Munca, octombrie 1956 (Anul 12, nr. 2781-2806)

1956-10-02 / nr. 2781

Proletari din toate ţările­ uniţi-va­l ORGAN­UL CONSIUDLPI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XII.­­ nr. 1.781 MARȚI 2­4 pagini, 20 bani OCTOMBRIE 1956 Din toate colţurile patriei Modernizează utilajul îmbogăţirea sortimentelor în scopul satisfacerii gustului consumatorilor constituie o preocupare permanentă a colectivului uzinelor textile „7 Noiem­brie“ din Capitală. Războaiele vechi îngrădeau însă perspectivele în aceas­tă privinţă. Iată de ce conducerea în­treprinderii a pornit în ultimele sap­­tăm­ini —­ cu sprijinul echipelor de re­vizie — o largă acţiune de reparare şi modernizare a războaielor. In cadrul acestei acţiuni, 12 războa­ie simple au fost transformate în răz­boaie revolver. Piesele necesare mo­dernizării au fost executate de atelie­rul mecanic al întreprinderii. Alte 10 războaie revolver cu mai multe casete au fost obţinute — prin schimb cu războaie simple — de la fabrica „Fu­sul“ din Galaţi. Perfecţionarea parcu­lui de războaie va permite întreprin­derii ca­­ncePând din luna octombrie să mărească sortimentul de ţesături în careuri şi în mai multe culori. ION JINGA corespondent voluntar In cinstea alegerilor sindicale BACĂU (coresp. „Munca“).­­ Co­mitetul de întreprindere de la fabrica de pielărie şi încălţăminte „Partiza­nul“ din Bacău şi-a propus ca în peri­oada de desfăşurare a alegerilor să organizeze la clubul întreprinderii dis­cuţii cu membrii de sindicat, despre drepturile şi îndatoririle membrilor de sindicat şi să scoată la gazeta de pe­rete ediţii speciale unde se va analiza şi populariza felul cum se desfăşoară alegerile. Cu prilejul prelucrării instrucţiunilor şi a planului de măsuri colectivul în­treprinderii şi-a luat o serie de anga­jamente în producţie. Totalizîndu-se angajamentele luate în grupele sindi­cale reiese că în cinstea alegerilor să se realizeze printre altele o economie de 30.000 dm.3 piele şi 730 kg tal­pă. La rîndul său comitetul de între­prindere s-a angajat că se va ocupa de extinderea iniţiativei grupei sindi­cale nr. 19 de la uzinele „21 Decem­brie“ din Bucureşti la toate grupele sindicale din sectorul de încălţăminte, că în cinstea alegerilor nici un munci­tor să nu lucreze sub normă. De ase­menea s-a angajat să mobilizeze şi să ajute conducerea administrativă a în­treprinderii pentru a crea la secţiile croit şi ştanţă condiţiile necesare ini­ţiativei lui N. Militaru. Tot în cinstea alegerilor se va organiza în întreprin­dere un campionat de şah şi fotbal. Angajamentele luate au început să fie traduse în fapt. Aşa, de pildă, este în lucru instalarea iluminatului la me­sele de lucru, necesar pentru introduce­rea iniţiativei lui Militaru. Colectivul secţiei croit condus de tovarăşul Cris­­tea Popa a realizat pînă în ziua de 22 septembrie peste 8.000 dm.2 de piele. Asta înseamnă că cu economiile reali­zate se pot confecţiona 240 perechi feţe de bocanci. Fruntaşă în această pri­vinţă este brigada de tineret condusă de tovarăşul Dumitru Dram, care a realizat o economie de peste 4.000 dm.3 piele şi „brigada păcii“ con­dusă de tovarăşul Gheorghe Ardelea­­nu, care a realizat pînă la această da­tă 157 kg talpă, 64 kg carton și 931 dm,3 pînză de bombeuri. Noi îmbunătăţiri la maşinile de cusut romîneşti Maşinile de cusut romîneşti „Super Casnica“ fabricate la Cugir au dovedit reale calităţi practice. Zi de zi, colectivul de muncă de la „Su­per Casnica“ se străduieşte să aducă noi îmbunătăţiri în buna lor func­­ţionare. Iată în clişeul nostru un grup de inovatori din sectorul de mon­taj (Gheorghe Stroia — tehnolog, Tridău Aron II — şef de sector, şi Nicolae Marmezan şi Ioan Ghiura— maiştri), lucrînd la stabilirea de puncte fixe la montaj, care să asigure reglarea maşinilor de cusut in condiţii optime. 