Munca, noiembrie 1956 (Anul 12, nr. 2807-2831)

1956-11-01 / nr. 2807

Joi 1 noiembrie 1956 — nr. 2807 O nouă realizare a cinematografiei sovietice ..Intr-un magazin universal“ Primele imagini ale filmului au as­pectul celui mai autentic documentar Intr-o dimineaţă de vară, autorii fil­mului şi-au postat pur şi simplu apa­ratul de luat vederi lingă uşa de in­trare a unui mare magazin univer­sal, surprinzînd pe peliculă întreaga varietate a acelor momente: de la cal­mul cu care funcţionarii îşi iau locul în spatele galantarelor, la precipita­rea comică a întîrziaţilor mai somno­roşi, de la „inspecţia" matinală a dispecerului dornic să ştie ce mărfuri trebuiesc în raioane, pînă la inevita­bilele discuţii despre dragoste, modă şi... fotbal ale tineretului. Toate aces­tea constituie­ un minunat prilej de a cunoaşte o sumedenie de personaje pe care le vom întîlni apoi în acţiu­nea filmului, iata-ne aşadar, introduşi în „in­timitatea" eroilor. Numai că „ochiul" cineaştilor scormoneşte de astădată, nu fără o serioasă doză de observaţie critică, acolo unde se află, la locul lor de muncă, vînzătorii. Ce aflăm cu ajutorul lui? Un admirabil şef de ra­ion în sectorul confecţii — Mihail Iva­­novici Krilov — om sobru, chibzuit în tot ceea ce face, inspirînd încredere de la prima vedere; cîţiva vînzători tineri dintre care secretarul organi­zaţiei de comsomol, Slava Sidorkin, ni se pare deosebit de „pitoresc" cu neostenita-i pornire de a prelucra şi a reeduca fata iubită; directorul ma­gazinului, om de treabă »în general", dar lipsit de fermitate, o încintătoare vînzătoare, pe nume Sonia Bojko, pen­tru gropiţele căreia înflăcăratul ofiţer Maliutkin îşi sacrifică un concediu întreg şi-şi umple casa cu adevărate colecţii de solniţe, vase, scrumiere şi... amoraşi (articole pe care le vin­dea Sonia); în sfîrşit, severul bătrînel Marcenko, un „veteran“ în magazin, dat mereu exemplu pentru munca sa, figură ştearsă, neînsemnată, dar pe care crainicul filmului ne solicită în mod special să o reţinem. Ah! mai e cineva! Energica Andreeva, directoa­rea unei fabrici de confecţii, furni­zoare a magazinului. Are un rol foar­te important nu numai fiindcă se va îndrăgosti de Krîlov, dar şi pentru că, în momentele grele, ea îl va susţine, şi-l va ajuta dezinteresat, aşa cum unii dintre cei ce-l cunoşteau de în­delungată vreme, i­-au făcut-o. N-are rost să vă povestim subiec­tul filmului ,,Intr-un magazin univer­sal“. Pentru cei curioşi însă, o indi­caţie: Mazcenko, austerul şi infaili­bilul Mazcenko, ascunde sub ochelarii de miop o privire de vulpe bătrînă, nărăvită în rele. „Intr-un magazin universal“ este un film artistic realizat într-un stil gazetăresc, de reportaj cotidian. A­­ceastă însuşire dă filmului mult ritm, îl face pasionant pe aproape întreg parcursul acţiunii. Scenă din filmul „Intr-un magazin universal" Pentru cunoaşterea realizărilor tehnicii sovietice Manifestările din cadrul Lunii prie­teniei romîno-sovietice dau prilej oa­menilor muncii din fabrici şi uzine să cunoască mai bine realizările şi experienţa tehnicii sovietice. La Reşiţa, inginerul László Toma, de la Institutul politehnic din Timi­şoara, s-a întîlnit zilele trecute cu colectivul de muncitori şi tehnicieni de la fabrica de maşini electrice a Combinatului metalurgic Reşiţa, în faţa cărora a făcut o amplă expunere despre realizările sovietice în dome­niul automatizării în electrotehnică şi energetică. Tot la combinatul metalurgic Re­şiţa, la secţia oţelărie, inginerul Ilie Brădăţeanu, laureat al Premiului de Stat, a vorbit tehnicienilor şi con­trolorilor de