Munca, octombrie 1956 (Anul 12, nr. 2781-2806)
1956-10-02 / nr. 2781
Proletari din toate ţările uniţi-val ORGANUL CONSIUDLPI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XII. nr. 1.781 MARȚI 24 pagini, 20 bani OCTOMBRIE 1956 Din toate colţurile patriei Modernizează utilajul îmbogăţirea sortimentelor în scopul satisfacerii gustului consumatorilor constituie o preocupare permanentă a colectivului uzinelor textile „7 Noiembrie“ din Capitală. Războaiele vechi îngrădeau însă perspectivele în această privinţă. Iată de ce conducerea întreprinderii a pornit în ultimele saptămini — cu sprijinul echipelor de revizie — o largă acţiune de reparare şi modernizare a războaielor. In cadrul acestei acţiuni, 12 războaie simple au fost transformate în războaie revolver. Piesele necesare modernizării au fost executate de atelierul mecanic al întreprinderii. Alte 10 războaie revolver cu mai multe casete au fost obţinute — prin schimb cu războaie simple — de la fabrica „Fusul“ din Galaţi. Perfecţionarea parcului de războaie va permite întreprinderii cancePând din luna octombrie să mărească sortimentul de ţesături în careuri şi în mai multe culori. ION JINGA corespondent voluntar In cinstea alegerilor sindicale BACĂU (coresp. „Munca“). Comitetul de întreprindere de la fabrica de pielărie şi încălţăminte „Partizanul“ din Bacău şi-a propus ca în perioada de desfăşurare a alegerilor să organizeze la clubul întreprinderii discuţii cu membrii de sindicat, despre drepturile şi îndatoririle membrilor de sindicat şi să scoată la gazeta de perete ediţii speciale unde se va analiza şi populariza felul cum se desfăşoară alegerile. Cu prilejul prelucrării instrucţiunilor şi a planului de măsuri colectivul întreprinderii şi-a luat o serie de angajamente în producţie. Totalizîndu-se angajamentele luate în grupele sindicale reiese că în cinstea alegerilor să se realizeze printre altele o economie de 30.000 dm.3 piele şi 730 kg talpă. La rîndul său comitetul de întreprindere s-a angajat că se va ocupa de extinderea iniţiativei grupei sindicale nr. 19 de la uzinele „21 Decembrie“ din Bucureşti la toate grupele sindicale din sectorul de încălţăminte, că în cinstea alegerilor nici un muncitor să nu lucreze sub normă. De asemenea s-a angajat să mobilizeze şi să ajute conducerea administrativă a întreprinderii pentru a crea la secţiile croit şi ştanţă condiţiile necesare iniţiativei lui N. Militaru. Tot în cinstea alegerilor se va organiza în întreprindere un campionat de şah şi fotbal. Angajamentele luate au început să fie traduse în fapt. Aşa, de pildă, este în lucru instalarea iluminatului la mesele de lucru, necesar pentru introducerea iniţiativei lui Militaru. Colectivul secţiei croit condus de tovarăşul Cristea Popa a realizat pînă în ziua de 22 septembrie peste 8.000 dm.2 de piele. Asta înseamnă că cu economiile realizate se pot confecţiona 240 perechi feţe de bocanci. Fruntaşă în această privinţă este brigada de tineret condusă de tovarăşul Dumitru Dram, care a realizat o economie de peste 4.000 dm.3 piele şi „brigada păcii“ condusă de tovarăşul Gheorghe Ardeleanu, care a realizat pînă la această dată 157 kg talpă, 64 kg carton și 931 dm,3 pînză de bombeuri. Noi îmbunătăţiri la maşinile de cusut romîneşti Maşinile de cusut romîneşti „Super Casnica“ fabricate la Cugir au dovedit reale calităţi practice. Zi de zi, colectivul de muncă de la „Super Casnica“ se străduieşte să aducă noi îmbunătăţiri în buna lor funcţionare. Iată în clişeul nostru un grup de inovatori din sectorul de montaj (Gheorghe Stroia — tehnolog, Tridău Aron II — şef de sector, şi Nicolae Marmezan şi Ioan Ghiura— maiştri), lucrînd la stabilirea de puncte fixe la montaj, care să asigure reglarea maşinilor de cusut in condiţii optime. 