Munca, septembrie 1956 (Anul 12, nr. 2755-2780)
1956-09-01 / nr. 2755
Stmbistă 1 septembrie 1956—nr. 2755 Solidaritatea muncitorească internaţională - factor important în lupta pentru pace şi progres Joi după amiază la Casa Ziariştilor din Bucureşti a avut loc o conferinţă de presă cu membrii delegaţiilor sindicale din Franţa, Anglia, Austria, Albania, Belgia, Olanda, Mexic, Siria, Tunisia, Africa neagră, care la invitaţia C.C.S. au participat la sărbătorirea zilei de 23 August la Bucureşti. In timpul şederii în ţara noastră membrii delegaţiilor au vizitat o serie de întreprinderi şi instituţii din Capitală şi din provincie Cuvintul de deschidere a fost rostit de Al. Bondoc, redactor şef al ziarului ,,Munca“, care a salutat în numele Uniunii Ziariştilor din Republica Populară Română pe membrii delegaţiilor sindicale de peste hotare. Numeroşi reprezentanţi ai i presei au pus delegaţilor întrebări în legătură cu problemele actuale ale mişcării sindicale din ţările respective, ecoul stîrnit de evenimente de importanţă mondială precum şi impresiile culese de delegaţi în vizitele lor în ţară. Primul răspuns la întrebările puse de ziarişti a fost dat de John Normanton, delegat din Anglia. El a vorbit despre opinia muncitorilor englezi faţă de naţionalizarea Companiei Canalului de Suez. Guvernul conservator — a spus el — a trimis forţe militare aeriene şi navale în Mediterana orientală. Din nefericire conducerea partidului laburist a făcut o declaraţie prin care sprijină aceste acţiuni ale guvernului conservator. Muncitorii britanici — a spus el — consideră că guvernul egiptean are acelaşi drept să naţionalizeze Compania Canalului de Suez pe care l-a avut şi guvernul laburist de a naţionaliza industria carboniferă a Marii Britanii Muncitorii englezi se vor opune oricăror încercări de intervenţie armată din partea Angliei împotriva Egiptului. Delegatul austriac Joseph Sturm, care a luat apoi cuvîntul, a vorbit despre poziţia clasei muncitoare dinAustria faţă de remilitarizarea Germaniei occidentale şi faţă de măsura samavolnică a interzicerii Partidului Comunist din Germania. El a declarat printre altele : Partidele reacţionare din Austria au stabilat cînd au aflat de interzicerea P.C. din Germania. Masele n-au împărtăşit însă această opinie. Chiar partidul socialist din Austria, care se situează încă pe o poziţie de dreapta, a exprimat în presa lui rezerve faţă de interzicerea P.C. din Germania. Este explicabil, deoarece socialiştii au foarte bine întipărit în memorie desfăşurarea evenimentelor din Austria între anii 1932— 1934. In 1932 a fost interzis Partidul Comunist Austriac şi, cu doi ani mai tîrziu şi Partidul Socialist,apoi au fost desfiinţate sindicatele. Din presa socialistă austriacă se vede teama faţă de soarta propriului lor partid. întreaga muncitorime austriacă a protestat cu indignare cînd a aflat de sentinţa ticăloasă de la Karlsruhe. Ea nu s-a gîndit totuşi că guvernul de la Bonn va păşi atît de repede spre transformarea Germaniei occidentale într-un stat fascist. Credinţa mea este că guvernul lui Adenauer poate interzice prin lege P.C din Germania, însă el nu poate interzice ideile Partidului Comunist, care cuprinde din ce în ce mai mulţi oameni ai muncii din Germania occidentală Delegatul tunisian Mohamed Trudi Habib a declarat că este foarte mişcat de amabilitatea şi curtoazia pe care a întîlnit-o în ţara noastră, că va duce cu el o amintire de neuitat, despre poporul român care, cu hărnicie şi talent, construieşte o viaţă nouă. Duc cu mine — a spus el — imaginea operei remarcabile realizată timp de 12 ani de poporul român în toate domeniile de activitate Sperăm că vom realiza şi noi acelaşi lucru Dar, din nefericire colonialiştii vor să se menţină în continuare în ţara noastră prin mijloacele cele mai diferite, mai ales prin păstrarea anumitor poziţii strategice in Tunisia A vorbit apoi Ba Mamadou, secretar general