Munca, iunie 1956 (Anul 12, nr. 2678-2703)
1956-06-01 / nr. 2678
Vineri 1 iunie 1956 — nr., 2678 unei na yzitele delegației a Sovietului Suprem al U. R. S. S. IAȘI. — Continuîndu-și vizitele în țară, delegația Sovietului Suprem al U.R.S.S. a sosit joi în orașul Iași. Din primele ore ale dimineții, mii de muncitori și tehnicieni, oameni de cultură, elevi, studenți, se îndreptau spre traseul pe unde urma să treacă solii marelui popor sovietic. La ora 10, cele două avioane cu care au călătorit membrii delegației aterizează pe aeroportul orașului. Din ele coboară parlamentarii sovietici. Ei sunt salutați de tovarășii: D. Gheorghiu, prim secretar al comitetului regional Iași al P.M.R., C. Nistor, președintele sfatului popular regional, D. Zaharia, Victoria Cioflîngă, Emil Mazilu, deputați în Marea Adunare Națională, C. Franke, rectorul Institutului de medicină, Cr. Simionescu, rectorul Institutului politehnic, C. Pîntea, rectorul Institutului agronomic, I. Șandru, prorector al Universității „Al. I. Cuza“, V. Crucea, prim secretar al comitetului orășenesc Iași al P.M.R., Octav Iliescu, președintele sfatului popular orășenesc. Pe traseul de la aeroport pînă în centrul orașului, o mulțime de oameni a ovaționat călduros pe solii marelui popor sovietic. In cinstea sosirii delegației Sovietului Suprem al U.R.S.S., în Piața Unirii a avut loc un mare miting, iar Salutînd pe oaspeți, tovarășul Ocoliescu, președintele sfatului popular orășenesc, a spus: „Mare pe este bucuria că astăzi primim în orașul nostru, oraș cu vechi tradiții de lupte revoluționare în istoria mișcării muncitorești din țara noastră, delegația Sovietului Suprem al U.R.S.S., soli ai marelui popor sovietic, care sub conducerea gloriosului partid comunist, construiește cu înflăcărare comunismul. Vă rugăm să transmiteți poporului sovietic urările noastre cele mai bune și sentimentele noastre de admirație pentru marile succese obținute pe calea construirii comunismului în ■‘patria sa După ce a subliniat eforturile muncitorilor, tehnicienilor, oamenilor de știință, ale intelectualității din Iași, alături de întregul nostru popor pentru construirea socialismului, vorbitorul a arătat că în oraș, într-un timp relativ scurt, au putut fi lichidate în bună parte urmările nefaste ale războiului și se desfășoară o intensă muncă de construcție. De curînd a intrat în funcțiune fabrica de antibiotice construită cu sprijinul direct al U.R.S.S. Iașul, vechi centru al culturii cunoaște în anii puterii populare o activitate științifică și culturală deosebit de bogată. Oamenii muncii manuale și intelectuale din Iași luptă cu abnegație pentru aplicarea în viață a istoricelor hotărîri ale celui de al II-lea Congres al P.M.R. A luat apoi cuvîntul Vera Rincinovna Boianova, membru în Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., deputată în Sovietul Naționalităților, ministrul Sănătății al R.A.S.S. Buriat- Mongole, care, după ce a mulțumit pentru primirea călduroasă, a salutat populația Iașului și prin ea populația întregii Moldove. Orașul Iași— a spus vorbitoarea — este locul unde s-au pus bazele prieteniei de multe veacuri dintre popoarele rus și român. In timpul șederii în țara div. ospitalieră ne-am convins cu propriii noștri ochi despre prietenia sinceră care se întărește zi de zi între popoarele Uniunii Sovietice și poporul Republicii Populare Române. In salutul adresat participanților la miting, Alexandr Filipovici Diordița, membru al Comisiei bugetare a Sovietului Naționalităților, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R.S.S Moldovenești, a spus printre altele: „Noi, soli ai poporului sovietic, am sosit la dv. într-o vizită de curtoazie și prietenie și sîntem foarte bucuroși că avem posibilitatea că astăzi, aici în vechiul și gloriosul Iași, să ne salutăm personal, dragi prieteni. Prietenia și colaborarea între poporul sovietic și poporul român s-a născut de mult și s-a întărit mai ales după terminarea celui de al II-lea război