savanți sovieti­ci care au vizitat R.P R. au constituit un­ îndemn pentru dezvoltarea activi­tății științifice a universității ieșene. Din partea delegației sovietice Ad­­bîhamit Ilineevici Sembaev, deputat în Sovietul Uniunii, prorector al Uni­versității de stat Kazahe, a salutat pe cei prezenți transmițîndu-le salutul oamenilor de știință din U.R.S.S. El a arătat că oamenii de știință so­vietici stimează și prețuiesc pe prie­tenii lor romîni și a împărtășit celor prezenți bucuria cu care a luat cu­noștință de realizările institutelor de învățămînt superior pe care le-a vizi­tat la Cluj și Tg. Mureș. Oaspeții au vizitat după aceasta monumentele istorice care poartă a­­mintirea legăturilor de prietenie ce s-au născut și cimentat între poporul român și popoarele Uniunii Sovietice. In continuare, deputații sovietici au vizitat fabrica de antibiotice unde directorul întreprinderii, Ion Rotaru, i-a salutat, exprimînd recunoștința colectivului de muncă pentru ajutorul hotărîtor al Uniunii Sovietice în con­struirea și utilarea întreprinderii, pre­cum și în organizarea procesului teh­nologic de fabricație a penicilinei. Apoi delegația Sovietului Suprem al U.R.S.S. în frunte cu F. R. Kozlov a depus coroane de flori la monumen­tele eroilor sovietici și romîni de la cimitirul Eternitatea. Seara, oaspeții au asistat la un con­cert dat în cinstea lor de către Filar­monica de Stat „Moldova“ din Iași. Delegația Sovietului Suprem al U.R.S.S. în vizită la fabrica de mobilă „Simo­neza"1 din Tîrgu Mureș Lucrările celui de al IV-lea Congres al matematicienilor romîni După o pauză de o zi consacrată unor excursii la Snagov și pe lito­ralul Mării Negre, Congresul matema­ticienilor romîni își reia vineri lucră­­­rile. Numeroasele comunicări prezentate pînă acum în secții ca și conferințele ținute în adunările plenare, au scos în evidență importanța științifică deo­sebită a acestui congres. Comunicările și conferințele toate domeniile îmbrățișează aproape științei matematice moderne, de la algebra abstractă și teoria numerelor, la diversele capitole ale mecanicii aplicate, de la topologia și analiza funcțională la statistica ma­tematică și la metodele de aproximare și de calcul numeric. Contribuția oa­menilor de știință romîni la dezvolta­rea cercetărilor matematice e apreciată de savanții străini participanți la con­gres ca foarte valoroasă. Celebrul savant francez Jacques Hadamard care deși a atins vîrsta de 90 de ani a ținut să onoreze congresul cu prezența sa — a urmărit cu o pu­tere de atenție cu adevărat impresio­nantă, amplele rapoarte prezentate de matematicienii romîni S. Stoilov, G. Vrînceanu, N. Teodorescu, M. Nicoles­­cu, G. C. Moisil, asupra dezvoltării cercetării matematicii în Romînia, pre­cum și diverse conferințe și comuni­cări, subliniind în cuvinte elogioase importanța rezultatelor obținute. La sfîrșitul adunării plenare consa­crată rapoartelor, prof. A. Chatelet (Franța) care a prezidat ședința, s-a arătat impresionat de varietatea cer­cetărilor matematice din Romînia, de contribuția pe care o aduc tinerii la aceste cercetări și de modul cum sunt sprijiniți și încurajați de către pro­fesori, de importanța ce se acordă aplicațiilor practice ale matematicii în scopul îmbunătățirii condițiilor de viață ale oamenilor. „Fie ca matema­tica să aducă oamenilor mai multă înțelepciune” a spus profesorul Chate­­let, subliniind importanța colaborării pe plan internațional a oamenilor de știință pentru progresul omenirii. Lucrările de pînă acum ale congre­sului au arătat într-adevăr cît de rod­nic poate fi schimbul de experiență între oamenii de știință din diferite țări. Alături de cei cîteva sute de mate­maticieni romîni, savanții străini par­ticipă în mod activ la lucrări. Cu deosebit interes au fost urmărite, de pildă, conferințele și comunicările unor savanți de renume mondial ca : A. Denjoy, I. Vekua, B. Segre, A. H. Stone, R. Kochendörfer și W Rinow Chen Kien-kwong, Bourgin și ale nu­meroșilor savanți din ț­ările de demo­crație populară. Alți savanți străini sînt programați pentru conferințe și comunicări pentru zilele următoare ale congresului. (Agerpres) I NFORMAȚII Joi s-au înapoiat în Capitală C. Paraschivescu-Bălăceanu, vicepreșe­dinte al Asociației Juriștilor din R.P.R., președintele Colegiului de a­­vocați al Capitalei, și conf. univ. O. Olteanu, care au participat, ca dele­gați ai Asociației Juriștilor din R.P.R. la cel de al IV-lea Congres al Asoci­ației internaționale a juriștilor demo­crați, ținut la Bruxelles între 22 și 26 mai. ★ Continuîndu-și vizitele în Capitală membrii delegației Comitetului Na­țional pentru Apărarea Copilului din Franța, precum și Margareta De Pon­ce, președinta Uniunii Femeilor Ar­­gentiniene, au fost joi dimineața în mijlocul micilor locuitori ai orășelu­lui copiilor de la fabrica de confecții „Gh. Gheorghiu-Dej“. Totodată oas­peții au vizitat și sectoare de lucru ale întreprinderii. In cursul după amiezii, membrii de­legației și Margareta De Ponce s-au întîlnit cu pionierii în Palatul lor. Seara, membrii delegației franceze au asistat la o gală de filme docu­mentare romînești și de desene ani­mate pentru copii. •­ Membrele delegației femeilor din Anglia, care se află în țara noastră la invitația Comitetului Femeilor De­mocrate din R.P.R., au fost joi di­mineața în diverse instituții sanitare și culturale ale ceferiștilor. ★ Consfătuirea privind valorificarea complexă a Deltei Dunării, organizată de Comisia hidrologică a Academiei R.P.R., a dezbătut în cursul zilei de joi o serie de referate despre princi­piile de amenajare a Deltei pentru valorificarea ei cea mai economică din punct de vedere piscicol, stuficol, a­­gricol și al navigației Referatele au analizat de asemenea probleme privind îmbunătățirea condi­țiilor de viață ale populației din Deltă, și succesele obținute în lupta împo­triva malariei. (Agerpres). l\\ U­1\ C­A Ședința Comitetului executiv al Sfatului Popular al Capitalei Miercuri seara a avut loc o ședință a Comitetului executiv al Sfatului Popular al Capitalei în cadrul căreia au fost luate în discuție o seamă de probleme legate de gospodărirea ora­șului. Cu această ocazie Comitetul execu­tiv al Sfatului Popular al Capitalei a făcut o amplă analiză a activității desfășurate în anul 1955 de organele medico-sanitare ale Capitalei în lupta împotriva bolilor epidemice și a boli­lor profesionale. Totodată s-a trasat ca sarcină aces­tor organe să studieze îndeaproape condițiile de locuit ale oamenilor mun­cii, condițiile de desfacere a alimen­telor în magazine și piețe, aprovizio­narea cu apă și condițiile de canali­zare și curățenie ale Capitalei și să elaboreze un plan de măsuri pentru ocrotirea sănătății publice în anul 1956. In această acțiune vor fi antre­nate și un mare număr din întreprin­derile comunale — I.C.A.B., I.T.B., I.S.B., unitățile comerciale de stat, di­recția piețelor etc., — care, în sectoa­rele respective de activitate, vor tre­bui să asigure igiena comunală și co­lectivă, în special în timpul zilelor călduroase ale verii, cînd pericolul răs­­pîndirii bolilor transmisibile este mai mare. Succesul Expoziției de pictură modernă iugoslavă Expoziția de pictură modernă iu­goslavă, deschisă acum două săptă­­mîni la Muzeul de Artă al R.P.R, este cercetată cu interes de vizitatori. Peste 10 400 de persoane au trecut timp de 12 zile prin fața tablourilor din această expoziție avînd astfel posibilitatea să cunoască realizările celor mai reprezentativi pictori iugo­slavi contemporani. Interesul stîrnit de expoziție este exprimat și în diversele notări pe care a vizitatorii le-au făcut în cartea de aur expoziției Pictorița Cecilia Cu­­țescu-Storck scrie: „Admir viziunile pline de îndrăzneală ale pictorilor iugoslavi