2010 . AGERPRES " ................I'." ■' ■ I ■ ii i—, ii, Ţqotg G- A. S. — la nivelul unităţilor fruntaşe Ce-şi propune colectivul de muncă al G.A.S. Secueni pentru noul an agricol Analizînd într-o adunare generală sindicală, felul cum s-au realizat sar­cinile­ de plan pe 1956, colectivul de muncă al G.A.S.­ Secueni, regiunea Bacău, a constatat, că în mare parte s-a achitat, cu cinste. In acest an, de pildă, ca urmare a folosirii din plin a mijloacelor de producţie şi a aplicării în mod diferenţiat a metodelor agro­tehnice, a reuşit să obţină recolte cu mult mai mari faţă de cele planifi­cate. De pe suprafaţa de 792 hectare cultivate cu cereale au obţinut canti­tatea de 1595 tone boabe, faţă de 1409 tone planificat. La griul de toamnă s-a obţinut o producţie medie de 2002 kg. la hectar faţă de 1800 kg planificat. La unele secţii cum ar fi ■ la secţia Ciuciulaţi, de pe o suprafaţă de 75 hectare s-a obţinut o producţie record de 3365 kg. medie la hectar. Şi la ce­lelalte culturi cum ar fi : orz de toam­nă, secară şi ovăz producţia la hectar a fost cu mult depăşită faţă de cea planificată în total gospodăria a re­uşit să dea peste plan 186 tone ce­reale. Planul de livrări a fost de ase­menea depăşit. In acest an gospodăria a dat statului 1265 tone grîu şi se­cară, faţă de 1108 tone planificate, din care pentru sămînţă 842 tone. Preocuparea colectivului de muncă din această gospodărie nu a fost nu­mai în direcţia obţinerii­ de recolte mari la hectar ci şi în privinţa redu­cerii preţului de cost pe kg. de ce­reale; astfel, preţul de cost al grîului a fost redus cu 6.7 la sută, al se­carei cu 0.6 la sută, al ovăzului cu 4.4 la sută. Luînd în discuţie toate aceste reali­zări, dezbătînd pe larg şi o serie de deficienţe care au existat în muncă, s-a ajuns la concluzia că gospodăria agricolă de stat Secueni poate ca în anul agricol 1956—1957 să obţină realizări cu mult mai mari. Astfel, pe baza discuţiilor şi angajamentelor luate în cadrul grupelor sindicale, a comitetelor de secţii şi apoi pe gos­podărie, colectivul de muncă şi-a luat următoarele angajamente: să obţină de pe cele 670 hectare ce se vor cul­tiva cu grîu de toamnă o producţie medie de 2400 kg. la hectar, iar de pe o suprafaţă de 200 hectare să obţină o producţie medie la hectar de cel puţin 3500 kg De pe suprafaţa de 500 hectare ce se va cultiva cu po­rumb să obţină o producţie medie de 3000 kg. boabe la hectar, iar de pe o suprafaţă de 200 hectare din care 50 hectare irigate, o producte de 4500 kg boabe la hectar. Producţia medie la orzul de toamnă să atingă 2600 kg. la hectar. La planiere furajere perene­ţi anuate să obţină o depăşire, a pla­nului de 500 kg. la hectar, iar la porumbul siloz cu 3000 kg. mai mult la hectar. Preţul de cost se va reduce cu 0,10 lei la kg. de cereale, iar pe întreaga producţie vegetală, cu 10 la sută, sporindu-se în acelaşi timp pro­ductivitatea muncii cu 15 la sută. Pentru realizarea acestor obiective ce şi le-a propus colectivul de muncă al acestei gospodării pentru noul an agricol, se vor lua următoarele măsuri: se va însămînţa in două arături ce­realele de toamnă, aplicîndu-se îngră­șăminte naturale pe 100 hectare — cite 20 tone bălegar bine fermentat la hectar. Pe o suprafaţă de 250 hec­tare se va aplica 200 kg. superfosfat la hectar, iar însămînţările de toam­nă ca urmare a folosirii tuturor for­ţelor de muncă să se termine pina la 10 octombrie. In timpul iernii se vor lua măsuri pentru menţinerea zăpezii pe ogoare folosindu-se în acest scop tulpinele de porumb, cînepă