Munca, noiembrie 1956 (Anul 12, nr. 2807-2831)
1956-11-01 / nr. 2807
Joi 1 noiembrie 1956 — nr. 2807 O nouă realizare a cinematografiei sovietice ..Intr-un magazin universal“ Primele imagini ale filmului au aspectul celui mai autentic documentar Intr-o dimineaţă de vară, autorii filmului şi-au postat pur şi simplu aparatul de luat vederi lingă uşa de intrare a unui mare magazin universal, surprinzînd pe peliculă întreaga varietate a acelor momente: de la calmul cu care funcţionarii îşi iau locul în spatele galantarelor, la precipitarea comică a întîrziaţilor mai somnoroşi, de la „inspecţia" matinală a dispecerului dornic să ştie ce mărfuri trebuiesc în raioane, pînă la inevitabilele discuţii despre dragoste, modă şi... fotbal ale tineretului. Toate acestea constituie un minunat prilej de a cunoaşte o sumedenie de personaje pe care le vom întîlni apoi în acţiunea filmului, iata-ne aşadar, introduşi în „intimitatea" eroilor. Numai că „ochiul" cineaştilor scormoneşte de astădată, nu fără o serioasă doză de observaţie critică, acolo unde se află, la locul lor de muncă, vînzătorii. Ce aflăm cu ajutorul lui? Un admirabil şef de raion în sectorul confecţii — Mihail Ivanovici Krilov — om sobru, chibzuit în tot ceea ce face, inspirînd încredere de la prima vedere; cîţiva vînzători tineri dintre care secretarul organizaţiei de comsomol, Slava Sidorkin, ni se pare deosebit de „pitoresc" cu neostenita-i pornire de a prelucra şi a reeduca fata iubită; directorul magazinului, om de treabă »în general", dar lipsit de fermitate, o încintătoare vînzătoare, pe nume Sonia Bojko, pentru gropiţele căreia înflăcăratul ofiţer Maliutkin îşi sacrifică un concediu întreg şi-şi umple casa cu adevărate colecţii de solniţe, vase, scrumiere şi... amoraşi (articole pe care le vindea Sonia); în sfîrşit, severul bătrînel Marcenko, un „veteran“ în magazin, dat mereu exemplu pentru munca sa, figură ştearsă, neînsemnată, dar pe care crainicul filmului ne solicită în mod special să o reţinem. Ah! mai e cineva! Energica Andreeva, directoarea unei fabrici de confecţii, furnizoare a magazinului. Are un rol foarte important nu numai fiindcă se va îndrăgosti de Krîlov, dar şi pentru că, în momentele grele, ea îl va susţine, şi-l va ajuta dezinteresat, aşa cum unii dintre cei ce-l cunoşteau de îndelungată vreme, i-au făcut-o. N-are rost să vă povestim subiectul filmului ,,Intr-un magazin universal“. Pentru cei curioşi însă, o indicaţie: Mazcenko, austerul şi infailibilul Mazcenko, ascunde sub ochelarii de miop o privire de vulpe bătrînă, nărăvită în rele. „Intr-un magazin universal“ este un film artistic realizat într-un stil gazetăresc, de reportaj cotidian. Această însuşire dă filmului mult ritm, îl face pasionant pe aproape întreg parcursul acţiunii. Scenă din filmul „Intr-un magazin universal" Pentru cunoaşterea realizărilor tehnicii sovietice Manifestările din cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice dau prilej oamenilor muncii din fabrici şi uzine să cunoască mai bine realizările şi experienţa tehnicii sovietice. La Reşiţa, inginerul László Toma, de la Institutul politehnic din Timişoara, s-a întîlnit zilele trecute cu colectivul de muncitori şi tehnicieni de la fabrica de maşini electrice a Combinatului metalurgic Reşiţa, în faţa cărora a făcut o amplă expunere despre realizările sovietice în domeniul automatizării în electrotehnică şi energetică. Tot la combinatul metalurgic Reşiţa, la secţia oţelărie, inginerul Ilie Brădăţeanu, laureat al Premiului de Stat, a vorbit