Munca, iulie 1956 (Anul 12, nr. 2704-2729)
1956-07-01 / nr. 2704
Duminică 1 iulie 1966 — nr. 2704 ÎNCHEIEREA lucrărilor celui DE AL ll-LEA congres al u. t. m. Cuvîntarea tov. Gh la cel de al Il-lea Congres al U. 71 M. (Urmare din pag. ta)sească tractoarele, combinele şi celelalte maşini agricole. _ Organizaţiile U.T.M. sunt chemate să aducă o importantă contribuţie la îmbunătăţirea activităţii S.M.T.-urilor şi gospodăriilor agricole de stat, la creşterea rentabilităţii gospodăriilor agricole de stat, la perfecţionareacalificării tractoriştilor şi educarea muncitorilor din aceste unităţi în spiritul unei înalte responsabilităţi pentru munca încredinţată. Una din principalele preocupări ale partidului este creşterea unui tineret cult, bine instruit. In înfăptuirea acestei sarcini, partidul se sprijină pe organizaţiile U.T.M. din şcoli şi institutele de învăţămînt superior Partidul cheamă organizaţiile U.T.M. din şcoli să desfăşoare o intensă muncă politico-educativă în rîndul elevilor în vederea obţinerii unor rezultate din ce în ce mai bune la învăţătură, pentru a-i ajuta în dobîndirea unei înţelegeri ştiinţifice a lumii şi a vieţii, îin lărgirea orizontului lor cultural. Este necesar să se acorde o mai mare atenţie educării cetăţeneşti a elevilor, combaterii manifestărilor de indisciplină, a lipsei de respect faţă de profesori şi părinţi, faţă de oamenii muncii, pentru o comportare demnă în şcoală şi în viaţa de toate zilele. Cultivarea dragostei tineretului pentru munca productivă, a grijii faţă de avutul obştesc, sunt sarcini de bază ale organizaţiilor de U.T.M. din şcoli. A da patriei tot mai mulţi tineri hotărîţi să-şi consacre forţele, entuziasmul măreţei opere de construcţie economică şi culturală, însufleţiţi de dorinţa fierbinte de a munci cît mai bine spre folosul lor şi al societăţii, este un titlu de onoare pentru toate organizaţiile U.T.M. din şcoli. O misiune nobilă în educarea tinerei generaţii revine profesorilor şi învăţătorilor. Putem spune cu mîndrie că majoritatea corpului didactic munceşte cu patriotism şi abnegaţie în îndeplinirea sarcinilor sale de cinste. Este necesară o grijă permanentă pentru îmbunătăţirea muncii didactice şi educative în şcoală. Formalismul în munca didactică, nepăsarea faţă de educarea elevilor sunt trăsături străine şcolii noastre, care trebuie combătute cu hotărîre. Sarcini mari revin în această privinţă Ministerului Invăţămîntului. O lipsă serioasă a ministerului constă în faptul că multe manuale pentru învăţămîntul elementar au încă un nivel scăzut. Ruptura de viaţă a manualelor destinate elevilor de la sate se manifestă prin atenţia cu totul insuficientă acordată predării ştiinţelor naturii şi agrotehnicii. Tineretul nostru trebuie să capete manuale care să corespundă cît mai bine sarcinilor formării de cadre tinere necesare tuturor ramurilor economiei şi culturii. Îmbunătăţirea muncii politico-educative în rîndul elevilor este strîns legată de ridicarea la un nivel mai înalt a activităţii organizaţiilor de pionieri. Partidul a încredinţat Uniunii Tineretului Muncitor sarcina de onoare şi de mare răspundere de a îndruma activitatea organizaţiilor pioniereşti. Organizaţiile U.T.M. sunt chemate să se ocupe continuu, cu drag şi pricepere, de îndrumarea unităţilor şi detaşamentelor de pionieri, orientînd munca acestora spre îndeplinirea sarcinilor lor principale: educarea tuturor pionierilor şi şcolarilor în spiritul dragostei faţă de învăţătură şi activitatea practică. Luptînd pentru înlăturarea şablonului, a metodelor şi formelor de muncă greoaie, plictisitoare, organizaţiile U.T.M. trebuie să stimuleze afirmarea puternică a iniţiativei pioniereşti, să ajute la dezvoltarea experienţei înaintate a unor organizaţii pioniereşti fruntaşe, să acorde o mai mare atenţie promovării unor metode atractive cu un conţinut bogat, adecărarate şi civil anulir Recenta hotarre a Biroului Politic al C.C al P.M.R. cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a muncii politico-educative în rîndul studenţilor este o mărturie vie a grijii permanente