calitate despre căile folo­­site în U.R.S.S. pentru înlăturarea rebuturilor la elaborarea oţelurilor, a defectelor­­ din lingouri şi piesele turnate. Un mare număr de muncitoare din întreprinderile industriei uşoare din Timişoara, Arad şi Lugoj au partici­pat la convorbirile organizate de spe­cialiştii din industria uşoară, membri ai A.S.I.T., cu privire la roadele apli­cării metodelor sovietice în această ramură a industriei. De asemenea o serie de profesori şi ingineri agronomi au avut înitîlniri cu maiştrii recoltelor bogate din Pe­­cica, Sînnicolau Mare, Lugoj/ Arad şi alte localităţi, dezbătînd probleme privind sporirea producţiei agricole în Banat, prin folosirea pe scară mai largă a agrotehnicii sovietice. Pe şantierul hidrocentralei de la Bratsc La pragurile defileului Padun se rostogoleşte tumultuos Angara. Cerul siberian e mohorit. Dar con­structorii hidrocentralei, ca şi cum n-ar observa sosirea toamnei, mun­­cesp zi­ şi noapte, pătrurnind tot mai adine în taiga seculară. De pe stinca de granit abruptă care este încoronată de renumitul ,,Defileu Padun“, se deschide mi­nunata panoramă a şantierului hi­drocentralei de la Bratsc. In prim plan, se zăreşte aşezarea Zelionic. Ea se întinde pe o distanţă mare de-a­ lungul malului sting al râu­­lui Angara. Pe strada principală, trec în viteză automobile conforta­bile. ..Pobeda" şi „Zis". Pe străzi domneşte animaţie. De la aşezarea „Zelionic“ şo­seaua se desparte in diferite di­recţii, urcind brusc. Artera prin­cipală a aşezării Padun este strada Angara. Acum 3 luni, ea nu a exis­tat încă şi au apărut, ca şi cum ar fi ieşit din pămint, cartiere întregi de case de lemn cu 2 etaje, ame­najate cu încălzire centrală, insta­laţie de apă şi sanitare. — Să asigurăm constructorilor hidrocentralei locuinţe călduroase şi confortabile — sub această lo­zincă se desfăşoară întrecerea dul­gherilor şi tencuitorilor, zugravilor şi instalatorilor, zidarilor şi electri­cienilor. Construirea caselor de locuit constituie una din principalele sarcini in momentul de faţă. Zil­nic sosesc la Bratsc sute de mun­citori, ingineri, tehnicieni şi func­ţionari. Unii din ei vin aici cu familia şi cu toată gospodăria, şi nu pentru o lună sau două ci pen­tru totdeauna. Lucrările de construcţie a aşe­zărilor muncitoreşti, la care parti­cipă numeroşi oameni, nu încalcă graficul lucrărilor de bază. Aces­tea se desfăşoară pe scară tot mai largă, pe ambele maluri ale An­­garei. Şi pretutindeni unde pri­veşti, vezi excavatoare şi buldo­zere, care se înfig în pămintul pietros, tractoare de corhănit ocu­pate cu defrişarea. In zeci de di­recţii se construiesc noi drumuri. Tot mai des se cutremură stiu­cile de granit din cauza exploziilor asurzitoare ale amoniţilor. Artifi­cierii pregătesc noi terenuri pentru construirea unei uzine de beton, de fărîmiţat piatră şi de blocuri de zgură. Excavatoriştii sunt in intre­cere cu artificierii. Ei au fost­ pri­mii care au lansat lozinca. „Vom intimpina cu cinste cea de a 39-a aniversare a Marelui OctombrieI Vom îndeplini angajamentele noa­stre socialiste, luate in cinstea zi­lei de 7 Noiembrie !” Această lozincă reflectă voinţa întregului colectiv al constructori­lor hidrocentralei de la Bratsc, care întimpină importanta zi cu noi victorii in muncă. Au fost terminate lucrările liniei de înaltă tensiune Irkutsc-Padun, prin care in viitorul apropiat se va scurge spre șantierul Bratsc cu­rentul industrial al primei hidro­centrale de pe Angara. Această linie a fost construită de brigăzile tinerilor electricieni și constructori. Fiind în întrecere pentru