al Sindicatului metalurgiştilor din Dakar-Senegal, care a spus printre altele . Sunt foarte fericit de primirea călduroasă care mi-a fost făcută de conducătorii sindicatelor romîneşti. In timpul şederii mele în Romînia am înţeles că omul în ţara dv. este bunul cel mai de preţ. Am înţeles că tot ceea ce se face la voi este pentru oamenii munţii. Muncitorii din Romînia au case de odihnă, sanatorii, biblioteci, ei merg la teatru şi la cinematograf. Ei au posibilitatea de a-şi ridica nivelul cunoştinţelor lor, există pentru ei cursuri, institute spe Conferinţa de presă cu membrii delegaţiilor sindicale de peste hotare, oaspeţi ai ţârii noastre -dare. Muncitorii de la noi nu se bucură de asemenea condiţii. Se ştie că în Senegal există discriminare rasială. In ce priveşte salariile sunt trei categorii : salariul europeanului, salariul funcţionarului african şi salariul muncitorului africani. Acesta din urmă primeşte un salariu de mizerie. Guvernul colonialist în politica sa de sprijinire a patronatului a îngheţat salariile printr-o aşa-zisă „politică de scădere a preţurilor“. „Acţiunea unită a poporului senegalez a obligat însă guvernul să revizuiască minimul de existenţă şi să acorde o majorare de 10 la sută. Aceasta nu este decît o victorie parţială a clasei muncitoare senegaleze pentru că poporul nostru este hotărît să lupte dîrz pentru condiţii mai bune de viaţă. Doresc — a spus el în încheiere — să vă transmit urări de prietenie şi fericire din partea muncitorilor pe care-i reprezint; ei vă doresc noi succese în construirea Romîniei noi. P. Vastenhaver, preşedintele comitetului de întreprindere de la fabrica de încălţăminte „Reinhold“ din Amsterdam (Olanda), vorbind despre necesitatea întăririi luptei pentru unitatea clasei muncitoare olandeze, a subliniat că acest lucru se va putea realiza numai dacă cele două grupări sindicale existente în Olanda — cea socialistă şi cea unitară — se vor uni. Aimé Cabala, miner din delegaţia franceză, a vorbit apoi despre situaţia tinerilor mineri din Franţa. După ce a vorbit despre activitatea sindicatelor în problemele specifice ale femeilor din Franţa, Ivonne Subercaze, membru in Consiliul naţional al Federaţiei naţionale a femeilor franceze, a împărtăşit impresiile culese în timpul şederii în ţara noastră. Yossef Al-Imady, din Siria, a transmis la început salutul oamenilor muncii din patria sa către oamenii muncii din R.P.R. Vorbind despre formele concrete ale ajutorului pe care îl dă poporul sirian poporului egiptean, el a spus că arabii şi sirienii în special, consideră Egiptul ca făcînd parte integrantă din lumea arabă. Atitudinea poporului sirian faţă de Egipt este aceeaşi ca şi pentru propria lui ţară. Evenimentele petrecute în legătură cu Canalul de Suez au făcut ca poporul Siriei să mobilizeze toate posibilităţile, toate forţele sale umane, materiale, morale şi politice şi să le pună la dispoziţia Egiptului. In ce priveşte mişcarea muncitorească din Siria vorbitorul a arătat că ea are rădăcini adînci şi este o mişcare activă. Ca urmare a activităţii ei s-au obţinut realizări legate de îmbunătăţirea nivelului de viaţă al maselor muncitoare. Un alt delegat sirian, Nassib Soucar, a arătat că el şi ceilalţi membri ai delegaţiei au fost puternic impresionaţi de faptul că asigurările sociale ale muncitorilor din Romînia sunt un fapt real. Am constatat că Republica Populară Romînă dispune de o puternică industrie în plină dezvoltare. Am fost impresionaţi în mod deosebit de unitatea dintre popor şi conducătorii săi, care a ieşit în evidenţă şi cu ocazia zilei de 23 August —sărbătoarea voastră naţională. Hilario Miramontes, din corpul didactic al Universităţii muncitoreşti din Mexic, a vorbit despre sistemul de organizare a acestui institut de învăţămînt In cadrul universităţii, fondată în 1936, funcţionează un departament cultural care organizează centre de studii şi de citit în toate oraşele