2010 . AGERPRES " ................I'." ■' ■ I ■ ii i—, ii, Ţqotg G- A. S. — la nivelul unităţilor fruntaşe Ce-şi propune colectivul de muncă al G.A.S. Secueni pentru noul an agricol Analizînd într-o adunare generală sindicală, felul cum s-au realizat sarcinile de plan pe 1956, colectivul de muncă al G.A.S. Secueni, regiunea Bacău, a constatat, că în mare parte s-a achitat, cu cinste. In acest an, de pildă, ca urmare a folosirii din plin a mijloacelor de producţie şi a aplicării în mod diferenţiat a metodelor agrotehnice, a reuşit să obţină recolte cu mult mai mari faţă de cele planificate. De pe suprafaţa de 792 hectare cultivate cu cereale au obţinut cantitatea de 1595 tone boabe, faţă de 1409 tone planificat. La griul de toamnă s-a obţinut o producţie medie de 2002 kg. la hectar faţă de 1800 kg planificat. La unele secţii cum ar fi ■ la secţia Ciuciulaţi, de pe o suprafaţă de 75 hectare s-a obţinut o producţie record de 3365 kg. medie la hectar. Şi la celelalte culturi cum ar fi : orz de toamnă, secară şi ovăz producţia la hectar a fost cu mult depăşită faţă de cea planificată în total gospodăria a reuşit să dea peste plan 186 tone cereale. Planul de livrări a fost de asemenea depăşit. In acest an gospodăria a dat statului 1265 tone grîu şi secară, faţă de 1108 tone planificate, din care pentru sămînţă 842 tone. Preocuparea colectivului de muncă din această gospodărie nu a fost numai în direcţia obţinerii de recolte mari la hectar ci şi în privinţa reducerii preţului de cost pe kg. de cereale; astfel, preţul de cost al grîului a fost redus cu 6.7 la sută, al secarei cu 0.6 la sută, al ovăzului cu 4.4 la sută. Luînd în discuţie toate aceste realizări, dezbătînd pe larg şi o serie de deficienţe care au existat în muncă, s-a ajuns la concluzia că gospodăria agricolă de stat Secueni poate ca în anul agricol 1956—1957 să obţină realizări cu mult mai mari. Astfel, pe baza discuţiilor şi angajamentelor luate în cadrul grupelor sindicale, a comitetelor de secţii şi apoi pe gospodărie, colectivul de muncă şi-a luat următoarele angajamente: să obţină de pe cele 670 hectare ce se vor cultiva cu grîu de toamnă o producţie medie de 2400 kg. la hectar, iar de pe o suprafaţă de 200 hectare să obţină o producţie medie la hectar de cel puţin 3500 kg De pe suprafaţa de 500 hectare ce se va cultiva cu porumb să obţină o producţie medie de 3000 kg. boabe la hectar, iar de pe o suprafaţă de 200 hectare din care 50 hectare irigate, o producte de 4500 kg boabe la hectar. Producţia medie la orzul de toamnă să atingă 2600 kg. la hectar. La planiere furajere pereneţi anuate să obţină o depăşire, a planului de 500 kg. la hectar, iar la porumbul siloz cu 3000 kg. mai mult la hectar. Preţul de cost se va reduce cu 0,10 lei la kg. de cereale, iar pe întreaga producţie vegetală, cu 10 la sută, sporindu-se în acelaşi timp productivitatea muncii cu 15 la sută. Pentru realizarea acestor obiective ce şi le-a propus colectivul de muncă al acestei gospodării pentru noul an agricol, se vor lua următoarele măsuri: se va însămînţa in două arături cerealele de toamnă, aplicîndu-se îngrășăminte naturale pe 100 hectare — cite 20 tone bălegar bine fermentat la hectar. Pe o suprafaţă de 250 hectare se va aplica 200 kg. superfosfat la hectar, iar însămînţările de toamnă ca urmare a folosirii tuturor forţelor de muncă să se termine pina la 10 octombrie. In timpul iernii se vor lua măsuri pentru menţinerea zăpezii pe ogoare folosindu-se în acest scop tulpinele de porumb, cînepă