tehnicienilor şi controlorilor de calitate despre căile folosite în U.R.S.S. pentru înlăturarea rebuturilor la elaborarea oţelurilor, a defectelor din lingouri şi piesele turnate. Un mare număr de muncitoare din întreprinderile industriei uşoare din Timişoara, Arad şi Lugoj au participat la convorbirile organizate de specialiştii din industria uşoară, membri ai A.S.I.T., cu privire la roadele aplicării metodelor sovietice în această ramură a industriei. De asemenea o serie de profesori şi ingineri agronomi au avut înitîlniri cu maiştrii recoltelor bogate din Pecica, Sînnicolau Mare, Lugoj/ Arad şi alte localităţi, dezbătînd probleme privind sporirea producţiei agricole în Banat, prin folosirea pe scară mai largă a agrotehnicii sovietice. Pe şantierul hidrocentralei de la Bratsc La pragurile defileului Padun se rostogoleşte tumultuos Angara. Cerul siberian e mohorit. Dar constructorii hidrocentralei, ca şi cum n-ar observa sosirea toamnei, muncesp zi şi noapte, pătrurnind tot mai adine în taiga seculară. De pe stinca de granit abruptă care este încoronată de renumitul ,,Defileu Padun“, se deschide minunata panoramă a şantierului hidrocentralei de la Bratsc. In prim plan, se zăreşte aşezarea Zelionic. Ea se întinde pe o distanţă mare de-a lungul malului sting al râului Angara. Pe strada principală, trec în viteză automobile confortabile. ..Pobeda" şi „Zis". Pe străzi domneşte animaţie. De la aşezarea „Zelionic“ şoseaua se desparte in diferite direcţii, urcind brusc. Artera principală a aşezării Padun este strada Angara. Acum 3 luni, ea nu a existat încă şi au apărut, ca şi cum ar fi ieşit din pămint, cartiere întregi de case de lemn cu 2 etaje, amenajate cu încălzire centrală, instalaţie de apă şi sanitare. — Să asigurăm constructorilor hidrocentralei locuinţe călduroase şi confortabile — sub această lozincă se desfăşoară întrecerea dulgherilor şi tencuitorilor, zugravilor şi instalatorilor, zidarilor şi electricienilor. Construirea caselor de locuit constituie una din principalele sarcini in momentul de faţă. Zilnic sosesc la Bratsc sute de muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari. Unii din ei vin aici cu familia şi cu toată gospodăria, şi nu pentru o lună sau două ci pentru totdeauna. Lucrările de construcţie a aşezărilor muncitoreşti, la care participă numeroşi oameni, nu încalcă graficul lucrărilor de bază. Acestea se desfăşoară pe scară tot mai largă, pe ambele maluri ale Angarei. Şi pretutindeni unde priveşti, vezi excavatoare şi buldozere, care se înfig în pămintul pietros, tractoare de corhănit ocupate cu defrişarea. In zeci de direcţii se construiesc noi drumuri. Tot mai des se cutremură stiucile de granit din cauza exploziilor asurzitoare ale amoniţilor. Artificierii pregătesc noi terenuri pentru construirea unei uzine de beton, de fărîmiţat piatră şi de blocuri de zgură. Excavatoriştii sunt in intrecere cu artificierii. Ei au fost primii care au lansat lozinca. „Vom intimpina cu cinste cea de a 39-a aniversare a Marelui OctombrieI Vom îndeplini angajamentele noastre socialiste, luate in cinstea zilei de 7 Noiembrie !” Această lozincă reflectă voinţa întregului colectiv al constructorilor hidrocentralei de la Bratsc, care întimpină importanta zi cu noi victorii in muncă. Au fost terminate lucrările liniei de înaltă tensiune Irkutsc-Padun, prin care in viitorul apropiat se va scurge spre șantierul Bratsc curentul industrial al primei hidrocentrale de pe Angara. Această linie a fost construită de brigăzile tinerilor electricieni și