mondial, după eliberarea Romîniei. Astăzi, după ce poporul român s-a smuls din lanțurile capitalismului, relațiile dintre țările noastre au o bază trainică și de nezdruncinat. La baza prieteniei noastre stau principiile frăției și egalității, respectării reciproce a intereselor, ale într-ajutorării socialiste. Deputații sovietici au fost apoi oaspeții corpului didactic și studenților universității „Al. I. Cuza“. Profesorul Ioan Șandru, prorectorul universității, a făcut oaspeților o prezentare a activității acesteia începînd din anul înființării ei—1860. El a subliniat că însăși înființarea universității este rezultatul unui îndelung proces de transformări în desfășurarea căruia poporul rus a jucat un mare rol, care nu va fi uitat niciodată. Gînditorii înaintați ruși au avut o mare influență asupra cărturarilor moldoveni. După eliberarea Romîniei, în fața corpului didactic s-au deschis posibilități nelimitate de creație. Sprijinul partidului și guvernului a permis înzestrarea laboratoarelor, bibliotecilor, construirea de cămine studențești. Cuceririle științei sovietice, contactul personal al universitarilor ieșeni cu savanți sovietici care au vizitat R.P R. au constituit un îndemn pentru dezvoltarea activității științifice a universității ieșene. Din partea delegației sovietice Adbîhamit Ilineevici Sembaev, deputat în Sovietul Uniunii, prorector al Universității de stat Kazahe, a salutat pe cei prezenți transmițîndu-le salutul oamenilor de știință din U.R.S.S. El a arătat că oamenii de știință sovietici stimează și prețuiesc pe prietenii lor romîni și a împărtășit celor prezenți bucuria cu care a luat cunoștință de realizările institutelor de învățămînt superior pe care le-a vizitat la Cluj și Tg. Mureș. Oaspeții au vizitat după aceasta monumentele istorice care poartă amintirea legăturilor de prietenie ce s-au născut și cimentat între poporul român și popoarele Uniunii Sovietice. In continuare, deputații sovietici au vizitat fabrica de antibiotice unde directorul întreprinderii, Ion Rotaru, i-a salutat, exprimînd recunoștința colectivului de muncă pentru ajutorul hotărîtor al Uniunii Sovietice în construirea și utilarea întreprinderii, precum și în organizarea procesului tehnologic de fabricație a penicilinei. Apoi delegația Sovietului Suprem al U.R.S.S. în frunte cu F. R. Kozlov a depus coroane de flori la monumentele eroilor sovietici și romîni de la cimitirul Eternitatea. Seara, oaspeții au asistat la un concert dat în cinstea lor de către Filarmonica de Stat „Moldova“ din Iași. Delegația Sovietului Suprem al U.R.S.S. în vizită la fabrica de mobilă „Simoneza"1 din Tîrgu Mureș Lucrările celui de al IV-lea Congres al matematicienilor romîni După o pauză de o zi consacrată unor excursii la Snagov și pe litoralul Mării Negre, Congresul matematicienilor romîni își reia vineri lucrările. Numeroasele comunicări prezentate pînă acum în secții ca și conferințele ținute în adunările plenare, au scos în evidență importanța științifică deosebită a acestui congres. Comunicările și conferințele toate domeniile îmbrățișează aproape științei matematice moderne, de la algebra abstractă și teoria numerelor, la diversele capitole ale mecanicii aplicate, de la topologia și analiza funcțională la statistica matematică și la metodele de aproximare și de calcul numeric. Contribuția oamenilor de știință romîni la dezvoltarea cercetărilor matematice e apreciată de savanții străini participanți la congres ca foarte valoroasă. Celebrul savant francez Jacques Hadamard care deși a atins vîrsta de 90 de ani a ținut să onoreze congresul cu prezența sa — a urmărit cu o putere de atenție cu adevărat impresionantă, amplele rapoarte prezentate de matematicienii romîni S. Stoilov, G. Vrînceanu, N. Teodorescu, M. Nicolescu, G. C. Moisil, asupra dezvoltării cercetării matematicii în Romînia, precum și diverse conferințe și comunicări, subliniind în cuvinte elogioase importanța rezultatelor obținute. La sfîrșitul