îndepli­nirea înainte de termen a angaja­mentelor luate în cinstea zilei- de 7 Noiembrie, ei au parcurs aproape 1000 km prin păduri şi munţi, mlaştini şi rlpe. Nici soarele do­goritor, nici ploile torenţiale şi nici puhoiul de musculiţe nu i-au împiedicat să fixeze stu­pii şi să termine lucrarea cu mult înainte de termen. In urmă cu cîteva zile, construc­torii hidrocentralei de pe malul drept al Angarei au aşezat ultimele şine pe reţeaua de cale ferată care leagă zeci de şantiere, încărcăturile care erau transportate înainte nu­mai cu şlepuri, vor fi aduse în prezent in tot timpul anului, fără întrerupere, în vagoane şi plat­forme de mărfuri. Constructorii hidrocentralei, attt cei tineri cit şi cei în vîrstă, mun­cesc cu entuziasm. Ei înţeleg prea bine măreţia sarcinilor care stau in faţa lor şi grandoarea hidrocen­tralei de la Bratsc. Ea va avea cea mai puternică cascadă dintre hidrocentralele de pe Angara. Di­gul ei va avea înălţimea unei case cu 38 de etaje şi se va întinde pe o distanţă de 5 km. In sala maşinilor vor fi instalate 18 turbine cu o capacitate totală de 4 milioane kilowaţi. Hidrocentrala de la Bratsc va produce mai multă energie electrică decit produc hi­drocentralele de la Kuibişev şi Sta­lingrad luate împreună. IVAN BOICOV V Aa »V» r\; 'V'­­“V/ tV» rv» /V Gorki, In clişeu, unul din digurile deversoare ale hidrocentralei de la MUNKA Stăpîni ai ţării (Urmare din pag. I-a) Bicaz — se transmitea la rodie Hotărirea C.C. al P.M.R., a Con­­­­siliului de Miniştri şi a C.C.S. privind luarea unor măsuri pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor muncii. ...„îndeplinirea planului de producţie în industrie, în proporţie de 104 la sută pe pri­mele nouă luni ale anului, creş­terea productivităţii muncii, redu­cerea preţului de cost ca urmare a eforturilor depuse de clasa munci­toare, permit aplicarea în continu­are a măsurilor de îmbunătăţire a nivelului de trai al muncitorilor şi funcţionarilor“... M-am gîndit în clipa aceea la Mălăncioiu.­ Cum trebuie să-i fi tresăltat inimia­ de mindrie . Doar e vorba şi de mun­ca lui aici, de munca lui şi a altor sute, mii şi zeci de mii de oameni ca el, oameni care — stăpîni ai ţării — clădesc socialismul cu bra­ţele lor harnice, cu mintea lor a­­geră. Şi m-am gîndit atunci şi la fata aceea pe care o cunosc numai din fotografie: Roşu Ana, mare amatoare de schi, pe semne, dar şi bună muncitoare. Oare cum trăia înainte cu ani tatăl ei, atunci cind pe portiile de schi de la Predeal şi Sinaia îşi alungau plictisul fe­ciorii de bani gata ai bancherilor, ai industriaşilor şi moşierilor ? ...Ieri, la întreprinderea „Cle­ment Gottwald“, după terminarea primului schimb, a avut loc un miting. De fapt, venisem la fabri­că pentru o elită chestiune, dar atl­und de miting, m-am hotărît să rămin. Hala de strunguri — unde se ţinea adunarea — era plină. Oa­menii s-au aranjat cum au putut. Unii s-au urcat pe strunguri, pe scările de acces, alţii s-au rezemat de maşini... Un bobinator, pe nu­mele său Groza Ion, a vorbit des­pre importanţa Hotărîrii C.C. al P.M.R., a Consiliului de Miniştri şi a C.C.S. Au mai cerut cuvîntul şi alţi muncitori. La tribuna im­provizată s-a urcat un om intre două vtrste, mic de statură, cu m­inile negre de unsoare — de a­­bia lăsase lucrul — cu un basc In creştetul capului. „II cheamă Da­vid Vasile, mi-au spus cel din ju­r, e strungar“. Se vedea bine că pe David Vasile ii cam stingherea microfonul. S-a aplecat peste ba­lustradă, a privit cîteva clipe chi­purile tovarăşilor săi de muncă... „Ascultaţi, tovarăşi! Noi, Hotărt­­rea am citit-o şi