şi floarea soarelui din care se va confecţiona 4000 m, lungime parazăpezi. Se va aplica îngrăşăminte chimice în timpul iernii pe o suprafaţă de 300 hectare. In primăvară întreaga suprafaţă în­­sămînţată va fi grăpată, iar pe par­celele unde se va constata că plantele au ieşit din iarnă slăbite, se va face îngrăşarea suplimentară ca şi cele­lalte lucrări de întreţinere. Pentru sporirea producţiei de porumb, întrea­ga suprafaţă va fi arată şi îngrăşată din toamnă iar în primăvară se va aplica întregul complex de lucrări a­­grotehnice. Pe o suprafaţă de 380 hectare se va însămînţa sămînţă de porumb hibrid, iar 120 hectare va con­stitui cîmp de hibridare. Pentru traducerea în viaţă a tutu­ror angajamentelor luate de colecti­vul de muncă al acestei gospodării, cu concursul organului sindical, pe­riodic se va analiza munca brigăzi­lor, a secţiilor şi a gospodăriei. Co­mitetul sindical va stimula permanent pe inovatori şi fruntaşi în producţie şi va extinde prin toate mijloacele metodele bune de muncă.­­ In aceste zile se des­făşoară pe scena teatru­lui C.C.S. din Capitală marea întrecere artistică a cercurilor dramatice de amatori din ţară. Iată in cli­şeul de mai sus o scenă semnifica­tivă din piesa într-un act „Oaspe­tele din faptul serii“ a cunoscutu­lui scriitor român Horia Lovinescu, interpretată de echipa artistică a sindicatului, muncitorilor sanitari din Constanța. Copiii la clubul uzinei O grijă deosebită acordă colectivul clubului „Ştefan Gheorghiu“ din Câm­pina creşterii şi educării copiilor. La manifestările extraşcolare vin zilnic 35-50 elevi (copii, pionieri). Săptămî­­nal sunt organizate aici seri de basm şi seri educative pe teme variate. De asemenea, s-au format cercuri educa­tiv- distractive pentru copii, printre care un cerc de citit cu pionierii de la 8-12 ani. Un­ alt cerc al miinilor îndeminatice deprinde aici arta cusă­turilor naţionale şi broderiei. Tot in cadrul activităţii extraşcolare, la c­lu­bul uzinei Cimpina s-a format un ansamblu artistic de dansuri, o echipă de teatru și recitări, care au o activi­­tate bogată Th. Gherghiceanu corespondent voluntar it GHIMBAV. — Duminică s-a inau­gurat la Ghimbav, regiunea Stalin, prima fabrică de hîrtie cretată din ţara noastră. Construită într-un timp re­cord, 1 an şi cîteva luni, fabrica este înzestrată cu utilaje moderne primite din R.D. Germană, precum şi cu uti­laje fabricate în ţară. Procesul tehno­logic este în întregime mecanizat și în mare parte automatizat. Anual fabri­ca va produce 3000 tone hîrtie creta­tă (hîrtie de calitate superioară pen­tru publicaţii). Rezultatele obţinute pînă acum sînt bune. Noua fabrică a şi început să livreze editurilor hîr­tie cretată. ★ PLOEŞTI — In noaiptea de 30 sep­tembrie la Centrala electrică de ter­­moficare Teleajen au intrat în func­ţiune primele două cazane de 50 tone de aburi pe oră fiecare şi au început probele primului grup electrogen de 6.000 kw. Construcţia noii centrale a început în anul 1954 pe baza proiectelor în­tocmite de specialişti sovietici. Cen­trala, care foloseşte drept combustibil gaze naturale şi păcură, este dotată cu utilaje şi agregate de fabricaţie sovietică. Odată cu intrarea în funcţiune a acestor agregate, centrala a început să furnizeze aburi rafinăriei nr. 3 Teleajen, iar In curînd va livra şi energie electrică. ★ VALEA JIULUI. — Carotajul radio­activ, care s-a aplicat pentru prima oară în ţara noastră în industria pe­troliferă, a început de curînd să fie experimentat şi în industria carboni­feră. Primele experienţe se fac în bazi­nul carbonifer al Văii Jiului în găuri­le unor sonde de explorare pentru căr­buni. Cercetările se desfăşoară cu ajuto­rul staţiei