mari şi mici ale Mexicului unde se studiază probleme de interes naţional şi internaţional şi un departament de relaţii culturale, care menţine şi dezvoltă relaţiile culturale cu diferite tari ale lumii, indiferent de sistemul lor social. Una dintre cele mai importante realizări ale acestui departament este înfiinţarea Institutului relaţiilor de prietenie şi culturale Mexico-România Germain Rey, secretar departamental al Sindicatului construcţii şi lucrări publice din Franţa, a vorbit despre perspectivele dezvoltării unităţii de acţiune a clasei muncitoare franceze. Este cunoscut — a spus el — că mişcarea sindicală din Franţa este divizată, că unitatea clasei rotuncitoare, care s-a realizat în timpul luptei împotriva invadatorului hitlerist, a fost sfărîmată din nefericire în 1947. Această divizare, provocată de burghez,zia franceză şi finanţată de imperialismul american, are consecinţe grele pentru clasa muncitoare. Clasa muncitoare franceză, ori de cite ori a realizat unitatea a obţinut mari succese. Astfel, în 1936 cînd am realizat Frontul Popular şi unitatea sindicală, am obţinut importante succese începînd cu concediul plătit, contract colectiv, sporirea salariilor etc. Muncitorii francezi se conving din ce în ce mai mult că numai unitatea sindicală le asigură obţinerea succeselor în lupta pentru pace şi progres social. R. Dubois din Franţa, membru în Comisia executivă a federaţiei sindicatelor din construcţie, a dat apoi cîteva exemple despre acţiunile unitare ale muncitorilor constructori francezi. Maurice Lallieu, feroviar, membru al delegaţiei franceze, a vorbit apoi despre acţiunile feroviarilor francezi împotriva războiului din Algeria. Tradiţiile revoluţionare de luptă ale mişcării sindicale feroviare în Franţa sunt analoage cu acelea pe care le-au avut în eliberarea poporului dv. feroviarii romîni. In momentul de faţă feroviarii francezi depun toate eforturile pentru încetarea războiului colonialist din Algeria. Zeci de feroviari stau în închisori din cauza opoziţiei lor active faţă de acest război. Considerăm că vizita noastră în Romînia este un pas important pentru întărirea şi lărgirea relaţiilor dintre feroviarii francezi şi romîni. Am vizitat Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“ şi am cerut tovarăşilor de acolo să stabilească legături prin corespondenţă cu un atelier similar din Franţa, cum ar fi atelierul de la Vitry, care are acelaşi specific. Am discutat în cursul vizitei noastre cu tovarăşii din conducerea sindicatului Gării de Nord, tot pentru a stabili o legătură cu organizaţiile corespunzătoare din Franţa. Cred că aceste legături se vor dezvolta din ce în ce mai mult şi vor deveni legături vii între feroviarii români şi cei francezi. Outtara Famine, membru în conducerea sindicatelor feroviarilor de pe Coasta de Fildeş, a vorbit despre condiţiile de muncă ale feroviarilor respectivi, despre lupta lor pentru obţinerea şi respectarea, drepturilor de salarizare şi de reducere a orelor de muncă potrivit orarului muncitorilor feroviari europeni. In încheiere Outtara Famine amulţumit pentru condiţiile create în timpul vizitei în ţara noastră, transmiţînd muncitorilor români salutul muncitorilor de pe Coasta de Fildeş. M. Vey Fouis, secretar general al sindicatelor C.G.T. din Gabon-Africa Franceză, a spus printre altele: Am venit în Romînia ca reprezentant al muncitorilor gabonezi în scopul de a întări legăturile şi relaţiile de prietenie care există între popoarele noastre. Sper că vizita noastră va contribui la întărirea prieteniei între ţările noastre. îmi exprim speranţa că popoarele noastre vor face totul pentru menţinerea şi consolidarea păcii, pentru lărgirea şi întărirea relaţiilor de prietenie dintre ţări. Kiko Kote, membru al C C.S. din R. P. Albania, a făcut o expunere amplă asupra organizării ocrotirii sănătăţii în ţara sa Ocrotirea sănătăţii oamenilor muncii este asigurată în