Munca, decembrie 1956 (Anul 12, nr. 2832-2857)

1956-12-01 / nr. 2832

Să gospodărim cu chibzuinţă fondurile de asigurări sociale Misiunea de cinste de a administra însemnatele fonduri alocate de stat pentru asigurările sociale, de a veghea la cheltuirea lor judicioasă, în confor­mitate cu nevoile oamenilor muncii, a fost încredinţată sind­icatelor. Acestei sarcini sindicatele noastre i-au răspuns cu toată seriozitatea în major­­atea fabricilor şi uzine or, cem­isiţele de în­treprindere cu sprijinul numeroşilor activişti obşteşti care lucrează pe acest rărim, — membrii comisii­or de asigurări sociale şi delegaţii cu asigurările sociale din grupele sindicale — au vegheat cu griji la gospodărirea fondurilor de asigu­rări sociale. Mărturie a strădaniei lor sunt realizările frumoase în acest do­meniu obţinute în întreprinderi. Un exemplu în această direcţie ni-l oferă „Bumbăcăria Rominească" Ji­lava. Munca de asigurări sociale este privită aici cu atenţie. Certificatele me­dicale sunt verificate cu grijă de comitetul de întreprindere înainte de a se aproba plata, urmărindu-se ca datele să fie completate exact în ce pri­veşte stagiul în întreprindere, vîrsta etc., astfel­ încît să nu se comită gre­şeli la calculul ajutoarelor. Dar nu numai atît. Se cercetează şi cauzele îmbolnăvirilor, iar lunar se face anali­za morbidităţii pe întreaga întreprin­dere pentru a cunoaşte motivele ce duc la îmbolnăviri, încît ele să fie neîntîr­­ziat înlăturate. De asemenea o mare grijă se acordă protecţiei muncii, mă­surilor menite sa apere pe muncitori de accidente şi îmbolnăviri profesiona­le cum şi organizării judicioase a tri­miterii muncitorilor la odihnă şi trata­ment în staţiunile balneo-climaterice. Toate acestea au făcut ca numărul zile­lor de incapacitate de muncă să scadă mereu şi ca o consecinţă şi cheltuielile la capitolul de boală din fondul asigu­rărilor sociale să fie reduse. Munca rodnică a organelor sindicale de la „Bumbăcăria Românească“-Ji­­lava ca şi din multe alte întreprinderi unde lucrurile se prezintă asemănător, contrastează izbitor cu lipsa de în­ţelegere şi dezinteresul manifestat în gospodărirea fondurilor de asigurări sociale de către organele sindicale din alte Întreprinderi, l­a Filatura Română de Bumbac (F.R.B.) de pildă, numai pe primul se­mestru al anului acesta cheltuielile pentru ajutoare de boală au întrecut cu peste 25.000 lei sumele prevăzute. Însemnate depăşiri la acest capitol există şi la fabrica de ciment „Vic­toria Socialistă“ Turda, la întreprin­derea Utilaj-Transporturi Tg. Mureş şi altele. Care este cauza ? De unde provin a­­ceste neingăduite depășiri ale planului de cheltuieli al asigurărilor sociale? Răspunsul nu e greu de aflat. Din lip­sa de grijă și de orientare a organelor sindicale respective, din lipsa lor de răspundere față de administrarea aces­tor fonduri Munca în domeniul asigu­rărilor sociale a comitetelor respective s-a mărginit mai mult la semnarea certificatelor medicale, treabă de ase­menea făcută superficial, fără a se cerceta măcar dacă oamenii respectivi sunt îndreptăţiţi cu adevărat să pri­mească ajutoarele respective şi în ce proporţie. Acest lucru a făcut ca unii chiulangii, simulînd că sunt bol­navi să beneficieze pe nedrept de aju­toare băneşti din fondul de asigurări sociale, să se înfrupte din banii po­porului. Dar ceea ce dăunează şi mai mult este insuficienta preocupare a organe­lor sindicale din aceste întreprinderi fată de măsurile de prevenire a îmbol-­­ năvirilor Cum să poată fi reduse îm­ AJ.'olnăvîriie. cum