de carotaj radioactiv a în­treprinderii de carotaj şi perforări din Ploeşti, de către colectivul acestei staţii în colaborare cu specialişti de la Trustul de explorări carbonifere. Veşti din întreprinderea „Eprubeta“ Termometru metalografiat D­acă medicii pediatri recomandă temperatura normală în cameră I80 şi pentru baie 22°, nimănui nu-i trece prin gind să nu le res­pecte indicaţiile. Părinţii s­au res­ponsabilii creşelor îşi procură termo­metre de cameră cu ajutorul cărora citesc oricînd temperatura.. Procura­rea termometrelor a încetat să fie o problemă de cînd întreprinderea „E­­prubeta“ din Capitală a realizat pen­tru prima oară la noi în ţară ter­mometre de cameră. Colectivul aces­tei întreprinderi nu s-a mulţumit numai să satisfacă cerinţele mereu crescînde ci s-a preocupat şi de iefti­nirea produselor. Recent a fost omo­logat un nou tip de termometru de cameră — metalografiat — care are un preţ de desfacere cu 45 la sută mai redus. Fierbere sub vid I­ntoxicaţiile cu mercur, frecvente anii trecuţi, acum au fost com­plet eliminate datorită unei in­stalaţii perfecţionate de fierbere a termometrelor, inovaţia tovarăşilor Vasile Hagiu şi Vasile Frenţ. Prin fo­losirea noii instalaţii muncitorii nu mai intră în contact direct cu mercu­rul, fierberea făcîndu-se sub vid, iar producţia creşte mai mult de 200 la sută. „Trusa micului chimist" L­a concursul de jucării iniţiat de Ministerul Culturii şi M.I.U., „Eprubeta“ a prezentat un joc interesant şi instructiv. E vorba de „Trusa micului chimist“, un adevă­rat laborator în miniatură. In com­ponenţa jocului intră şi o mică bro­şură care lămureşte copiilor între­buinţarea aparatelor şi modul în care se pot obţine anumite soluţii ino­fensive. Ce spune graficul minei f TELIUC (coresp. „Munca"). —j (întrecerea minerilor de la Teliuc) j in cinstea zilei de 7 Noiembrie! j si a alegerilor organelor sindi- j [ cale, cunoaşte in fiecare zi re-J I zultate tot mal bune in sporirea j ( producţiei de minereu de fier j 1 pentru furnalele de la Hunedoara! [ şi Călan. Acum citeva zile, pe] I graficul minei era înscris o de­ j I păşire a planului de 3,8 la sută. J [ Minerii de aci nu s-au mulţumit ] (insă cu an­t. Ei au hotărit ca luna] j septembrie să o încheie cu celj [ puţin ] la sută mai mult minereu j ( peste sarcina lunară de plan. ] j Maiştrii şi inginerii au spritl- J I nit efectiv pe miner! pentru a-] i tingerea acestor rezultate. Caj­­ urmare a acestui lucru, brigăzile J ' minerilor Babiniuc Ladislau, Un­­j­u­gur Abel, Daiu Alexandru, Cioară | f Achim şi Tamaş Ion, au reuşit J [ să dea in medie zilnic cu­­ pinăj fia 10 tone minereu peste sarcina] f de plan, iar de la 2? septembrie ) [ pînă astăzi să obţină la un loc] ( 1035 tone minereu mai mult de­ j f cit prevedea planul lor de pro­­­­­ducție. » ] întrecerea cercurilor dramatice de­­amatori ZIUA FORŢELOR ARMATE ALE R. P. R. Adunarea festivă din Capitală Luni după amiază a avut loc în sala Teatrului Armatei din calea 13 Septembrie din Capitală, adunarea festivă organizată de Comitetul oră­şenesc Bucureşti al P.M.R. în cinstea Zilei Forţelor Armate ale Republicii Populare Române. In prezidiul adunării au luat loc tovarășii: general de armată Emil Bodnăraş, P. Borilă, general colonel Al. Drăghici, general colonel L. Suli­ján, general colonel Iacob Teclu, Fl. Dănălache, ing. A. Vlădoiu, generalii de armată în rezervă Mihail Lascăr şi C. Vasiliu-Răşcanu, generalii locote­nenţi I. Tutoveanu, Gh. Pintilie, Titus Lupescu, Mircea Haupt, şi Al. Vasiliu, general maior Gh. Zaharia, cpt. de rangul I. C. Burada, I. Iliescu, secre­tar al C.C. al U.T.M., Tiberiu Török şi Eroul Muncii Socialiste C. Vasila­­che. La adunare