comentat-o. Des­pre avantajele ei nu mai vorbesc, sînt doar limpezi fiecăruia. Ce a­­rată Hotărîrea asta ? Hotărirea asta —­ verigă din lanţul de mă­suri pe care partidul şi guvernul nostru le-au luat in­ ultimii ani in vederea ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc — arată că oamenii muncii din ţara noastră, prin strădaniile lor in producţie, au obţinut o seamă de succese, care au făcut posibile luarea a noi măsuri de îmbunătăţire a vie­ţii noastre. Cum trebuie să răspun­dem noi la această Hotărîre ? Asta o ştie fiecare: să muncim mai bine, să folosim mai chibzuit fie­­care clipă din orele de muncă..." „.M-am uitat In jur. Chipuri a­­tente, priviri hotârîte. Mai încolo, l-am zărit pe ajustorul Ion M­itet­­ca. Asculta cu luare aminte cuvin­tele altui vorbitor care s-a urcat la tribună, tot ajustor, un munci­tor vlrstnic. „Noi — spunea Geor­­gescu Vasile— care am cunoscut pe pielea noastră „raiul" capitalist, noi, muncitorii bătrlni, salutăm din toată inima Hotărirea. Pentru noi, ea nu constituie o surpriză, nu-i o Hotărîre luată de la o zi la alta. De-a lungul anilor, partidul a luat mereu noi măsuri, care să ne facă viața mai bună..." (La ce se gin­­dea oare acum Mateica? La fă­­bricuța mizerabilă unde a lucrat de la 14 ani, cite 10 ore pe zi? La anii cind bîntuia şomajul ? La vre­mea cind actuala fabrică „Clement Gottwald" se compunea dintr-un atelier murdar şi prost aerisit ? Ori poate Mateica se gindeşte la anii aceştia din urmă, cind şi-a ridicat o casă proprie, cind a fost decorat cu „Ordinul Muncii", clnd a ple­cat pentru prima oară la o casă de odihnă ?) A cerut acum cu­vîntul frezorul Dumitru Pirvulescu. E un tlnăr ce pare cam timid, ori poate că nu e obişnuit să vorbească în faţa unei mulţimi. „îmi iau anga­jamentul să îndeplinesc planul pe luna noiembrie în numai două săptămtni..." Au luat cuvîntul oa­menii, unul după altul. Şi in apla­uzele celor prezenţi, s-a acceptat propunerea colectivului de la ma­­triţerie, de a se trimite telegrame Comitetului Central al Partidului şi Consiliului de Miniştri. Se spu­ne printre altele In aceste tele­gr­a­­me: „In cadrul unui miting pe în­treprindere, toţi cei prezenţi şi-au luat angajamentul să sprijine Ho­tărîrea C.C. al P.M.R., a Consiliu­lui de Miniştri şi a C.C.S. prin sporirea producţiei, ridicarea pro­ductivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, întărind astfel puterea de cumpărare a leului şi lupta pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii“. ...Bicaz, fabrica „Clement Gott­­ipedd"... Mălăncuţiu, fata cu schiuri,­­ strungarul David Vasile, bătrînul ajustor Georgescu Vasile, tinarul frezor Dumitru Pirvulescu... Oa­menii muncii din patria noastră, strîns uniţi In jurul partidului şi guvernului, slnt hotărlţi să mun­cească cu puteri sporite, pentru a obţine noi succese In lupta pen­­tru ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, pen­tru consolidarea regimului demo­crat-popular. N. HOLBAN întrebări şi răspunsuri privind Hotărîrea C. C. al P. M. R., a Consiliului de Miniştri şi a C. C. S. Mai mulţi cititori s-au adre­sat redacţiei noastre cerind să le răspundem la următoarea întrebare în legătură cu Hotă­­rîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindica­telor, publicată în ziarele din zi­lele trecute. Dacă muncitorii intraţi la cîmpul muncii după 1 ianuarie 1955, care potrivit normelor de pînă acum primeau compensa­ţia bănească de cartelă numai pentru ei personal nu şi pen­tru copii, vor beneficia de alo­caţia de 100 lei lunar prevă­zută în Hotărîre pentru fiecare copil. RĂSPUNS: 1. De