Munca, decembrie 1956 (Anul 12, nr. 2832-2857)
1956-12-01 / nr. 2832
Să gospodărim cu chibzuinţă fondurile de asigurări sociale Misiunea de cinste de a administra însemnatele fonduri alocate de stat pentru asigurările sociale, de a veghea la cheltuirea lor judicioasă, în conformitate cu nevoile oamenilor muncii, a fost încredinţată sindicatelor. Acestei sarcini sindicatele noastre i-au răspuns cu toată seriozitatea în majoratea fabricilor şi uzine or, cemisiţele de întreprindere cu sprijinul numeroşilor activişti obşteşti care lucrează pe acest rărim, — membrii comisiior de asigurări sociale şi delegaţii cu asigurările sociale din grupele sindicale — au vegheat cu griji la gospodărirea fondurilor de asigurări sociale. Mărturie a strădaniei lor sunt realizările frumoase în acest domeniu obţinute în întreprinderi. Un exemplu în această direcţie ni-l oferă „Bumbăcăria Rominească" Jilava. Munca de asigurări sociale este privită aici cu atenţie. Certificatele medicale sunt verificate cu grijă de comitetul de întreprindere înainte de a se aproba plata, urmărindu-se ca datele să fie completate exact în ce priveşte stagiul în întreprindere, vîrsta etc., astfel încît să nu se comită greşeli la calculul ajutoarelor. Dar nu numai atît. Se cercetează şi cauzele îmbolnăvirilor, iar lunar se face analiza morbidităţii pe întreaga întreprindere pentru a cunoaşte motivele ce duc la îmbolnăviri, încît ele să fie neîntîrziat înlăturate. De asemenea o mare grijă se acordă protecţiei muncii, măsurilor menite sa apere pe muncitori de accidente şi îmbolnăviri profesionale cum şi organizării judicioase a trimiterii muncitorilor la odihnă şi tratament în staţiunile balneo-climaterice. Toate acestea au făcut ca numărul zilelor de incapacitate de muncă să scadă mereu şi ca o consecinţă şi cheltuielile la capitolul de boală din fondul asigurărilor sociale să fie reduse. Munca rodnică a organelor sindicale de la „Bumbăcăria Românească“-Jilava ca şi din multe alte întreprinderi unde lucrurile se prezintă asemănător, contrastează izbitor cu lipsa de înţelegere şi dezinteresul manifestat în gospodărirea fondurilor de asigurări sociale de către organele sindicale din alte Întreprinderi, la Filatura Română de Bumbac (F.R.B.) de pildă, numai pe primul semestru al anului acesta cheltuielile pentru ajutoare de boală au întrecut cu peste 25.000 lei sumele prevăzute. Însemnate depăşiri la acest capitol există şi la fabrica de ciment „Victoria Socialistă“ Turda, la întreprinderea Utilaj-Transporturi Tg. Mureş şi altele. Care este cauza ? De unde provin aceste neingăduite depășiri ale planului de cheltuieli al asigurărilor sociale? Răspunsul nu e greu de aflat. Din lipsa de grijă și de orientare a organelor sindicale respective, din lipsa lor de răspundere față de administrarea acestor fonduri Munca în domeniul asigurărilor sociale a comitetelor respective s-a mărginit mai mult la semnarea certificatelor medicale, treabă de asemenea făcută superficial, fără a se cerceta măcar dacă oamenii respectivi sunt îndreptăţiţi cu adevărat să primească ajutoarele respective şi în ce proporţie. Acest lucru a făcut ca unii chiulangii, simulînd că sunt bolnavi să beneficieze pe nedrept de ajutoare băneşti din fondul de asigurări sociale, să se înfrupte din banii poporului. Dar ceea ce dăunează şi mai mult este insuficienta preocupare a organelor sindicale din aceste întreprinderi fată de măsurile de prevenire a îmbol- năvirilor Cum să poată fi reduse îm AJ.'olnăvîriie. cum să scadă numărul zilelor de incapacitate temporară de muncă, de vreme ce nu se iau măsurile profilactice necesare. Sunt unele lucruri care par mici la prima vedere, dar care au o mare însemnătate. Buna funcţionare a cantinei dietetice, de pildă, distribuirea apelor minerale, măsurile de igienă ia locul de muncă şi de prevenire a accidentelor, toate contribuie la scăderea numărului de îmbolnăviri şi deci la micşorarea cheltuielilor pentru ajutoarele de boală De aceea, practica din unele întreprinderi — cum e și cazul celor amintite mai sus — de a face „economii“ la cheltuielile prevăzute în bugetul asigurărilor sociale pentru măsurile de prevenire, trebuie combătută cu tărie. Asemenea „economii“ nu folosesc nimănui, ci dimpotrivă strică muit. La administrarea judicioasă a fondurilor de asigurări sociale sunt chemate să aducă o mare contribuţie comisii de revizie ce funcţionează pe lingă fiecare comitet de întreprindere. Controlînd periodic gestiunea financiară a asigurărilor sociale, ele vor fi în măsură să descopere din timp şi să semnaleze toate greşelile săvîrşite în acordarea ajutoarelor băneşti, ca şi în calcularea lor. Cu siguranţă că dacă la fabrica une ciment „Victoria Socialistă“Turda, la F.R.B sau alte întreprinderi şi instituţii unde s-au înregistrat depăşiri mari la capitolul „ajutoare de boală“, comisiile de revizie şi-ar fi făcut datoria, situaţia ar fi fost cu totul alta. Lipsurile existente în acest domeniu revin şi C.C. ale sindicatelor. Slabei îndrumări şi mai ales controlului insuficient exercitat de ele asupra activităţii comitetelor de întreprindere în privinţa asigurărilor sociale se datorează în mare măsură multe din lipsurile semnalate. Chiar şi atunci când verificatorii comitetelor centrale au întreprins asemenea controale — şi aceasta este aplicabil în special C.C. al Sindicatului muncitorilor din industria minieră şi C.C. al Sindicatului muncitorilor din transporturile navale, aeriene şi rutiere — ei s-au rezumat la o verificare superficială a situaţiei, la constatarea lipsurilor, fără a cerceta şi analiza mai adine cauzele nerespectării planului de cheltuieli al asigurărilor sociale şi măsurile ce trebuie luate. In curînd, comitetele de Întreprindere şi de instituţii vor începe Întocmirea planurilor de venituri şi cheltuieli ale asigurărilor sociale pentru anul viitor. AnaLzind cauzele care au dus în unele locuri la nejusta folosire a fondurilor în Anul scurs şi depăşirea cheltuielilorplanificate, ele vor trebui să dea o mai mare atenţie noilor planuri, întocmirii lor pe bază reală, ţinindu-se seama de nevoile intreprinderii şi de posibilităţile de realizare, planuri pe care trebuie să se străduiască să le respecte cu rigurozitate. Un prilej de învăţăminte preţioase în această privinţă îl constituie alegerile noilor organe sindicale. Dările de seamă ce vor fi supuse adunărilor generale trebuie să analizeze temeinic munca desfăşurată pe tărâmul asigurărilor sociale pentru a stimula astfel pe participanţi să discute această problemă, să scoată la iveală cauzele lipsurilor şi să vină cu propuneri concrete pentru măsurile de viitor. Cheltuirea cu simţ de răspundere a fondurilor de asigurări sociale înseamnă mai multe case de odihnă, mai multe creşe şi cămine, mai multe construcţii de interes social care să asigure sănătatea celor ce luptă pentru realizarea planului. De aceea organizaţiile noastre sindicale trebuie să vegheze cu grijă ca nici un leu din fondurile asigurărilor sociale să nu se irosească. Din îndepărtata Australie ne-a sosit ieri dimineaţă vestea strălucitelor succese repurtate de sportivii noştri în cea de a noua zi a întrecerilor celei de a XVI-a ediţie a Jocurilor Olimpice. Mai întîi se cuvine să amintim despre excepţionala performanţă realizată de Leon Rotman în finala probei de canoe — 10.000 m., o probă deosebit de dificilă şi care cere eforturi deosebite. întrecerile de canoe s-au desfăşurat pe apele lacului Wendouree, situat în apropierea localităţii Ballarat, la 150 km de Melbourne. Rotman a luat startul alături de canoişti valoroşi ca Parti (R.P. Ungară), Buharin (Uniunea Sovietică), Jiri Vokner (R. Cehoslovacă) şi Frantz Johansen (Germania). După cîteva sute de metri de la start, reprezentantul nostru se instalează în fruntea plutonului şi printr un extraordinar efort reuşeşte să se menţină în tot timpul cursei pe primul plan al întrecerii, încurajat de pe mal de pentatloniştii noştri — Rotman termină proba plătind cu ultimul strop de putere cinstea de a urca pe podiumul învingătorilor. Şi în timp ce el primeşte medalia de aur şi cununa de lauri, în acordurile imnului R.P.R. se ridică