să scadă numărul zi­lelor de incapacitate temporară de muncă, de vreme ce nu se iau mă­surile profilactice necesare. Sunt unele lucruri care par mici la prima vedere, dar care au o mare însemnătate. Buna funcţionare a cantinei dietetice, de pildă, distribuirea apelor minerale, măsurile de igienă ia locul de muncă şi de prevenire a accidentelor, toate contribuie la scăderea numărului de îmbolnăviri şi deci la micşorarea cheltuielilor pentru ajutoarele de boală De aceea, practica din unele întreprinderi — cum e și cazul celor amintite mai sus — de a face „econo­mii“ la cheltuielile prevăzute în bu­getul asigurărilor sociale pentru m­ă­­surile de prevenire, trebuie combătută cu tărie. Asemenea „economii“ nu folosesc nimănui, ci dimpotrivă strică muit. La administrarea judicioasă a fondu­rilor de asigurări sociale sunt chemate să aducă o mare contribuţie comisii­ de revizie ce funcţionează pe lingă fiecare comitet de întreprindere. Con­­trolînd periodic gestiunea financiară a asigurărilor sociale, ele vor fi în mă­sură să descopere din timp şi să sem­naleze toate greşelile săvîrşite în acor­darea ajutoarelor băneşti, ca şi în cal­cularea lor. Cu siguranţă că dacă la fabrica une ciment „Victoria Socialistă“­­Turda, la F.R.B sau alte întreprin­­deri şi instituţii unde s-au înregis­trat depăşiri mari la capitolul „ajutoa­re de boală“, comisiile de revizie şi-ar fi făcut datoria, situaţia ar fi fost cu totul alta. Lipsurile existente în acest domeniu revin şi C.C. ale sindicatelor. Slabei îndrumări şi mai ales controlului insu­ficient exercitat de ele asupra activi­tăţii comitetelor de întreprindere în privinţa asigurărilor sociale se dato­rează în mare măsură multe din lip­surile semnalate. Chiar şi atunci când verificatorii comitetelor centrale au în­treprins asemenea controale — şi a­­ceasta este aplicabil în special C.C. al Sindicatului muncitorilor din indus­tria minieră şi C.C. al Sindicatului muncitorilor din transporturile navale, aeriene şi rutiere — ei s-au rezumat la o verificare superficială a situa­ţiei, la constatarea lipsurilor, fără a cerceta şi analiza mai adine cau­zele nerespectării planului de cheltu­ieli al asigurărilor sociale şi măsurile ce trebuie luate. In curînd, comitetele de Întreprin­dere şi de instituţii vor începe Întoc­mirea planurilor de venituri şi cheltu­ieli ale asigurărilor sociale pentru anul viitor. AnaLzind cauzele care au dus în unele locuri la nejusta folosire a fondurilor în Anul scurs şi depăşirea cheltuielilor­­planificate, ele vor trebui să dea o mai mare atenţie noilor pla­nuri, întocmirii lor pe bază reală, ţinin­­du-se seama de nevoile intreprinderii şi de posibilităţile de realizare, pla­nuri pe care trebuie să se străduias­că să le respecte cu rigurozitate. Un prilej de învăţăminte preţioase în a­­ceastă privinţă îl constituie alegerile noilor organe sindicale. Dările de seamă ce vor fi supuse adunărilor ge­nerale trebuie să analizeze temeinic munca desfăşurată pe tărâmul asigu­rărilor sociale pentru a stimula ast­fel pe participanţi să discute această problemă, să scoată la iveală cauzele lipsurilor şi să vină cu propuneri concrete pentru măsurile de viitor. Cheltuirea cu simţ de răspundere a fondurilor de asigurări sociale înseam­nă mai multe case de odihnă, mai multe creşe şi cămine, mai multe con­strucţii de interes social care să asigu­re sănătatea celor ce luptă pentru rea­lizarea planului. De aceea organizaţii­le noastre sindicale trebuie să vegheze cu grijă ca nici un leu din fondurile asigurărilor