au luat parte miniştri, membri ai C.C al P.M.R., generali activi şi de rezervă ai forţelor noas­tre armate, numeroşi ofiţeri superiori, ostaşi evidenţiaţi în pregătirea de luptă şi politică, conducători ai or­ganizaţiilor oamenilor muncii, frun­taşi în muncă din întreprinderile şi instituţiile Capitalei. Au participat de asemenea grp. cpt. Joseph, S. Kennedy, ataşat al aerului al Marii Britanii, colonel J. A. Mars, ataşat militar al Marii Britanii, co­lonel Miloslav Hoppe ataşat militar al R. Cehoslovace, locotenent colonel Mei Iun-sie, ataşat militar al RP­­Chineze, locotenent colonel Kenneth G. Taylor, ataşat militar al Statelor Unite ale Americii, locotenent colonel Milan Minici, ataşat militar şi al ae­rului al R.P.F. Iugoslavia, locotenent colonel L. L'Heigouach, ataşat mili­tar al Franţei, locotenent colonel Hamza Gürgüc, ataşat militar al Tur­ciei, James E. Whitley, ataşat militar adjunct al Statelor Unite ale Americii maior M. I. Novicihin, colaborator al ataşatului militar al Uniunii Sovie­tice. A fost intonat Imnul de Stat al R.P.R. Adunarea festivă a fost deschisă de tov. general colonel Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate ale R.P.R. Expunerea despre Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române a fost prezentată de tov. general colonel Iacob Teclu, prim­­locţiitor al ministrului Forţelor Armate ale R.P.R. După ce a arătat că Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române a intrat în tradiţia marilor sărbători ale poporului român, tov. general colonel Iacob Teclu a subli­niat că constituirea armatei noastre populare, scut al independenţei naţio­nale şi suveranităţii de stat a Romî­­niei, a fost îndeplinită într-un timp relativ scurt, ca urmare a activităţii depuse de partid şi a eforturilor în­tregului popor. Luptînd pentru triumful păcii între popoare, pentru rezolvarea probleme­lor litigioase pe calea tratativelor, Republica Populară Romînă şi-a redus în timp de un an de două ori efectivul Forţelor Armate, micşorîn­­du-1 astfel cu 60.000 oameni şi a redus cu un an durata servilului militar activ. In acelaşi timp însă po­porul nostru urmăreşte cu vigilenţă manevrele cercurilor imperialiste agresive. Ţara noastră este hotărîtă să-şi dea şi de aici înainte aportul la cauza păcii, prieteniei şi colaborării cu toate statele, indiferent de sistemul lor politic şi economic, pe baza princi­piilor, coexistenţei paşnice, unanim îmbrăţişate de popoare. In acelaşi timp el îşi manifestă dorinţa neclin­tită de a întări permanent, prin toate mijloacele, prietenia frăţească cu marele popor sovietic, care l-a ajutat să se elibereze şi care ii dă tot spri­jinul în construirea socialismului, cu China populară şi cu celelalte po­poare frăţeşti din sistemul mondial al socialismului. Sărbătorind ziua de 2 octombrie, militarii Forţelor Armate ale Repu­blicii Populare Romîne sînt ferm hotărîţi ca, alături de glorioşii ostaşi sovietici şi de militarii din armatele ţărilor de democraţie populară, să nu-şi precupeţească eforturile pentru apărarea păcii, pentru întărirea necontenită a capacităţii de apărare a lagărului socialist. Vajnicii apărători ai patriei şi cuceririlor revoluţionare ale poporului muncitor, militarii Forţelor noastre Armate îşi desăvîrşesc zi de zi pregă­tirea militară şi politică. O­RDINUL ministrului Forţelor Armate ale Republicii Populare Romíne 2 octombrie 1956 Bucureşti Tovarăşi soldaţi şi matrozi, sergenţi şi cartneci ! Tovarăşi ofiţeri, generali şi amirali­­ Astăzi oamenii muncii din patria noastră sărbătoresc Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române. Cu prilejul acestei sărbători, felicit întregul personal al Forţelor Armate ale Republicii Populare Romîne. Urez soldaţilor şi matrozilor, sergenţilor şi cartnicilor noi succese în­ pregătirea de luptă şi politică, în întărirea ordinei şi disciplinei militare, în cunoaşterea şi întrebuinţarea armamentului şi tehnicii de luptă moderne. Urez ofiţerilor, generalilor şi amiralilor succese în ridicarea continuă a capacităţii lor organizatorice, pentru îmbunătăţirea calităţii pregătirii şi conducerii trupelor, pentru întărirea puterii de luptă a Armatei noastre populare. Traia5Ca Fo* -A - „ 4 ^ •. 