Munca, decembrie 1956 (Anul 12, nr. 2832-2857)
1956-12-01 / nr. 2832
Pag. 2 Dările de seamă şi alegerile organelor sindicale Cu prilejul alegerilor actuale membrii de sindicat au dovedit mai mult ca oricînd că ei sint stăpînii organizaţiei lor, că numai ei sînt în măsură să aprecieze activitatea organizaţiei şi a fiecărui conducător al ei. Exercitarea autocriticii şi criticii de jos care este o caracteristică a înaltului democratism din sindicatele noastre, a ajutat şi ajută la descoperirea unor serii de lipsuri şi a fenomenelor negative din muncă, la găsirea căilor juste pentru înlăturarea acestora. * Numeroşi membri de sindicat din secţiile mecanică I, mecanică 11, matriţerie şi altele de la întreprinderea „Electromagnetica“ din Capitală au criticat cu curaj în adunările generale de prezentare a dărilor de seamă şi de alegerea noilor comitete de secţie, comitetul de întreprindere şi conducerea administrativă a Fabricii pentru deficienţele care existau la cantină. E drept că mîncarea aici a fost bună şi consistentă, lucru pe care participanţii la discuţii l-au scos în evidenţă. în schimb, condiţiile în care era gătită şi cele în care se servea masa lăsau de dorit Astfel, la bucătărie spaţiul era restrîns, şi nu există decit o singură sobă de gătit, din care cauză de multe ori mîncarea pentru cei peste 700 de abonaţi nu era gata la timp De asemenea, lipsea un spălător de vase corespunzător. Unii participanţi la discuţii au arătat că în sala de mese fiind frig, oamenii erau nevoiţi să ia masa cu paltoanele pe ei Asta din pricină că cele patru sobe de teracotă existente nu puteau încălzi suficient sala care este prea mare. Conducerea administrativă şi comitetul de întreprindere au cunoscut această stare de lucruri şi încă de multă vreme. Dar pînă acum o lună şi ceva nu au luat măsurile cuvenite. Se vede că criticile aduse de membrii de sindicat au avut efect, deoarece după alegerea comitetelor de secţie, comitetul de întreprindere şi în special conducerea administrativă au început să se preocupe intens de procurarea materialelor necesare şi apoi de începerea lucrărilor de amenajare a sălii de mese şi a bucătăriei cantinei. Acum, personalul îşi desfăşoară munca în condiţii satisfăcătoare. S-a mărit bucătăria şi s-a amenajat un foc pentru curăţat zarzavatul. S-a instalat o sobă de gătit de 7 metri lungime cu 4 cuptoare, construită în întreprindere. Datorită acestui lucru mîncarea este gata la timp De asemenea, este în reparaţie soba de gătit existentă, la care se va prepara mîncarea pentru cei care iau masa de regim Acestei sobe i se va adopta un injector de păcură, înlăturîndu-se astfel folosirea lemnelor. Tot în cantină s-a instalat un spălător corespunzător. S-a îmbunătăţit şi servirea mesei, în sensul că sala de mese a fost despărţită printr-un zid de sala de festivităţi, aşa că sobele dau căldură suficientă pentru încăperea al cărei spaţiu s-a redus. ★ La fabrica de produse zaharoase ,,Bucureşti“ funcţionează, pe lingă secţiile specifice unei astfel de întreprinderi, şi un atelier de întreţinere. Aici lucrează un număr restrîns de oameni. Ei formează grupa sindicală nr 8, al cărei organizator este tovarăşul Constantin Ionescu. La prima vedere ţi se pare — aş® cum de altfel mi s a părut şi mie — că dată fiind producţia fabricii un astfel de atelier nu prea şi-ar justifica existenţa. Acest lucru este însă greşit. Dacă vizitezi secţiile dacă priveşti utilajul şi instalaţiile cu care sunt dotate îţi dai seama că atelierul de întreţinere are o mare importanţă pentru bunul mers al producţiei. Cei care deservesc maşinile şi instalaţiile respective apreciază mult munca pe care o depun mecanicii de întreţinere. Colectivul atelierului cu pricina avea însă un necaz şi anume: faţă de lucrările pe care le are de efectuat, condiţiile de muncă şi sculele existente nu erau corespunzătoare. Această problemă a fost discutată în mod serios şi în adunarea