sociale să nu se irosească. Din îndepăr­tata Australie ne-a sosit ieri dimineaţă ves­tea strălucite­lor succese re­purtate de spor­tivii noştri în cea de a noua zi a întreceri­lor celei de a XVI-a ediţie a Jocurilor Olim­pice. Mai întîi se cuvine să a­­mintim despre excepţionala performanţă reali­zată de Leon Rotman în finala probei de canoe — 10.000 m., o probă deosebit de dificilă şi care cere eforturi deosebite. întrece­rile de canoe s-au desfăşurat pe apele lacului Wendouree, situat în apropierea localităţii Ballarat, la 150 km de Melbourne. Rotman a luat startul alături de canoişti valoroşi ca Parti (R.P. Ungară), Buharin (Uniunea Sovietică), Jiri Vokner (R. Cehoslovacă) şi Frantz Johansen (Germania). După cîteva sute de metri de la start, reprezentantul nostru se in­stalează în fruntea plutonului şi printr un extraordinar efort reu­şeşte să se menţină în tot timpul cursei pe primul plan al între­cerii, încurajat de pe mal de pentatloniştii noştri — Rotman termină proba plătind cu ultimul strop de putere cinstea de a urca pe podiumul învingătorilor. Şi în timp ce el primeşte medalia de aur şi cununa de lauri, în acor­durile imnului R.P.R. se ridică pe cel mai înalt catarg steagul scumpei noastre patrii. Ochii tî­­nărului nostru campion olimpic s-au umezit. Sunt lacrimile uria­şei bucurii care-i încălzeşte ini­ma pentru succesul repurtat de el şi prin el de întreaga noastră mişcare sportivă. Leon Rotman are doar 22 de ani şi ,s-a afirmat în această dis­ciplină sportivă în anul 1954, cînd a cucerit titlul de campion al tării în proba în care ieri a cu­cerit titlul olimpic. In anul urmă­tor el obţine valoroase rezultate internaţionale terminind pe locul II la fond şi viteză in intilnirea cu R.D.G. şi pe locul I la 10.000 m în cea cu canoiştii maghiari. Anul acesta, Leon Rotman a cîş­tigat locul I la canoe simplu — 10.000 m In Inttlnirile cu sportivii sovietici şi finlandezi. Vestea victoriei repurtate Ieri pe lacul Wendouree a umplut de bucurie Inimile sportivilor şi a­­matorilor de sport din ţara noa­stră. Victoriei obţinute de Leon Rotman i s-au adăugat tot ieri, alte rezultate de valoare ale sportivilor noştri. Astfel, Mircea Dobrescu a coborât pentru a treia oară Învingător treptele ringului de la West Melbourne Stadium — după ce l-a întrecut în semifi­nale pe Irlandezul Caldwel. Nicolae Linca a răsturnat toate calculele specialiştilor In meciul cu campionul Europei, Nick Gargano (Anglia). Despre acea­stă întîlnire comentatorul agen­ţiei »Associated Press" scrie : .Aceasta a fost prima Infringere a boxerilor englezi In semifinale. Linca a dominat și l-a lovit pe Gargano mai mult la corp. Ro­mânul a dovedit că este un veri­tabil „puncheur" presindu-l tot timpul pe Gargano“. Ieri după amiază cînd ne pre­găteam să scriem acest comen­tariu ne a sosit vestea unei noi victorii . Gheorghe Negrea l-a învins în semifinalele categoriei respective pe rutinatul pugilist chilian Carlos Lucas. In timp ce pe malul lacului Wendouree se incheia festivita­tea premierii lui Leon Rotman, In sala Kilda Town Hall din Mel­bourne — tînăra floretistă Olga Orbán lupta cu o deosebită în­sufleţire In turneul final. Efortu­rile ei au fost încununate de suc­ces . Olga Orbán a obţinut me­dalia de argint in Întrecerea cu cele mai bune scrimere din lume. După cele şapte asalturi ea se afla la egalitate cu Gillian Sheen (Anglia). In meciul de baraj, da­torită oboselii, Orbán a pierdut la limită (4—2). In sfirşit la buchetul victoriilor olimpice ale sportivilor noştri s-a adăugat rezultatul