R. P. Albania. Aceasta constitue o victorie importantă a poporului nostru. După eliberare s-au elaborat legi care prevăd dreptul la odihnă pentru muncitori şi funcţionari. Staţiunile climaterice de pe malul Adriaticei şi din munţii noştri , unde înainte petreceau reprezentanţii burgheziei, au fost puse la dispoziţia oamenilor muncii. Cel de al doilea plan cincinal prevede noi investiţii pentru îngrijirea sănătăţii populaţiei. Sute şi mii de medici vor termina studiile in ţară şi în străinătate. Vom construi şi mai mult şi vom merge înainte pe acest drum, îngrijirea sănătăţii poporului fiind o datorie a regimului nostru democrat-popular. In numele delegaţiei albaneze Kiko Kote a mulţumit C.C.S. pentru invitaţia de a vizita ţara noastră, arătînd că membrii delegaţiei vor împărtăşi muncitorilor albanezi frumoasele impresii culese în timpul şederii lor în R.P.R. A vorbit apoiAimable Brohée, miner din Belgia, care a exprimat mulţumirile minorilor belgieni pentru manifestările de solidaritate ale oamenilor muncii din R.P.R. faţă de familiile victimelor de la Marcinelle. La sfîrşitul conferinţei de presă, tov. Al. Bondoc a mulţumit membrilor delegaţiilor pentru cuvintele calde adresate oamenilor muncii din ţara noastră, precum şi pentru expunerile interesante în legătură cu lupta oamenilor muncii din ţările lor, cu activitatea desfăşurată de sindicate pentru o viaţă mai bună, pentru întărirea unităţii muncitoreşti internaţionale. (Agerpres) JOHN NORMANTON OUTTARA LAMINE /WMNCA Decada literaturii şi artei ucrainene PARTIDULUI (fragment) da V. SOSIUKA, poal ucrainean Deschisu ne-a filei larg drumul căita soare De-atunci ne este plaiul liber, Însorit. Din inimile noastre — un cint in sărbătoare Se inalţă-n semn de slavă partidului Iubit. Prin tine cucerim neîncetat victorii Sub steagul roş al luptei păşim Încrezători Spre comunism, spre veacu-ncununat de glorii Alături In Uniune de ţările-surori. Am înălţat oraşe ca In poveşti spre ceruri Şi înspumate apa am zăgăzuit Şi am umplut de cînturi şi jocuri Ucraina Urmind chemarea ta, partid iubit„ In romineste de T. MILCOVEANU Viața literară a Ucrainei sovietice Parte integrantă a literaturii sovietice, literatura ucraineană s-a dezvoltat sub binefăcătoarea şi creatoarea influență a literaturii ruse. Istoria multiseculară a culturii ucrainene este în primul rînd legată de numele genialului creator Taras Şevcenko, ale remarcabililor scriitori Ivan Franko, Marko Vovciok, Kotlearevski, Stefanik, Grebinka, Fedkovici, Grabovski, Panas Mimir, Fesia Ucrainka, Kofiubinski etc. Mulţi dintre aceştia au trăit vreme îndelungată în Rusia, prieteni şi tovarăşi de idealuri ai marilor scriitori şi critici ruşi. In zbuciumaţii ani ai revoluţiei din 1917 cei mai buni scriitori ucraineni au fost alături de poporul răsculat, alături de Partidul Comunist. Alături de maeştri ai cuvîntului artistic ca Pavlo Tîcina, Maxim Rîlski, S. Vasilcenko, I. Kocerga, au venit, în anii ce-au urmat, direct de pe fronturile războiului civil sau din uzine, şcoli şi de pe ogoare numeroşi scriitori de un incontestabil talent ca V. Sosiura, V. Ciumak, A. Golovko, V- Blakitnîi, Mikola Bajan, P. Panci, I. Mikitenko, I. Ianovski, Al. Korneiciuk şi alţii, care au dat glas lumii lor de sentimente şi gînduri, scriind cărţi pătrunse de un adevărat umanism, de bucuria vieţii libere. Ei au urmat principiile adevăratei arte realistsocialiste proclamate de Maxim Gorki şi Vladimir Maiakovski. In anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei ca şi în anii postbelici, scriitorii ucraineni şi-au cîştigat pe merit adînca preţuire a milioanelor de cititori de pe întreg cuprinsul Uniunii Sovietice prin operele lor pline de farmec, de mare maturitate şi vigoare artistică. Amintim dintre ele :„Sentimentul familiei unice“ de Pavlo Tîcina, „Cuvînt despre mamă“ şi „Sînt fiul Ţării Sovietelor“ de M. Rîlski. ..Caietul de la Stalingrad's de M. Bajan, piesele „Frontul“ şi ,,Grîngul de călini“ de Al. Korneiciuk, „A fost în zori“ de A. Malîsko, romanele „Stegarii“ de O. Gonciar, „Marea familie“ de M. Stelmah, „Zorile deasupra mării" de I. Smolici etc. In cele mai de seamă lucrări ale scriitorilor ucraineni vibrează, alături de tema vieţii noi, a muncii eroice pentru construirea comunismului şi nobila temă a prieteniei dintre popoarele sovietice. Intr-una din cele mai frumoase poezii ale sale Pavlo Tîcina — „bardul înfrăţirii popoarelor sovietice“, cum e denumit — afirmă : „Ca un curcubeu al prieteniei străluceşte Unitatea intre popoare’'... Intr-adevăr, cărţile scriitorilor ucraineni, care freamătă de viaţă, nu rămîn un bun exclusiv al cititorului ucrainean. Dimpotrivă. Ele se traduc în limba rusă şi în celelalte limbi ale popoarelor sovietice, tipărindu-se în sute de mii şi chiar milioane de exemplare. Numai între anii 1948-1954 au fost editate pe întreg cuprinsul Uniunii Sovietice 1600 de cărţi ale scriitorilor ucraineni, însumînd un tiraj de 50.000 000 exemplare. Ne lipsesc statisticile pentru a vorbi în mod concret despre popularitatea de care se bucură operele scriitorilor ucraineni în ţara noastră. In tot cazul, ediţiile de mult epuizate ale ,,Cobzarului" lui Taras Şevcenko, ale cărţilor lui Ivan Franko şi Koţiubinski ca şi ale autorilor contemporani O. Gonciar („Stegarii“), A. Golovko („Mama“), M. Stelmah („Marea familie“), N. Rîbak („Rada de la Peeiaslavl“), I. Galan (,.Pamflete“), Al. Korneiciuk (..Teatru“) şi multe altele ne vorbesc de la sine de dragostea ce o poartă cititorii romîni literaturii ucrainene. Este, fără îndoială, cu neputinţă să zugrăveşti în cadrul strimt al unor însemnări ca cea de faţă bogata viaţă literară a Ucrainei sovietice, şi să descifrezi influenţele reciproce dintre literaturile statului multinaţional sovietic. Ne-am mărginit doar să sugerăm îrt linii mari cîteva din aspectele mai caracteristice dezvoltării unei literaturi cu o măreaţă tradiţie care în zilele noastre e continuată de scriitori în al căror talent şi pasiune artistică milioane de cititori au încredere deplină. STESU Vizitele oaspeţilor ucraineni la Cluj • Vineri după amiază scriitorul Alexandr Korneiciuk şi N. M. Ujvîi, artistă a poporului din U.R.S.S., preşedinta Asociaţiei teatrale din RS.S. Ucraineană, membri ai delegaţiei oamenilor de artă şi cultură din R.S.S. Ucraineană care participă la manifestările prilejuite de Decada literaturii şi artei ucrainene, însoţiţi de Octav Firezeanu, vicepreşedinte al Consiliului general A.R.F.U.S., au sosit la Cluj. Pe aeroport oaspeţii au fost întîmpinaţi de reprezentanţi ai Comitetelor regional şi orăşenesc de partid, ai sfaturilor populare regional şi orăşenesc, ai Consiliilor A.RF.U.S. regional şi orăşenesc, scriitori, artişti ai teatrelor şi operelor din localitate. Acad. Nyarady Erasmus, preşedintele Consiliului regional A.R.F.U.S., a adresat solilor culturii şi artei ucrainene un călduros salut de bun sosit. A răspuns Al. Korneiciuk. In cursul după amiezii oaspeţii au vizitat Grădina botanică şi monumente istorice ale vechiului centru ardelean. ★ Vineri la amiază au sosit la Iaşi N. K. Belogurov, redactor şef al ziarului „Pravda Ukrainî“, şi M. N. Ivaniţki, candidat în ştiinţe istorice, vicepreşedinte al Asociaţiei pentru legăturile culturale cu străinătatea din R.S.S. Ucraineană, membri ai delegaţiei oamenilor de artă şi cultură din R.S.S. Ucraineană, care participă la manifestările Decadei literaturii şi artei ucrainene ce se desfăşoară in prezent în ţara noastră. Pe aeroportul oraşului, oaspeţii au fost întîmpinaţi de reprezentanţi ai comitetelor regional şi orăşenesc de partid, reprezentanţi ai sfaturilor populare, regional şi orăşenesc, oameni ai literaturii, artei şi ştiinţei, ziarişti. Membrii delegaţiei ucrainene au vizitat în cursul după armezii biserica Golia, Muzeul memorial „Ion Creangă“, Arhivele statului. La arhivele statului