Munca, iulie 1956 (Anul 12, nr. 2704-2729)

1956-07-01 / nr. 2704

Duminică 1 iulie 1966 — nr. 2704 ÎNCHEIEREA lucrărilor celui DE AL ll-LEA congres al u. t. m. Cuvîntarea tov. Gh la cel de al Il-lea Congres al U. 71 M. (Urmare din pag. t­a)­sească tractoarele, combinele şi cele­lalte maşini agricole. _ Organizaţiile U.T.M. sunt chemate să aducă o importantă contribuţie la îmbunătăţirea activităţii S.M.T.-urilor şi gospodăriilor agricole de stat, la creşterea rentabilităţii gospodăriilor agricole de stat, la perfecţionarea­­ca­lificării tractoriştilor şi educarea mun­citorilor din aceste unităţi în spiritul unei înalte responsabilităţi pentru munca încredinţată. Una din principalele preocupări ale partidului este creşterea unui ti­neret cult, bine instruit. In înfăptui­rea acestei sarcini, partidul se spri­jină pe organizaţiile U.T.M. din şcoli şi institutele de învăţămînt superior Partidul cheamă organizaţiile U.T.M. din şcoli să desfăşoare o intensă mun­că politico-educativă în rîndul elevi­lor în vederea obţinerii unor rezul­tate din ce în ce mai bune la învăţă­tură, pentru a-i ajuta în dobîndirea unei înţelegeri ştiinţifice a lumii şi a vieţii, îin lărgirea orizontului lor cul­tural. Este necesar să se acorde o mai mare atenţie educării cetăţeneşti a e­­levilor, combaterii manifestărilor de indisciplină, a lipsei de respect faţă de profesori şi părinţi, faţă de oamenii muncii, pentru o comportare demnă în şcoală şi în viaţa de toate zilele. Cultivarea dragostei tineretului pentru munca productivă, a grijii faţă de a­­vutul obştesc, sunt sarcini de bază ale organizaţiilor de U.T.M. din şcoli. A da patriei tot mai mulţi tineri ho­­tărîţi să-şi consacre forţele, entuzias­mul măreţei opere de construcţie eco­nomică şi culturală, însufleţiţi de do­rinţa fierbinte de a munci cît mai bine spre folosul lor şi al societăţii, este un titlu de onoare pentru toate organizaţiile U.T.M. din şcoli. O misiune nobilă în educarea tine­rei generaţii revine profesorilor şi în­văţătorilor. Putem spune cu mîndrie că majoritatea corpului didactic mun­ceşte cu patriotism şi abnegaţie în în­deplinirea sarcinilor sale de cinste. Este necesară o grijă permanentă pentru îmbunătăţirea muncii didactice şi educative în şcoală. Formalismul în munca didactică, nepăsarea faţă de educarea elevilor sunt trăsături stră­ine şcolii noastre, care trebuie combă­tute cu hotărîre. Sarcini mari revin în această pri­vinţă Ministerului Invăţămîntului. O lipsă serioasă a ministerului constă în faptul că multe manuale pentru în­­văţămîntul elementar au încă un ni­vel scăzut. Ruptura de viaţă a ma­nualelor destinate elevilor de la sate se manifestă prin atenţia cu totul in­suficientă acordată predării ştiinţelor naturii şi agrotehnicii. Tineretul nostru trebuie să capete manuale care să corespundă cît mai bine sarcinilor formării de cadre ti­nere necesare tuturor ramurilor eco­nomiei şi culturii. Îmbunătăţirea muncii politico-edu­cative în rîndul elevilor este strîns legată de ridicarea la un nivel mai înalt a activităţii organizaţiilor de pionieri. Partidul a încredinţat Uniu­nii Tineretului Muncitor sarcina de onoare şi de mare răspundere de a îndruma activitatea organizaţiilor pioniereşti. Organizaţiile U.T.M. sunt chemate să se ocupe continuu, cu drag şi pricepere, de îndrumarea uni­tăţilor şi detaşamentelor de pionieri, orientînd munca acestora spre înde­plinirea sarcinilor lor principale: e­­ducarea tuturor pionierilor şi şcolari­lor în spiritul dragostei faţă de în­văţătură şi activitatea practică. Luptînd pentru înlăturarea şablo­nului, a metodelor şi­ formelor de muncă greoaie, plictisitoare, organi­zaţiile U.T.M. trebuie să stimuleze a­­firmarea puternică a iniţiativei pio­niereşti, să ajute la dezvoltarea ex­perienţei înaintate a unor organizaţii pioniereşti fruntaşe, să acorde o mai mare atenţie promovării unor metode atractive cu un conţinut bogat, adec­ărarate şi civil anulir Recenta hotarre a Biroului Politic al C.C al P.M.R. cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a muncii po­litico-educative în rîndul studenţilor este o mărturie vie a grijii