și tehnica lor avansată“ Un student al Facultății de filologie notează : „Expoziția de pictură mo­dernă iugoslavă este o manifestare a noilor factori ce caracterizează sta­diul și evoluția culturii popoarelor din Iugoslavia. Mi-au plăcut mult a­­cele tablouri care redau fondul adînc omenesc și reflectează tendințele noi ale artei iugoslave“. Dezvoltarea relațiilor culturale dintre R. P. R. și Franța Publicul romînesc manifestă un viu interes pentru turneul Teatrului fran­cez „L'Atelier“, care urmează să so­sească peste cîteva zile în țara noas­tră. Prețuirea spectatorilor din Repu­blica Populară Romînă pentru drama­turgia franceză se oglindește în reper­­­toriul teatrelor noastre, cît și în numă­rul mare de spectatori care au asistat la piesele de autori francezi, clasici și contemporani. Prezentarea recentă a pieselor ro­mînești „O scrisoare pierdută” și „Hanul Ancuței“ pe scenele pariziene, prețuirea dramaturgiei franceze în Ro­mînia, turneul apropiat al Teatrului Național „I. L. Caragiale" în Franța și al teatrului „L'Atelier“ în țara noastră, sunt o contribuție prețioasă la strîngerea tradiționalelor legături de prietenie dintre Franța și Romînia. Continuă înscrierile pentru călătoriile turistice Joi au început la agențiile O.N.T. „Carpați“ din București, Arad, Iași, Timișoara, Oradea, Orașul Stalin și Constanța înscrierile pentru călătoriile turistice ce vor avea loc în lunile iulie, august și septembrie în U.R.S.S., R. P. Ungară, R. Cehoslovacă, R. P. Polonă, R. P. Bulgaria și R. D. Ger­mană. Pentru București înscrierile se fac la agenția O.N.T. „Carpați“ din str. Aristide Briand nr. 1 între orele 10— 18. (Agerpres) Un sindicat american demască falsitatea lozincii electorale „pace și prosperitate“ a partidului republican WASHINGTON 31 (Agerpres).­­ Sindicatul muncitorilor unificați din industria de îmbrăcăminte din S.U.A. a votat o rezoluție în care declară că lozinca electorală a parti­dului republican „pace și prosperi­tate" este lipsită de sens dacă se ține seama de concedierile masive din in­dustria de automobile, de scăderea veniturilor fermierilor și de temerile de război în Orientul Mijlociu. Rezoluția afirmă că guvernul repu­blican este dominat „de aceleași for­țe reacționare ale marilor cercuri co­merciale și financiare" care au pro­vocat depresiunea din 1929 și cere muncitorimii americane să folosească forța sa electorală pentru a alege un guvern care să activeze „în folosul celor mulți“. Ziarul „New York Times”, care transmite această știre, subliniază că rezoluția sindicatului menționat a atras atenția cercurilor americane „întrucît ea pare să anticipeze pozi­ția pe care Federația F.A.M.-C.S.I. o va lua în cadrul campaniei prezi­dențiale“. Se agravează situația șomerilor în S.U.A. NEW YORk 31 (Agerpres).­­ La 1 iunie urmează să intre în vi­goare în Statele Unite planul privitor la „salariile anuale garantate“, smuls anul trecut, după o luptă îndelunga­tă, societăților din industria de auto­mobile de către sindicatul muncitori­lor din această industrie. Acest plan avea, în intenția autorilor săi, meni­rea să asigure pe muncitori împotriva șomajului. Potrivit planului muncito­rilor din industria de automobile, în cazul cînd erau concediați, li se asi­gura 65% din salariul lor normal timp de patru săptămîni și apoi 60% pentru alte 22 de săptămîni. Dar, după cum se spune într-o te­legramă a agenției United Press, în condițiunile actuale „ajutoarele vor fi foarte puține și pentru un nu­măr foarte mic de muncitori". Intr­­adevăr, fondul pentru asigurarea îm­potriva șomajului urmează să fie completat din contribuțiile societăți­lor în decurs de patru ani, după care intră pe deplin în vigoare. Or, „ni­meni nu a prevăzut pentru anul cesta în industria de automobile a­­criză de asemenea proporții" — sub­­­liniază agenția United­­ Press, ară­tînd că fondurile strînse pînă