constructori. Fiind în întrecere pentru îndeplinirea înainte de termen a angajamentelor luate în cinstea zilei- de 7 Noiembrie, ei au parcurs aproape 1000 km prin păduri şi munţi, mlaştini şi rlpe. Nici soarele dogoritor, nici ploile torenţiale şi nici puhoiul de musculiţe nu i-au împiedicat să fixeze stupii şi să termine lucrarea cu mult înainte de termen. In urmă cu cîteva zile, constructorii hidrocentralei de pe malul drept al Angarei au aşezat ultimele şine pe reţeaua de cale ferată care leagă zeci de şantiere, încărcăturile care erau transportate înainte numai cu şlepuri, vor fi aduse în prezent in tot timpul anului, fără întrerupere, în vagoane şi platforme de mărfuri. Constructorii hidrocentralei, attt cei tineri cit şi cei în vîrstă, muncesc cu entuziasm. Ei înţeleg prea bine măreţia sarcinilor care stau in faţa lor şi grandoarea hidrocentralei de la Bratsc. Ea va avea cea mai puternică cascadă dintre hidrocentralele de pe Angara. Digul ei va avea înălţimea unei case cu 38 de etaje şi se va întinde pe o distanţă de 5 km. In sala maşinilor vor fi instalate 18 turbine cu o capacitate totală de 4 milioane kilowaţi. Hidrocentrala de la Bratsc va produce mai multă energie electrică decit produc hidrocentralele de la Kuibişev şi Stalingrad luate împreună. IVAN BOICOV V Aa »V» r\; 'V'“V/ tV» rv» /V Gorki, In clişeu, unul din digurile deversoare ale hidrocentralei de la MUNKA Stăpîni ai ţării (Urmare din pag. I-a) Bicaz — se transmitea la rodie Hotărirea C.C. al P.M.R., a Consiliului de Miniştri şi a C.C.S. privind luarea unor măsuri pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor muncii. ...„îndeplinirea planului de producţie în industrie, în proporţie de 104 la sută pe primele nouă luni ale anului, creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost ca urmare a eforturilor depuse de clasa muncitoare, permit aplicarea în continuare a măsurilor de îmbunătăţire a nivelului de trai al muncitorilor şi funcţionarilor“... M-am gîndit în clipa aceea la Mălăncioiu. Cum trebuie să-i fi tresăltat inimia de mindrie . Doar e vorba şi de munca lui aici, de munca lui şi a altor sute, mii şi zeci de mii de oameni ca el, oameni care — stăpîni ai ţării — clădesc socialismul cu braţele lor harnice, cu mintea lor ageră. Şi m-am gîndit atunci şi la fata aceea pe care o cunosc numai din fotografie: Roşu Ana, mare amatoare de schi, pe semne, dar şi bună muncitoare. Oare cum trăia înainte cu ani tatăl ei, atunci cind pe portiile de schi de la Predeal şi Sinaia îşi alungau plictisul feciorii de bani gata ai bancherilor, ai industriaşilor şi moşierilor ? ...Ieri, la întreprinderea „Clement Gottwald“, după terminarea primului schimb, a avut loc un miting. De fapt, venisem la fabrică pentru o elită chestiune, dar atlund de miting, m-am hotărît să rămin. Hala de strunguri — unde se ţinea adunarea — era plină. Oamenii s-au aranjat cum au putut. Unii s-au urcat pe strunguri, pe scările de acces, alţii s-au rezemat de maşini... Un bobinator, pe numele său Groza Ion, a vorbit despre importanţa Hotărîrii C.C. al P.M.R., a Consiliului de Miniştri şi a C.C.S. Au mai cerut cuvîntul şi alţi muncitori. La tribuna improvizată s-a urcat un om intre două vtrste, mic de statură, cu minile negre de unsoare — de abia lăsase lucrul — cu un basc In creştetul capului. „II cheamă David Vasile, mi-au spus cel din jur, e strungar“. Se vedea bine că pe David Vasile ii cam stingherea microfonul. S-a aplecat peste balustradă, a privit cîteva clipe chipurile tovarăşilor săi de