1 „_ r­ *:~r Trăiască Guvernul Republicii Populare Romine 1 Trăiască Partidul Muncitoresc Romin 1 Trăiască scumpa noastră patrie — Republica Populară Romina 1 Ministrul Forțelor Armate, general colonel, LEONTIN SALAJAN TELEGRAMĂ Către Ministrul Forţelor Armate ale Republicii Populare Romîne Tov. General Colonel LEONTIN SALAJAN Bucureşti In numele Forţelor Armate ale Uniunii Sovietice, vă felicit cordial pe dv. Şi întregul personal al Forţelor Armate ale Republicii Populare Romîne, cu ocazia glorioasei aniversări a Forţelor Armate Populare. Vă urez noi succese în pregătirea de luptă şi politică, in ridicarea puterii de apărare a Republicii Populare Romîne, în întărirea colaborării de luptă între armatele noastre şi în dezvoltarea continuă a prieteniei între popoarele sovietic și român. I. KON1EV Mareșal al Uniunii Sovietice La drum cu trenul marşlui Miez de noapte. Oraşul de la poa­lele Tîmpei doarme învăluit în man­tia negurii de toamnă timpurie. Din legendarul turn al Bisericii Negre, un orologiu secular străpunge în tic-tac liniştea văzduhului. Două bătăi rare evadează parcă de pe zidurile cetăţii de piatră şi se pierd apoi grave în izbeliştea vîntului. Cîteva clipe, ecoul poartă solemn spre tăriile munţilor dangătul lor de aramă, ca un mesaj de pace către regina nopţii, apoi toată suflarea se lasă cuprinsă în­­fiorul u­­nei tainice toropeli.............—­­ ? Undeva, către steaua nordului, o lo­comotivă îşi face cunoscută prezenţa emiţînd în eter, şuiere stridente. Pe semne, se pregăteşte de drum şi cere cale liberă. Faptul acesta trece aproa­pe neobservat în gara oraşului, unde animaţia nu se deosebeşte cu nimic de cea de peste zi, deşi în urma sa locomotiva numără nici mai mult, nici mai puţin de un kilometru de tren. In limbaj ceferist, asta se numeşte supratonaj şi este de nedespărţit de o altă noţiune, devenită comună la ca­lea ferată : aceea de marşrut... ...Un tren marşrut se pregăteşte să plece în cursă, întreaga garnitură e garată pe linia 1,0. Cu vreo 30 de mi­nute mai devreme, ultima tranşă de vagoane ce formează convoiul a pă­­­răsit porţile fabricii de ciment „Te­melia“. Tovarăşul I. Cazim, referentul de serviciu la biroul tehnic al staţiei, respiră în sfîrşit, uşurat. Aproape că transpirase la telefon, insistînd la fa­brică să se urgenteze expedierea va­goanelor, pentru a nu întîrzia plecarea marșratului. Acum, odată, trenul for­mat­ a fost predat R. C.-ului. Sus la etaj, în clădirea S.E.F.-ului (ser­viciul de exploatare feroviară) un om aplecat peste masa de lucru privește diagrama colorată ce se încheagă prin zeci de linii negre, albastre şi roşii şi notează undeva într-­o pătrăţică de loc numărul unui tren. Poate că nici un călător de pe peron nu bănuieşte e­­xistenţa acestui anonim slujitor de la R.C. care însoţeşte în miezul nopţii de la postul său fiecare tren pe par­cursul secţiei, veghind asupra sigu­ranţei circulaţiei. El e cîrmaciul tutu­ror navelor terestre ce aleargă in vi­teză în jos sau în sus pe pantele Pre­dealului. Vocea sa caldă se aude din cînd în cînd la telespicher, cerînd re­laţii, dînd dispoziţii clare şi precise pentru impiegaţi, chemînd