şi floarea soarelui din care se va confecţiona 4000 m, lungime parazăpezi. Se va aplica îngrăşăminte chimice în timpul iernii pe o suprafaţă de 300 hectare. In primăvară întreaga suprafaţă însămînţată va fi grăpată, iar pe parcelele unde se va constata că plantele au ieşit din iarnă slăbite, se va face îngrăşarea suplimentară ca şi celelalte lucrări de întreţinere. Pentru sporirea producţiei de porumb, întreaga suprafaţă va fi arată şi îngrăşată din toamnă iar în primăvară se va aplica întregul complex de lucrări agrotehnice. Pe o suprafaţă de 380 hectare se va însămînţa sămînţă de porumb hibrid, iar 120 hectare va constitui cîmp de hibridare. Pentru traducerea în viaţă a tuturor angajamentelor luate de colectivul de muncă al acestei gospodării, cu concursul organului sindical, periodic se va analiza munca brigăzilor, a secţiilor şi a gospodăriei. Comitetul sindical va stimula permanent pe inovatori şi fruntaşi în producţie şi va extinde prin toate mijloacele metodele bune de muncă. In aceste zile se desfăşoară pe scena teatrului C.C.S. din Capitală marea întrecere artistică a cercurilor dramatice de amatori din ţară. Iată in clişeul de mai sus o scenă semnificativă din piesa într-un act „Oaspetele din faptul serii“ a cunoscutului scriitor român Horia Lovinescu, interpretată de echipa artistică a sindicatului, muncitorilor sanitari din Constanța. Copiii la clubul uzinei O grijă deosebită acordă colectivul clubului „Ştefan Gheorghiu“ din Câmpina creşterii şi educării copiilor. La manifestările extraşcolare vin zilnic 35-50 elevi (copii, pionieri). Săptămînal sunt organizate aici seri de basm şi seri educative pe teme variate. De asemenea, s-au format cercuri educativ- distractive pentru copii, printre care un cerc de citit cu pionierii de la 8-12 ani. Un alt cerc al miinilor îndeminatice deprinde aici arta cusăturilor naţionale şi broderiei. Tot in cadrul activităţii extraşcolare, la clubul uzinei Cimpina s-a format un ansamblu artistic de dansuri, o echipă de teatru și recitări, care au o activitate bogată Th. Gherghiceanu corespondent voluntar it GHIMBAV. — Duminică s-a inaugurat la Ghimbav, regiunea Stalin, prima fabrică de hîrtie cretată din ţara noastră. Construită într-un timp record, 1 an şi cîteva luni, fabrica este înzestrată cu utilaje moderne primite din R.D. Germană, precum şi cu utilaje fabricate în ţară. Procesul tehnologic este în întregime mecanizat și în mare parte automatizat. Anual fabrica va produce 3000 tone hîrtie cretată (hîrtie de calitate superioară pentru publicaţii). Rezultatele obţinute pînă acum sînt bune. Noua fabrică a şi început să livreze editurilor hîrtie cretată. ★ PLOEŞTI — In noaiptea de 30 septembrie la Centrala electrică de termoficare Teleajen au intrat în funcţiune primele două cazane de 50 tone de aburi pe oră fiecare şi au început probele primului grup electrogen de 6.000 kw. Construcţia noii centrale a început în anul 1954 pe baza proiectelor întocmite de specialişti sovietici. Centrala, care foloseşte drept combustibil gaze naturale şi păcură, este dotată cu utilaje şi agregate de fabricaţie sovietică. Odată cu intrarea în funcţiune a acestor agregate, centrala a început să furnizeze aburi rafinăriei nr. 3 Teleajen, iar In curînd va livra şi energie electrică. ★ VALEA JIULUI. — Carotajul radioactiv, care s-a aplicat pentru prima oară în ţara noastră în industria petroliferă, a început de curînd să fie experimentat şi în industria carboniferă. Primele experienţe se fac în bazinul carbonifer al Văii Jiului în găurile unor sonde de explorare pentru cărbuni. Cercetările se desfăşoară cu ajutorul staţiei de carotaj