adunării plenare consacrată rapoartelor, prof. A. Chatelet (Franța) care a prezidat ședința, s-a arătat impresionat de varietatea cercetărilor matematice din Romînia, de contribuția pe care o aduc tinerii la aceste cercetări și de modul cum sunt sprijiniți și încurajați de către profesori, de importanța ce se acordă aplicațiilor practice ale matematicii în scopul îmbunătățirii condițiilor de viață ale oamenilor. „Fie ca matematica să aducă oamenilor mai multă înțelepciune” a spus profesorul Chatelet, subliniind importanța colaborării pe plan internațional a oamenilor de știință pentru progresul omenirii. Lucrările de pînă acum ale congresului au arătat într-adevăr cît de rodnic poate fi schimbul de experiență între oamenii de știință din diferite țări. Alături de cei cîteva sute de matematicieni romîni, savanții străini participă în mod activ la lucrări. Cu deosebit interes au fost urmărite, de pildă, conferințele și comunicările unor savanți de renume mondial ca : A. Denjoy, I. Vekua, B. Segre, A. H. Stone, R. Kochendörfer și W Rinow Chen Kien-kwong, Bourgin și ale numeroșilor savanți din țările de democrație populară. Alți savanți străini sînt programați pentru conferințe și comunicări pentru zilele următoare ale congresului. (Agerpres) I NFORMAȚII Joi s-au înapoiat în Capitală C. Paraschivescu-Bălăceanu, vicepreședinte al Asociației Juriștilor din R.P.R., președintele Colegiului de avocați al Capitalei, și conf. univ. O. Olteanu, care au participat, ca delegați ai Asociației Juriștilor din R.P.R. la cel de al IV-lea Congres al Asociației internaționale a juriștilor democrați, ținut la Bruxelles între 22 și 26 mai. ★ Continuîndu-și vizitele în Capitală membrii delegației Comitetului Național pentru Apărarea Copilului din Franța, precum și Margareta De Ponce, președinta Uniunii Femeilor Argentiniene, au fost joi dimineața în mijlocul micilor locuitori ai orășelului copiilor de la fabrica de confecții „Gh. Gheorghiu-Dej“. Totodată oaspeții au vizitat și sectoare de lucru ale întreprinderii. In cursul după amiezii, membrii delegației și Margareta De Ponce s-au întîlnit cu pionierii în Palatul lor. Seara, membrii delegației franceze au asistat la o gală de filme documentare romînești și de desene animate pentru copii. • Membrele delegației femeilor din Anglia, care se află în țara noastră la invitația Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R., au fost joi dimineața în diverse instituții sanitare și culturale ale ceferiștilor. ★ Consfătuirea privind valorificarea complexă a Deltei Dunării, organizată de Comisia hidrologică a Academiei R.P.R., a dezbătut în cursul zilei de joi o serie de referate despre principiile de amenajare a Deltei pentru valorificarea ei cea mai economică din punct de vedere piscicol, stuficol, agricol și al navigației Referatele au analizat de asemenea probleme privind îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației din Deltă, și succesele obținute în lupta împotriva malariei. (Agerpres). l\\ U1\ CA Ședința Comitetului executiv al Sfatului Popular al Capitalei Miercuri seara a avut loc o ședință a Comitetului executiv al Sfatului Popular al Capitalei în cadrul căreia au fost luate în discuție o seamă de probleme legate de gospodărirea orașului. Cu această ocazie Comitetul executiv al Sfatului Popular al Capitalei a făcut o amplă analiză a activității desfășurate în anul 1955 de organele medico-sanitare ale Capitalei în lupta împotriva bolilor epidemice și a bolilor profesionale. Totodată s-a trasat ca sarcină acestor organe să studieze îndeaproape condițiile de locuit ale oamenilor muncii, condițiile de desfacere a alimentelor în magazine și piețe, aprovizionarea cu apă și condițiile de canalizare și curățenie ale Capitalei și să elaboreze un plan de măsuri pentru ocrotirea sănătății publice în anul 1956. In această acțiune vor fi antrenate și un mare număr din întreprinderile comunale — I.C.A.B., I.T.B., I.S.B., unitățile comerciale de stat, direcția