pe care partidul o poartă tineretului studios. Noi sîntem ferm convinşi că organizaţiile U.T.M., îndrumînd cu competenţă asociaţiile studenţeşti, vor reuşi să ridice activitatea în rîndul studenţilor la un nivel superior. Organizaţiile U.T.M trebuie să se preocupe în mod deosebit de lărgirea orizontului cultural al studenţilor, de propagarea în rîndul studenţilor a concepţiei materialiste despre lume, de combaterea teoriilor idealiste, retrograde şi altor manifestări ale ideologiei burgheze. Educatin spiritul pasiunii pentru cucerirea ştiinţei, al cinstei şi devotamentului faţă de partid şi popor, faţă de cauza construirii socialismului, studentul va privi cu dragoste profesiunea aleasă, va fi însetat de a munci în fabrici, uzine, în mine, pe ogoare, spre a pune în practică cunoştinţele dobîndite. Trebuie să lămurim pe fiecare tînăr cît de dăunător propriilor sale interese de dezvoltare este să-şi irosească în hîrţoage şi dosare prăfuite cunoştinţele dobîndite în ani îndelungaţi de studiu. Să-i ajutăm pe aceşti tineri să înţeleagă că statul democrat-popular, poporul i-au ajutat să devină oameni culţi, luminaţi, şi că după terminarea şcolii ei trebuie să-şi facă datoria faţă de popor, prin munca harnică pe teren, nu în locşoare călduţe din birouri. Legea supremă a activităţii partidului este ridicarea neîntreruptă a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. Tineretul patriei noastre se bucură în această direcţie de o atenţie deosebită din partea partidului. Cu toate greutăţile pe care le mai avem de înlăturat, oricine vede azi limpede că nicicînd tineretul nu a fost înconjurat cu atîta grijă, nicicînd tineretului nu i s-au creat astfel de condiţii de muncă, învăţătură şi viaţă ca în anii regimului de democraţie populară. Uniunii Tineretului Muncitor îi revin sarcini deosebit de importante în legătură cu îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale tineretului. Ea trebuie să urmărească în permanenţă ca toate fondurile puse la dispoziţia tineretului să fie în mod just folosite, ca tineretului din uzine, fabrici, şantiere, S.M.T.-uri, gospodării agricole de stat să i se asigure condiţii tot mai bune de muncă, de hrană, cazare, odihnă. Sarcini de onoare revin tinerilor ostaşi şi ofiţeri. Armata noastră populară, pavăză a cuceririlor revoluţionare ale poporului, scut al independenţei naţionale, este o şcoala a bărbăţiei, a patriotismului socialist. Datoria tinerilor ostaşi şi ofiţeri, apărători ai intereselor patriei şi poporului nostru iubitor de pace, este de a-şi ridica necontenit pregătirea de luptă şi nivelul cunoştinţelor politice. Uniunea Tineretului Muncitor ajută partidul în educarea comunistă a tinerei generaţii. Făcînd cunoscută tineretului istoria luptelor poporului nostru şi ale clasei muncitoare pentru o viaţă mai bună, pentru libertate şi independenţă naţională, lupta eroică a comuniştilor şi uteciştilor, ţelurile înalte ale luptei partidului — Uniunea Tineretului Muncitor educă tineretul în spiritul dragostei neţărmurite faţă de patrie şi popor, faţă de partid, al convingerii nezdruncinate în capacitatea poporului de a birui sub conducerea partidului orice piedici şi greutăţi în drumul spre victoria deplină a cauzei socialismului. Sentimentele de patriotism socialist, mîndria pentru marile cuceriri revoluţionare obţinute de poporul nostru sub steagul partidului însufleţesc tineretulnostru în a lupta pentru noi fapte măreţe în făurirea vieţii noi. Activitatea şi comportarea tineretului nostru trebuie să fie călăuzite după principiile moralei comuniste. Este necesar să fie folosite toate mijloacele de educare pentru a sădi în rîndurile tinerilor calităţile înalte ale omului nou, luptător pentru socialism, cinstea şi sinceritatea, curajul şi spiritul de sacrificiu pentru apărarea patriei şi a cuceririlor revoluţionare ale poporului, capacitatea de a pune întotdeauna, mai presus de orice, interesele generale. Trebuie cultivate respectul faţă de vîrstnici, dragostea faţă de familie, atitudinea tovărăşească O deosebită însemnătate are înarmarea tineretului