radioactiv a întreprinderii de carotaj şi perforări din Ploeşti, de către colectivul acestei staţii în colaborare cu specialişti de la Trustul de explorări carbonifere. Veşti din întreprinderea „Eprubeta“ Termometru metalografiat Dacă medicii pediatri recomandă temperatura normală în cameră I80 şi pentru baie 22°, nimănui nu-i trece prin gind să nu le respecte indicaţiile. Părinţii sau responsabilii creşelor îşi procură termometre de cameră cu ajutorul cărora citesc oricînd temperatura.. Procurarea termometrelor a încetat să fie o problemă de cînd întreprinderea „Eprubeta“ din Capitală a realizat pentru prima oară la noi în ţară termometre de cameră. Colectivul acestei întreprinderi nu s-a mulţumit numai să satisfacă cerinţele mereu crescînde ci s-a preocupat şi de ieftinirea produselor. Recent a fost omologat un nou tip de termometru de cameră — metalografiat — care are un preţ de desfacere cu 45 la sută mai redus. Fierbere sub vid Intoxicaţiile cu mercur, frecvente anii trecuţi, acum au fost complet eliminate datorită unei instalaţii perfecţionate de fierbere a termometrelor, inovaţia tovarăşilor Vasile Hagiu şi Vasile Frenţ. Prin folosirea noii instalaţii muncitorii nu mai intră în contact direct cu mercurul, fierberea făcîndu-se sub vid, iar producţia creşte mai mult de 200 la sută. „Trusa micului chimist" La concursul de jucării iniţiat de Ministerul Culturii şi M.I.U., „Eprubeta“ a prezentat un joc interesant şi instructiv. E vorba de „Trusa micului chimist“, un adevărat laborator în miniatură. In componenţa jocului intră şi o mică broşură care lămureşte copiilor întrebuinţarea aparatelor şi modul în care se pot obţine anumite soluţii inofensive. Ce spune graficul minei f TELIUC (coresp. „Munca"). —j (întrecerea minerilor de la Teliuc) j in cinstea zilei de 7 Noiembrie! j si a alegerilor organelor sindi- j [ cale, cunoaşte in fiecare zi re-J I zultate tot mal bune in sporirea j ( producţiei de minereu de fier j 1 pentru furnalele de la Hunedoara! [ şi Călan. Acum citeva zile, pe] I graficul minei era înscris o de j I păşire a planului de 3,8 la sută. J [ Minerii de aci nu s-au mulţumit ] (insă cu ant. Ei au hotărit ca luna] j septembrie să o încheie cu celj [ puţin ] la sută mai mult minereu j ( peste sarcina lunară de plan. ] j Maiştrii şi inginerii au spritl- J I nit efectiv pe miner! pentru a-] i tingerea acestor rezultate. Caj urmare a acestui lucru, brigăzile J ' minerilor Babiniuc Ladislau, Unjugur Abel, Daiu Alexandru, Cioară | f Achim şi Tamaş Ion, au reuşit J [ să dea in medie zilnic cu pinăj fia 10 tone minereu peste sarcina] f de plan, iar de la 2? septembrie ) [ pînă astăzi să obţină la un loc] ( 1035 tone minereu mai mult de j f cit prevedea planul lor de producție. » ] întrecerea cercurilor dramatice deamatori ZIUA FORŢELOR ARMATE ALE R. P. R. Adunarea festivă din Capitală Luni după amiază a avut loc în sala Teatrului Armatei din calea 13 Septembrie din Capitală, adunarea festivă organizată de Comitetul orăşenesc Bucureşti al P.M.R. în cinstea Zilei Forţelor Armate ale Republicii Populare Române. In prezidiul adunării au luat loc tovarășii: general de armată Emil Bodnăraş, P. Borilă, general colonel Al. Drăghici, general colonel L. Suliján, general colonel Iacob Teclu, Fl. Dănălache, ing. A. Vlădoiu, generalii de armată în rezervă Mihail Lascăr şi C. Vasiliu-Răşcanu, generalii locotenenţi I. Tutoveanu, Gh. Pintilie, Titus Lupescu, Mircea Haupt, şi Al. Vasiliu, general maior Gh. Zaharia, cpt. de rangul I. C. Burada, I. Iliescu, secretar al C.C. al U.T.M., Tiberiu Török şi Eroul Muncii Socialiste C. Vasilache. La adunare au luat