alocaţia de 100 lei pentru fiecare copil vor beneficia toţi muncitorii care primesc pentru ei personal compensaţia bănească de car­telă. Aşa­dar, şi cei care pînă acum nu primeau compensaţia pentru cartela copilului dar care primeau compensaţie pentru ei personal, vor primi de la 1 noiembrie 1956 alocaţia de 100 lei pentru fiecare copil, conform preve­derilor Hotărîrii. D. STOIAN, muncitor tipo­graf, cere să-i dăm lămuriri cu privire la înţelesul paragrafului 2 din Hotărîre şi anume dacă alocaţia de 100 de lei prevă­zută pentru fiecare copil se va acorda în afara compensaţiei băneşti ce se dădea pină acum pentru cartela copilului, sau în această sumă este cuprinsă şi compensaţia. RĂSPUNS In alocaţia de 100 lei pentru fiecare copil este cuprinsă şi compensaţia bănească de 43 lei care se plătea pină acum pentru cartela copilului. VIRGIL ANGELESCU din Bucureşti, doreşte să ştie dacă prevederile Hotărîrii prin care se stabileşte pensia minimă de bătrîneţe la 200 lei lunar în mediul rural şi 250 lei in me­diul urban se aplică și celor care beneficiază de pensii so­ciale acordate în cadru! Decre­­tului 446/1956. RĂSPUNS: Prevederile Hotărîrii referitoare la stabilirea pensiilor mi­nimale se aplică nu numai pensiona­rilor în cadrul Asigurărilor Sociale de Stat ci și celor care primesc pen­sii sociale. Urmează aşadar că şi acei care beneficiază de pensia socială de bătrî­­neţe în cadrul Decretului 446/1956, vor primi de la 1 decembrie 1956 cu­antumul acestei pensii, la minimul stabilit prin această Hotărîre pentru pensia de bătrîneţe şi anume 200 lei pentru cei care locuiesc în mediul ru­ral și 250 lei pentru cei care locuiesc în mediul urban. Informaţii Sub auspiciile Institutului român pentru relaţiile culturale cu străină­tatea, miercuri la amiază a avut loc, în pavilionul I.R.R.C.S. din bd. Ma­­gheru, vernisajul expoziţiei „Carica­tura în Republica Democrată Germa­nă“. La deschidere au participat Ion Pas, prim locţiitor al ministrului Culturii, M. Macavei, preşedinte de onoare al Institutului român pentru relaţiile cul­turale cu străinătatea, artişti plastici, studenţi, ziarişti români şi străini. Au fost de faţă Werner Eggerath, ambasadorul R. D. Germane la Bucu­reşti, şi reprezentanţi ai unor misi­uni diplomatice acreditaţi la Bucu­reşti. Cuvîntul de deschidere a fost ros­tit de caricaturistul Eugen Ţaru, laureat al Premiului de Stat. A luat cuvîntul Beyer-Red, caricatu­rist din R. D. Germană, oaspete al ţării noastre. Asistenta a vizitat apoi expoziţia care cuprinde 62 de lucrări. Vineri 2 noiembrie ora 17:30 va avea loc la Academia R.P.R. o şe­dinţă festivă cu prilejul aniversării a 39 de ani de la Marea Revoluţie So­cialistă din Octombrie.­­ Va conferenţia acad. Emil Petro­vich despre „A 39-a aniversare a Ma­rii Revoluţii Socialiste din Octom­brie”. La Leningrad se construieşte primul spărgător de gheață atomic LENINGRAD 31 (Agerpres). - TASS : La unul din şantierele navale din Leningrad se construieşte primul spărgător de gheaţă atomic din lu­me. In care se precizează deja con­turul corpului din oţel al navei, a cărei lungime este de 134 metri. La asamblare în cală se foloseşte o metodă neobişnuită , nava se înal­ţă parcă de la mijloc. Dinspre centrul construcţiei, pe o axă invizibilă se înşiră treptat secţiile din oţel, care formează un corp uriaş. Aceasta este aşa-numita metodă piramidală de a­­samblare, cea mai nouă metodă în construcţii navale. Ea permite ca lu­crările de sudare în interiorul con­strucţiilor din oţel să nu mai fie ne­cesare. In afară de aceasta, în cursul asamblării se exclude