piețelor etc., — care, în sectoarele respective de activitate, vor trebui să asigure igiena comunală și colectivă, în special în timpul zilelor călduroase ale verii, cînd pericolul răspîndirii bolilor transmisibile este mai mare. Succesul Expoziției de pictură modernă iugoslavă Expoziția de pictură modernă iugoslavă, deschisă acum două săptămîni la Muzeul de Artă al R.P.R, este cercetată cu interes de vizitatori. Peste 10 400 de persoane au trecut timp de 12 zile prin fața tablourilor din această expoziție avînd astfel posibilitatea să cunoască realizările celor mai reprezentativi pictori iugoslavi contemporani. Interesul stîrnit de expoziție este exprimat și în diversele notări pe care a vizitatorii le-au făcut în cartea de aur expoziției Pictorița Cecilia Cuțescu-Storck scrie: „Admir viziunile pline de îndrăzneală ale pictorilor iugoslavi și tehnica lor avansată“ Un student al Facultății de filologie notează : „Expoziția de pictură modernă iugoslavă este o manifestare a noilor factori ce caracterizează stadiul și evoluția culturii popoarelor din Iugoslavia. Mi-au plăcut mult acele tablouri care redau fondul adînc omenesc și reflectează tendințele noi ale artei iugoslave“. Dezvoltarea relațiilor culturale dintre R. P. R. și Franța Publicul romînesc manifestă un viu interes pentru turneul Teatrului francez „L'Atelier“, care urmează să sosească peste cîteva zile în țara noastră. Prețuirea spectatorilor din Republica Populară Romînă pentru dramaturgia franceză se oglindește în repertoriul teatrelor noastre, cît și în numărul mare de spectatori care au asistat la piesele de autori francezi, clasici și contemporani. Prezentarea recentă a pieselor romînești „O scrisoare pierdută” și „Hanul Ancuței“ pe scenele pariziene, prețuirea dramaturgiei franceze în Romînia, turneul apropiat al Teatrului Național „I. L. Caragiale" în Franța și al teatrului „L'Atelier“ în țara noastră, sunt o contribuție prețioasă la strîngerea tradiționalelor legături de prietenie dintre Franța și Romînia. Continuă înscrierile pentru călătoriile turistice Joi au început la agențiile O.N.T. „Carpați“ din București, Arad, Iași, Timișoara, Oradea, Orașul Stalin și Constanța înscrierile pentru călătoriile turistice ce vor avea loc în lunile iulie, august și septembrie în U.R.S.S., R. P. Ungară, R. Cehoslovacă, R. P. Polonă, R. P. Bulgaria și R. D. Germană. Pentru București înscrierile se fac la agenția O.N.T. „Carpați“ din str. Aristide Briand nr. 1 între orele 10— 18. (Agerpres) Un sindicat american demască falsitatea lozincii electorale „pace și prosperitate“ a partidului republican WASHINGTON 31 (Agerpres). Sindicatul muncitorilor unificați din industria de îmbrăcăminte din S.U.A. a votat o rezoluție în care declară că lozinca electorală a partidului republican „pace și prosperitate" este lipsită de sens dacă se ține seama de concedierile masive din industria de automobile, de scăderea veniturilor fermierilor și de temerile de război în Orientul Mijlociu. Rezoluția afirmă că guvernul republican este dominat „de aceleași forțe reacționare ale marilor cercuri comerciale și financiare" care au provocat depresiunea din 1929 și cere muncitorimii americane să folosească forța sa electorală pentru a alege un guvern care să activeze „în folosul celor mulți“. Ziarul „New York Times”, care transmite această știre, subliniază că rezoluția sindicatului menționat a atras atenția cercurilor americane „întrucît ea pare să anticipeze poziția pe care Federația F.A.M.