parte miniştri, membri ai C.C al P.M.R., generali activi şi de rezervă ai forţelor noastre armate, numeroşi ofiţeri superiori, ostaşi evidenţiaţi în pregătirea de luptă şi politică, conducători ai organizaţiilor oamenilor muncii, fruntaşi în muncă din întreprinderile şi instituţiile Capitalei. Au participat de asemenea grp. cpt. Joseph, S. Kennedy, ataşat al aerului al Marii Britanii, colonel J. A. Mars, ataşat militar al Marii Britanii, colonel Miloslav Hoppe ataşat militar al R. Cehoslovace, locotenent colonel Mei Iun-sie, ataşat militar al RPChineze, locotenent colonel Kenneth G. Taylor, ataşat militar al Statelor Unite ale Americii, locotenent colonel Milan Minici, ataşat militar şi al aerului al R.P.F. Iugoslavia, locotenent colonel L. L'Heigouach, ataşat militar al Franţei, locotenent colonel Hamza Gürgüc, ataşat militar al Turciei, James E. Whitley, ataşat militar adjunct al Statelor Unite ale Americii maior M. I. Novicihin, colaborator al ataşatului militar al Uniunii Sovietice. A fost intonat Imnul de Stat al R.P.R. Adunarea festivă a fost deschisă de tov. general colonel Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate ale R.P.R. Expunerea despre Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române a fost prezentată de tov. general colonel Iacob Teclu, primlocţiitor al ministrului Forţelor Armate ale R.P.R. După ce a arătat că Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române a intrat în tradiţia marilor sărbători ale poporului român, tov. general colonel Iacob Teclu a subliniat că constituirea armatei noastre populare, scut al independenţei naţionale şi suveranităţii de stat a Romîniei, a fost îndeplinită într-un timp relativ scurt, ca urmare a activităţii depuse de partid şi a eforturilor întregului popor. Luptînd pentru triumful păcii între popoare, pentru rezolvarea problemelor litigioase pe calea tratativelor, Republica Populară Romînă şi-a redus în timp de un an de două ori efectivul Forţelor Armate, micşorîndu-1 astfel cu 60.000 oameni şi a redus cu un an durata servilului militar activ. In acelaşi timp însă poporul nostru urmăreşte cu vigilenţă manevrele cercurilor imperialiste agresive. Ţara noastră este hotărîtă să-şi dea şi de aici înainte aportul la cauza păcii, prieteniei şi colaborării cu toate statele, indiferent de sistemul lor politic şi economic, pe baza principiilor, coexistenţei paşnice, unanim îmbrăţişate de popoare. In acelaşi timp el îşi manifestă dorinţa neclintită de a întări permanent, prin toate mijloacele, prietenia frăţească cu marele popor sovietic, care l-a ajutat să se elibereze şi care ii dă tot sprijinul în construirea socialismului, cu China populară şi cu celelalte popoare frăţeşti din sistemul mondial al socialismului. Sărbătorind ziua de 2 octombrie, militarii Forţelor Armate ale Republicii Populare Romîne sînt ferm hotărîţi ca, alături de glorioşii ostaşi sovietici şi de militarii din armatele ţărilor de democraţie populară, să nu-şi precupeţească eforturile pentru apărarea păcii, pentru întărirea necontenită a capacităţii de apărare a lagărului socialist. Vajnicii apărători ai patriei şi cuceririlor revoluţionare ale poporului muncitor, militarii Forţelor noastre Armate îşi desăvîrşesc zi de zi pregătirea militară şi politică. ORDINUL ministrului Forţelor Armate ale Republicii Populare Romíne 2 octombrie 1956 Bucureşti Tovarăşi soldaţi şi matrozi, sergenţi şi cartneci ! Tovarăşi ofiţeri, generali şi amirali Astăzi oamenii muncii din patria noastră sărbătoresc Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române. Cu prilejul acestei sărbători, felicit întregul personal al Forţelor Armate ale Republicii Populare Romîne. Urez soldaţilor şi matrozilor, sergenţilor şi cartnicilor noi succese în pregătirea de luptă şi politică, în întărirea ordinei şi disciplinei militare, în cunoaşterea şi întrebuinţarea armamentului şi tehnicii de luptă moderne. Urez ofiţerilor, generalilor şi amiralilor succese în ridicarea continuă a capacităţii lor organizatorice, pentru îmbunătăţirea calităţii pregătirii şi conducerii trupelor, pentru întărirea puterii de luptă a Armatei noastre populare. Traia5Ca Fo* -A - „ 4 ^ •. 