în pre­zent în cadrul planului nu sînt su­ficiente decît pentru plata ajutoarelor de șomaj unui număr redus de mun­citori și pentru cel mult cinci săptă­mîni. In afară de aceasta, numai munci­torii concediați cu începere de la mai intră în categoria „beneficiari­i­lor" ajutorului de șomaj. Or, cele mai multe concedieri au avut loc în martie și aprilie, primele concedieri încă de la mijlocul lunii ianuarie. Pe de altă parte, unele guverne fe­derale, ca de pildă din Ohio și Indi­ana, nu au aprobat contractele colec­tive privitoare la „salariul anual ga­rantat“. Sindicatul muncitorilor elec­tricieni, care a încheiat un separat cu societatea „General contract Mo­tors“, se străduiește în prezent să ob­țină aprobarea contractului din par­tea guvernului statului Ohio, întrucît majoritatea muncitorilor acestui sin­dicat, 30.000 din totalul de 35.000, ln­­trează în uzinele din Ohio. Pînă la aprobarea contractului, acești mun­citori nu vor putea beneficia de aju­torul de șomaj care poartă denumi­rea cu totul improprie de „salariu a­­nual garantat“. rii proteste în Chile împotriva noilor măsuri antimuncitorești ale guvernului NEW YORK 31 (Agerpres). — Mă­surile antidemocratice ale autorităților din Chile — arestarea lui Lafferte, președintele Partidului Comunist din Chile, suspendarea pe 10 zile a zia­rului „El Siglo“, arestarea editorului și directorului acestui ziar— au stîrnit vii proteste în rîndul opiniei­ publice din Chile. Uniunea ziariștilor din Santiago a dat publicității o declara­ție în care condamnă abuzurile auto­rităților. Potrivit relatărilor presei au pro­testat de asemenea numeroase orga­nizații sindicale, organizații obștești și de partid, activiști pe tărîm obș­tesc și cultural. In rezoluția sindicatului muncitori­lor din industria metalurgică se arată că, suspendînd ziarul „El Siglo", ,­re­­acțiunea caută să înăbușe glasul ce­lor care se bucură de cel mai mare prestigiu — acela al , muncitorilor“. Ernesto Azaneda Briones, conducăto­rul sindicatului muncitorilor construc­tori, a subliniat că „prin suspendarea ziarului „El Siglo“ se urmărește înă­bușirea vocii poporului, care demască cu o deosebită forță politica de înfo­metare impusă de americani în Chile“. Numeroși deputați britanici cer guvernului să răspundă asemănător acțiunii sovietice de dezarmare LONDRA 31 (Agerpres).­­ TASS . Un grup de membri ai parlamentu­lui englez a ridicat în Camera Comu­­nelor problema reducerii duratei ser­viciului militar obligator și a reducerii forțelor armate ale Marii Britanii, ca răspuns la hotărîrea guvernului U.R.S.S. de a reduce efectivul forțelor armate sovietice. Deputatul laburist Victor Yates a întrebat pe ministrul Apărării „dacă el ține seama de recenta declarație a guvernului sovietic privitoare la redu­cerea cu 1.200.000 oameni a forțelor armate și dacă guvernul englez inten­ționează să contribuie la slăbirea con­tinuă a încordării internaționale luînd măsuri asemănătoare, în speță să pună problema desființării în scurt timp a serviciului militar obligatoriu". întrebări asemănătoare au pus și deputații laburiști Shinwell și Danis Howell. Monckton, ministrul Apărării, răspuns că deocamdată nu poate spune­­ nimic nou privitor la politica guver­nului în această chestiune. Deputatul laburist Shinwell a carac­­terizat răspunsul ministrului ca „ab­solut negativ", după care a adăugat : „Fără îndoială, ținînd seama de hotă­rîrea guvernului sovietic, ar fi de do­rit ca noi să luăm o măsură asemănă­toare. A sosit timpul să declarăm în fața lumii că răspundem la această măsură". Declarația lui Shinwell a fost spri­jinită de numeroși membri ai parla­mentului. rag. i> u ^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOC^ 8 Solii științei romînești­­ peste hotare 1 PARIS 31 (Agerpres). — 8 La ședințele primului Congres­u 1 internațional pentru problemele * 3 patologiei infecțioase, ce a avut­­ 8 loc la Lyon între 24 și 27 mai 1956. g % delegația R.P.R., in frunte cu acad .