muncă... „Ascultaţi, tovarăşi! Noi, Hotărtrea am citit-o şi comentat-o. Despre avantajele ei nu mai vorbesc, sînt doar limpezi fiecăruia. Ce arată Hotărîrea asta ? Hotărirea asta — verigă din lanţul de măsuri pe care partidul şi guvernul nostru le-au luat in ultimii ani in vederea ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc — arată că oamenii muncii din ţara noastră, prin strădaniile lor in producţie, au obţinut o seamă de succese, care au făcut posibile luarea a noi măsuri de îmbunătăţire a vieţii noastre. Cum trebuie să răspundem noi la această Hotărîre ? Asta o ştie fiecare: să muncim mai bine, să folosim mai chibzuit fiecare clipă din orele de muncă..." „.M-am uitat In jur. Chipuri atente, priviri hotârîte. Mai încolo, l-am zărit pe ajustorul Ion Mitetca. Asculta cu luare aminte cuvintele altui vorbitor care s-a urcat la tribună, tot ajustor, un muncitor vlrstnic. „Noi — spunea Georgescu Vasile— care am cunoscut pe pielea noastră „raiul" capitalist, noi, muncitorii bătrlni, salutăm din toată inima Hotărirea. Pentru noi, ea nu constituie o surpriză, nu-i o Hotărîre luată de la o zi la alta. De-a lungul anilor, partidul a luat mereu noi măsuri, care să ne facă viața mai bună..." (La ce se gindea oare acum Mateica? La făbricuța mizerabilă unde a lucrat de la 14 ani, cite 10 ore pe zi? La anii cind bîntuia şomajul ? La vremea cind actuala fabrică „Clement Gottwald" se compunea dintr-un atelier murdar şi prost aerisit ? Ori poate Mateica se gindeşte la anii aceştia din urmă, cind şi-a ridicat o casă proprie, cind a fost decorat cu „Ordinul Muncii", clnd a plecat pentru prima oară la o casă de odihnă ?) A cerut acum cuvîntul frezorul Dumitru Pirvulescu. E un tlnăr ce pare cam timid, ori poate că nu e obişnuit să vorbească în faţa unei mulţimi. „îmi iau angajamentul să îndeplinesc planul pe luna noiembrie în numai două săptămtni..." Au luat cuvîntul oamenii, unul după altul. Şi in aplauzele celor prezenţi, s-a acceptat propunerea colectivului de la matriţerie, de a se trimite telegrame Comitetului Central al Partidului şi Consiliului de Miniştri. Se spune printre altele In aceste telegrame: „In cadrul unui miting pe întreprindere, toţi cei prezenţi şi-au luat angajamentul să sprijine Hotărîrea C.C. al P.M.R., a Consiliului de Miniştri şi a C.C.S. prin sporirea producţiei, ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, întărind astfel puterea de cumpărare a leului şi lupta pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii“. ...Bicaz, fabrica „Clement Gottipedd"... Mălăncuţiu, fata cu schiuri, strungarul David Vasile, bătrînul ajustor Georgescu Vasile, tinarul frezor Dumitru Pirvulescu... Oamenii muncii din patria noastră, strîns uniţi In jurul partidului şi guvernului, slnt hotărlţi să muncească cu puteri sporite, pentru a obţine noi succese In lupta pentru ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, pentru consolidarea regimului democrat-popular. N. HOLBAN întrebări şi răspunsuri privind Hotărîrea C. C. al P. M. R., a Consiliului de Miniştri şi a C. C. S. Mai mulţi cititori s-au adresat redacţiei noastre cerind să le răspundem la următoarea întrebare în legătură cu Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor, publicată în ziarele din zilele trecute. Dacă muncitorii intraţi la cîmpul muncii după 1 ianuarie 1955, care potrivit normelor de pînă acum primeau compensaţia bănească de cartelă numai pentru ei personal nu şi pentru copii, vor beneficia de alocaţia de 100 lei lunar prevăzută în Hotărîre pentru fiecare copil. RĂSPUNS: 