posibilitatea deformării corpului. Toate acestea sînt foarte importan­te pentru construirea unei nave atît de neobişnuite ca un spărgător de gheaţă atomic. Puterea acestei nave va fi de 44.000 C.P., iar combustibi­­lul consumat de ea în 24 de ore nu va depăşi... cîteva grame. Spărgătorul de gheaţă atomic, cu un deplasament de 16.000 de tone, care se construieşte la Leningrad, nu va fi numai cea mai puternică navă. Una din principalele sale particula­rităţi constă în raza sa de navigaţie în mod practic nelimitată. In ace­eaşi cursă spărgătorul de gheaţă se va putea deplasa la ambii poli ai globului. El va putea naviga timp de un an fără a se alimenta cu combus­tibil. Curînd pe spărgătorul de gheaţă vor începe lucrările de montaj, de a­­menajare a încăperilor anexe, a ca­binelor pentru echipaj, a saloanelor, cabinetelor medicale, camerelor fri­­gorifere pentru păstrarea alimentelor. Pe navă se creează toate condiţiile pentru ca echipajul ei să ducă o via­ță normală în timpul lungilor curse pe cimpurile de gheată ale Arcticii. pag. 3 Să întărim unitatea ţărilor lagărului socialismului Declaraţia guvernului U. R. S. S. primită cu viu interes în ţările socialismului SOFIA 31 (Agerpres). A.T.B. : Toate ziarele bulgare au publicat pe prima pagină Declaraţia guvernului U.R.S.S. cu privire la bazele dezvol­tării şi întăririi prieteniei şi colaboră­rii între Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste. Ziarul „Arud“ publică această declaraţie sub titlul „Pentru o colaborare frăţească şi înţelegere re­ciprocă a ţărilor lagărului socialist“. ★ VARŞOVIA 31 (Agerpres). P.A.P.: La 31 octombrie, ziarele „Trybuna Ludu“, „Zycie Warszawy“, „Glos Pra­­cy“ şi alte ziare centrale poloneze au publicat pe prima pagină Declaraţia guvernului sovietic cu privire la ba­zele dezvoltării şi întăririi prieteniei şi colaborării între Uniunea Sovieti­că şi celelalte tari socialiste. Presa poloneză publică de asemenea artico­le în care se subliniază importanţa deosebită a Declaraţiei guvernului sovietic. Declaraţia guvernului U.R.S.S. a fost transmisă de asemenea de pos­turile de radio poloneze. ★ BERLIN 31 (Agerpres). A.D.N. : Presa democrată berlineză acordă o mare atenţie Declaraţiei guvernului U.R.S.S., cu privire la bazele dezvol­tării şi întăririi prieteniei şi colaboră­rii între U.R.S.S. şi celelalte ţări so-­­ cialiste. Ziarele „Neues Deutschland“,­­ „Tribune“ şi alte ziare publică pe­­ prima pagină textul integral al de­claraţiei.­­ Presa vest-germană publică de ase-­­ menea o amplă expunere a Declara-­­­ţiei guvernului U.R.S.S. - PRAGA 31 (Agerpres). Ceteria : Declaraţia guvernului Uniunii Sovie­tice cu privire la bazele dezvol­tării şi Întăririi prieteniei şi cola­borării între Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste a fost pri­mită cu un viu interes în Ceho­slovacia . Referindu-se la Declaraţia guvernu­lui sovietic, ziarul „Rude Pravo“ scrie : „In special în aceste zile, ne dăm seama ce a însemnat şi ce înseamnă pentru noi şi pentru succesele noastre, Uniunea Sovietică — tara Revoluţiei din Octombrie, tara lui Lenin. In mo­mentele cele mai grele din viaţa noastră ne-am bucurat întotdeauna de ajutorul frăţesc al poporului sovietic. Odată cu tancurile sovietice ne-a venit in anul 1945 şi soarele libertăţii, in perioada secetei dezastruoase din­ anul 1947 am primit vagoane cu grîu din U.R.S.S. Orideciteori ne-am adre­sat fraţilor sovietici am găsit la ei ,nţelegere şi sprijin. Poporul sovietic ■espectă pe muncitorii noştri, el pre-. ;ueşte mult nivelul dezvoltării noastre idustriale şi iubeşte cu adevărat po­porul nostru, la fel cum oam­enii muncii din ţara noastră iubesc Uniu­­nea Sovietică. Astăzi publicăm Declaraţia guver­­nului sovietic cu privire la relaţiile cu ţ­ările lagărului socialismului. Din acest document reiese din nou, cu de­­plină claritate, principiul politipii de o existenţă paşnică dusă de Uniunea Sovietică — de a trăi in pace cu toate impoarele şi statele, de a întări unit­­atea şi de a extinde ajutorul reciproc­­ tarilor lapariinii socialismului“. Comunicatul sovieto-afgan MOSCOVA 31 (Agerpres).