­­ prof. dr. Ștefan Nicolau, a prezen­­t­a­tat un număr de 11 comunicări din g ? domeniul neurovirozelor. Aceste § g comunicări au fost primite cu mult 8 l­a interes de participanții la Congres. 8 Academicianul Ștefan Nicolau și 8 § conf. dr. Nicolae Cajal au luat 8 g parte activă la discuțiile purtate g 8 pe marginea rapoartelor și comu­­­­­­nicărlor prezentate de savanți din­t­­ cele 36 de țări participante la Con­­­­a­gres. La Adunarea generală a so­­­­­­cietății de patologie infecțioasă, cel­­ a avut loc după Congres, academi­­c 8 banul Ștefan Nicolau a fost ales 8­8 la Comitetul de conducere al acestei­­­­ societăți și vicepreședinte al Co­ C­o­mitetului de organizare a celui de-al­­­­ doilea Congres internațional de g ) patologie infecțioasă, ce va avea u­­­­ loc in vara anului 1958 După Congres, delegația R­P.R .­g a vizitat Facultatea de Medicină, g 8 Institutul Pasteur și diverse spi­r­­­tale din Lyon­g \ s Fete de 11-12 ani Întemnițate de autoritățile engleze in Kenya LONDRA 31 (Agerpres).­­ Săp­­tămînalul „Tribune“ a publicat un articol de Eileen Fletcher, fostă ac­tivistă pe tărîm social, care a lucrat anul trecut în închisorile de femei din Kenya. Autoarea articolului arată ca în închisorile de femei din Kenya a văzut fetițe de 11-12 ani, care erau condamnate la „sentințe inumane“, sub pretextul că au participat la lup­ta de eliberare națională a negrilor. „Acești copii, de vreți s-o credeți sau nu, au fost condamnați de magh‘­­­‘i britanici“ — scria cu indignare Eile­en Fletcher. Articolul lui Eileen Fletcher a avut un larg răsunet în Anglia. In fata in­dignării opiniei publice, autoritățile coloniale britanice din Kenya au fost nevoite să facă o declarație în legă­tură cu dezvăluirile făcute de „Tri­bune“. Un purtător de cuvînt al adminis­trației britanice din Kenya a recunos­cut că autoritățile britanice din colo­nie condamnă și întemnițează copii pentru că au participat la lupta de e­­liberare națională El a arătat că în închisoarea de femei din apropiere de Nairobi — capitala Kenyei — se află întemnițate 21 de fete, dintre care unele sînt condamnate la 1 ani deten­țiune, iar două la detențiune „atît timp cît va dori guvernatorul“, ceea ce în Kenya înseamnă închisoare pe viață. Violente ciocniri intre studenți și poliție la Rio de Janeiro Rio DE JANEIRO 31 (Agerpres). De două zile în capitala Braziliei au loc mari demonstrații studențești în semn de protest împotriva scum­pirii cu 100 la sută a tarifului trans­porturilor urbane. Circulația tram­vaielor, autobuselor și troleibuselor a fost paralizată, studenții clădind ba­ricade sau instalîndu-se în grupuri compacte pe străzile principale și la răscruci. Guvernul a dat dispoziție poliției să utilizeze „metode tari“ față de studenți și să-i împrăștie „în două ore“. In cursul incidentelor izbucnite la intervenția poliției, mai multe per­soane au fost rănite și cîțiva studenți arestați. Trei deputați au ridicat problema în Camera Reprezentanților, condam­­nînd cu severitate „metoda forte“ uti­lizată de poliție pentru a înăbuși de­ Vizita oficială pe care o întreprinde în Uniunea Sovietică președintele Re­publicii Populare Federative Iugosla­via, Iosip Broz Tito, însoțit de vice­președintele Vecei Executive Federa­tive, Eduard Kardelj, de secretara de stat pentru Afacerile Externe, Ko­cea Popovici, și de alte personalități reține atenția întregii opinii publice mondiale. Acest lucru este firesc. Este vorba de un eveniment internațional de cea mai mare importanță, de un eveni­ment care reprezintă o etapă din cele mai semnificative în dezvoltarea cu succes a relațiilor multilaterale dintre Uniunea Sovietică și R.P.F. Iugoslavia și în întărirea păcii. In actuala fază a situației internaționale, tratativele la cel mai înalt nivel între