perma­nente pe care partidul o poartă ti­neretului studios. Noi sîntem ferm convinşi că organizaţiile U.T.M., în­­drumînd cu competenţă asociaţiile studenţeşti, vor reuşi să ridice activi­tatea în rîndul studenţilor la un ni­vel superior. Organizaţiile U.T.M trebuie să se preocupe în mod deo­sebit de lărgirea orizontului cultural al studenţilor, de propagarea în rîndul studenţilor a concepţiei materialiste despre lume, de combaterea teoriilor idealiste, retrograde şi altor mani­festări ale ideologiei burgheze. Educat­­in spiritul pasiunii pentru cucerirea ştiinţei, al cinstei şi devo­tamentului faţă de partid şi popor, faţă de cauza construirii socialismu­lui, studentul va privi cu dragoste profesiunea aleasă, va fi însetat de a munci în fabrici, uzine, în mine, pe ogoare, spre a pune în practică cu­noştinţele dobîndite. Trebuie să lă­murim pe fiecare tînăr cît de dăună­tor propriilor sale interese de dez­voltare este să-şi irosească în hîr­­ţoage şi dosare prăfuite cunoştinţele dobîndite în ani îndelungaţi de stu­diu. Să-i ajutăm pe aceşti tineri să înţeleagă că statul democrat-popular, poporul i-au ajutat să devină oameni culţi, luminaţi, şi că după termina­rea şcolii ei trebuie să-şi facă dato­ria faţă de popor, prin munca har­nică pe teren, nu în locşoare călduţe din birouri. Legea supremă a activităţii parti­dului este ridicarea neîntreruptă a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. Tineretul patriei noastre se bucură în această direc­ţie de o atenţie deosebită din partea partidului. Cu toate greutăţile pe care le mai avem de înlăturat, oricine vede azi limpede că nicicînd tinere­tul nu a fost înconjurat cu atîta grijă, nicicînd tineretului nu i s-au creat astfel de condiţii de muncă, învăţătură şi viaţă ca în anii regi­mului de democraţie populară. Uniunii Tineretului Muncitor îi revin sarcini deosebit de importante în legătură cu îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale tineretului. Ea trebuie să urmă­rească în permanenţă ca toate fon­­durile puse la dispoziţia tineretului să fie în mod just folosite, ca tine­retului din uzine, fabrici, şantiere, S.M.T.-uri, gospodării agricole de stat să i se asigure condiţii tot mai bune de muncă, de hrană, cazare, odihnă. Sarcini de onoare revin tinerilor ostaşi şi ofiţeri. Armata noastră populară, pavăză a cuceririlor revo­luţionare ale poporului, scut al inde­pendenţei naţionale, este o şcoala a bărbăţiei, a patriotismului socialist. Datoria tinerilor ostaşi şi ofiţeri, a­­părători ai intereselor patriei şi po­porului nostru iubitor de pace, este de a-şi ridica necontenit pregătirea de luptă şi nivelul cunoştinţelor politice. Uniunea Tineretului Muncitor ajută partidul în educarea comunistă a tine­rei generaţii. Făcînd cunoscută tinere­tului istoria luptelor poporului nostru şi ale clasei muncitoare pentru o viaţă mai bună, pentru libertate şi indepen­denţă naţională, lupta eroică a comu­niştilor şi uteciştilor, ţelurile înalte ale luptei partidului — Uniunea Tine­retului Muncitor educă tineretul în spiritul dragostei neţărmurite faţă de patrie şi popor, faţă de partid, al con­vingerii nezdruncinate în capacitatea poporului de a birui sub conducerea partidului orice piedici şi greutăţi în drumul spre victoria deplină a cauzei socialismului. Sentimentele de patrio­tism socialist, mîndria pentru marile cuceriri revoluţionare obţinute de po­porul nostru sub steagul partidului însufleţesc tineretul­­nostru în a lupta pentru noi fapte măreţe în făurirea vieţii noi. Activitatea şi comportarea tineretului nostru trebuie să fie călăuzite după principiile moralei comuniste. Este ne­cesar să fie folosite toate mijloacele de educare pentru a sădi în rîndu­rile tinerilor calităţile înalte ale omu­lui nou, luptător pentru socialism, cinstea şi sinceritatea, curajul şi spi­ritul de sacrificiu pentru apărarea pa­triei şi a cuceririlor revoluţionare ale poporului, capacitatea de a pune întot­deauna, mai presus de orice, interese­­­le generale. Trebuie cultivate respectul faţă de vîrstnici, dragostea faţă de familie, atitudinea tovărăşească O deosebită însemnătate