generală a grupei, care a avut loc nu de mult, în scopul alegerii organelor sindicale. Tovarăşii Apostol Ionescu, Gheorghe Beşleagă, Nic Silian şi alţii care au luat cuvîntul au arătat că atelierul este prea mic şi întunecos, că nu este suficient încălzit. De asemenea, că generatorul şi tubul de oxigen de la aparatul de sudură autogenă stau a fără şi de multe ori în atelier ceea ce contravine normelor de tehnica securităţii. Vorbitorii respectivi au dat şi sugestii pentru înlăturarea lipsurilor existente. Comitetul de întreprindere şi conducerea administrativă au analizat criticile aduse şi propunerile făcute în adunarea generală a grupei şi au găsit că ele sunt juste Conducerea a promis că se va ocupa de amenajarea atelierului de întreţinere şi deşi de atunci nu a trecut prea mult timp, ea şi-a respectat promisiunea. Pentru adăpostirea generatorului şi tubului de oxigen de la aparatul de sudură s-a construit o cabină de cărămidă în exterior. Atelierul a fost mărit cu 50 la sută şi s-au făcut ferestre mari care asigură o lumină bună. De asemenea s-a revizuit instalaţia de încălzire şi s-a montat al treilea radiator. ★ Două exemple doar din zeci şi sute, care arată concludent că criticile și sugestiile făcute de muncitori cu ocazia alegerilor se dovedesc a fi eficace. Conducătorii sindicali și economici, ținînd seama de ele, iau măsuri operative pentru înlăturarea lipsurilor semnalate. M. PETCU * * ★ Cînd Se tine seama de sezisările oamenilor Numai dragoste de muncă nu-i destul Am păşit în secţia IlI-a construcţii a uzinei „Steaua Roşie“ din Bucureşti la îndemnul tovarăşului preşedinte al comitetului de întreprindere Anastasie Rîcu — Comitetul de secţie nr.3 e cel mai„vechi“ — mi-a spus el. Sînt aproape două luni de cînd a fost ales. Are şi rezultate bune De altfel, o să vă încredinţaţi personal. Cu astfel de recomandări e normal să te aştepţi ca acest comitet să aibă un început bun în activitatea sa Am cerut secretarei comitetului de secţie, Ioana Mîrza, planul de muncă, pentru a-mi da seama ce probleme şi-au propus să rezolve în primul rînd şi cum au ţinut cont de propunerile făcute de muncitori în adunarea generală. Ea mi-a întins o coală de hîrtie pe care am citit-o şi recitit-o de cîteva ori. In cele cîteva însemnări sumare care constituiau planul de muncă, nu am reuşit să găsesc problemele care frămîntau colectivul secţiei şi care au fost ridicate de membrii de sindicat cu prilejul alegerii comitetului. Tovarăşul Gheorghe Popa arăta atunci că disciplina în rîndurile tineretului rămîne o problemă destul de acută In plan însă nu am găsit trecută vreo acţiune pentru combaterea absenţelor nemotivate, a manifestărilor condamnabile cum a fost aceea a lui Ion Tepuru, care venind în stare de ebrietate la serviciu, a lovit pe tovarăşul său de muncă Grigore Cîrjan .Nediscutarea cu un număr mare de muncitori a actelor de indisciplină face ca asemenea acte să se repete, aducînd prejudicii întregului colectiv O altă problemă de care trebuie să se ocupe noul comitet de secţie este ridicarea celor cu o slabă calificare la nivelul fruntaşilor. Dumitru Strinu, Mircea Rotaru, Florea Dobre şi alţi oameni din secţie de luni în şir nu-şi îndeplinesc normele. Ar fi greu ca ei să fie ajutaţi să-şi ridice calificarea la nivelul muncitorilor fruntaşi Petre Rotaru, Gheorghe Moga, Gheorghe Sfetcu, Adrian Trică? Nu, n-ar fi greu Organizîndu se în cadrul grupelor ajutorarea celor rămaşi în urmă după iniţiativa grupei sindicale nr 19 de la uzinele „21 Decembrie" din Capitală, cu siguranţă că toţi acei muncitori, care dau rezultate nesatisfăcătoare, ar putea ajunge în rîndurile fruntaşilor. Cu prilejul discuţiilor pe marginea dării de seamă prezentată de vechiul comitet de secţie, a fost criticată de membrii de sindicat şi proasta organizare a întrecerii socialiste. Noul comitet de secţie a făcut în acest sens o însemnare în plan Acum în dreptul ei e scris • realizat 80 la sută Numărul mare de muncitori angrenaţi in întrecere, rezultatele bune obţinute de el, pot oglindi într-adevăr succesele obţinute în organizarea întrecerii socialiste. Dar să masori organizarea ei în procente, asta este formalism sadea Fără îndoială că a populariza fruntaşi e un lucru bun şi în această direcţie comitetul de secţie nu a greşit. Totuşi numai acest lucru este prea puţin şi el singur nu poate duce la îmbunătăţirea organizării şi desfăşurării întrecerii socialiste. Organizînd convorbiri în grupele sindicale cu muncitorii, ridicînd problema într-un articol la gazeta de perete a secţiei cu siguranţă că se va ajunge să fie antrenaţi mai mulţi muncitori în întrecerea socialistă, se vor găsi soluţii pentru mai buna organizare a ei Probleme tot atât de importante ca cele arătate mai sus, de care trebuie să se ocupe în primul rînd comitetul de secţie nr 3 de la uzinele „Steaua Roşie“ sunt încă multe Dar de ce nu se ocupă de ele? Oare muncitorii au greşit atunci cînd au acordat încredere acestor tovarăşi ? Nu au greşit. Ei au ales oameni, care se bucură de respectul tuturor, oameni cu dragoste de muncă Dar numai dragostea de muncă nu este suficientă pentru a desfăşura o activitate bună este necesară şi instruirea temeinică a noilor aleşi, pentru ca ei să ştie cum să muncească Cei mai mulţi din membrii comitetului de secţie nr 3 sunt nou aleşi, lipsiţi de experienţă în munca sindicală, astfel că trebuie ajutaţi Comitetul de întreprindere, după cît se vede, nu s-a preocupat de acest lucru, considerînd că odată cu încheierea alegerilor, sarcinile sale s-au terminat O asemenea părere este profund greşită Dacă tovarăşii din comitetul de întreprindere se vor lepăda de comoditate şi vor trece la instruirea şi îndrumarea temeinică a comitetului de secţie amintit, cu siguranţă că rezultatele muncii vor fi mult mai bune. A. MUNT corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Bucureşti Ce a scăpat din vedere comitetul de întreprindere In ultimul timp, colectivul de redacţie al gazetei de perete de la „Electroceramica“ din Turda a publicat mai multe articole de popularizare a fruntaşilor şi a metodelor lor de muncă. Acest lucru a contribuit la creşterea numărului fruntaşilor în producţie. Nici informarea la zi a muncitorilor asupra evenimentelor internaţionale nu este neglijată. Cu regularitate apar materiale pe această temă Din păcate însă colectivul de redacţie al acestei gazete de perete a emis o serie de probleme importante. De exemplu, de mai multe luni nu s-a publicat nici un articol în legătură cu întărirea disciplinei in muncă, deși numărul celor care absentează nemotivat de la lucru sau întîrzie a crescut. De asemenea, lipsesc, de multă vreme, din gazeta de perete articole critice la adresa acelora care dau produse de proastă calitate. Nici caricaturi şi epigrame nu se mai văd. Lipsurile din activitatea acestei gazete de perete se datoresc şi comitetului de întreprindere, care nu îndrumă colectivul de redacţie De altfel, comitetul neglijează şi vitrina cu rebuturi, la care de foarte mult timp nu au mai fost expuse produsele de proastă calitate şi panoul de onoare a fost lăsat în părăsire, de la începutul anului nu s-au mai schimbat fotografiile. Iată deci o serie de lucruri de care comitetul de întreprindere nu s-a ocupat, ceea ce influenţează în mod negativ asupra îndeplinirii planului de producţie El trebuie să ia măsuri pentru îmbunătăţirea muncii în această direcţie. V. Salzman corespondent voluntar In atenţia corespondenţilor voluntari şi cititorilor ziarului „Munca“ a activităţii organizaţiilor sindicale din fabrici, S.M.T-uri, instituţii etc. redacţia se adresează corespondenţilor voluntari, participanţilor la concursul nostru „Pentru cea mai bună corespondenţă" precum şi tuturor muncitorilor, tehnicienilor, funcţionarilor, activiştilor sindicali rugindu-i să scrie ziarului despre aceste probleme. De