-C.S.I. o va lua în cadrul campaniei prezidențiale“. Se agravează situația șomerilor în S.U.A. NEW YORk 31 (Agerpres). La 1 iunie urmează să intre în vigoare în Statele Unite planul privitor la „salariile anuale garantate“, smuls anul trecut, după o luptă îndelungată, societăților din industria de automobile de către sindicatul muncitorilor din această industrie. Acest plan avea, în intenția autorilor săi, menirea să asigure pe muncitori împotriva șomajului. Potrivit planului muncitorilor din industria de automobile, în cazul cînd erau concediați, li se asigura 65% din salariul lor normal timp de patru săptămîni și apoi 60% pentru alte 22 de săptămîni. Dar, după cum se spune într-o telegramă a agenției United Press, în condițiunile actuale „ajutoarele vor fi foarte puține și pentru un număr foarte mic de muncitori". Intradevăr, fondul pentru asigurarea împotriva șomajului urmează să fie completat din contribuțiile societăților în decurs de patru ani, după care intră pe deplin în vigoare. Or, „nimeni nu a prevăzut pentru anul cesta în industria de automobile acriză de asemenea proporții" — subliniază agenția United Press, arătînd că fondurile strînse pînă în prezent în cadrul planului nu sînt suficiente decît pentru plata ajutoarelor de șomaj unui număr redus de muncitori și pentru cel mult cinci săptămîni. In afară de aceasta, numai muncitorii concediați cu începere de la mai intră în categoria „beneficiariilor" ajutorului de șomaj. Or, cele mai multe concedieri au avut loc în martie și aprilie, primele concedieri încă de la mijlocul lunii ianuarie. Pe de altă parte, unele guverne federale, ca de pildă din Ohio și Indiana, nu au aprobat contractele colective privitoare la „salariul anual garantat“. Sindicatul muncitorilor electricieni, care a încheiat un separat cu societatea „General contract Motors“, se străduiește în prezent să obțină aprobarea contractului din partea guvernului statului Ohio, întrucît majoritatea muncitorilor acestui sindicat, 30.000 din totalul de 35.000, lntrează în uzinele din Ohio. Pînă la aprobarea contractului, acești muncitori nu vor putea beneficia de ajutorul de șomaj care poartă denumirea cu totul improprie de „salariu anual garantat“. rii proteste în Chile împotriva noilor măsuri antimuncitorești ale guvernului NEW YORK 31 (Agerpres). — Măsurile antidemocratice ale autorităților din Chile — arestarea lui Lafferte, președintele Partidului Comunist din Chile, suspendarea pe 10 zile a ziarului „El Siglo“, arestarea editorului și directorului acestui ziar— au stîrnit vii proteste în rîndul opiniei publice din Chile. Uniunea ziariștilor din Santiago a dat publicității o declarație în care condamnă abuzurile autorităților. Potrivit relatărilor presei au protestat de asemenea numeroase organizații sindicale, organizații obștești și de partid, activiști pe tărîm obștesc și cultural. In rezoluția sindicatului muncitorilor din industria metalurgică se arată că, suspendînd ziarul „El Siglo", ,reacțiunea caută să înăbușe glasul celor care se bucură de cel mai mare prestigiu — acela al , muncitorilor“. Ernesto Azaneda Briones, conducătorul sindicatului muncitorilor constructori, a subliniat că „prin suspendarea ziarului „El Siglo“ se urmărește înăbușirea vocii poporului, care demască cu o deosebită forță politica de înfometare impusă de americani în Chile“. Numeroși deputați britanici cer guvernului să răspundă asemănător acțiunii sovietice de dezarmare LONDRA 31 (Agerpres). TASS . Un grup de membri ai parlamentului englez a ridicat în Camera Comunelor problema reducerii duratei serviciului militar obligator și a reducerii forțelor armate ale Marii Britanii, ca răspuns la hotărîrea guvernului U.R.S.S. de a reduce efectivul forțelor armate sovietice. Deputatul laburist Victor Yates a întrebat pe ministrul Apărării „dacă el ține seama de recenta declarație a guvernului sovietic privitoare la reducerea cu 1.200.000 oameni a forțelor armate și dacă guvernul englez intenționează să contribuie la slăbirea continuă a încordării internaționale luînd măsuri asemănătoare, în speță să pună problema desființării în scurt timp a serviciului militar obligatoriu". întrebări asemănătoare au pus și deputații laburiști Shinwell și Danis Howell. Monckton, ministrul Apărării, răspuns că deocamdată nu poate spune nimic nou privitor la politica guvernului în această chestiune. Deputatul laburist Shinwell a caracterizat răspunsul ministrului ca „absolut