are înar­marea tineretului cu cunoştinţe ştiin­ţifice şi combaterea influenţei dăună­toare a misticismului, a superstiţiilor şi prejudecăţilor­ Tineretului, constructor al societăţii noi, îi este străin naţionalismul şi so­­vinismul, frăţia şi colaborarea priete­nească între tineri, indiferent de apar­tenenţa lor naţională, sentimentele in­ternaţionaliste de dragoste şi­ priete­nie faţă de Uniunea Sovietică, con­­structoarea comunismului, faţă de ţă­rile care construiesc socialismul, soli­daritatea cu lupta tineretului din lumea întreagă, astfel de trăsături trebuie să caracterizeze întregul nostru tineret. In felul acesta tineretul din patria noastră va da o contribuţie mai pu­ternică la lupta dusă de întregul popor pentru apărarea păcii. In ţara noastră trăiesc în prietenie şi colaborare frăţească tinerii romîni şi tinerii maghiari, germani, sîrbi, evrei, ucraineni; totodată nu avem dreptul să uităm că elementele duşmănoase fac tot ce le stă în putinţă spre a aţîţa naţionalismul, atît în rîndurile tinerilor români cît şi ai celor din rîn­durile minorităţilor naţionale. Lămuri­rea neobosită a temeiurilor­ politicii naţionale leniniste a partidului şi gu­vernului nostru, educarea perseverentă a tineretului în spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului pro­letar vor întări unitatea de luptă a ti­nerilor, fără deosebire de naţionalitate, sub steagul partidului. îmbunătăţirea educaţiei politice şi morale a tineretului depinde de aten­ţia acordată de organizaţiile U.T.M- folosirii timpului liber al tineretului­ Tineretul este menit să fie sufletul ac­tivităţii vii, mobilizatoare a cluburilor şi căminelor culturale, a echipelor ar­tistice, a activităţii sportive. Tovarăşi, Sarcinile mari care stau în faţa U­­niunii Tineretului Muncitor cer ridi­carea la un nivel mai înalt a întregii activităţi a organizaţiilor U.T.M., desfăşurarea unei munci vii, tinereşti, şi totodată plină de conţinut, lichida­rea tendinţelor de birocratism şi for­malism înrădăcinate în munca multor organizaţii U.T.M. întărirea rânduri­lor U.T.M cu cei mai buni tineri muncitori, ţărani muncitori, elevi, stu­denţi, intelectuali, promovarea consec­ventă a principiului democraţiei inter­ne şi a conducerii colective, dezvolta­rea criticii şi autocriticii, întărirea legăturilor cu masele de tineret, stu­dierea şi extinderea experienţei orga­nizaţiilor U.T.M- fruntaşe, îmbunătă­ţirea muncii de educare marxist-leni­­nistă a utemiştilor, intensificarea muncii politice de masă — sunt mij­loace de bază pentru întărirea acti­vităţii de organizaţie. Este necesară realizarea unei cotituri în munca de educare, selecţionare şi promovare a cadrelor. Activiştii U.T.M. să se bucu­re prin cunoştinţele, pregătirea şi în­treaga lor conduită de preţuire şi au­toritate politico-morală în rîndurile tineretului. Urmărind îndeaproape realizarea a­­cestor obiective, organizaţiile U.TM. vor intensifica activitatea membrilor lor, îşi vor întări capacitatea lor de luptă şi îşi vor extinde influenţa a­supra celor mai largi mase de tineret, vor căli şi creşte cadre de utemişti, devotate trup şi suflet partidului, care prin activitatea lor practică şi calită­ţile lor politice să fie demni de a purta titlul de membru al Partidului­­ Muncitoresc Român. Izvorul forţei organizaţiilor de U.TM. constă în conducerea lor de către partid. Organizaţiile de partid, conştiente de sarcinile importante care stau în faţa organizaţiei revolu­ţionare a tineretului, vor ridica la un nivel mai­ înalt conducerea, îndruma­rea şi controlul organizaţiilor U.T.M. Numai sprijinite activ şi îndeaproape de organizaţiile de partid, organizaţii­le de U.T.M vor reuşi să devină cu adevărat un ajutor al partidului în mobilizarea tineretului alături de în­tregul popor muncitor la lupta pentru întărirea regimului democrat-popula­şi construirea socialismului. Tovarăşi, Cel de al doilea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor a chemat pe u­­temişti să păşească în primele rînduri ale tineretului în lupta pentru­ con­struirea socialismului în ţara noastră, pentru înflorirea patriei, ridicarea ni­velului