oaspeţii au cercetat cu interes diferite documente care reflectă vechile şi trainicele legături de prietenie între poporul român şi poporul ucrainean. De asemenea, oaspeţii au vizitat vechiul monument de artă din Iaşi — biserica Trei Ierarhi. ★ Ansamblul popular ucrainean de stat condus de Grigori Veriovka, maestru emerit al artei din R. S. S. Ucraineană, laureat al Premiului Stalin, care întreprinde un turneu în ţara noastră cu prilejul Decadei literaturii şi artei ucrainene, a sosit vineri la Bicaz. La sosirea în gară, solii artei ucrainene au fost întîmpinaţi de numeroşi constructori ai hidrocentralei „V. I. Fenin“. In cursul zilei membrii ansamblului au vizitat sectorul tunel-intrare şi barajul hidrocentralei iar seara au prezentat în sala clubului central din Bicaz un frumos program de cîntece şi dansuri populare din bogatul folclor ucrainean. Peste 1.300 de constructori de la Complexul de lucrări al hidrocentralei au răsplătit cu vii aplauze pe artiştii ucraineni. Manifestări cultural-artistice In sala Studio a Teatrului Naţional „I. F. Caragiale“, prof. univ. Nicolae Moraru, laureat al Premiului de Stat, a conferenţiat despre „Al. Korneiciuk, fruntaş al dramaturgiei ucrainene“. A urmat un program de cîntece și dansuri dat de Ansamblul Sfatului Popular al Capitalei. La grădina „Constructorul“ a avut loc simpozionul literar cu tema „Dezvoltarea artei R.S.S. Ucrainene“ iar în grădina Victoria a fost organizată o seară de filme ucrainene. In parcul „Bragadiru“ conf. univ. Tatiana Nicolescu a vorbit despre „Viata si opera lui Ivan Franko“. ★ Cel de al doilea spectacol prezentat de Ansamblul artistic chinez Vineri seara, pe scena Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R., a avut loc cel de al doilea spectacol prezentat de Ansamblul artistic chinez, în cadrul turneului pe care îl întreprinde în ţara noastră. Varietatea programului alcătuit din opere clasice chineze, cîntece şi dansuri, somptuozitatea costumelor, măiestria actorilor, gratia dansatorilor, deosebita muzicalitate a soliştilor vocali şi instrumentali au cucerit cu totul pe spectatori. Operele clasice chineze „Scandal în castelul ceresc“, „Furtul buruienii fermecate“, „In munţii Iandan", „Riul de toamnă“, evocînd legende şi întîmplări istorice, scene din viaţa de toate zilele, au permis spectatorilor noştri să admire acest străvechi gen de artă chinezească, datînd încă din secolul al Vll-lea. De asemenea interpretarea flautistului Lu Ciun-lin, a solistelor vocale Su Sen-lan şi Cen Vei a fost subliniată de vii aplauze. Tot atît de mult au plăcut publicului bucureştean dansul Uigurilor din Sizian, dansul mongol „Ordos“ şi celelalte dansuri care au relevat încă odată înalta ţinută artistică a membrilor Ansamblului artistic chinez. (Agerpres). pag. 3 Comunicatul agenţiei TASS Cu privire la noile experienţe cu arma nucleară în Uniunea Sovietică A MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS 1i transmite: 11 In zilele de 24 şi 30 august în Uniuinea Sovietică au fost efectuate experirienţe cu arma nucleară Aceste expeirienţe ca şi altele care vor urma au ca scop perfecţionarea armei nucleare ii şi elaborarea unor noi tipuri ale acesttei arme, corespunzător cu armamenttul diferitelor genuri de trupe. D In Uniunea Sovietică experienţele ii cu arma nucleară se fac, de regula, la i o mare înălţime, ceea ce permite să se reducă considerabil cantitatea de precipitaţii radioactive. In acelaşi scop înI încărcăturile care se experimentează se foloseşte minimul strict necesar de substanţe active. In legătură cu experienţele sus menţionate cu arma nucleară efectuate în Uniunea Sovietică, agenţia TASS este împuternicită să declare următoarele : Guvernul sovietic, călăuzindu-se după politica sa de pace, a prezentat în repetate rîmduri la O.N.U. propuneri cu privire la interzicerea necondiţionată a armelor atomice şi cu hidrogenIn primăvara anului 1956, guvernul