oameni de stat accentuează tendința de creare a condițiilor și de lărgire a posibilități­lor de apropiere continuă, de coexis­tență și colaborare pașnică pe scară mondială. Totodată, faptele au arătat că colaborarea și prietenia dintre Uni­unea Sovietică și R. P. F. Iugoslavia corespund nu numai intereselor popoa­relor acestor țări, ci și interesului păcii în lumea întreagă. Normalizarea de­plină a relațiilor sovieto-iugoslave și întărirea prieteniei străvechi dintre cele două popoare frățești au o în­semnătate deosebită pentru slăbirea continuă a încordării internaționale și stabilirea unei colaborări active între toate țările. Opinia publică vizita președintelui progresistă salută Tito la Moscova cu aceeași profundă satisfacție cu care a salutat istorica declarație sovieto­­iugoslavă semnată la 2 iunie 1955 la Belgrad, care restabilea prietenia tra­dițională, încrederea și colaborarea frățească intre cele două țări. De a­­tunci, popoarele Uniunii Sovietice și R. P F. Iugoslavia, profund inte­resate în opera de construcție pașnică și în apărarea păcii, au în­tărit relațiile lor de sinceră colabo­rare pe baza respectului reciproc și al egalității. Normalizarea foarte ra­pidă a relațiilor și stabilirea legături­lor de prietenie și colaborare au fost obținute în perioada scurtă de la acea dată memorabilă, datorită faptului că au existat toate condițiile pentru a­­ceasta : prietenia de veacuri între popoarele sovietic și iugoslav, glorioa­­sele lor tradiții revoluționare, lupta comună împotriva hitlerismului, baza economică necesară și comunitatea de idealuri în luptă pentru propășirea pașnică și fericirea oamenilor muncii din ambele țări. Un rol important în dezvoltarea colaborării multilaterale l-a jucat fap­tul că în iulie 1955 a fost semnat la Belgrad un protocol cu privire la schimbul de mărfuri suplimentar între Iugoslavia și Uniunea Sovietică, iar în august-septembrie 1955 au avut loc tratativele între delegațiile economice ale ambelor țări, de pe urma cărora s-au intensificat și mai mult relațiile economice și colaborarea rodnică în­tre ele. De asemenea, guvernul sovie­tic a acordat Iugoslaviei, în condiți­­uni deosebit de favorabile, un credit pe termen lung în sumă de 54 mili­oane dolari, pentru achiziționarea de materii prime, un credit de investiții în sumă de 110.000.000 dolari, pentru construirea a trei uzine și pentru re­facerea unor mine precum și un îm­prumut de 30 milioane dolari în va­lută liberă. Intre cele două țări s-a realizat, și un acord cu privire la dezvoltarea co­laborării științifice și tehnice, cu pri­vire la schimbul de experiență în do­meniul activității economice și al uti­lizării energiei atomice în scopuri pașnice. Totodată, rezultate însemnate au fost obținute și pe tărîmul colabo­rării culturale. O mare importanță au avut stabilirea de legături, schimbu­rile de experiență și opinii între re­prezentanții diferitelor organizații politice și obștești din Uniunea Sovie­tică și R. P. F. Iugoslavia. însemnătatea internațională a co­laborării trainice sovieto-iugoslave a fost subliniată de președintele Tito tn scrisoarea de salut adresată Congre­sului al XX-lea al P.C.U.S.: „Odată cu vizita făcută anul trecut, în 1955, în țara noastră de conducătorii noștri, tovarășii Hrușciov, Bulganin și Miko­­ian și odată cu adoptarea așa-numitei declarații de la Belgrad, a început o nouă perioadă nu numai în dezvolta­rea relațiilor între cele­­ două țari­ ale noastre și a relațiilor noastre cu cele­lalte țări de democrație populară, dar aceasta a avut o puternică influență pozitivă și asupra dezvoltării relațiilor internaționale, atît în sensul întăririi forțelor iubitoare de pace, cît și în sensul restabilirii treptate a încrederii și înțelegerii între popoare și al slă­birii încordării și temerilor față de un nou război în general“. Presa din Uniunea Sovietică și