1. De alocaţia de 100 lei pentru fiecare copil vor beneficia toţi muncitorii care primesc pentru ei personal compensaţia bănească de cartelă. Aşadar, şi cei care pînă acum nu primeau compensaţia pentru cartela copilului dar care primeau compensaţie pentru ei personal, vor primi de la 1 noiembrie 1956 alocaţia de 100 lei pentru fiecare copil, conform prevederilor Hotărîrii. D. STOIAN, muncitor tipograf, cere să-i dăm lămuriri cu privire la înţelesul paragrafului 2 din Hotărîre şi anume dacă alocaţia de 100 de lei prevăzută pentru fiecare copil se va acorda în afara compensaţiei băneşti ce se dădea pină acum pentru cartela copilului, sau în această sumă este cuprinsă şi compensaţia. RĂSPUNS In alocaţia de 100 lei pentru fiecare copil este cuprinsă şi compensaţia bănească de 43 lei care se plătea pină acum pentru cartela copilului. VIRGIL ANGELESCU din Bucureşti, doreşte să ştie dacă prevederile Hotărîrii prin care se stabileşte pensia minimă de bătrîneţe la 200 lei lunar în mediul rural şi 250 lei in mediul urban se aplică și celor care beneficiază de pensii sociale acordate în cadru! Decretului 446/1956. RĂSPUNS: Prevederile Hotărîrii referitoare la stabilirea pensiilor minimale se aplică nu numai pensionarilor în cadrul Asigurărilor Sociale de Stat ci și celor care primesc pensii sociale. Urmează aşadar că şi acei care beneficiază de pensia socială de bătrîneţe în cadrul Decretului 446/1956, vor primi de la 1 decembrie 1956 cuantumul acestei pensii, la minimul stabilit prin această Hotărîre pentru pensia de bătrîneţe şi anume 200 lei pentru cei care locuiesc în mediul rural și 250 lei pentru cei care locuiesc în mediul urban. Informaţii Sub auspiciile Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, miercuri la amiază a avut loc, în pavilionul I.R.R.C.S. din bd. Magheru, vernisajul expoziţiei „Caricatura în Republica Democrată Germană“. La deschidere au participat Ion Pas, prim locţiitor al ministrului Culturii, M. Macavei, preşedinte de onoare al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, artişti plastici, studenţi, ziarişti români şi străini. Au fost de faţă Werner Eggerath, ambasadorul R. D. Germane la Bucureşti, şi reprezentanţi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de caricaturistul Eugen Ţaru, laureat al Premiului de Stat. A luat cuvîntul Beyer-Red, caricaturist din R. D. Germană, oaspete al ţării noastre. Asistenta a vizitat apoi expoziţia care cuprinde 62 de lucrări. Vineri 2 noiembrie ora 17:30 va avea loc la Academia R.P.R. o şedinţă festivă cu prilejul aniversării a 39 de ani de la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. Va conferenţia acad. Emil Petrovich despre „A 39-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie”. La Leningrad se construieşte primul spărgător de gheață atomic LENINGRAD 31 (Agerpres). - TASS : La unul din şantierele navale din Leningrad se construieşte primul spărgător de gheaţă atomic din lume. In care se precizează deja conturul corpului din oţel al navei, a cărei lungime este de 134 metri. La asamblare în cală se foloseşte o metodă neobişnuită , nava se înalţă parcă de la mijloc. Dinspre centrul construcţiei, pe o axă invizibilă se înşiră treptat secţiile din oţel, care formează un corp uriaş. Aceasta este aşa-numita metodă piramidală de asamblare, cea mai nouă metodă în construcţii navale. Ea permite ca lucrările de sudare în interiorul construcţiilor din oţel să nu mai fie necesare. In afară de aceasta, în cursul asamblării se exclude posibilitatea deformării