pe cel mai înalt catarg steagul scumpei noastre patrii. Ochii tînărului nostru campion olimpic s-au umezit. Sunt lacrimile uriaşei bucurii care-i încălzeşte inima pentru succesul repurtat de el şi prin el de întreaga noastră mişcare sportivă. Leon Rotman are doar 22 de ani şi ,s-a afirmat în această disciplină sportivă în anul 1954, cînd a cucerit titlul de campion al tării în proba în care ieri a cucerit titlul olimpic. In anul următor el obţine valoroase rezultate internaţionale terminind pe locul II la fond şi viteză in intilnirea cu R.D.G. şi pe locul I la 10.000 m în cea cu canoiştii maghiari. Anul acesta, Leon Rotman a cîştigat locul I la canoe simplu — 10.000 m In Inttlnirile cu sportivii sovietici şi finlandezi. Vestea victoriei repurtate Ieri pe lacul Wendouree a umplut de bucurie Inimile sportivilor şi amatorilor de sport din ţara noastră. Victoriei obţinute de Leon Rotman i s-au adăugat tot ieri, alte rezultate de valoare ale sportivilor noştri. Astfel, Mircea Dobrescu a coborât pentru a treia oară Învingător treptele ringului de la West Melbourne Stadium — după ce l-a întrecut în semifinale pe Irlandezul Caldwel. Nicolae Linca a răsturnat toate calculele specialiştilor In meciul cu campionul Europei, Nick Gargano (Anglia). Despre această întîlnire comentatorul agenţiei »Associated Press" scrie : .Aceasta a fost prima Infringere a boxerilor englezi In semifinale. Linca a dominat și l-a lovit pe Gargano mai mult la corp. Românul a dovedit că este un veritabil „puncheur" presindu-l tot timpul pe Gargano“. Ieri după amiază cînd ne pregăteam să scriem acest comentariu ne a sosit vestea unei noi victorii . Gheorghe Negrea l-a învins în semifinalele categoriei respective pe rutinatul pugilist chilian Carlos Lucas. In timp ce pe malul lacului Wendouree se incheia festivitatea premierii lui Leon Rotman, In sala Kilda Town Hall din Melbourne — tînăra floretistă Olga Orbán lupta cu o deosebită însufleţire In turneul final. Eforturile ei au fost încununate de succes . Olga Orbán a obţinut medalia de argint in Întrecerea cu cele mai bune scrimere din lume. După cele şapte asalturi ea se afla la egalitate cu Gillian Sheen (Anglia). In meciul de baraj, datorită oboselii, Orbán a pierdut la limită (4—2). In sfirşit la buchetul victoriilor olimpice ale sportivilor noştri s-a adăugat rezultatul înotătorului Alexandru Popescu, care calificindu-se în finală şi-a înscris numele printre primii opt înotători din lume la 200 m fluture. Vă felicităm călduros, drag! sportivi pentru toate aceste victorii şi suntem siguri că pe şi mai departe nu veţi cruţa nici un efort ca prin noi rezultate de valoare să faceţi să crească gloria sportivă a scumpei noastre patrii! Sportivii noştri au obţinut Un buchet de victorii olimpice * Leon Rotman a cucerit medalia de aur ■ Olga Orbán a obţinut medalia de argint ■ M. Dobrescu, N. Linca şi Gh. Angrea (box) şi Alex. Popescu (notaţie) în finale LEON ROTMAN OLGA ORBÁN Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORDAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XII, nr. 2832 SIMBATA 1 DECEMBRIE 1956 4 pagini, 20 bani DECRET cu privire la fixarea datei alegerii deputaţilor în Marea Adunare Naţională şi pentru stabilirea numărului şi delimitarea circumscripţiilor electorale Avînd în vedere că mandatul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române a expirat la data de 30 noiembrie 1956 şi că potrivit art 39 din Constituţie, în termen de cel mult trei luni de la expirarea acestui mandat, Prezidiul Marii Adunări Naţionale fixează noi alegeri pentru Marea Adunare Naţională. Ţinînd seama de prevederile art. 64 din Legea pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională a R.P.R. potrivit cărora data alegerilor trebuie stabilită cu cel puţin două luni înainte de ziua alegerilor. Avînd în vedere totodată şi faptul că potrivit art. 14 din Legea pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională a R.P.R., numărul şi delimitarea circumscripţiilor electorale se stabileşte de către Prezidiul Marii Adunări Naţionale odată cu fixarea datei alegerilor. Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, decretează: Art. 1. — Data alegerii deputaţilor în Marea AdunareNaţională se stabileşte pentru ziua de 3 februarie 1957. Art. 2. — Numărul şi delimitarea circumscripţiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională sunt cele stabilite in tabelul anexă care face parte integrantă din prezentul decret. Preşedintele Preziidiului Marii Adunări Naţionale Locţiitorul Secretarului Dr. PETRU GROZA Prezidiului Marii Adunări Naţionale GHEORGHE MARUSI București, 1 decembrie 1956. Stabilirea circumscripţiilor electorale Potrivit art. 39 din Constituţia Republicii Populare Romîne, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, prin Decretul nr. 638, a stabilit pentru alegerile de deputat în Marea Adunare Naţională, ce vor avea loc la 3 februarie 1957, un număr de 437 circumscripții electorale, repartizate de regiuni după cum urmează : Delimitarea circumscripțiilor electorale este stabilită in anexa Decretului nr. 638. --------------------------5000--------------------------- - Regiunea Bacău 24 circumscripţii electorale — „ Baia-Mare 18 — „ Bucureşti 39 — „ Cluj 31 „ „ — „ Constanţa 16 „ „ — „ Craiova 38 „ „ — „ Galaţi 26 „ .. — „ Hunedoara 14 „ .. — Iaşi 23 „ » — .. Oradea 21 „ .. — „ Piteşti 28 — .. Ploeşti 34 „ .. — „ Stalin 23 „ .. — „ Suceava 23 „ — „ Timişoara 30 „ » — „ Autonomă Maghiară 18 „ » — Oraşul Bucureşti 31 » Cu planul anual îndeplinit In ultima decadă a lunii noiembrie numeroase întreprinderi industriale au raportat îndeplinirea înainte de termen a planului de producţie pe anul 1956. 27 de întreprinderi din regiunea Bacău printre care termocentrala Comăneşti, salina Tg. Ocna, întreprinderea de foraj nr. 1 Zemeş şi altele au anunţat îndeplinirea planului de producţie pe anul în curs. Zilele acestea a realizat planul anual una din cele mai tinere întreprinderi din regiune: fabrica de azbociment din Bicaz. Aici productivitatea muncii a crescut cu 16,3 la sută faţă de plan, iar preţul de cost a fost redus cu 26,73 la sută, realizîndu-se economii în valoare de peste 1.500.000 lei. ★ Munca rodnică desfăşurată de harnicul colectiv al fabricii ,,Electromotor“ din Timişoara a dus la obţinerea unui important succes: îndeplinirea planului pe anul 1956 cu 38 de zile înainte de termen. In primele 9 luni productivitatea muncii a sporit la această Întreprindere cu 21,8 la sută, iar preţul de cost a fost redus cu 10 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. (Agerpres) Delegaţia guvernamentală romînă la Moscova La 26 noiembrie tovarăşul N. S. Hruşciov, primsecretar al C.C. al P.C.U.S., a primit pe tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române. In clişeu: (de la dreapta spre stînga) N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., Alexandru Birlădeanu, vice-preşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P.R., A. A. Episco, ambasadorul Uniunii Sovietice în R.P.R. Recepție oferită de ambasadorul R.P.R. la Moscova cu prilejul vizitei în I. R. S. S. a delegației guvernamentale romíne MOSCOVA 30 (Agerpres). — De la trimisul special Agerpres. Cu prilejul vizitei în Uniunea Sovietică a delegației guvernamentale a Republicii Populare Romíne, Mihai Dalea, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P.R. la Moscova, cu soţia, a oferit la 30 noiembrie o recepţie. La recepţie au participat Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., AlexandruBîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P.R., Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, Manea Mănescu, ministrul de Finanţe al R.P.R., Marcel Popescu, ministrul Comerţului Exterior, şi persoanele care îi însoţesc. Din partea sovietică la recepţie au participat tovarăşii N. A. Bulganin, N. S. Hruşciov, A I. Mikoian, V. M. Molotov, M. G. Pervuhin, G. K. Jukov, E. A. Furjeva, miniştri ai U.R.S.S., mareşali ai Uniunii Sovietice, generali ai armatei sovietice, funcţionari superiori din Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. şi din Ministerul Afacerilor Externe