cu cunoştinţe ştiinţifice şi combaterea influenţei dăunătoare a misticismului, a superstiţiilor şi prejudecăţilor Tineretului, constructor al societăţii noi, îi este străin naţionalismul şi sovinismul, frăţia şi colaborarea prietenească între tineri, indiferent de apartenenţa lor naţională, sentimentele internaţionaliste de dragoste şi prietenie faţă de Uniunea Sovietică, constructoarea comunismului, faţă de ţările care construiesc socialismul, solidaritatea cu lupta tineretului din lumea întreagă, astfel de trăsături trebuie să caracterizeze întregul nostru tineret. In felul acesta tineretul din patria noastră va da o contribuţie mai puternică la lupta dusă de întregul popor pentru apărarea păcii. In ţara noastră trăiesc în prietenie şi colaborare frăţească tinerii romîni şi tinerii maghiari, germani, sîrbi, evrei, ucraineni; totodată nu avem dreptul să uităm că elementele duşmănoase fac tot ce le stă în putinţă spre a aţîţa naţionalismul, atît în rîndurile tinerilor români cît şi ai celor din rîndurile minorităţilor naţionale. Lămurirea neobosită a temeiurilor politicii naţionale leniniste a partidului şi guvernului nostru, educarea perseverentă a tineretului în spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar vor întări unitatea de luptă a tinerilor, fără deosebire de naţionalitate, sub steagul partidului. îmbunătăţirea educaţiei politice şi morale a tineretului depinde de atenţia acordată de organizaţiile U.T.M- folosirii timpului liber al tineretului Tineretul este menit să fie sufletul activităţii vii, mobilizatoare a cluburilor şi căminelor culturale, a echipelor artistice, a activităţii sportive. Tovarăşi, Sarcinile mari care stau în faţa Uniunii Tineretului Muncitor cer ridicarea la un nivel mai înalt a întregii activităţi a organizaţiilor U.T.M., desfăşurarea unei munci vii, tinereşti, şi totodată plină de conţinut, lichidarea tendinţelor de birocratism şi formalism înrădăcinate în munca multor organizaţii U.T.M. întărirea rândurilor U.T.M cu cei mai buni tineri muncitori, ţărani muncitori, elevi, studenţi, intelectuali, promovarea consecventă a principiului democraţiei interne şi a conducerii colective, dezvoltarea criticii şi autocriticii, întărirea legăturilor cu masele de tineret, studierea şi extinderea experienţei organizaţiilor U.T.M- fruntaşe, îmbunătăţirea muncii de educare marxist-leninistă a utemiştilor, intensificarea muncii politice de masă — sunt mijloace de bază pentru întărirea activităţii de organizaţie. Este necesară realizarea unei cotituri în munca de educare, selecţionare şi promovare a cadrelor. Activiştii U.T.M. să se bucure prin cunoştinţele, pregătirea şi întreaga lor conduită de preţuire şi autoritate politico-morală în rîndurile tineretului. Urmărind îndeaproape realizarea acestor obiective, organizaţiile U.TM. vor intensifica activitatea membrilor lor, îşi vor întări capacitatea lor de luptă şi îşi vor extinde influenţa asupra celor mai largi mase de tineret, vor căli şi creşte cadre de utemişti, devotate trup şi suflet partidului, care prin activitatea lor practică şi calităţile lor politice să fie demni de a purta titlul de membru al Partidului Muncitoresc Român. Izvorul forţei organizaţiilor de U.TM. constă în conducerea lor de către partid. Organizaţiile de partid, conştiente de sarcinile importante care stau în faţa organizaţiei revoluţionare a tineretului, vor ridica la un nivel mai înalt conducerea, îndrumarea şi controlul organizaţiilor U.T.M. Numai sprijinite activ şi îndeaproape de organizaţiile de partid, organizaţiile de U.T.M vor reuşi să devină cu adevărat un ajutor al partidului în mobilizarea tineretului alături de întregul popor muncitor la lupta pentru întărirea regimului democrat-populaşi construirea socialismului. Tovarăşi, Cel de al doilea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor a chemat pe utemişti să păşească în primele rînduri ale tineretului în lupta pentru construirea socialismului în ţara noastră, pentru înflorirea patriei, ridicarea nivelului de trai al poporului şi apărarea păcii. C-C. al