negativ", după care a adăugat : „Fără îndoială, ținînd seama de hotărîrea guvernului sovietic, ar fi de dorit ca noi să luăm o măsură asemănătoare. A sosit timpul să declarăm în fața lumii că răspundem la această măsură". Declarația lui Shinwell a fost sprijinită de numeroși membri ai parlamentului. rag. i> u ^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOC^ 8 Solii științei romînești peste hotare 1 PARIS 31 (Agerpres). — 8 La ședințele primului Congresu 1 internațional pentru problemele * 3 patologiei infecțioase, ce a avut 8 loc la Lyon între 24 și 27 mai 1956. g % delegația R.P.R., in frunte cu acad . prof. dr. Ștefan Nicolau, a prezentatat un număr de 11 comunicări din g ? domeniul neurovirozelor. Aceste § g comunicări au fost primite cu mult 8 la interes de participanții la Congres. 8 Academicianul Ștefan Nicolau și 8 § conf. dr. Nicolae Cajal au luat 8 g parte activă la discuțiile purtate g 8 pe marginea rapoartelor și comunicărlor prezentate de savanți dint cele 36 de țări participante la Conagres. La Adunarea generală a societății de patologie infecțioasă, cel a avut loc după Congres, academic 8 banul Ștefan Nicolau a fost ales 88 la Comitetul de conducere al acestei societăți și vicepreședinte al Co Comitetului de organizare a celui de-al doilea Congres internațional de g ) patologie infecțioasă, ce va avea u loc in vara anului 1958 După Congres, delegația RP.R .g a vizitat Facultatea de Medicină, g 8 Institutul Pasteur și diverse spirtale din Lyong \ s Fete de 11-12 ani Întemnițate de autoritățile engleze in Kenya LONDRA 31 (Agerpres). Săptămînalul „Tribune“ a publicat un articol de Eileen Fletcher, fostă activistă pe tărîm social, care a lucrat anul trecut în închisorile de femei din Kenya. Autoarea articolului arată ca în închisorile de femei din Kenya a văzut fetițe de 11-12 ani, care erau condamnate la „sentințe inumane“, sub pretextul că au participat la lupta de eliberare națională a negrilor. „Acești copii, de vreți s-o credeți sau nu, au fost condamnați de magh‘‘i britanici“ — scria cu indignare Eileen Fletcher. Articolul lui Eileen Fletcher a avut un larg răsunet în Anglia. In fata indignării opiniei publice, autoritățile coloniale britanice din Kenya au fost nevoite să facă o declarație în legătură cu dezvăluirile făcute de „Tribune“. Un purtător de cuvînt al administrației britanice din Kenya a recunoscut că autoritățile britanice din colonie condamnă și întemnițează copii pentru că au participat la lupta de eliberare națională El a arătat că în închisoarea de femei din apropiere de Nairobi — capitala Kenyei — se află întemnițate 21 de fete, dintre care unele sînt condamnate la 1 ani detențiune, iar două la detențiune „atît timp cît va dori guvernatorul“, ceea ce în Kenya înseamnă închisoare pe viață. Violente ciocniri intre studenți și poliție la Rio de Janeiro Rio DE JANEIRO 31 (Agerpres). De două zile în capitala Braziliei au loc mari demonstrații studențești în semn de protest împotriva scumpirii cu 100 la sută a tarifului transporturilor urbane. Circulația tramvaielor, autobuselor și troleibuselor a fost paralizată, studenții clădind baricade sau instalîndu-se în grupuri compacte pe străzile principale și la răscruci. Guvernul a dat dispoziție poliției să utilizeze „metode tari“ față de studenți și să-i împrăștie „în două ore“. In cursul incidentelor izbucnite la intervenția poliției, mai multe persoane au fost rănite și cîțiva studenți arestați. Trei deputați au ridicat problema în Camera Reprezentanților, condamnînd cu severitate „metoda forte“ utilizată de poliție pentru a înăbuși de Vizita oficială pe care o întreprinde în Uniunea Sovietică președintele Republicii Populare Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, însoțit de vicepreședintele Vecei Executive Federative, Eduard Kardelj, de secretara de stat pentru Afacerile Externe, Kocea Popovici, și de alte personalități reține atenția întregii opinii publice mondiale. Acest lucru este