U.R.S.S. a propus ca statele care dispun de arme atomice şi cu hidrogen să-şi ia obligaţia de a înceta experimentarea acestor tipuri de arme, independent de realizarea unui acord asupra celorlalte probleme ale dezarmării. Un asemenea acord ar putea constitui un prim pas spre Interzicerea şi distrugerea armei atomice şi ar contribui la întărirea încrederii între state. În legătură cu experienţele atomice sovietice, oamenii de stat ai S.U.A. vorbesc despre necesitatea de a se institui un control internaţional asupra energiei atomice. Guvernul sovietic consideră că nu este nevoie de nici un sistem de control special asupra experienţelor nucleare, întrucît mijloacele tehnice moderne permit să se constate cu uşurinţă o experienţă cu arma nucleară în orice punct al globului pămîntesc. Se ştie însă că această propunere a guvernului sovietic, ca şi propunerea de a se interzice armele atomice şi cu hidrogen nu se bucură de sprijinul Statelor Unite ale Americii şi al altor cîteva state occidentale. Se ştie de asemenea că anul acesta în S.U.A. şi Anglia au avut loc experienţe cu arme nucleare şi termonucleare- Guvernul sovietic nu poate să nu ţină seama de aceste împrejurări şi, pornind de la interesele securităţii sale, este nevoit să acorde atenţia cuvenită experienţelor cu arma nucleară. Totuşi, guvernul sovietic intenţionează să nu slăbească nicipe viitor eforturile în vederea realizării unui acord internaţional asupra interzicerii depline a fabricării, păstrării şi folosirii armei nucleare şi asupra interzicerii exploziilor experimentale cu această armă. Totodată guvernul sovietic extinde prin toate mijloacele lucrările în curs pentru folosirea energiei atomice în scopuri pașnice. -------- ------- - ------ -- ---------------- Guvernul de la Cairo reafirmă suveranitatea Egiptului asupra Canalului de Suez CAIRO 31 (Agerpres). — Agenţiile de presă anunţă că la 30 august preşedintele Nasser a avut o întrevedere cu ambasadorul Statelor Unite în Egipt, Byroade, în cadrul căreia ambasadorului american i-a fost înmînată o declaraţie în care se spune că guvernul egiptean regretă declaraţia preşedintelui Eisenhower în problema Canalului de Suez, în care preşedintele a declarat că Canalul de Suez ar fi „internaţionalizat“ în conformitate cu convenţia din 1888. Reafirmînd suveranitatea Egiptului asupra Canalului de Suez, în declaraţie se citează între altele acordul din 1954 încheiat între Marea Britanie şi Egipt prin care se declară că „Canalul este o parte integrantă a Egiptului“ deşi el reprezintă „o cale de importanţă internaţională“. Pe de altă parte din Washington se anunţă că ambasadorul Egiptului la Washington, Ahmed Hussein, a transmis secretarului de stat al S.U.A., John Foster Dulles, un protest verbal împotriva declaraţiilor sale făcute în cadrul conferinţei de presă marţi potrivit cărora „Sueţul a fost internata analizat prin tratatul din 1888“. Referindu-se la declaraţia lui Dulles, ambasadorul egiptean a spus că acest canal „nu a fost niciodată internaţionalizat, ci a fost întotdeauna un teritoriu egiptean aflat sub suveranitatea Egiptului“. O nouă întrevedere Nasser - Krishna Menon CAIRO 31 (Agerpres). — La 31 august, Krishna Menon, şeful delegaţiei indiene la recenta conferinţă de la Londra, a avut o nouă întrevedere cu preşedintele Nasser. Răspunzînd la întrebările corespondenţii lor, Krishna Menon a declarat că în cursul celor două întrevederi pe care le-a avut cu preşedintele Egiptului s-a procedat la analizarea lucrărilor conferinţei de la Londra şi a situaţiei create în legătură cu problema Suezului. Puterile occidentale intensifică presiunile asupra Egiptului LONDRA 31 (Agerpres). — Puterile occidentale încearcă prin toate mijloacele să exercite presiuni asupra Egiptului în ajunul întrevederii preşedintelui Nasser cu Menzies, şeful „comitetului celor cinci“, căruia i s-a încredinţat sarcina să aducă la cunoştiiiia