— TASS: La invitaţia excelenţei sale N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., la 17 octombrie 1956 a sosit la Moscova Alteţa sa regală Sardar Muh­ammed Daud, pri­mul ministru al Regatului Afganistan, însoţit de personalităţi de frunte din guvernul regal al Afganistanului. In timpul vizitei în U.R.S.S., Al­teţa sa, primul ministru al guvernu­lui regal al Afganistanului a avut întrevederi şi a dus tratative cu con­ducătorii guvernului U R.S.S. In timpul acestor tratative a avut lor un schimb de păreri în proble­mele care interesează cele două părţi. După schimbul de păreri, conducă­torii celor două ţări au confirmat din nou declaraţia comună din 18 decem­brie 1955, semnată în timpul vizitei la Kabul a lui N. A. Bulganin, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S Ei sînt fericiţi să constate că îndeplinirea prevederilor acestei declaraţii a adus foloase popoarelor celor două ţări. Conducătorii celor două ţări şi-au făcut din nou cunoscută năzuinţa de a întări pacea şi liniiştea în întreaga lume pe bază respectului reciproc şi a Încrederii între popoarele şi naţi­unile lumii şi, ca membri reali al , Organizaţiei Naţiunilor Unite, au­ confirmat din nou că respectă şi--, sprijină principiile Cartei ON­U.şi­ ale Conferinţei de la Bandung. Ei îşi exprimă părerea unanimă că toate, problemele privind relaţiile dintre state trebuie rezolvate pe calea trata­tivelor prieteneşti şi că litigiile tre­buie reglementate pe cale paşnica, pe baza respectului şi înţelegerii ,reci­proce. ."L.I Profund convinşi că trebuie "respect­­ate drepturile fundamentale ale omu­­lui şi drepturile popoarelor şi naţi­­­ unilor de a dispune în mod lber de soarta lor, conducătorii celor două ţări şi-au confirmat hotărirea de a sprijini aspiraţiile legitime ale po­poarelor şi naţiunilor care luptă pen­tru independenţa lor politică şi eco­nomică. Conducătorii celor două ţări şi-au exprimat dorinţa de a întări relaţiile prieteneşti şi cordiale dintre ei şi au stabilit bazele extinderii ajutorului şi colaborării în opera de ridicare a ni­velului vieţii economice a popoarelor lor pe baza respectului reciproc în spiritul bunelor relaţii dintr­e ceele două ţări vecine şi prietene. nmmsH __________ gb Etnii» Preşedintele Siriei a sosit la Moscova MOSCOVA 31 (Agerpres).­­ In după amiaza zilei de 31 octombrie locui­torii Moscovei au salutat călduros pe preşedintele Republicii Siria, Sukri Kuatli, care a sosit în vizită în U.R.S.S. la invitaţia Prezidiului Sovietului Su­prem al U.R.S.S. şi a lui K. E. Vo­roşilov personal. Sukri Kuatli a fost în­­tîmpinat de K. E. Voroşilov, N. A. Bulganin, D. T. Şepilov, miniştri, mem­bri ai corpului diplomatic, reprezentanţi ai presei sovietice şi străine. Convocarea Seimului R. P. Polone VARȘOVIA 31 (Agerpres).­ P.A.P.: A 10-a sesiune a Seimului a fost con­vocată pentru data de 6 noiembrie. Comisiile Seimului se vor întruni la 5 noiembrie. . 73­.070­.| ___________ ‘tre •* *IE jutiieno.) Situaţia din Ungaria BUDAPESTA 31 (Agerpres).