de trai al poporului şi apăra­rea păcii. C-C. al P.M.R­ este convins că Uniunea Tineretului Muncitor, în­dreptăţind încrederea partidului, îşi va îndeplini în tot mai mare măsură sarcinile nobile de ajutor devotat al partidului în creşterea unui tineret harnic, viguros, luptător curajos şi neobosit pentru înflorirea păcii, nă­dejdea şi viitorul patriei. Luptînd pentru întărirea şi înflorirea patriei, pentru construirea socialismu­lui în ţara noastră, dezvoltînd legă­turile de prietenie şi colaborare fră­ţească cu tineretul din U.R.S.S., din celelalte ţări socialiste şi cu tineretul democrat din întreaga lume, tinerii din Republica Populară Romînă îşi vor aduce şi de acum înainte contri­buţia la întărirea păcii în lume Partidul nostru deschide în faţa ti-­­neretului perspectiva măreaţă a unui viitor de bunăstare, fericire şi lumină, înainte, sub conducerea partidului, spre noi succese în creşterea a zeci şi sute de detaşamente de tineri luptă­tori entuziaşti pe frontul construcţiei socialiste şi al apărării păcii! Trăiască Uniunea Tineretului Mun­citor ! Trăiască harnicul și entuziastul no­stru tineret! Trăiască scumpa noastră patrie, Re­publica Populară Romînă ! * Cuvîntarea a fost subliniată în re­petate rînduri de puternice aplauze. Am părăsit Sofia cu mult regret, da­torită faptului că timpul nu ne-a per­mis să vizităm tot ceea ce am fi dorit. Ne aflam în primele zile ale lunii iu­nie şi soarele ardea puternic, încingînd asfaltul şi adunînd lumea în faţa chioşcurilor cu răcoritoare. Din Sofia am plecat spre barajul „Stalin“ „Rîul Iskran curge după voia omului“ Maşina porneşte pe o şosea asfaltată care urcă şi coboară pe costişele unor dealuri înverzite. După vreo 20 de minute de drum pe partea dreaptă a şoselei apar nişte vile micuţe, co­chete, cu zidurile albe, cadrele fe­restrelor verzi şi acoperişurile luci­toare, în jurul lor numai flori şi verdeaţă. Mai în fund se zăresc di­ferite amenajări: scrînci­oabe, mici terenuri de sport, o pistă pentru... competiţii de trotinete etc. — Aici e Oraşul Copiilor ! — ne ex­plică translatoarea. Incercînd să număr vilele, am reu­şit să ajung pînă la 14, căci maşi­na gonea în viteză. Totul defila cu repeziciune prin faţa noastră. Tre­cem prin satul Pancearevo şi cînd cotim la stînga, în faţă apare o pri­velişte nouă, impresionantă : versan­tul abrupt al unui munte la poalele căruia curge înspumat rîul Iskran. Drumul pe care mergem acum a fost săpat în piatră, în stînca ce-şi mai întinde din cînd în cînd deasupra noastră o boltă neagră şi colţuroasă. Pe celălalt mal al Iskranului zărim o clădire vastă, cenuşie care este le­gată de culmea muntelui prin două mari conducte de metal. Clădirea, conductele, se armonizează perfect, prin dimensiunile lor, cu măreţia peisajului. Aceasta este prima cen­trală alimentată din uriaşul lac de dincolo de pereţii de piatră şi beton armat ai barajului „Stalin“. După cîteva minute numai, apare pe celă­lalt mal, o altă clădire, care se pierde însă în amploarea tabloului de munţi, păduri şi ape din faţa noas­tră. Acolo a fost vechea centrală e­­lectrică a Sofiei. Decorul devine din ce în ce mai fru­mos, mai atractiv. Se simte puternic aerul curat (translatoarea noastră spu­nea : gustos) al înălţimilor. Iskranul cară ia vale potop nestăvilit de ape ce dau peisajului şi mai mult pitoresc. De aceea cetăţenii Sofiei vin cu drag să-şi petreacă o parte din timpul li­ber în aceste locuri minunate. Urcăm mereu către platoul din vîr­­ful masivului. De după cotitură, se iveşte în faţă poarta monumentală de la intrarea pe fostul şantier al baraju­lui „Stalin“. La început nu mi-a venit a crede cînd am văzut în faţă întin­derea nesfîrşită şi lucitoare a apelor stăvilite de baraj. E o adevărată mare la o înălţime de peste 1.000 metri. Cel pufin aşa îţi apare la prima pri­vire. In cristalul ei se oglindesc piscurile munţilor vecini. Cu cîţiva ani în urmă, aci era o regiune liniş­tită, „uitată de oameni“ (cum ne spune translatoarea). Cele două sate de munte au fost mutate, iar casele lor ar fi trebuit să aibă 72 de metri înălţime pentru a se zări la supra­faţa apei ceva