P.M.R este convins că Uniunea Tineretului Muncitor, îndreptăţind încrederea partidului, îşi va îndeplini în tot mai mare măsură sarcinile nobile de ajutor devotat al partidului în creşterea unui tineret harnic, viguros, luptător curajos şi neobosit pentru înflorirea păcii, nădejdea şi viitorul patriei. Luptînd pentru întărirea şi înflorirea patriei, pentru construirea socialismului în ţara noastră, dezvoltînd legăturile de prietenie şi colaborare frăţească cu tineretul din U.R.S.S., din celelalte ţări socialiste şi cu tineretul democrat din întreaga lume, tinerii din Republica Populară Romînă îşi vor aduce şi de acum înainte contribuţia la întărirea păcii în lume Partidul nostru deschide în faţa ti-neretului perspectiva măreaţă a unui viitor de bunăstare, fericire şi lumină, înainte, sub conducerea partidului, spre noi succese în creşterea a zeci şi sute de detaşamente de tineri luptători entuziaşti pe frontul construcţiei socialiste şi al apărării păcii! Trăiască Uniunea Tineretului Muncitor ! Trăiască harnicul și entuziastul nostru tineret! Trăiască scumpa noastră patrie, Republica Populară Romînă ! * Cuvîntarea a fost subliniată în repetate rînduri de puternice aplauze. Am părăsit Sofia cu mult regret, datorită faptului că timpul nu ne-a permis să vizităm tot ceea ce am fi dorit. Ne aflam în primele zile ale lunii iunie şi soarele ardea puternic, încingînd asfaltul şi adunînd lumea în faţa chioşcurilor cu răcoritoare. Din Sofia am plecat spre barajul „Stalin“ „Rîul Iskran curge după voia omului“ Maşina porneşte pe o şosea asfaltată care urcă şi coboară pe costişele unor dealuri înverzite. După vreo 20 de minute de drum pe partea dreaptă a şoselei apar nişte vile micuţe, cochete, cu zidurile albe, cadrele ferestrelor verzi şi acoperişurile lucitoare, în jurul lor numai flori şi verdeaţă. Mai în fund se zăresc diferite amenajări: scrîncioabe, mici terenuri de sport, o pistă pentru... competiţii de trotinete etc. — Aici e Oraşul Copiilor ! — ne explică translatoarea. Incercînd să număr vilele, am reuşit să ajung pînă la 14, căci maşina gonea în viteză. Totul defila cu repeziciune prin faţa noastră. Trecem prin satul Pancearevo şi cînd cotim la stînga, în faţă apare o privelişte nouă, impresionantă : versantul abrupt al unui munte la poalele căruia curge înspumat rîul Iskran. Drumul pe care mergem acum a fost săpat în piatră, în stînca ce-şi mai întinde din cînd în cînd deasupra noastră o boltă neagră şi colţuroasă. Pe celălalt mal al Iskranului zărim o clădire vastă, cenuşie care este legată de culmea muntelui prin două mari conducte de metal. Clădirea, conductele, se armonizează perfect, prin dimensiunile lor, cu măreţia peisajului. Aceasta este prima centrală alimentată din uriaşul lac de dincolo de pereţii de piatră şi beton armat ai barajului „Stalin“. După cîteva minute numai, apare pe celălalt mal, o altă clădire, care se pierde însă în amploarea tabloului de munţi, păduri şi ape din faţa noastră. Acolo a fost vechea centrală electrică a Sofiei. Decorul devine din ce în ce mai frumos, mai atractiv. Se simte puternic aerul curat (translatoarea noastră spunea : gustos) al înălţimilor. Iskranul cară ia vale potop nestăvilit de ape ce dau peisajului şi mai mult pitoresc. De aceea cetăţenii Sofiei vin cu drag să-şi petreacă o parte din timpul liber în aceste locuri minunate. Urcăm mereu către platoul din vîrful masivului. De după cotitură, se iveşte în faţă poarta monumentală de la intrarea pe fostul şantier al barajului „Stalin“. La început nu mi-a venit a crede cînd am văzut în faţă întinderea nesfîrşită şi lucitoare a apelor stăvilite de baraj. E o adevărată mare la o înălţime de peste 1.000 metri. Cel pufin aşa îţi apare la prima privire. In cristalul ei se oglindesc piscurile munţilor vecini. Cu cîţiva ani în urmă, aci era o regiune liniştită, „uitată de oameni“ (cum ne spune translatoarea). Cele două sate de munte au fost mutate, iar casele lor ar fi trebuit să aibă 72 de metri înălţime pentru a se zări la suprafaţa apei ceva din acoperiş. Lacul are o capacitate de 670.000.000 