înotătorului Alexandru Popescu, care califi­­cindu-se în finală şi-a înscris nu­mele printre primii opt înotători din lume la 200 m fluture. Vă felicităm călduros, drag! sportivi pentru toate aceste vic­torii şi suntem­ siguri că pe şi mai departe nu veţi cruţa nici un e­­fort ca prin noi rezultate de va­loare să faceţi să crească gloria sportivă a scumpei noastre patrii! Sportivii noştri au obţinut Un buchet de victorii olimpice * Leon Rotman a cucerit medalia de aur ■ Olga Orbán a obţinut medalia de argint ■ M. Dobrescu, N. Linca şi Gh. A­ngrea (box) şi Alex. Popescu (notaţie) în finale LEON ROTMAN OLGA ORBÁN Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORDAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XII,­­ nr. 2832 SIMBATA 1 DECEMBRIE 1956 4 pagini, 20 bani DECRET cu privire la fixarea datei alegerii deputaţilor în Marea Adunare Naţională şi pentru stabilirea numărului şi delimitarea circumscripţiilor electorale Avînd în vedere că mandatul Marii Adunări Naţionale a Repu­blicii Populare Române a expirat la­ data de 30 noiembrie 1956 şi că potrivit art 39 din Constituţie, în termen de cel mult trei luni de la expirarea acestui mandat, Prezidiul Marii Adunări Naţionale fixează noi alegeri pentru Marea Adunare Naţională. Ţinînd seama de prevederile art. 64 din Legea pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională a R.P.R. potrivit cărora data alegerilor trebuie stabilită cu cel puţin două luni înainte de ziua ale­gerilor. Avînd în vedere totodată şi faptul că potrivit art. 14 din Legea pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională a R.P.R., numărul şi delimitarea circumscripţiilor electorale se stabileşte de către Prezidiul Marii Adunări Naţionale odată cu fixarea datei alege­rilor. Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, decretează: Art. 1. — Data alegerii deputaţilor în Marea Adunare­­Naţională se stabileşte pentru ziua de 3 februarie 1957. Art. 2. — Numărul şi delimitarea circumscripţiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională sunt cele sta­bilite in tabelul anexă care face parte integrantă din prezentul decret. Preşedintele Preziidiului Marii Adunări Naţionale Locţiitorul Secretarului Dr. PETRU GROZA Prezidiului Marii Adunări Naţionale GHEORGHE MARUSI București, 1 decembrie 1956. Stabilirea circumscripţiilor electorale Potrivit art. 39 din Constituţia Republicii Populare Romîne, Prezi­diul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, prin Decretul nr. 638, a stabilit pentru alegerile de deputat­ în Marea Adu­nare Naţională, ce vor avea loc la 3 februarie 1957, un număr de 437 circumscripții electorale, repartizate de regiuni după cum urmează : Delimitarea circumscripțiilor electorale este stabilită in anexa De­cretului nr. 638. --------------------------5000---------------------------­ - Regiunea Bacău 24 circumscripţii electorale — „ Baia-Mare 18 — „ Bucureşti 39 — „ Cluj 31 „ „ — „ Constanţa 16 „ „ — „ Craiova 38 „ „ — „ Galaţi 26 „ .. — „ Hunedoara 14 „ .. — Iaşi 23 „ » — .. Oradea 21 „ .. — „ Piteşti 28 — .. Ploeşti 34 „ .. — „ Stalin 23 „ .. — „ Suceava 23 „ — „ Timişoara 30 „ » — „ Autonomă Maghiară 18 „ » — Oraşul Bucureşti 31 » Cu planul anual îndeplinit In ultima decadă a lunii noiembrie nume­roase întreprinderi in­dustriale au raportat îndeplinirea înainte de termen a planului de producţie pe anul 1956. 