firesc. Este vorba de un eveniment internațional de cea mai mare importanță, de un eveniment care reprezintă o etapă din cele mai semnificative în dezvoltarea cu succes a relațiilor multilaterale dintre Uniunea Sovietică și R.P.F. Iugoslavia și în întărirea păcii. In actuala fază a situației internaționale, tratativele la cel mai înalt nivel între oameni de stat accentuează tendința de creare a condițiilor și de lărgire a posibilităților de apropiere continuă, de coexistență și colaborare pașnică pe scară mondială. Totodată, faptele au arătat că colaborarea și prietenia dintre Uniunea Sovietică și R. P. F. Iugoslavia corespund nu numai intereselor popoarelor acestor țări, ci și interesului păcii în lumea întreagă. Normalizarea deplină a relațiilor sovieto-iugoslave și întărirea prieteniei străvechi dintre cele două popoare frățești au o însemnătate deosebită pentru slăbirea continuă a încordării internaționale și stabilirea unei colaborări active între toate țările. Opinia publică vizita președintelui progresistă salută Tito la Moscova cu aceeași profundă satisfacție cu care a salutat istorica declarație sovietoiugoslavă semnată la 2 iunie 1955 la Belgrad, care restabilea prietenia tradițională, încrederea și colaborarea frățească intre cele două țări. De atunci, popoarele Uniunii Sovietice și R. P F. Iugoslavia, profund interesate în opera de construcție pașnică și în apărarea păcii, au întărit relațiile lor de sinceră colaborare pe baza respectului reciproc și al egalității. Normalizarea foarte rapidă a relațiilor și stabilirea legăturilor de prietenie și colaborare au fost obținute în perioada scurtă de la acea dată memorabilă, datorită faptului că au existat toate condițiile pentru aceasta : prietenia de veacuri între popoarele sovietic și iugoslav, glorioasele lor tradiții revoluționare, lupta comună împotriva hitlerismului, baza economică necesară și comunitatea de idealuri în luptă pentru propășirea pașnică și fericirea oamenilor muncii din ambele țări. Un rol important în dezvoltarea colaborării multilaterale l-a jucat faptul că în iulie 1955 a fost semnat la Belgrad un protocol cu privire la schimbul de mărfuri suplimentar între Iugoslavia și Uniunea Sovietică, iar în august-septembrie 1955 au avut loc tratativele între delegațiile economice ale ambelor țări, de pe urma cărora s-au intensificat și mai mult relațiile economice și colaborarea rodnică între ele. De asemenea, guvernul sovietic a acordat Iugoslaviei, în condițiuni deosebit de favorabile, un credit pe termen lung în sumă de 54 milioane dolari, pentru achiziționarea de materii prime, un credit de investiții în sumă de 110.000.000 dolari, pentru construirea a trei uzine și pentru refacerea unor mine precum și un împrumut de 30 milioane dolari în valută liberă. Intre cele două țări s-a realizat, și un acord cu privire la dezvoltarea colaborării științifice și tehnice, cu privire la schimbul de experiență în domeniul activității economice și al utilizării energiei atomice în scopuri pașnice. Totodată, rezultate însemnate au fost obținute și pe tărîmul colaborării culturale. O mare importanță au avut stabilirea de legături, schimburile de experiență și opinii între reprezentanții diferitelor organizații politice și obștești din Uniunea Sovietică și R. P. F. Iugoslavia. însemnătatea internațională a colaborării trainice sovieto-iugoslave a fost subliniată de președintele Tito tn scrisoarea de salut adresată Congresului al XX-lea al P.C.U.S.: „Odată cu vizita făcută anul trecut, în 1955, în țara noastră de conducătorii noștri, tovarășii Hrușciov, Bulganin și Mikoian și odată cu adoptarea așa-numitei declarații de la Belgrad, a început o nouă perioadă nu numai în dezvoltarea relațiilor între cele două țari ale noastre și a relațiilor noastre cu celelalte țări de democrație populară, dar aceasta a avut o puternică influență pozitivă și asupra dezvoltării relațiilor internaționale, atît în sensul întăririi forțelor iubitoare de