corpului. Toate acestea sînt foarte importante pentru construirea unei nave atît de neobişnuite ca un spărgător de gheaţă atomic. Puterea acestei nave va fi de 44.000 C.P., iar combustibilul consumat de ea în 24 de ore nu va depăşi... cîteva grame. Spărgătorul de gheaţă atomic, cu un deplasament de 16.000 de tone, care se construieşte la Leningrad, nu va fi numai cea mai puternică navă. Una din principalele sale particularităţi constă în raza sa de navigaţie în mod practic nelimitată. In aceeaşi cursă spărgătorul de gheaţă se va putea deplasa la ambii poli ai globului. El va putea naviga timp de un an fără a se alimenta cu combustibil. Curînd pe spărgătorul de gheaţă vor începe lucrările de montaj, de amenajare a încăperilor anexe, a cabinelor pentru echipaj, a saloanelor, cabinetelor medicale, camerelor frigorifere pentru păstrarea alimentelor. Pe navă se creează toate condiţiile pentru ca echipajul ei să ducă o viață normală în timpul lungilor curse pe cimpurile de gheată ale Arcticii. pag. 3 Să întărim unitatea ţărilor lagărului socialismului Declaraţia guvernului U. R. S. S. primită cu viu interes în ţările socialismului SOFIA 31 (Agerpres). A.T.B. : Toate ziarele bulgare au publicat pe prima pagină Declaraţia guvernului U.R.S.S. cu privire la bazele dezvoltării şi întăririi prieteniei şi colaborării între Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste. Ziarul „Arud“ publică această declaraţie sub titlul „Pentru o colaborare frăţească şi înţelegere reciprocă a ţărilor lagărului socialist“. ★ VARŞOVIA 31 (Agerpres). P.A.P.: La 31 octombrie, ziarele „Trybuna Ludu“, „Zycie Warszawy“, „Glos Pracy“ şi alte ziare centrale poloneze au publicat pe prima pagină Declaraţia guvernului sovietic cu privire la bazele dezvoltării şi întăririi prieteniei şi colaborării între Uniunea Sovietică şi celelalte tari socialiste. Presa poloneză publică de asemenea articole în care se subliniază importanţa deosebită a Declaraţiei guvernului sovietic. Declaraţia guvernului U.R.S.S. a fost transmisă de asemenea de posturile de radio poloneze. ★ BERLIN 31 (Agerpres). A.D.N. : Presa democrată berlineză acordă o mare atenţie Declaraţiei guvernului U.R.S.S., cu privire la bazele dezvoltării şi întăririi prieteniei şi colaborării între U.R.S.S. şi celelalte ţări so- cialiste. Ziarele „Neues Deutschland“, „Tribune“ şi alte ziare publică pe prima pagină textul integral al declaraţiei. Presa vest-germană publică de ase- menea o amplă expunere a Declara-ţiei guvernului U.R.S.S. - PRAGA 31 (Agerpres). Ceteria : Declaraţia guvernului Uniunii Sovietice cu privire la bazele dezvoltării şi Întăririi prieteniei şi colaborării între Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste a fost primită cu un viu interes în Cehoslovacia . Referindu-se la Declaraţia guvernului sovietic, ziarul „Rude Pravo“ scrie : „In special în aceste zile, ne dăm seama ce a însemnat şi ce înseamnă pentru noi şi pentru succesele noastre, Uniunea Sovietică — tara Revoluţiei din Octombrie, tara lui Lenin. In momentele cele mai grele din viaţa noastră ne-am bucurat întotdeauna de ajutorul frăţesc al poporului sovietic. Odată cu tancurile sovietice ne-a venit in anul 1945 şi soarele libertăţii, in perioada secetei dezastruoase din anul 1947 am primit vagoane cu grîu din U.R.S.S. Orideciteori ne-am adresat fraţilor sovietici am găsit la ei ,nţelegere şi sprijin. Poporul sovietic ■espectă pe muncitorii noştri, el pre-. ;ueşte mult nivelul dezvoltării noastre idustriale şi iubeşte cu adevărat poporul nostru, la fel cum oamenii muncii din ţara noastră iubesc Uniunea Sovietică. Astăzi publicăm Declaraţia guvernului sovietic cu privire la relaţiile cu ţările lagărului socialismului. Din acest document reiese din nou, cu deplină claritate, principiul politipii de o existenţă paşnică dusă de Uniunea Sovietică — de a trăi in pace cu toate impoarele şi statele, de a întări unitatea şi de a extinde ajutorul reciproc tarilor lapariinii socialismului“. Comunicatul sovieto-afgan MOSCOVA 31 (Agerpres).