27 de întreprinderi din regiunea Bacău printre care termocen­trala Comăneşti, salina Tg. Ocna, întreprinde­rea de foraj nr. 1 Ze­­meş şi altele au anun­ţat îndeplinirea planu­lui de producţie pe anul în curs. Zilele a­cestea a realizat planul anual una din cele mai tinere întreprinderi din regiune: fabrica de az­bociment din Bicaz. A­­ici productivitatea mun­cii a crescut cu 16,3 la sută faţă de plan, iar preţul de cost a fost redus cu 26,73 la sută, realizîndu-se economii în valoare de peste 1.500.000 lei. ★ Munca rodnică des­făşurată de harnicul colectiv al fabricii ,,E­­lectromotor“ din Timi­şoara a dus la obţine­rea unui important suc­ces: îndeplinirea pla­nului pe anul 1956 cu 38 de zile înainte de termen. In primele 9 luni productivitatea muncii a sporit la a­­ceastă Întreprindere cu 21,8 la sută, iar preţul de cost a fost redus cu 10 la sută faţă de a­­ceeaşi perioadă a anu­lui trecut. (Agerpres) Delegaţia guvernamentală romînă la Moscova La 26 noiembrie tovarăşul N. S. Hruşciov, prim­­secretar al C.C. al P.C.U.S., a primit pe tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române. In clişeu: (de la dreapta spre stînga) N. S. Hruş­ciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., Ale­xandru Birlădeanu, vice-preşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P.R., A. A. Episco, ambasadorul Uniunii Sovietice în R.P.R. Recepție oferită de ambasadorul R.P.R. la Moscova cu prilejul vizitei în I. R. S. S. a delegației guvernamentale romíne MOSCOVA 30 (Agerpres). — De la trimisul special Agerpres. Cu prilejul vizitei în Uniunea So­vietică a delegației guvernamentale a Republicii Populare Romíne, Mihai Dalea, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P.R. la Moscova, cu soţia, a oferit la 30 noiembrie o recepţie. La recepţie au participat Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al R.P.R., Alexandru­­Bîrlădea­­nu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P.R., Gaston Marin, pre­şedintele Comitetului de Stat al Pla­nificării, Manea Mănescu, ministrul de Finanţe al R.P.R., Marcel Popescu, ministrul Comerţului Exterior, şi per­soanele care îi însoţesc. Din partea sovietică la recepţie au participat tovarăşii N. A. Bulganin, N. S. Hruşciov, A­ I. Mikoian, V. M. Molotov, M. G. Pervuhin, G. K. Jukov, E. A. Furjeva, miniştri ai U.R.S.S., mareşali ai Uniunii Sovietice, gene­rali ai armatei sovietice, funcţionari superiori din Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. şi din Ministerul Afacerilor Externe al U­ R.S.S., oameni de ştiin­ţă şi cultură, reprezentanţi ai organi­zaţiilor obşteşti. Printre oaspeţi la recepţie au fost Liu Siao, ambasadorul Republicii Populare Chineze în U.R.S.S., Cian Bo-tzian şi Hu Tzî-an, locţiitori ai con­ducătorului delegaţiei Adunării repre­zentanţilor populari din întreaga Chi­nă, care se află la Moscova, membri ai corpului diplomatic precum şi zia­rişti sovietici şi străini. In cadrul recepţiei, care s-a desfă­şurat într-o atmosferă caldă, priete­nească, Chivu Stoica şi N. A. Bulga­nin au rostit cuvîntări. Delegația guvernamentala a R. P. R. a participat la un spectacol de la Teatrul Mare al U. R. S. S. MOSCOVA 30 (Agerpres). — De la trimisul special Agerpres. In seara zilei de 30 noiembrie dele­gația guvernamentală a Republicii Populare Române care se află la Moscova, a asistat la Teatrul Mare al U.R.S.S. la reprezentarea operei „De­cembriştii“ de Iuri Şaporin. La spectacol au asistat Chivu Stoi­ca, preşedintele Consiliului de Miniş­tri al R. P. Române, Alexandru Bîrlă­­deanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Romîne, Gaston Ma­rin, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, Manea Mănescu, minis­trul de