din acoperiş. Lacul are o capacitate de 670.000.000 m. c. de apă, o suprafaţă de 30 km. pă­traţi şi o lungime de 18.000 metri. Tot acest potop de ape va folosi ca să fie redate agriculturii 574.000 hec­tare de pămînt şi să pună în funcţie trei noi centrale electrice cu o capaci­tate de 57.000 kilowaţi. Luînd cunoştinţă de planurile viitoa­relor amenajări, am căutat să-mi ima­ginez cum vor arăta aceste locuri peste 2-3 ani. Afară de­ piscurile munţilor în apele uriaşului lac îşi vor scalda siluetele confortabilele vile ale sta­ţiunii de odihnă şi turism ce se vor ridica aici. In jurul vilelor se vor încrucişa alei de trandafiri, în parcuri şi pe terenurile de sport va fi multă animaţie. Pe suprafaţa lucie a lacului vor flota lent aripile albe ale iolelor, iar bărcile cu motor , vaporaşele vor lăsa în urma lor diră înspumate. Şi în timp ce mă gin­­deam la toate acestea, pe întinderea liniștită a lacului — peste care soarele revărsa toată, strălucirea sa de aur — apăru o iolă, un adevărat sol al vii­torului. De pe așezarea zdravănă de piatră și beton a barajului privim revărsarea gălăgioasă* de ape transformate nu­mai în spume, de parcă ar fi ple­tele bătrînului munte. Apa cade de la o înălţime de 85 metri. Jos, unde se termină amenajările barajului, şuvoaiele se reunesc în albia săpată în stînca munţilor şi pornesc zglo­bii la vale, spre Sofia. Spectacolul e fascinant. De o parte a barajului întinderea enormă şi liniş­tită de ape,­­de partea cealaltă fuioa­­rele repezi şi albe de­ spume cobo­rînd ca într-o uriaşă cascadă şi poto­­lindu-se apoi pentru a porni liniştite la drum. Rostul adine şi măreţ al aces­tei privelişti îl găsim înscris pe o placă de lemn : „Rîul Iskrai­ curge după voia omului“. La plecare, unul din muncitorii ce lucrau la finisarea părţilor laterale ale barajului, pe nume Teodor Iliev, ori­ginar din Dimitrovo, îmi spuse: „Peste trei zile pe lac va începe pescuitul. Anul acesta contăm aici pe o pro­ducţie de 70 de tone“. La Boroveţ, în vîrf de munte Pornim din nou la drum. Aerul tare de munte, cu miresme de brad, se simte tot mai puternic. Șoseaua pe care mergem e în curs de amenajare. Intr-un an, doi, ea va fi un adevărat bulevard. Cînd întoarcem din nou privirile spre locurile pe unde se întinde lacul, vedem acum coborînd spre baraj cele două rîuri gemene: Iskraml — alb şi negru. După ce privirile abia au putut cuprinde uriaşa întindere de apă, aceste rîuri ne par acum nişte subţiri şuviţe de argint. La 70 de kilometri de Sofia se află renumita localitate Boroveţ. In timpul monarhiei aceste locuri erau ves­tite prin vînătorile şi ospeţele organi­zate aci de cei ce huzureau trăind din munca altora. Acum la Boroveţ este una dintre cele mai frumoase staţiuni de odihnă din întreaga ţară. Vile cochete cu ferestre mari şi aco­perişuri lucitoare răsar printre brazii groşi şi înalţi. La intrarea în staţiune se află o grădiniţă cu bănci de mesteacăn în jurul u­­nei fîntîni arteziene ce-şi lasă umbre­la de ape peste trandafiri, crini şi pan­­seluţe. Am căutat să asemui Borovetul cu vreuna dintre staţiunile de odihnă din ţara noastră, dar nu i-am găsit corespondent. Aceasta, deoarece am întîlnit aci locuri şi privelişti care îmi aminteau şi de Lacul Roşu şi de Pre­deal şi de Cîmpulung-Molodovenesc, toate înmănunchiate. Noi şi dragi prieteni înadins am lăsat pentru sfîrşitul sumarelor mele însemnări din călătoria făcută în R.P. Bulgaria, cele cîteva cuvinte ce vreau să le scriu despre oamenii pe care i-am întîlnit, cu care am călătorit împreună şi pe care de atunci îi simt atît de aproape de ini­mă. Mi-a rămas puternic întipărită în minte tenacitatea noilor mei prie­teni, sufletul lor deschis şi vorba blîndă. Oameni cumpăniţi, gîndesc ceva mai mult asupra unui lucru, dar atunci cînd se hotărăsc să-l facă nu mai ştiu ce înseamnă greutăţi şi sacrificii. Părerea aceasta s-a precizat după discuţiile purtate cu topitorii de la com­binatul metalurgic „Lenin“, după ce l-am urmărit lucrînd pe Ivan Boicev, dăltuior în piatră de la barajul „I. V. Stalin“, după ce ara ascultat toate cele spuse de cei doi tovarăşi din redac­ţia