la îndato­ririle de serviciu o întreagă reţea de staţii. — Alo Dîrste­l Timiş! Predeal! A­­vizez plecarea trenului marşrut 5.370 la distanţă de accelerat... Alo Dîrstel Timiş ! Avizez plecarea... ★ Pufăind din greu, patru locomotive trag în sus spre Predeal convoiul de vagoane, pornit la drum cu încărcătu­ră grea. Zgomotul sacadat al roţilor de tren, este acoperit din cînd în cînd de un fluier prelung al locomotivei din faţă, care cere ajutor la „împins“ de la celelalte maşini, învăluite în nori de aburi, locomotivele, strunite cu în­­demînare de mecanici iscusiţi, se a­­vîntă voiniceşte pe pantă. Drumul e greu şi garnitura lungă. Dar nu-i nici un motiv de îngrijorare. Cei patru mecanici — Gh. Cocioc, Petre Manta, Al. Balea şi D. Vasiliu — piloţii con­voiului, au condus pe această magis­trală de oţel zeci de asemenea tre­nuri... ...La cîteva minute după ieşirea din tunel, cei 28 kilometri de urcuş s-au terminat­ încă un efort susţinut şi gata — Predealul. De aici —­ după o minuţioasă revizie — trenul 5.370 a pornit să alerge la vale spre ţintă, condus de o singură locomotivă. In marchiza sa, doi oameni, mecanicul Petre Manta şi fochistul Nic. Mărgi­­neanu. Amîndoi lucrează împreună de 4 ani. Patru ani de serviciu pe aceeaşi secţie! Cite trenuri cu supratonaj au condus ei în acest timp ! Au fost multe, fără număr, căci acum marş­­raturile şi trenurile cu supratonaj fac parte integrantă din ,,turnusul“ cefe­rist. Şi în tot acest timp, nici o de­fecţiune. Locomotiva lor — cu numă­rul 150.085 — deşi a parcurs aproape 100.000 km, pare nou-nouţă. De repa­raţii în acest timp, nici vorbă. Cei doi oameni o îngrijesc ca ochii din cap, folosind toată priceperea lor pen­tru a-i prelungi viaţa, pentru a realiza cu­ mai mulţi kilometri parcurşi şi clt mai mari economii de combustibil. Ei şi-au însuşit o întreagă gamă de metode avansate, bine cunoscute­­ în transportul pe calea ferată, care-i a­­jută să se menţină mereu fruntaşi în mişcarea cincisutistă. Cîte 2—2,5 tone combustibil economisit la fiecare cursă, — acesta este bilanţul­ cu care se înapoiază de fiecare dată în depehi echipajul locomotivei 150.085. A şti să foloseşti forţa vie a tre­nului, e o adevărată artă. Şi mecani­cul Petre Manta stăpîneşte bine acest meşteşug. De iscusinţa sa a dat do­vadă şi în această­ cursă în timp ce cobora vijelios pantele Posadei... A­­cum stau amîndoi atenţi la posturi, puţin aplecaţi pe barele marchizei. Din cînd în cînd,­ în faţa lor, apare strălucirea colorată a semafoarelor ce le dezleagă drumul în ..cale liberă“ spre Cimpina. Şi trenul^ trece prin staţii, fluierînd prelung, fără să-şi în­cetinească mersul. Afară se luminează de ziuă. Trenul se apropie de Ploeşti — prima etapa în drum spre litoral. Pe ultimii­ kilo­metri, maşina zoreşte cu viteză, ne­voind să piardă un minut din timpii de mers. in fata staţiei, mecanicul o­­preşte trenul lin, bucuros că a ajuns „la ţanc“. — Alimentăm repede şi apoi, la drum înapoi, — spune el zîmbind fochistului, in timp ce-şi aprindeau ţigările... ★. Puţin mai tîrziu, o altă locomotivă, condusă de un alt mecanic, pe nume Al. Constantinescu, a preluat marş­­rutul in drum spre meleagurile dobro­gene. A doua zi dimineaţa, preţioasa încărcătură de ciment adusă de marş­rut, se odihnea în magaziile unuia din vasele sub pavilion egiptean, ancorat la dana portului Constanţa. Marinarii ce se pregăteau de cursă lungă nu bă­nuiau că înaintea lor, oameni îndrăz­neţi din harnicul detaşament al ce­feriştilor le-au adus marfa din cală pe magistralele de fier, într-un timp record. Pentru ei, aceşti oameni ră­­mîn anonimi. Faptele lor de muncă inspiră însă respect tuturora. GH. CHIRIAC

Next