— TASS: La invitaţia excelenţei sale N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., la 17 octombrie 1956 a sosit la Moscova Alteţa sa regală Sardar Muhammed Daud, primul ministru al Regatului Afganistan, însoţit de personalităţi de frunte din guvernul regal al Afganistanului. In timpul vizitei în U.R.S.S., Alteţa sa, primul ministru al guvernului regal al Afganistanului a avut întrevederi şi a dus tratative cu conducătorii guvernului U R.S.S. In timpul acestor tratative a avut lor un schimb de păreri în problemele care interesează cele două părţi. După schimbul de păreri, conducătorii celor două ţări au confirmat din nou declaraţia comună din 18 decembrie 1955, semnată în timpul vizitei la Kabul a lui N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S Ei sînt fericiţi să constate că îndeplinirea prevederilor acestei declaraţii a adus foloase popoarelor celor două ţări. Conducătorii celor două ţări şi-au făcut din nou cunoscută năzuinţa de a întări pacea şi liniiştea în întreaga lume pe bază respectului reciproc şi a Încrederii între popoarele şi naţiunile lumii şi, ca membri reali al , Organizaţiei Naţiunilor Unite, au confirmat din nou că respectă şi--, sprijină principiile Cartei ONU.şi ale Conferinţei de la Bandung. Ei îşi exprimă părerea unanimă că toate, problemele privind relaţiile dintre state trebuie rezolvate pe calea tratativelor prieteneşti şi că litigiile trebuie reglementate pe cale paşnica, pe baza respectului şi înţelegerii ,reciproce. ."L.I Profund convinşi că trebuie "respectate drepturile fundamentale ale omului şi drepturile popoarelor şi naţi unilor de a dispune în mod lber de soarta lor, conducătorii celor două ţări şi-au confirmat hotărirea de a sprijini aspiraţiile legitime ale popoarelor şi naţiunilor care luptă pentru independenţa lor politică şi economică. Conducătorii celor două ţări şi-au exprimat dorinţa de a întări relaţiile prieteneşti şi cordiale dintre ei şi au stabilit bazele extinderii ajutorului şi colaborării în opera de ridicare a nivelului vieţii economice a popoarelor lor pe baza respectului reciproc în spiritul bunelor relaţii dintre ceele două ţări vecine şi prietene. nmmsH __________ gb Etnii» Preşedintele Siriei a sosit la Moscova MOSCOVA 31 (Agerpres). In după amiaza zilei de 31 octombrie locuitorii Moscovei au salutat călduros pe preşedintele Republicii Siria, Sukri Kuatli, care a sosit în vizită în U.R.S.S. la invitaţia Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi a lui K. E. Voroşilov personal. Sukri Kuatli a fost întîmpinat de K. E. Voroşilov, N. A. Bulganin, D. T. Şepilov, miniştri, membri ai corpului diplomatic, reprezentanţi ai presei sovietice şi străine. Convocarea Seimului R. P. Polone VARȘOVIA 31 (Agerpres). P.A.P.: A 10-a sesiune a Seimului a fost convocată pentru data de 6 noiembrie. Comisiile Seimului se vor întruni la 5 noiembrie. . 73.070.