m. c. de apă, o suprafaţă de 30 km. pătraţi şi o lungime de 18.000 metri. Tot acest potop de ape va folosi ca să fie redate agriculturii 574.000 hectare de pămînt şi să pună în funcţie trei noi centrale electrice cu o capacitate de 57.000 kilowaţi. Luînd cunoştinţă de planurile viitoarelor amenajări, am căutat să-mi imaginez cum vor arăta aceste locuri peste 2-3 ani. Afară de piscurile munţilor în apele uriaşului lac îşi vor scalda siluetele confortabilele vile ale staţiunii de odihnă şi turism ce se vor ridica aici. In jurul vilelor se vor încrucişa alei de trandafiri, în parcuri şi pe terenurile de sport va fi multă animaţie. Pe suprafaţa lucie a lacului vor flota lent aripile albe ale iolelor, iar bărcile cu motor , vaporaşele vor lăsa în urma lor diră înspumate. Şi în timp ce mă gindeam la toate acestea, pe întinderea liniștită a lacului — peste care soarele revărsa toată, strălucirea sa de aur — apăru o iolă, un adevărat sol al viitorului. De pe așezarea zdravănă de piatră și beton a barajului privim revărsarea gălăgioasă* de ape transformate numai în spume, de parcă ar fi pletele bătrînului munte. Apa cade de la o înălţime de 85 metri. Jos, unde se termină amenajările barajului, şuvoaiele se reunesc în albia săpată în stînca munţilor şi pornesc zglobii la vale, spre Sofia. Spectacolul e fascinant. De o parte a barajului întinderea enormă şi liniştită de ape,de partea cealaltă fuioarele repezi şi albe de spume coborînd ca într-o uriaşă cascadă şi potolindu-se apoi pentru a porni liniştite la drum. Rostul adine şi măreţ al acestei privelişti îl găsim înscris pe o placă de lemn : „Rîul Iskrai curge după voia omului“. La plecare, unul din muncitorii ce lucrau la finisarea părţilor laterale ale barajului, pe nume Teodor Iliev, originar din Dimitrovo, îmi spuse: „Peste trei zile pe lac va începe pescuitul. Anul acesta contăm aici pe o producţie de 70 de tone“. La Boroveţ, în vîrf de munte Pornim din nou la drum. Aerul tare de munte, cu miresme de brad, se simte tot mai puternic. Șoseaua pe care mergem e în curs de amenajare. Intr-un an, doi, ea va fi un adevărat bulevard. Cînd întoarcem din nou privirile spre locurile pe unde se întinde lacul, vedem acum coborînd spre baraj cele două rîuri gemene: Iskraml — alb şi negru. După ce privirile abia au putut cuprinde uriaşa întindere de apă, aceste rîuri ne par acum nişte subţiri şuviţe de argint. La 70 de kilometri de Sofia se află renumita localitate Boroveţ. In timpul monarhiei aceste locuri erau vestite prin vînătorile şi ospeţele organizate aci de cei ce huzureau trăind din munca altora. Acum la Boroveţ este una dintre cele mai frumoase staţiuni de odihnă din întreaga ţară. Vile cochete cu ferestre mari şi acoperişuri lucitoare răsar printre brazii groşi şi înalţi. La intrarea în staţiune se află o grădiniţă cu bănci de mesteacăn în jurul unei fîntîni arteziene ce-şi lasă umbrela de ape peste trandafiri, crini şi panseluţe. Am căutat să asemui Borovetul cu vreuna dintre staţiunile de odihnă din ţara noastră, dar nu i-am găsit corespondent. Aceasta, deoarece am întîlnit aci locuri şi privelişti care îmi aminteau şi de Lacul Roşu şi de Predeal şi de Cîmpulung-Molodovenesc, toate înmănunchiate. Noi şi dragi prieteni înadins am lăsat pentru sfîrşitul sumarelor mele însemnări din călătoria făcută în R.P. Bulgaria, cele cîteva cuvinte ce vreau să le scriu despre oamenii pe care i-am întîlnit, cu care am călătorit împreună şi pe care de atunci îi simt atît de aproape de inimă. Mi-a rămas puternic întipărită în minte tenacitatea noilor mei prieteni, sufletul lor deschis şi vorba blîndă. Oameni cumpăniţi, gîndesc ceva mai mult asupra unui lucru, dar atunci cînd se hotărăsc să-l facă nu mai ştiu ce înseamnă greutăţi şi sacrificii. Părerea aceasta s-a precizat după discuţiile purtate cu topitorii de la combinatul metalurgic „Lenin“, după ce l-am urmărit lucrînd pe Ivan Boicev, dăltuior în piatră de la barajul „I. V. Stalin“, după ce ara ascultat toate cele spuse de cei doi tovarăşi din redacţia ziarului „Trud“, cu care am fost împreună tot timpul