1 „_ r *:~r Trăiască Guvernul Republicii Populare Romine 1 Trăiască Partidul Muncitoresc Romin 1 Trăiască scumpa noastră patrie — Republica Populară Romina 1 Ministrul Forțelor Armate, general colonel, LEONTIN SALAJAN TELEGRAMĂ Către Ministrul Forţelor Armate ale Republicii Populare Romîne Tov. General Colonel LEONTIN SALAJAN Bucureşti In numele Forţelor Armate ale Uniunii Sovietice, vă felicit cordial pe dv. Şi întregul personal al Forţelor Armate ale Republicii Populare Romîne, cu ocazia glorioasei aniversări a Forţelor Armate Populare. Vă urez noi succese în pregătirea de luptă şi politică, in ridicarea puterii de apărare a Republicii Populare Romîne, în întărirea colaborării de luptă între armatele noastre şi în dezvoltarea continuă a prieteniei între popoarele sovietic și român. I. KON1EV Mareșal al Uniunii Sovietice La drum cu trenul marşlui Miez de noapte. Oraşul de la poalele Tîmpei doarme învăluit în mantia negurii de toamnă timpurie. Din legendarul turn al Bisericii Negre, un orologiu secular străpunge în tic-tac liniştea văzduhului. Două bătăi rare evadează parcă de pe zidurile cetăţii de piatră şi se pierd apoi grave în izbeliştea vîntului. Cîteva clipe, ecoul poartă solemn spre tăriile munţilor dangătul lor de aramă, ca un mesaj de pace către regina nopţii, apoi toată suflarea se lasă cuprinsă înfiorul unei tainice toropeli.............— ? Undeva, către steaua nordului, o locomotivă îşi face cunoscută prezenţa emiţînd în eter, şuiere stridente. Pe semne, se pregăteşte de drum şi cere cale liberă. Faptul acesta trece aproape neobservat în gara oraşului, unde animaţia nu se deosebeşte cu nimic de cea de peste zi, deşi în urma sa locomotiva numără nici mai mult, nici mai puţin de un kilometru de tren. In limbaj ceferist, asta se numeşte supratonaj şi este de nedespărţit de o altă noţiune, devenită comună la calea ferată : aceea de marşrut... ...Un tren marşrut se pregăteşte să plece în cursă, întreaga garnitură e garată pe linia 1,0. Cu vreo 30 de minute mai devreme, ultima tranşă de vagoane ce formează convoiul a părăsit porţile fabricii de ciment „Temelia“. Tovarăşul I. Cazim, referentul de serviciu la biroul tehnic al staţiei, respiră în sfîrşit, uşurat. Aproape că transpirase la telefon, insistînd la fabrică să se urgenteze expedierea vagoanelor, pentru a nu întîrzia plecarea marșratului. Acum, odată, trenul format a fost predat R. C.-ului. Sus la etaj, în clădirea S.E.F.-ului (serviciul de exploatare feroviară) un om aplecat peste masa de lucru privește diagrama colorată ce se încheagă prin zeci de linii negre, albastre şi roşii şi notează undeva într-o pătrăţică de loc numărul unui tren. Poate că nici un călător de pe peron nu bănuieşte existenţa acestui anonim slujitor de la R.C. care însoţeşte în miezul nopţii de la postul său fiecare tren pe parcursul secţiei, veghind asupra siguranţei circulaţiei. El e cîrmaciul tuturor navelor terestre ce aleargă in viteză în jos sau în sus pe pantele Predealului. Vocea sa caldă se aude din cînd în cînd la telespicher, cerînd relaţii, dînd dispoziţii clare şi precise pentru