| ___________ ‘tre •* *IE jutiieno.) Situaţia din Ungaria BUDAPESTA 31 (Agerpres). La Budapesta cea mai mare parte a întreprinderilor nu şi-au reluat activitatea. Muncitorii de la numeroase fabrici sînt gata să înceapă lucrul pentru înlăturarea distrugerilor. La fabrica de vagoane şi maşini „Ganz“ muncitorii au hotărît să lucreze la repunerea în circulaţie a tramvaielor. Serviciile poştale au început să funcţioneze. Spre seară circulaţia pe străzi a început să fie mai animată. Trupele sovietice au fost retrase din Budapesta. Potrivit relatărilor posturilor de radio, în unele puncte ale oraşului se aud focuri de armă. Pe unele străzi sînt arse pe rug cărţi. Se anunţă că în diferite oraşe din Ungaria se reorganizează vechile partide politice. Reprezentanţi ai Partidului Social Democrat au anunţat pe preşedintele Consiliului de Miniştri, Imre Nagy, că acceptă să-şi desemneze participanţii în guvernul de coaliţie. ★ BERLIN 31 (Agerpres). — După cum transmite postul de radio Dresda, grupe ale serviciului secret american şi grupe contrarevoluţionare încearcă să treacă graniţa austro-ungară pentru a instiga la noi revolte şi vărsări de sînge. Conform ştirilor din presa austriacă, s-au înfiinţat în anumite puncte de graniţă adevărate cartiere generale ale fasciştilor, care, sub directa conducere a centrelor fasciste aflate în solda spionajului american, aduc în Ungaria, din Bavaria şi alte părţi ale Germaniei occidentale, grupuri contrarevoluţionare. Ziarul vienez „Neuer Kurier“ a anunţat deschis programul intervenţiei. Se subliniază că în oraşele ungare situate în apropierea graniţei cu Austria au fost aduse aşa-zise posturi de radiodifuziune „libere“. .Ele au fost aduse în Ungaria de peste graniţă şi emisiunile lor au acelaşi caracter cu cele ale postului fascist „Europa liberă“. BERLIN 31 (Agerpres). — Agenţia A.D.N.: Un număr de unguri care trăiesc în lagărele situate în unele oraşe din sudul Germaniei occidentale cum ar fi Nürnberg şi Furth, urmează să fie trimişi în Ungaria pentru a servi drept rezervă rebelior. In această privinţă agenţia vestgermană DPA anunţă că unii dintre aceştia sînt de pe acum pe cale să ia parte, la lupte. Plecarea delegaţiei parlamentare franceze Miercuri dimineaţa a părăsit Capitala delegaţia parlamentară franceză care ne~a vizitat ţara la invitaţia Marii Adunări Naţionale. Pe aeroportul Băneasa, oaspeţii au fost conduşi de: C. Pirvulescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale. Tiţă Florea, vicepreşedinte. A Bunaciu, secretarul prezidiului Marii Adunări Naţionale, Th Iordăchescu, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Marii Adunări Naţionale, N. Sălăgeanu şi Gh. Vidraşcu, membri în Prezidiul Marii Adunări Naţionale. Marin Stancu, ministrul Agriculturii, Şt. Cleja, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe, V. Steriopol şi N. Anghel, locţiitori ai ministrului Comerţului Exterior, acad. V. Eftimiu, A. Vlădoiu, preşedintele Sfatului Popular al Capitalei, la deputaţii: acad. Şt. S. Nicolau, acad. V. Mîrza, A. Breitenhofer, Elena Lascu-Iordăchescu, Gh Vasilachi, N. Bellu şi alţii, Al. Buican, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., reprezentanţi ai presei, etc. Au fost de faţă Pierre Francfort, ministrul Franţei la Bucureşti, şi membri ai legaţiei. Luându-şi rămas bun, Lucien Bégouin, conducătorul delegaţiei, şi-a exprimat recunoştinţa pentru ospitalitatea de care s-au bucurat parlamentarii francezi în timpul şederii în ţara noastră. Constantin Pirvulescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a urat parlamentarilor francezi drum bun. Cu acelaşi avion a plecat grupul de ziarişti francezi care a însoţit delegaţia. (Agerpres)