Finanţe al R.P.R., Marcel Po­pescu, ministrul Comerţului Exterior al R.P.R., Mihai Dalea, ambasadorul Re­publicii Populare Romîne în U.R.S­ S. împreună cu oaspeţii la spectacol au asistat N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. I. Mikoian şi M. Z. Saburov, prim vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniş­tri al U.R.S.S., N. A. Mihailov, minis­trul Culturii al U.R.S.S., N. S. Pato­­licev, locţiitor a­l ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., A. A. Epişev, am­basadorul U.R.S.S. în Republica Popu­lară Romînă. La spectacol au asistat de asemenea persoanele care însoţesc delegaţia gu­vernamentală a Republicii Populare Romîne, membri ai ambasadei romîne la Moscova, membri ai corpului diplo­matic. Loja centrală era pavoazată cu dra­pelele de stat ale Republicii Populare Romîne şi Uniunii Sovietice. Înainte de începerea spectacolului au fost in­tonate imnurile de stat ale Romîniei şi U.R.S.S. Cei prezenţi în sală au salutat cu căldură pe reprezentanţii poporului ro­mân şi pe oamenii de stat sovietici. -----------------------------------------00005000-----------------------------------------­SESIUNEA ADUNÃRII GENERALE O. N. U. Discursul rostit de Grigore Preoteasa, ministrul Afacerilor Externe al R. P. R. „Domnule preşedinte, Sesiunea actuală a Adunării Ge­nerale a Naţiunilor Unite a căpătat o importanţă deosebită datorită îm­prejurărilor internaţionale pline de încordare în care ea se desfăşoară, înainte de a prezenta punctul de vedere al delegaţiei Republicii Popu­lare Romîne in problemele de mare însemnătate aflate în faţa Adunării, vă rog să-mi permiteţi să înfăţişez pe scurt — ca membru al Organiza­ţiei Naţiunilor Unite—elementele de bază ale politicii externe a Romîniei. Romînia se află angajată într-un vast program de construcţie, de dez­voltare a economiei civile în scopul ridicării nivelului de trai material şi cultural al poporului. Romînia a fost cunoscută şi descrisă deseori ca o ţară a contrastului adine între bogă­ţia economică a ţării şi sărăcia cro­nică a maselor populare, sărăcie atît de grea încît afecta biologic naţi­unea. Pentru a măsura efortul Între­prins şi progresul realizat faţă de vechea stare a Romîniei, este grăitor faptul că la sfîrşitul anului 1955 pro­ducţia industrială a depăşit de 3 ori nivelul din 1938 şi că pentru a rea­liza astăzi o producţie egală cu cea a întregului an 1938 este nevoie de o producţie de energie electrică reali­zată numai în 3 luni, de minereu de fier în 84 de zile, de oţel în 4 luni, de gaz metan în 28 zile, de produse de carne în 9 luni. Dintr-o ţară a­­grară şi producătoare de materii pri­me, România s-a transformat într-o ţară industrial-agrară în plină dez­voltare. Ea şi-a construit o industrie de maşini-unelte, de tractoare şi — ceea ce este concludent — a reuşit să-şi construiască o industrie com­pletă de utilaj petrolifer care să ex­ploateze această bogăţie în folosul propriului popor şi al intereselor sale de stat. Avînd drept preocupare principală îndeplinirea acestui pro­gram constructiv, Romînia este profund şi organic interesată în­tr-o politică de pace şi colaborare internaţională. Aceasta o determi­nă să promoveze cu stăruinţă in politica sa externă principiile coexistenţei paşnice, colaborarea cu toate ţările pe picior de ega­litate, respectarea reciprocă a su­veranităţii şi Integrităţii terito­riale, neamestecul în treburile in­terne ale altor state. Pornind de la aceste principii, Ro­mînia tinde în mod constant către lărgirea efectivă a relaţiilor