în frumoasa călătorie făcută în ţara vecină şi prietenă. Şi mai vie mi-a rămas însă în amintire figura lui Vasili Gociarev, muncitor la una din numeroasele fabrici de ţigarete din Plovdiv. L-am întîlnit pe colina — de la marginea oraşului — pe care este construit monumentul ostaşilor sovietici, monument care datorită dimensiunilor sale impunătoare se vede de la 50 kilometri depărtare. Era pe înserat. De acolo de sus priveam împreună oraşul, pavilioanele Tîrgului Internaţional, apele bătrînului fluviu Mariţa. Vasili Gociarev e un om la aproape 60 de ani, dar se ţine zdravăn şi n-are încă părul coliiu „Peste o zi sau două veţi pleca din Bulgaria — ne-a spus el. Veţi duce desigur în inimi multe amintiri frumoase din această ţară. E bine să mai ştiţi încă un lucru şi anume că pămîritul ţării noastre e plămădit cu sîngele a mii de luptători pentru libertate, pentru o viaţă mai bună“. ...Trecînd din nou peste podul ce leagă cele două maluri ale Dunării, mi-am adus aminte de cuvintele lui Gociarev şi în munca paşnică a poporului din ţara vecină şi prietenă am văzut în primul rînd bucuria împlinirii idealurilor pentru care au luptat cei mai buni fii ai săi. FLORIN ŞERBAN Note de drum Şase zile în R.P. Bulgaria 00 Uzina de produse sudice „Karl Marx* — una din marile construcţii ridicate în Bulgaria în anii regimului democrat-popular MUNKA Şedinţele din 29 şi 30 iunie In şedinţa de vineri seara a avut loc alegerea prin vot secret a membrilor Comitetului Central al U.T.M., a membrilor supleanţi ai C.C. al U.T.M. şi a membrilor Comisiei Centrale de revizie. In unanimitate delegaţii la Congres au adoptat Rezoluţia celui de al II-lea Congres al U.T.M. Sîmbătă dimineaţa s-au încheiat lucrările celui de al Il-lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor. Şedinţa de închidere a început la ora 11. întreaga asistentă, în picioare, salută cu aclamaţii puternice intrarea in sala Congresului a tovarăşilor: Gh. Apostol, general de armată Emil Bodnăraş, P. Borilă, N. Ceauşescu, I. Chişinevschi, Chivu Stoica, Miron Constantinescu, Al. Drăghici, Gh. Gheorghiu-Dej, Al. Moghioroş, D. Coliu, L. Răutu, general colonel L. Sălăjan, I. Cozma, J. Fazekaş. In lojile invitaţilor au luat loc membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti. Au participat membrii delegaţiilor de tineret de peste hotare invitaţi la Congres. Şedinţa se deschide sub preşedinţia tov. Trofin Virgil. Se dă citire listei membrilor Comitetului Central al U.T.M., a membrilor supleanţi ai C.C. al U.T.M. şi a membrilor Comisiei centrale de revizie, aleşi de Congres. Participanţii salută cu aplauze îndelungi pe tov. Gh. Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al P.M.R., care, in numele şi din însărcinarea Comitetului Central al P.M.R., salută Congresul. Cuvîntarea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej este subliniată în repetate rînduri cu aplauze şi aclamaţii puternice. Tinerii participanţi la Congres şi-au manifestat cu deosebit entuziasm dragostea şi ataşamentul profund faţă de Partidul Muncitoresc Român, părintele şi îndrumătorul tineretului din patria noastră, întreaga asistentă intonează Internaţionala. Tov Ion Cîrcei dă apoi citire scrisorii Congresului al II-lea al U.T M. către Comitetul Central al P.M.R. Delegaţii la Congres ovaţionează îndelung pentru Partidul Muncitoresc Român. Tov. Virgil Trofin rosteşte apoi cuvîntul de închidere a lucrărilor Congresului. ★ Intr-o atmosferă de mare entuziasm tinerii delegaţi îşi manifestă hotărîrea de a îndeplini sarcinile trasate de partid pentru construirea socialismului în ţara noastră, solidaritatea internaţională cu tineretul întregii lumi în lupta pentru pace şi progres. Cu toţii intonează Imnul Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat. (Agerpres) Şedinţa plenară a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor Membrii Biroului C. C. al U. T. M. Comitetul Central all Uniunii Tineretului Muncitor, ales de cel de al II-lea Congres al U.T.M., sia înPlenara a ales in unanimitate Biroul C.C. al U.T.M. în următoarea componentă: Apostol Maria, Bejan Dumitru, Bîrlea Stefan, Cîrcei Ion, Domocos Gheza, Iliescu Următorii tovarăşi au fost aleşi în unanimitate membri supleanţi ai Biroului: Florea Valenara a ales în unanimitate secretariatul C.C. al U.T.M. Prim secretar al C.C. al U.T.M. fost ales tov. Trofin Virgil. In cursul dimineţii de 30 iunie a avut loc şedinţa de constituire a Comisiei Centrale de Revizie. A trunit în şedinţă plenară în dimineaţa zilei de 30 iunie 1956. Ion, Ionescu Ion, Kopandi Alexandru, Mateescu Cornelia, Muriteanu Eleonora, Olteanu Miron, Petre Gheorghe, Popescu Dumitru, Trofin Virgil, Winter Richard. - sile, Isakov Nevenka, Manciuc Ion,ristache Florea, Spiridon Ana, Vintilă Florea. Ca secretari ai C.C. al U.T.M. au fost aleşi tovarăşii: Cîrcei Ion, Iliescu Ion, Kopandi Alexandru, Mateescu Cornelia, Petre Gheorghe, fost ales ca preşedinte tov. Neagoe Vasile. Membrii supleanţi ai Biroului C. C. al U.T.M. Secretariatul C. C. al U. T. M. Şedinţa Comisiei Centrale de Revizie * Scrisoarea adresată Comitetului Central al P. M. R. de către cel de al Il-lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor In numele utemiştilor, în numele milioanelor de băieţi şi fete — tineri constructori ai socialismului în patria noastră — Congresul al Il-lea al Uniunii Tineretului Muncitor transmite Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român un fierbinte şi entuziast salut uternist. Tineretul patriei noastre datorează poporului nostru, condus de partid, întreaga sa viaţă nouă, perspectivele şi mai luminoase de mîine. De aceea, ne îndreptăm astăzi gîndurile cu nespusă recunoştinţă către făuritorul vieţii noastre libere, Partidul Muncitoresc Român. Conducerea de către partid constituie chezăşia sigură a succeselor Uniunii Tineretului Muncitor, chezăşia creşterii şi întăririi rolului şi influenţei organizaţiei noastre in masele largi aie tinerilor de la oraşe şi sate In cuvântarea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la Congresul nostru, rostită în numele şi din însărcinarea C.C. al P.M.R., noi vedem un nou şi preţios ajutor, un puternic îndemn pentru îmbunătăţirea întregii noastre activităţi. La al Il-lea Congres al său, Uniunea Tineretului Muncitor se prezintă mai strîns unită ca oricînd în jurul Partidului Muncitoresc Român. Tînăra noastră generaţie, crescută de partid, a îmbrăţişat cu entuziasm hotărîrile celui de al Il-lea Congres al P.M.R. încredinţăm partidul că tineretul îşi va închina toate forţele sale luptei poporului nostru pentru înfăptuirea celui de al II-lea plan cincinal, pentru creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, ridicarea activităţii gospodăreşti a întreprinderilor. Vom intensifica munca în sprijinul ridicării nivelului de calificare profesională a tineretului şi al însuşirii tehnicii înaintate, vom da mai mult sprijin învăţămîntului tehnic, profesional, întăririi disciplinei în muncă, unei tot mai largi manifestări a iniţiativei creatoare a tinerilor. Asigurăm partidul că vom da un avînt şi mai larg muncii tineretului pe şantierele celui de al II-lea plan cincinal, dovedind, odată mai mult, patriotismul fierbinte de care este însufleţit tineretul. Nu vom cunoaşte răgaz în munca de convingere a tineretului de la sate asupra superiorităţii agriculturii mari socialiste. Vom munci cu mai multă stăruinţă pentru obţinerea de recolte bogate, pentru sporirea producţiei vegetale şi animale. Uniunea Tineretului Muncitor va acorda şi mai mare atenţie educării comuniste a tineretului, înarmării lui cu bazele învăţăturii marxist-leniniste, creşterii unui tineret puternic, sănătos, plin de voioşie, a unui tineret insufleţit de un înalt patriotism, de dragoste de muncă, hotărît să înfrunte cu curaj greutăţile, devotat partidului şi poporului, cauzei măreţe a socialismului. Uniunea Tineretului Muncitor va munci cu toată hotărîrea pentru a-şi îndeplini sarcinile ce-i revin din Hotărîrea Biroului Politic al C C. al P.M.R cu privire la unele măsuri pentru îmbunătăţirea muncii politico-educative în rîndul studenţilor. Vom lupta pentru a îmbunătăţi simţitor