impiegaţi, chemînd la îndatoririle de serviciu o întreagă reţea de staţii. — Alo Dîrstel Timiş! Predeal! Avizez plecarea trenului marşrut 5.370 la distanţă de accelerat... Alo Dîrstel Timiş ! Avizez plecarea... ★ Pufăind din greu, patru locomotive trag în sus spre Predeal convoiul de vagoane, pornit la drum cu încărcătură grea. Zgomotul sacadat al roţilor de tren, este acoperit din cînd în cînd de un fluier prelung al locomotivei din faţă, care cere ajutor la „împins“ de la celelalte maşini, învăluite în nori de aburi, locomotivele, strunite cu îndemînare de mecanici iscusiţi, se avîntă voiniceşte pe pantă. Drumul e greu şi garnitura lungă. Dar nu-i nici un motiv de îngrijorare. Cei patru mecanici — Gh. Cocioc, Petre Manta, Al. Balea şi D. Vasiliu — piloţii convoiului, au condus pe această magistrală de oţel zeci de asemenea trenuri... ...La cîteva minute după ieşirea din tunel, cei 28 kilometri de urcuş s-au terminat încă un efort susţinut şi gata — Predealul. De aici — după o minuţioasă revizie — trenul 5.370 a pornit să alerge la vale spre ţintă, condus de o singură locomotivă. In marchiza sa, doi oameni, mecanicul Petre Manta şi fochistul Nic. Mărgineanu. Amîndoi lucrează împreună de 4 ani. Patru ani de serviciu pe aceeaşi secţie! Cite trenuri cu supratonaj au condus ei în acest timp ! Au fost multe, fără număr, căci acum marşraturile şi trenurile cu supratonaj fac parte integrantă din ,,turnusul“ ceferist. Şi în tot acest timp, nici o defecţiune. Locomotiva lor — cu numărul 150.085 — deşi a parcurs aproape 100.000 km, pare nou-nouţă. De reparaţii în acest timp, nici vorbă. Cei doi oameni o îngrijesc ca ochii din cap, folosind toată priceperea lor pentru a-i prelungi viaţa, pentru a realiza cu mai mulţi kilometri parcurşi şi clt mai mari economii de combustibil. Ei şi-au însuşit o întreagă gamă de metode avansate, bine cunoscute în transportul pe calea ferată, care-i ajută să se menţină mereu fruntaşi în mişcarea cincisutistă. Cîte 2—2,5 tone combustibil economisit la fiecare cursă, — acesta este bilanţul cu care se înapoiază de fiecare dată în depehi echipajul locomotivei 150.085. A şti să foloseşti forţa vie a trenului, e o adevărată artă. Şi mecanicul Petre Manta stăpîneşte bine acest meşteşug. De iscusinţa sa a dat dovadă şi în această cursă în timp ce cobora vijelios pantele Posadei... Acum stau amîndoi atenţi la posturi, puţin aplecaţi pe barele marchizei. Din cînd în cînd, în faţa lor, apare strălucirea colorată a semafoarelor ce le dezleagă drumul în ..cale liberă“ spre Cimpina. Şi trenul^ trece prin staţii, fluierînd prelung, fără să-şi încetinească mersul. Afară se luminează de ziuă. Trenul se apropie de Ploeşti — prima etapa în drum spre litoral. Pe ultimii kilometri, maşina zoreşte cu viteză, nevoind să piardă un minut din timpii de mers. in fata staţiei, mecanicul opreşte trenul lin, bucuros că a ajuns „la ţanc“. — Alimentăm repede şi apoi, la drum înapoi, — spune el zîmbind fochistului, in timp ce-şi aprindeau ţigările... ★. Puţin mai tîrziu, o altă locomotivă, condusă de un alt mecanic, pe nume Al. Constantinescu, a preluat marşrutul in drum spre meleagurile dobrogene. A doua zi dimineaţa, preţioasa încărcătură de ciment adusă de marşrut, se odihnea în magaziile unuia din vasele sub pavilion egiptean, ancorat la dana portului Constanţa. Marinarii ce se pregăteau de cursă lungă nu bănuiau că înaintea lor, oameni îndrăzneţi din harnicul detaşament al ceferiştilor le-au adus marfa din cală pe magistralele de fier, într-un timp record. Pentru ei, aceşti oameni rămîn anonimi. Faptele lor de muncă inspiră însă respect tuturora. GH. CHIRIAC