­­ La Budapesta cea mai mare parte a în­treprinderilor nu şi-au reluat activita­tea. Muncitorii de la numeroase fa­brici sînt gata să înceapă lucrul pen­tru înlăturarea distrugerilor. La fabrica de vagoane şi maşini „Ganz“ muncitorii au hotărît să lu­creze la repunerea în circulaţie a tramvaielor. Serviciile poştale au în­ceput să funcţioneze. Spre seară cir­culaţia pe străzi a început să fie mai animată. Trupele sovietice au fost re­trase din Budapesta. Potrivit relată­rilor posturilor de radio, în unele puncte ale oraşului se aud focuri de armă. Pe unele străzi sînt arse pe rug cărţi. Se anunţă că în diferite oraşe din Ungaria se reorganizează vechile partide politice. Reprezentanţi ai Par­tidului Social Democrat au anunţat pe preşedintele Consiliului de Mini­ştri, Imre Nagy, că acceptă să-şi de­semneze participanţii în guvernul de coaliţie. ★ BERLIN 31 (Agerpres). — După cum transmite postul de radio Dresda, grupe ale serviciului secret american şi grupe contrarevoluţionare încearcă să treacă graniţa austro-ungară pen­tru a instiga la noi revolte şi văr­sări de sînge. Conform ştirilor din presa austriacă, s-au înfiinţat în anu­mite puncte de graniţă adevărate car­tiere generale ale fasciştilor, care, sub directa conducere a centrelor fasciste aflate în solda spionajului american, aduc în Ungaria, din Bavaria şi alte părţi ale Germaniei occidentale, gru­puri contrarevoluţionare. Ziarul vienez „Neuer Kurier“ a anunţat deschis programul interven­ţiei. Se subliniază că în oraşele un­gare situate în apropierea graniţei cu Austria au fost aduse aşa-zise pos­turi de radiodifuziune „libere“. .Ele au fost aduse în Ungaria de peste gra­niţă şi emisiunile lor au acelaşi ca­racter cu cele ale postului fascist „Europa liberă“. BERLIN 31 (Agerpres). — Agen­ţia A.D.N.: Un număr de unguri care trăiesc în lagărele situate în unele oraşe din sudul Germaniei occiden­tale cum ar fi Nürnberg şi Fu­rth, urmează să fie trimişi în Ungaria pentru a servi drept rezervă rebelior. In această privinţă agenţia vest­­germană DPA anunţă că unii dintre aceştia sînt de pe acum pe cale să ia parte, la lupte. Plecarea delegaţiei parlamentare franceze Miercuri dimineaţa a părăsit Capi­tala delegaţia parlamentară franceză care ne~a vizitat ţara la invitaţia Marii Adunări Naţionale. Pe aeroportul Băneasa, oaspeţii au fost conduşi de: C. Pirvulescu, preşe­dintele Marii Adunări Naţionale. Tiţă Florea, vicepreşedinte. A Bunaciu, se­cretarul prezidiului Marii Adunări Na­ţionale, Th Iordăchescu, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Ma­rii Adunări Naţionale, N. Sălăgeanu şi Gh. Vidraşcu, membri în Prezidiul Marii Adunări Naţionale. Marin Stan­cu­, ministrul Agriculturii, Şt. Cleja, locţiitor al ministrului Afacerilor Ex­terne, V. Steriopol şi N. Anghel, loc­ţiitori ai ministrului Comerţului Ex­terior, acad. V. Eftimiu, A. Vlădoiu, preşedintele Sfatului Popular al Ca­­pitalei, la deputaţii: acad. Şt. S. Ni­colau, acad. V. Mîrza, A. Breitenho­­fer, Elena Lascu-Iordăchescu, Gh Va­­­­silachi, N. Bellu şi alţii, Al. Buican, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., reprezen­tanţi ai presei, etc. Au fost de faţă Pierre Francfort, mi­nistrul Franţei la Bucureşti, şi membri ai legaţiei. Luându-şi rămas bun, Lucien Bégou­­in, conducătorul delegaţiei, şi-a ex­primat recunoştinţa pentru ospitalita­tea de care s-au bucurat parlamentarii francezi în timpul şederii în ţara noas­tră. Constantin Pirvulescu, preşedin­tele Marii Adunări Naţionale, a urat parlamentarilor francezi drum bun. Cu acelaşi avion a plecat grupul de ziarişti francezi care a însoţit delega­ţia. (Agerpres)

Next