conducătorului statului egiptean „planul Dulles“, care prevede internaţionalizarea Canalului de Suez. După cum relatează comentatorul diplomatic al ziarului „Daily Herald“, „în cercurile guvernamentale şi ale partidului conservator se vorbeşte din nou că misiunea lui Menzies nu este un preludiu al tratativelor ci un preludiu al unui război împotriva Egiptului“. Potrivit relatărilor presei engleze, în ultimele zile din porturile engleze au sosit în Marea Mediterană crucişătorul „Cumberlant“ şi o serie de alte vase. In insula Malta, unde se află deja brigada a 3-a de debarcare, au fost aduse unităţi ale regimentului 42 de infanterie marină. Pe insula Cipru (care, ca şi Malta, este o mare bază maritimă militară a Angliei — n.r.) au sosit noi întăriri. Comentând ştirile în legătură cu trimiterea trupelor franceze in Cipru, ziarul „Manchester Guardian“ scrie că „guvernul scoate sabia din teacă. Mai mult, el zăngăne chiar armele...“. Masive concentrări de forţe armate franceze în răsăritul Mediteranei PARIS 31 (Agerpres). — Corespondenţii de presă americani transmit numeroase informaţii despre masvele transporturi de trupe franceze care se îndreaptă spre insula Cipru, unde urmează să facă legătura cu trupele britanice staţionate acolo. Se precizează că este vorba de hotărârea luată în cadrul convorbirilor care au avut loc între reprezentanţii statului major britanic şi cei ai statului major francez cu privire la mijloacele de presiune ce urmează a fi exercitate asupra Egiptului în urma naţionalizării Canalului de Suez. Deşi la Ministerul Apărării Naţionale al Franţei se păstrează un secret extrem de strict asupra acestor mişcări de trupe, ziarul „Times of Cyprus“ a anunţat că 1.000 de soldaţi francezi au şi sosit în insulă. Vase puternic înarmate, aparţinînd flotei maritime franceze, se îndreaptă spre Cipru, însoţite de vase de pasageri rechiziţionate de la societăţile de navigaţie pentru a fî folosite la transporturi militare. Un crucişător a părăsit joi portul Toulon împreună cu 12 distrugătoare. Ziarul de seară „Paris Presse L’Intranssigent“ a anunţat că vineri şi sîmbătă pleacă din Marsilia trei pacheboturi — „Pasteur“, „Eridan“ şi „Athos“ — cu 50.000 de soldaţi. O parte din aceştia vor fi debarcaţi in Algeria, restul urmînd a fi duşi în Cipru. In portul algerian Sidi- Ferruch s-au îmbarcat pe vase avînd destinaţia „Mediterana Orientală“, unităţi de paraşutişti şi de soldaţi din Legiunea străină a Franţii Aceste informaţii sunt confirmate de ziarul francez „Le Monde“ care subliniază ca „un fapt cert că transportul de trupe destinate Ciprului a început“. Totodată ziarul anunţă că vineri, Guy Mollet a convocat un consiliu de miniştri în legătură cu problema Suezului. „Acţiunile Angliei sînt dictate de sentimentul răzbunării“ — Expulzarea nejustificată din Londra a doi funcţionari diplomatici egipteni — LONDRA 31 (Agerpres). — Guvernul englez a cerut expulzarea din Londra a doi ataşaţi ai ambasadei egiptene, declarîndu-i „persona non grata“. Cerînd expulzarea acestor diplomaţi egipteni, guvernul englez nu a arătat cauzele care au determinat declararea lor „persoane non grata“. ★ CAIRO 31 (de la trimisul special Agerpres). — Ordinul nejustificat al autorităţilor engleze cu privire la expulzarea celor doi funcţionari diplomatici ai ambasadei egiptene de la Londra a stîrnit indignare şi protest în rîndurile opiniei publice egiptene. Presa arată că această hotărîre a fost dictată de dorinţa de „răzbunare“, nedemnă de oamenii de stat englezi. Hotărîrea este un răspuns la expulzarea din Egipt a celor doi funcţionari ai ambasadei engleze care, după cum a arătat ancheta întreprinsă în cazul organizaţiei engleze de spionaj, sunt implicaţi în activitatea criminală a acesteia. Ziarul „Al Ahbar“ scrie: „Acţiunile Angliei sunt dictate de sentimentul răzbunării, dar acesta nu trebuie să fie un sentiment călăuzitor in politica unui stat care se respectă".