munca Uniunii Tineretului Muncitor în rîndul elevilor. Organizaţia noastră va îndruma cu mai multă pricepere organizaţia de pionieri, îndeplinindu-şi cu cinste sarcinile date de partid. Punînd la baza activităţii sale Statutul, adoptat de Congres, U.T.M. îşi va îmbunătăţi metodele sale de muncă pentru întărirea necontenită a legăturilor cu masele largi ale tineretului, pentru continua creştere a rîndurilor Uniunii Tineretului Muncitor. Vom folosi metode şi forme de muncă mai atrăgătoare, specifice tineretului, corespunzătoare cerinţelor sale. Pentru fiecare utemist, pentru fiecare tînăr nu există cinste mai înaltă, cel mai nobil decit acela de a deveni membru al partidului clasei muncitoare. Uniunea Tineretului Muncitor se angajează să educe mii şi mii de utemişti demni să intre în rîndurile glorioase ale Partidului Muncitoresc Român. Animaţi de ideile atotbiruitoare ale internaţionalismului, vom consolida şi mai mult prietenia frăţească şi de nezdruncinat cu gloriosul tineret sovietic, cu tineretul Chinei Populare şi al celorlalte ţări socialiste, cu tineretul iubitor de pace din întreaga lume. Cauza partidului clasei muncitoare, cuvîntul partidului, sînt pentru noi mai presus de orice. Congresul nostru asigură Comitetul Central a! Partidului Muncitoresc Român că Uniunea Tineretului Muncitor îşi va îndeplini sarcinile date de partid. Toate forţele noastre le vom închina luptei pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al Il-lea al Partidului Muncitoresc Romín, pentru realizarea celui de al il-lea plan cincinal. Trăiască Partidul Muncitoresc Romín, conducătorul şi îndrumătorul poporului nostru muncitor în lupta pentru construirea socialismului, educatorul şi părintele tineretului ! Trăiască scumpa noastră patrie, Republica Populară Romina ! pag- Recepţie cu prilejul încheierii lucrărilor celui de al II-lea Congres al U.T.M. Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor a oferit sîmbătă seara cu prilejul încheierii lucrărilor celui de al II-lea Congres al U.T.M o recepţie la restaurantul nr. 1 din Parcul de Cultură şi Odihnă. La recepţie au luat parte tovarăşii: Gh. Gheorghiu-Dej, I. Chişinevschi, Gh. Apostol, N. Ceauşescu, J. Fazekaş, I. Cozma, Florian Dănălache, prim secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., Virgil Trofim, prim secretar al C.C. al U.T.M., Bruno Bernini, preşedintele F.M.T.D., membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, membri ai Biroului C.C. al U.T.M. şi ai C.C. al U.T.M., delegaţiile de tineret de peste hotare invitate să participe la Congres, delegaţi şi invitaţi la Congres, tineri şi tinere din Capitală. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărășească. (Agerpres). Primirea delegaţiei agricole sovietice la Consiliul de Miniştri Sîmbătă la amiază membrii delegaţiei agricole sovietice, condusă de F. S. Koval, ministrul Agriculturii al R.S.S. Moldoveneşti, care ne vizitează ţara la invitaţia Ministerului Agriculturii şi a Consiliului General A.R.L.U.S., au fost primiţi la Consiliul de Miniştri de tovarăşul Al. Moghioroş, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Au fost de faţă tovarăşii: Al. Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Marin Stancu, ministrul Agriculturii, Bucur Şchiopu, ministrul Gospodăriilor Agricole de Stat, I. Moraru, secretar adjunct al Consiliului General A.R.L.U.S. La convorbire a asistat I.I. Horoşilov, consilier al Ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti. Membrii delegaţiei agricole sovietice au împărtăşit impresiile culese în timpul vizitelor făcute în unităţi agricole socialiste, staţiuni experimentale, institute de cercetări etc. din ţara noastră şi au mulţumit pentru primirea călduroasă care li s-a făcut de oamenii muncii din agricultură. Tovarăşul Al. Moghioroş a vorbit despre unele aspecte ale dezvoltării agriculturii noastre şi a subliniat importanţa schimbului de experienţă făcut cu membrii delegaţiei sovietice, mulţumindu-le pentru contribuţia adusă la îmbogăţirea cunoştinţelor lucrătorilor din agricultura ţării noastre. (Agerpres)