politice, culturale şi de afaceri cu toate ţările, indiferent de regimul lor social. Strînsele relaţii de prietenie şi aju­tor reciproc care s-au creat între Ro­mînia, Uniunea Sovietică, China populară şi celelalte ţări socialiste servesc un modul cel mai fidel atît intereselor proprii ale acestor ţări cît şi intereselor păcii şi ale securităţii internaţionale. Totul în această prie­tenie sprijină şi întăreşte cauza păcii. In ultimul deceniu, perioadă în care regimul de democraţie populară s-a dezvoltat şi s-a consolidat definitiv, Romînia şi-a lărgit relaţiile cu nu­meroase ţări din Europa, Asia, O­­rientul Apropiat, cu unele din aceste ţări stabilind pentru prima oară re­laţii diplomatice şi economice. Re­publica Populară Romînă întreţine relaţii economice cu 62 de ţări şi susţine prin eforturi practice dezvol­tarea relaţiilor economice, politice şi culturale cu statele Europei apusene, Americii de nord şi Americii Latine. Pornind de la ideea că nu există problemă litigioasă care să nu poată fi rezolvată pe calea tratativelor, guvernul român a luat iniţiativa re­zolvării problemelor pendinte cu alte ţări. In urmărirea acestui obiectiv ca îmbunătăţire continuă a relaţiilor sale internaţionale, Romînia a resta­bilit în ultimele luni relaţiile diplo­matice, întrerupte în cursul războiului, cu Grecia — unul dintre vecinii săi apropiaţi. Republica Populară Romînă a invitat Statele Unite ale Americii să ducă tratative pentru a discuta problemele pendinte între cele două ţări pentru a promova între ele relaţii comerciale, culturale şi a dezvolta relaţii de prietenie între poporul ame­rican şi cel român. Noi pornim de la convingerea că relaţii realmente să­nătoase nu pot exista decit între state care îşi respectă reciproc independen­ţa naţională. Romînia şi-a cîştigat independenţa naţională deplină prin insurecţia populară împotriva hitleris­­mului la 23 August 1944, insurecţie care a scos Romînia din războiul hit­­lerist urît profund de popor şi a ală­turat-o Naţiunilor Unite. Prin lupta şi sîngele vărsat de armata română, alături de armata sovietică, Romînia a contribuit la zdrobirea definitivă a Germaniei naziste. Aceste principii conducătoare ale politicii externe a Romîniei corespund năzuinţelor pro­funde ale poporului român și intere­selor sale naționale. Domnule președinte, Republica Populară Romînă privește cu adincă (Continuare in pag. 3-a) Vizita la Rangoon şi Caraci a delegaţiei romîne care a participat la Conferinţa interparlamentară CAR­ACI 30 (Agerpres). — Cores­pondenţă specială. Delegaţia română condusă de depu­tatul Avram Bunaciu, secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R., care a luat parte la lucră­rile Conferinţei interparlamentare, în drum spre patrie s-a oprit la 24 no­iembrie la Rangoon, capitala Uniunii Birmane. Membrii delegaţiei au fost primiţi de vicepreşedinţii celor două Camere ale parlamentului Uniunii Birmane cu care au avut convorbiri privind interesele ambelor ţări. Cu acest prilej preşedintele parlamentului birman a oferit o masă în cinstea de­legaţiei romîne Continuîndu-şi drumul, delegaţia romînă s-a oprit la 27 noiembrie la Caraci, capitala Pakistanului. Membrii delegaţiei au fost primiţi de vicepre­şedintele parlamentului pakistanez şi de ministrul Informaţiilor. La 29 noiembrie în cinstea delega­ţiei române a fost organizată la se­diul parlamentului pakistanez o întîl­nire la care au luat parte vicepreşe­dintele parlamentului, miniştrii Agri­culturii, Alimentaţiei şi al Muncii, precum și numeroși deputați.

Next