pace, cît și în sensul restabilirii treptate a încrederii și înțelegerii între popoare și al slăbirii încordării și temerilor față de un nou război în general“. Presa din Uniunea Sovietică și din R.P.F. Iugoslavia, făcîndu-se ecoul opiniei publice din țările respective, subliniază că aplicarea cu succes a declarației sovieto-iugoslave creează condiții favorabile nu numai pentru consolidarea frăției între cele două popoare și a conlucrării lor în toate domeniile, ci și pentru lărgirea contactelor și colaborării pe linie de partid. Poporul român se bucură îndeosebi de noua manifestare de prietenie sovieto-iugoslavă. De marea Țară a Socialismului ne leagă o nestrămutată prietenie, clădită pe granitul idealurilor comune, pe ajutorul multilateral pi ; care ni l-a acordat Uniunea Sovietică în zilele grele ale războiului antihitlerist cît și în luminoasa epocă de construire a socialismului La rîndul ei, reînnodarea firului vremelnic între I rupt al legăturilor frățești între Romînia și Iugoslavia a dus la întărirea crescîndă a relațiilor colaborare. La baza acestor de sincer relații , stau de asemenea țeluri comune , popoarelor și guvernelor noastre : nă■zuința de a construi, socialismul, lupta pentru preîntîmpinarea unui nou război pentru triumful politicii coexistenței • punice, a țărilor' diferite, care' este cu sisteme sociale singura politică ■ viabilă a epocii actuale. Intre țările • noastre s-au încheiat o serie de acorduri care favorizează dezvoltarea colaborării prietenești: acordul economic , prin care se stabilește un schimb de mărfuri reciproc avantajos, dezvoltarea vizitelor reciproce ale reprezentanților organizațiilor obștești din țările noastre, ale oamenilor de artă, de știință și din alte domenii de activitate. In această ordine de idei, vizita făcută în R.P.F. Iugoslavia de către delegația sindicatelor din R.P.R., condusă de tovarășul Gh. Apostol, președintele C.C.S., a adus o contribuție deosebit de prețioasă. Ea a reînnoit legăturile dintre sindicatele din țările noastre, a stabilit o bază trainică în vederea întăririi și dezvoltării relațiilor de prietenie și inlaborara infrasindicatele și oamenii muncii din R.P.R. și R.P.F. Iugoslavia. La întoarcerea în țară, delegația noastră a făcut larg cunoscute realizările din republica Vecină, care sunt o dovadă vie a capacității creatoare a clasei muncitoare iugoslave,stăpînă pe mijloacele de producție. Nu încape îndoială ,că, întîlnirea conducătorilor Uniunii Sovietice și R.P.F. Iugoslavia va întări și mai mult colaborarea multilaterală popoarele țărilor socialismului, întrega va avea o puternică înrîurire asupra întregii situații internaționale. Referindu-se la importanța internațională a prieteniei sovieto-iugoslave, N. A. Bulganin, în declarația făcută corespondenților agenției iugoslave Taning, a spus : „Guvernul sovietic subliniază cu satisfacție faptul că în multe probleme internaționale, Iugoslavia se situează pe o poziție apropiată de aceea a Uniunii Sovietice. Se poate spera că această apropiere pozițiilor va întări și lărgi colaborarea a sovieto-iugoslavă în acțiuni internaționale care să contribuie la destinderea continuă a încordării internaționale și să servească cauzei consolidării păcii în lumea întreagă.“ La rîndul său, președintele Tito, înaintea plecării sale în Uniunea Sovietică, a ținut să sublinieze, în declarația remisă agenției TASS, existența punctelor de vedere identice între Uniunea Sovietică și Iugoslavia în probleme atît de importante ca : dezarmarea, securitatea colectivă, coexistența pașnică și activă, consolidarea păcii, colaborarea internațională economică și culturală, etc. Poporul nostru, alături de poporul sovietic și poporul iugoslav, alături de toate popoarele lumii, uzează noi succese în dezvoltarea multilaterală a relațiilor sovieto-iugoslave, în interesul cauzei socialismului, al menținerii și întăririi păcii. ET. CONSTANT Pentru colaborarea trainică sovieto-iugoslavă, pentru întărirea păcii