al U R.S.S., oameni de ştiinţă şi cultură, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti. Printre oaspeţi la recepţie au fost Liu Siao, ambasadorul Republicii Populare Chineze în U.R.S.S., Cian Bo-tzian şi Hu Tzî-an, locţiitori ai conducătorului delegaţiei Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină, care se află la Moscova, membri ai corpului diplomatic precum şi ziarişti sovietici şi străini. In cadrul recepţiei, care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească, Chivu Stoica şi N. A. Bulganin au rostit cuvîntări. Delegația guvernamentala a R. P. R. a participat la un spectacol de la Teatrul Mare al U. R. S. S. MOSCOVA 30 (Agerpres). — De la trimisul special Agerpres. In seara zilei de 30 noiembrie delegația guvernamentală a Republicii Populare Române care se află la Moscova, a asistat la Teatrul Mare al U.R.S.S. la reprezentarea operei „Decembriştii“ de Iuri Şaporin. La spectacol au asistat Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Române, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Romîne, Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, Manea Mănescu, ministrul de Finanţe al R.P.R., Marcel Popescu, ministrul Comerţului Exterior al R.P.R., Mihai Dalea, ambasadorul Republicii Populare Romîne în U.R.S S. împreună cu oaspeţii la spectacol au asistat N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. I. Mikoian şi M. Z. Saburov, prim vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. A. Mihailov, ministrul Culturii al U.R.S.S., N. S. Patolicev, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., A. A. Epişev, ambasadorul U.R.S.S. în Republica Populară Romînă. La spectacol au asistat de asemenea persoanele care însoţesc delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Romîne, membri ai ambasadei romîne la Moscova, membri ai corpului diplomatic. Loja centrală era pavoazată cu drapelele de stat ale Republicii Populare Romîne şi Uniunii Sovietice. Înainte de începerea spectacolului au fost intonate imnurile de stat ale Romîniei şi U.R.S.S. Cei prezenţi în sală au salutat cu căldură pe reprezentanţii poporului român şi pe oamenii de stat sovietici. -----------------------------------------00005000-----------------------------------------SESIUNEA ADUNÃRII GENERALE O. N. U. Discursul rostit de Grigore Preoteasa, ministrul Afacerilor Externe al R. P. R. „Domnule preşedinte, Sesiunea actuală a Adunării Generale a Naţiunilor Unite a căpătat o importanţă deosebită datorită împrejurărilor internaţionale pline de încordare în care ea se desfăşoară, înainte de a prezenta punctul de vedere al delegaţiei Republicii Populare Romîne in problemele de mare însemnătate aflate în faţa Adunării, vă rog să-mi permiteţi să înfăţişez pe scurt — ca membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite—elementele de bază ale politicii externe a Romîniei. Romînia se află angajată într-un vast program de construcţie, de dezvoltare a economiei civile în scopul ridicării nivelului de trai material şi cultural al poporului. Romînia a fost cunoscută şi descrisă deseori ca o ţară a contrastului adine între bogăţia economică a ţării şi sărăcia cronică a maselor populare, sărăcie atît de grea încît afecta biologic naţiunea. Pentru a măsura efortul Întreprins şi progresul realizat faţă de vechea stare a Romîniei, este grăitor faptul că la sfîrşitul anului 1955 producţia industrială a depăşit de 3 ori nivelul din 1938 şi că pentru a realiza astăzi o producţie egală cu cea a întregului an 1938 este nevoie de o producţie de energie electrică realizată numai în 3 luni, de minereu de fier în 84 de zile, de oţel în 4 luni, de gaz metan în 28 zile, de produse de carne în 9 luni. Dintr-o ţară agrară şi producătoare de materii prime, România s-a transformat într-o ţară industrial-agrară în plină dezvoltare. Ea şi-a construit o industrie de maşini-unelte, de tractoare şi — ceea ce este concludent — a reuşit să-şi construiască o industrie completă de utilaj petrolifer care să exploateze această bogăţie în folosul propriului popor şi al