ziarului „Trud“, cu care am fost împreună tot timpul în frumoasa călătorie făcută în ţara vecină şi prietenă. Şi mai vie mi-a rămas însă în a­­mintire figura lui Vasili Gociarev, muncitor la una din numeroasele fa­brici de ţigarete din Plovdiv. L-am întîlnit pe colina — de la marginea oraşului — pe care este construit monumentul ostaşilor sovietici, mo­nument care datorită dimensiunilor sale impunătoare se vede de la 50 kilometri depărtare. Era pe înserat. De acolo de sus pri­veam împreună oraşul, pavilioanele Tîrgului Internaţional, apele bătrînu­­lui fluviu Mariţa. Vasili Gociarev e un om la aproape 60 de ani, dar se ţine zdravăn şi n-are încă părul coli­iu „Peste o zi sau două veţi pleca din Bulgaria — ne-a spus el. Veţi duce desigur în inimi multe amintiri fru­moase din această ţară. E bine să mai ştiţi încă un lucru şi anume că pămîri­­tul ţării noastre e plămădit cu sîngele a mii de luptători pentru libertate, pentru o viaţă mai bună“. ...Trecînd din nou peste podul ce leagă cele două maluri ale Dunării, mi-am adus aminte de cuvintele lui Gociarev şi în munca paşnică a po­porului din ţara vecină şi prietenă am văzut în primul rînd bucuria împli­nirii idealurilor pentru care au luptat cei mai buni fii ai săi. FLORIN ŞERBAN Note de drum Şase zile în R.P. Bulgaria 00 Uzina de produse sudice „Karl Marx* — una din marile con­strucţii ridicate în Bulgaria în anii regimului democrat-popular MUNKA Şedinţele din 29 şi 30 iunie In şedinţa de vineri seara a avut loc alegerea prin vot secret a mem­­brilor Comitetului Central al U.T.M., a membrilor supleanţi ai C.C. al U.T.M. şi a membrilor Comisiei Centrale de revizie. In unanimitate delegaţii la Congres au adoptat Rezoluţia celui de al II-lea Congres al U.T.M. Sîmbătă dimineaţa s-au încheiat lu­crările celui de al Il-lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor. Şedinţa de închidere a început la ora 11. întreaga asistentă, în picioare, salu­tă cu aclamaţii puternice intrarea in sala Congresului a tovarăşilor: Gh. Apostol, general de armată Emil Bod­­năraş, P. Borilă, N. Ceauşescu, I. Chi­­şinevschi, Chivu Stoica, Miron Cons­­tantinescu, Al. Drăghici, Gh. Gheor­ghiu-Dej, Al. Moghioroş, D. Coliu, L. Răutu, general colonel L. Sălăjan, I. Cozma, J. Fazekaş. In lojile invitaţilor au luat loc membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti. Au participat membrii delegaţiilor de tineret de peste hotare invitaţi la Congres. Şedinţa se deschide sub preşedinţia tov. Trofin Virgil. Se dă citire listei membrilor Comi­tetului Central al U.T.M., a membrilor supleanţi ai C.C. al U.T.M. şi a mem­brilor Comisiei centrale de revizie, a­­leşi de Congres. Participanţii salută cu aplauze în­delungi pe tov. Gh. Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al P.M.R., care, in numele şi din însărcinarea Comite­tului Central al P.M.R., salută Con­gresul. Cuvîntarea tovarăşului Gh. Gheor­ghiu-Dej este subliniată în repetate rînduri cu aplauze şi aclamaţii puter­nice. Tinerii participanţi la Congres şi-au manifestat cu deosebit entuzi­asm dragostea şi ataşamentul profund faţă de Partidul Muncitoresc Ro­mân, părintele şi îndrumătorul tinere­tului din patria noastră, întreaga asistentă intonează Inter­naţionala. Tov Ion Cîrcei dă apoi citire scri­sorii Congresului al II-lea al U.T M. către Comitetul Central al P.M.R. Delegaţii la Congres ovaţionează îndelung pentru Partidul Muncitoresc Român. Tov. Virgil Trofin rosteşte apoi cu­vîntul de închidere a lucrărilor Con­gresului. ★ Intr-o atmosferă de mare entuziasm tinerii delegaţi îşi manifestă hotărîrea de a îndeplini sarcinile trasate de partid pentru construirea socialismu­lui în ţara noastră, solidaritatea inter­naţională cu tineretul întregii lumi în lupta pentru pace şi progres. Cu toţii intonează Imnul Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat. (Agerpres) Şedinţa plenară a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor Membrii Biroului C. C. al U. T. M. Comitetul Central all Uniunii Ti­­neretul­ui Muncitor, ales de cel de al II-lea Congres al U.T.M., sia în­Plenara a ales in unanimitate Biroul C.C. al U.T.M. în