din R.P.F. Iugoslavia, făcîndu-se ecoul opiniei publice din țările respective, subliniază că aplicarea cu succes a declarației sovieto-iugoslave creează condiții favorabile nu numai pentru consolidarea frăției între cele două popoare și a conlucrării lor în toate domeniile, ci și pentru lărgirea con­tactelor și colaborării pe linie de par­tid. Poporul român se bucură îndeosebi de noua manifestare de prietenie so­­­vieto-iugoslavă. De marea Țară a So­­­cialismului ne leagă o nestrămutat­­ă prietenie, clădită pe granitul idealuri­­­lor comune, pe ajutorul multilateral pi ; care ni l-a acordat Uniunea Sovietic­­ă în zilele grele ale războiului antihit­­­lerist cît și în luminoasa epocă de construire a socialismului La rîndu­l ei, reînnodarea firului vremelnic între­ I rupt al legăturilor frățești între Ro­­­­m­înia și Iugoslavia a dus la întări­­­rea crescîndă a relațiilor­­ colaborare. La baza acestor de sincer­ relații , stau de asemenea țeluri comune , popoarelor și guvernelor noastre : nă­■­zuința de a construi, socialismul, lupta­­ pentru preîntîm­pinarea unui nou război­­ pentru triumful politicii coexistenței • punice, a țărilor­­' diferite, care' este cu sisteme sociale singura politică ■ viabilă a epocii actuale. Intre țările • noastre s-au încheiat o serie de acor­­­­duri care favorizează dezvoltarea co­­­­laborării prietenești: acordul economic , prin care se stabilește un schimb de­­ mărfuri reciproc avantajos, dezvolta­rea vizitelor reciproce ale reprezen­tanților organizațiilor obștești din ță­rile noastre, ale oamenilor de artă, de știință și din alte domenii de activi­­­tate. In această ordine de idei, vizita făcută în R.P.F. Iugoslavia de către delegația sindicatelor din R.P.R., con­dusă de tovarășul Gh. Apostol, pre­ședintele C.C.S., a adus o contribuție deosebit de prețioasă. Ea a reînnoit legăturile dintre sindicatele din țările noastre, a stabilit o bază trainică în vederea întăririi și dezvoltării rela­țiilor de prietenie și inlaborara infra­sindicatele și oamenii muncii din R.P.R. și R.P.F. Iugoslavia. La în­toarcerea în țară, delegația noastră a făcut larg cunoscute realizările din republica Vecină, care sunt o dovadă vie a capacității creatoare a clasei muncitoare iugoslave,­stăpînă pe mij­loacele de producție. Nu încape îndoială ,că, întîlnirea conducătorilor Uniunii Sovietice și R.P.F. Iugoslavia va întări și mai mult colaborarea multilaterală popoarele țărilor socialismului, între­ga va avea o puternică înrîurire asupra întregii situații internaționale. Re­­ferindu-se la importanța inter­națională a prieteniei sovieto-iugosla­­ve, N. A. Bulganin, în declarația fă­cută corespondenților agenției iugosla­­ve Taning, a spus : „Guvernul sovietic subliniază cu satisfacție faptul că în multe probleme internaționale, Iugo­slavia se situează pe o poziție apro­piată de aceea a Uniunii Sovietice. Se poate spera că această apropiere pozițiilor va întări și lărgi colaborarea a sovieto-iugoslavă în acțiuni internațio­nale care să contribuie la destinderea continuă a încordării internaționale și să servească cauzei consolidării păcii în lumea întreagă.“ La rîndul său, președintele Tito, înaintea plecării sale în Uniunea Sovietică, a ținut să sub­linieze, în declarația remisă agenției TASS, existența punctelor de vedere identice între Uniunea Sovietică și Iugoslavia în probleme atît de impor­tante ca : dezarmarea, securitatea co­lectivă, coexistența pașnică și activă, consolidarea păcii, colaborarea inter­națională economică și culturală, etc. Poporul nostru, alături de poporul sovietic și poporul iugoslav, alături de toate popoarele lumii, uzează noi succese în dezvoltarea multilaterală a relațiilor sovieto-iugoslave, în intere­­sul cauzei socialismului, al menținerii și întăririi păcii. ET. CONSTANT Pentru colaborarea trainică sovieto-iugoslavă, pentru întărirea păcii

Next