intereselor sale de stat. Avînd drept preocupare principală îndeplinirea acestui program constructiv, Romînia este profund şi organic interesată într-o politică de pace şi colaborare internaţională. Aceasta o determină să promoveze cu stăruinţă in politica sa externă principiile coexistenţei paşnice, colaborarea cu toate ţările pe picior de egalitate, respectarea reciprocă a suveranităţii şi Integrităţii teritoriale, neamestecul în treburile interne ale altor state. Pornind de la aceste principii, Romînia tinde în mod constant către lărgirea efectivă a relaţiilor politice, culturale şi de afaceri cu toate ţările, indiferent de regimul lor social. Strînsele relaţii de prietenie şi ajutor reciproc care s-au creat între Romînia, Uniunea Sovietică, China populară şi celelalte ţări socialiste servesc un modul cel mai fidel atît intereselor proprii ale acestor ţări cît şi intereselor păcii şi ale securităţii internaţionale. Totul în această prietenie sprijină şi întăreşte cauza păcii. In ultimul deceniu, perioadă în care regimul de democraţie populară s-a dezvoltat şi s-a consolidat definitiv, Romînia şi-a lărgit relaţiile cu numeroase ţări din Europa, Asia, Orientul Apropiat, cu unele din aceste ţări stabilind pentru prima oară relaţii diplomatice şi economice. Republica Populară Romînă întreţine relaţii economice cu 62 de ţări şi susţine prin eforturi practice dezvoltarea relaţiilor economice, politice şi culturale cu statele Europei apusene, Americii de nord şi Americii Latine. Pornind de la ideea că nu există problemă litigioasă care să nu poată fi rezolvată pe calea tratativelor, guvernul român a luat iniţiativa rezolvării problemelor pendinte cu alte ţări. In urmărirea acestui obiectiv ca îmbunătăţire continuă a relaţiilor sale internaţionale, Romînia a restabilit în ultimele luni relaţiile diplomatice, întrerupte în cursul războiului, cu Grecia — unul dintre vecinii săi apropiaţi. Republica Populară Romînă a invitat Statele Unite ale Americii să ducă tratative pentru a discuta problemele pendinte între cele două ţări pentru a promova între ele relaţii comerciale, culturale şi a dezvolta relaţii de prietenie între poporul american şi cel român. Noi pornim de la convingerea că relaţii realmente sănătoase nu pot exista decit între state care îşi respectă reciproc independenţa naţională. Romînia şi-a cîştigat independenţa naţională deplină prin insurecţia populară împotriva hitlerismului la 23 August 1944, insurecţie care a scos Romînia din războiul hitlerist urît profund de popor şi a alăturat-o Naţiunilor Unite. Prin lupta şi sîngele vărsat de armata română, alături de armata sovietică, Romînia a contribuit la zdrobirea definitivă a Germaniei naziste. Aceste principii conducătoare ale politicii externe a Romîniei corespund năzuinţelor profunde ale poporului român și intereselor sale naționale. Domnule președinte, Republica Populară Romînă privește cu adincă (Continuare in pag. 3-a) Vizita la Rangoon şi Caraci a delegaţiei romîne care a participat la Conferinţa interparlamentară CARACI 30 (Agerpres). — Corespondenţă specială. Delegaţia română condusă de deputatul Avram Bunaciu, secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R., care a luat parte la lucrările Conferinţei interparlamentare, în drum spre patrie s-a oprit la 24 noiembrie la Rangoon, capitala Uniunii Birmane. Membrii delegaţiei au fost primiţi de vicepreşedinţii celor două Camere ale parlamentului Uniunii Birmane cu care au avut convorbiri privind interesele ambelor ţări. Cu acest prilej preşedintele parlamentului birman a oferit o masă în cinstea delegaţiei romîne Continuîndu-şi drumul, delegaţia romînă s-a oprit la 27 noiembrie la Caraci, capitala Pakistanului. Membrii delegaţiei au fost primiţi de vicepreşedintele parlamentului pakistanez şi de ministrul Informaţiilor. La 29 noiembrie în cinstea delegaţiei române a fost organizată la sediul parlamentului pakistanez o întîlnire la care au luat parte vicepreşedintele parlamentului, miniştrii Agriculturii, Alimentaţiei şi al Muncii, precum și numeroși deputați.