următoa­rea componentă: Apostol Maria, Bejan Dumitru, Bîrlea Stefan, Cîr­cei Ion, Domocos Gheza, Iliescu Următorii tovarăşi au fost a­­leşi în unanimitate membri su­pleanţi ai Biroului: Florea Va­­lenara a ales în unanimitate secretariatul C.C. al U.T.M. Prim secretar al C.C. al U.T.M. fost ales tov. Trofin Virgil. In cursul dimineţii de 30 iunie a avut loc şedinţa de constituire a Comisiei Centrale de Revizie. A trunit în­ şedinţă plenară în dimi­neaţa zilei de 30 iunie 1956. Ion, Ionescu Ion, Kopandi Alexan­dru, Mateescu Cornelia, Muriteanu Eleonora, Olteanu Miron, Petre Gheorghe, Popescu Dumitru, Tro­fin Virgil, Winter Richard. - sile, Isakov Nevenka, Manciuc Ion,­­­ristache Florea, Spiridon Ana, Vin­­­tilă Florea. Ca secretari ai C.C. al U.T.M. au fost aleşi tovarăşii: Cîrcei Ion, Iliescu Ion, Kopandi Alexandru, Mateescu Cornelia, Pe­tre Gheorghe, fost ales ca preşedinte tov. Neagoe Vasile. Membrii supleanţi ai Biroului C. C. al U.T.M. Secretariatul C. C. al U. T. M. Şedinţa Comisiei Centrale de Revizie * Scrisoarea adresată Comitetului Central al P. M. R. de către cel de al Il-lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor In numele utemiştilor, în numele milioanelor de băieţi şi fete — tineri constructori ai socialismului în patria noastră — Congresul al Il-lea al Uniunii Tineretului Muncitor transmite Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român un fierbinte şi entuziast salut uternist. Tineretul patriei noastre datorează poporului nostru, condus de partid, întreaga sa viaţă nouă, perspectivele şi mai luminoase de mîine. De aceea, ne îndreptăm astăzi gîndurile cu nespusă recunoştinţă către făuritorul vieţii noastre libere, Partidul Muncitoresc Român. Conducerea de către partid constituie chezăşia sigură a succeselor Uniunii Tineretului Muncitor, chezăşia creş­terii şi întăririi rolului şi influenţei organizaţiei noastre in masele largi aie tinerilor de la oraşe şi sate In cu­vântarea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la Congresul nostru, rostită în numele şi din însărcinarea C.C. al P.M.R., noi vedem un nou şi preţios ajutor, un puternic îndemn pentru îmbunătăţirea întregii noastre activităţi. La al Il-lea Congres al său, Uniunea Tineretului Mun­citor se prezintă mai strîns unită ca oricînd în jurul Partidului Muncitoresc Român. Tînăra noastră generaţie, crescută de partid, a îmbră­ţişat cu entuziasm hotărîrile celui de al Il-lea Congres al P.M.R. încredinţăm partidul că tineretul îşi va închi­na toate forţele sale luptei poporului nostru pentru în­făptuirea celui de al II-lea plan cincinal, pentru creşte­rea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, ridicarea activităţii gospodăreşti a întreprinderilor. Vom intensifica munca în sprijinul ridicării nivelului de calificare profesională a tineretului şi al însuşirii teh­nicii înaintate, vom da mai mult sprijin învăţămîntului tehnic, profesional, întăririi disciplinei în muncă, unei tot mai largi manifestări a iniţiativei creatoare a tine­rilor. Asigurăm partidul că vom da un avînt şi mai larg muncii tineretului pe şantierele celui de al II-lea plan cincinal, dovedind, odată mai mult, patriotismul fier­binte de care este însufleţit tineretul. Nu vom cunoaşte răgaz în munca de convingere a ti­neretului de la sate asupra superiorităţii agriculturii mari socialiste. Vom munci cu mai multă stăruinţă pentru obţinerea de recolte bogate, pentru sporirea producţiei ve­getale şi animale. Uniunea Tineretului Muncitor va acorda şi mai mare atenţie educării comuniste a tineretului, înarmării lui cu bazele învăţăturii marxist-leniniste, creşterii unui tineret puternic, sănătos, plin de voioşie, a unui tineret insufle­­ţit de un înalt patriotism, de dragoste de muncă, hotărît să înfrunte cu curaj greutăţile, devotat partidului şi po­­porului, cauzei măreţe a socialismului. Uniunea Tineretului Muncitor va munci cu toată hotă­­rîrea pentru a-şi îndeplini sarcinile ce-i revin din Hotă­­rîrea Biroului Politic al C C. al P.M.R cu privire la une­le măsuri pentru îmbunătăţirea muncii politico-educative în rîndul studenţilor. Vom lupta pentru a îmbunătăţi simţitor munca Uniunii Tineretului Muncitor în rîndul elevilor. Organizaţia noastră va îndruma cu mai multă pricepere organizaţia de pionieri, îndeplinindu-şi cu cinste sarcinile date de partid. Punînd la baza activităţii sale Statutul, adoptat de Congres, U.T.M. îşi va îmbunătăţi metodele sale de muncă pentru întărirea necontenită a legăturilor cu ma­sele largi ale tineretului, pentru continua creştere a rîn­­durilor Uniunii Tineretului Muncitor. Vom folosi metode şi forme de muncă mai atrăgătoare, specifice tineretului, corespunzătoare cerinţelor sale. Pentru fiecare utem­ist, pentru fiecare tînăr nu există cinste mai înaltă, cel mai nobil decit acela de a deveni membru al partidului clasei muncitoare. Uniunea Tinere­tului Muncitor se angajează să educe mii şi mii de ute­­mişti demni să intre în rîndurile glorioase ale Partidu­lui Muncitoresc Român. Animaţi de ideile atotbiruitoare ale internaţionalis­mului, vom consolida şi mai mult prietenia frăţească şi de nezdruncinat cu gloriosul tineret sovietic, cu tineretul Chinei Populare şi al celorlalte ţări socialiste, cu tinere­tul iubitor de pace din întreaga lume. Cauza partidului clasei muncitoare, cuvîntul partidu­lui, sînt pentru noi mai presus de orice. Congresul nos­tru asigură Comitetul Central a! Partidului Muncitoresc Român că Uniunea Tineretului Muncitor îşi va îndeplini sarcinile date de partid. Toate forţele noastre le vom închina luptei pentru în­făptuirea hotărîrilor Congresului al Il-lea al Partidului Muncitoresc Romín, pentru realizarea celui de al il-lea plan cincinal. Trăiască Partidul Muncitoresc Romín, conducătorul şi îndrumătorul poporului nostru muncitor în lupta pentru construirea socialismului, educatorul şi părintele tinere­tului ! Trăiască scumpa noastră patrie, Republica Populară Romina ! pag- Recepţie cu prilejul încheierii lucrărilor celui de al II-lea Congres al U.T.M. Comitetul Central al Uniunii Tine­retului Muncitor a oferit sîmbătă sea­ra cu prilejul încheierii lucrărilor ce­lui de al II-lea Congres al U.T.M o recepţie la restaurantul nr. 1 din Par­cul de Cultură şi Odihnă. La recepţie au luat parte tovarăşii: Gh. Gheorghiu-Dej, I. Chişinevschi, Gh. Apostol, N. Ceauşescu, J. Fazekaş, I. Cozma, Florian Dănălache, prim se­cretar al Comitetului orăşenesc Bucu­reşti al P.M.R., Virgil Trofim, prim secretar al C.C. al U.T.M., Bruno Bernini, preşedintele F.M.T.D., mem­bri ai C.C. al P.M.R., membri ai gu­vernului, membri ai Biroului C.C. al U.T.M. şi ai C.C. al U.T.M., delega­ţiile de tineret de peste hotare invi­tate să participe la Congres, delegaţi şi invitaţi la Congres, tineri ş­i tinere din Capitală. Recepţia s-a desfăşurat într-o at­mosferă tovărășească. (Agerpres). Primirea delegaţiei agricole sovietice la Consiliul de Miniştri Sîmbătă la amiază membrii delega­ţiei agricole sovietice, condusă de F. S. Koval, ministrul Agriculturii al R.S.S. Moldoveneşti, care ne vizi­tează ţara la invitaţia Ministerului Agriculturii şi a Consiliului General A.R.L.U.S., au fost primiţi la Con­siliul de Miniştri de tovarăşul Al. Moghioroş, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Au fost de faţă tovarăşii: Al. Bîr­­lădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Marin Stancu, ministrul Agriculturii, Bucur Şchiopu, ministrul Gospodăriilor Agricole de Stat, I. Moraru, secretar adjunct al Consiliu­lui General A.R.L.U.S. La convorbire a asistat I.I. Horoşi­­lov, consilier al Ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti. Membrii delegaţiei agricole sovie­tice au împărtăşit impresiile culese în timpul vizitelor făcute în unităţi agri­cole socialiste, staţiuni experimenta­le, institute de cercetări etc. din ţara noastră şi au mulţumit pentru primi­rea călduroasă care li s-a făcut de oamenii muncii din agricultură. Tovarăşul Al. Moghioroş a vorbit despre unele aspecte ale dezvoltării agriculturii noastre şi a subliniat im­portanţa schimbului de experienţă fă­­cut cu membrii delegaţiei sovietice, mulţumindu-le pentru contribuţia adu­să la îmbogăţirea cunoştinţelor lucră­­torilor din agricultura ţării noastre. (Agerpres)

Next