la locul dvs de muncă ne putefi relata modul în care organele nou alese au fost instruite şi cum au început ele să activeze în mod practic, succesele şi greutăţile pe care le întîmpină în muncă. IN CADRUL CONCURSULUI „PENTRU CEA MAI BUNA CORESPONDENTA“ REDACŢIA VA ACORDA PREMII SPECIALE CELOR MAI BUNE SCRISORI PE TEMA ALEGERILOR SINDICALE In perioada de faţă în întreaga ţară se desfăşoară adunările generale şi conferinţele pentru prezentarea dărilor de seamă şi alegerile organelor sindicale, eveniment deosebit de important in viaţa şi activitatea organizaţiilor sindicale din tara noastră Pentru a avea posibilitatea de a ilustra multilateral munca de pregătire politică şi organizatorică a alegerilor sindicale, felul cum se desfăşoară acestea, propunerile şi preocupările membrilor de sindicat pentru continua îmbunătăţire MUNKA Un deceniu de la înfiinţarea cercului literar muncitoresc „Ion Păun-Pincio“ Cu 10 ani în urmă, cîţiva tineri entuziaşti au hotărît înfiinţarea cercului literar muncitoresc „Ion Păun-Pincio“ din Capitală. Erau grele vremurile. Războiul lăsase în urma lui răni grele în ţară, şi, în sufletele oamenilor. Dar încă din primele şedinţe ale cercului s-au făcut auzite versuri străbătute de optimism şi de vigoare. Ele afirmau sincerul ataşament al tinerilor muncitori şi intelectuali, scriitori abia în formare, faţă de cauza poporului muncitor. Trecea an după an şi mulţi dintre ci cei care la început abia descifrau tainele scrisului, începeau să se afirme ca‘scriitori înzestraţi. Nu arareori puteau fi întîlnite pe atunci în coloanele ziarelor şi revistelor lucrările semnate de H. Zincă, Gica Iuteş, Ştefan Gheorghiu, Cezar Drăgoi, Toma George Maiorescu, Gavril Mihai şi ale altor vechi membri ai cercului. Astăzi in biblioteci şi librării găseşti volumele lor de poezii şi proză. Cercul literar „Ion Păun-Pincio" a promovat şi promovează necontenit tinerele talente. Din uzinele, instituţiile şi facultăţile bucureştene mereu alţi şi alţi începători păşesc cu sfială dar şi cu încredere, pragul cercului literar. Ei ştiu că aci vor primi o îndrumare caldă, tovărăşească. Multe din lucrările literare citite în cadrul cercului literar au fost publicate în revistele şi gazetele Uniunii Scriitorilor, „Viaţa Romînească", „Gazeta Literară“, „Tînărul Scriitor" sau în presa centrală. Numai în perioada celui de al IV-lea Concurs al cercurilor artistice de amatori ale sindicatelor au fost citite 103 nuvele, poezii, piese de teatru, etc., ale membrilor cercului şi au avut loc 51 de consultaţii asupra altor 186 de lucrări. In cadrul celor 13 şezători literare cu public şi al celor trei concursuri literare organizate, au fost premiaţi o serie de tineri scriitori de real talent ca Valeriu Filimon, Al. Ban, Ion Rus, Mariana Ionescu, Vasile Fulgeanu, Gheorghe Nica, Aurel Storin, Victor Maşek, Viorel Dimitriu şi alţi membri ai cercului literar „Ion Păun-Pincio" Astăzi, la aniversarea unui deceniu de la înfiinţarea lui, cercul îşi are sediul într-o sală spaţioasă şi elegantă a Casei de Cultură a Sindicatelor din Bucureşti. Aproape 100 de scriitori începători, sprijiniţi de Uniunea Scriitorilor, continuă tradiţia cercului literar muncitoresc „Ion Păun-Pincio", înfiinţat acum 10 ani, străduindu-se să creeze lucrări literare din ce în ce mai bune. Publicăm mai jos cîteva din lucrările membrilor cercului. Rondelul omului formal El iar îşi ia angajament. (Să-l ştie tofi că-i om de bază) | E plin de patos elocvent. Cînd toarnă frază după frază \ Să piardă un aşa moment ? ] Păi cum! Şi-atuncea cu emfază, J El, iar îşi ia angajament. Să-l ştie toti că-i om de bază. In critică e violent ! Arată lipsuri, comentează... Apoi devine indulgent Și in această ipostază, își ia un nou angajament. ION RUS : Asigurarea condiţiilor obiectivul nostru central Un lucru de cea mai mare însemnătate în organizarea şi conducerea întrecerii socialiste îl constituie determinarea judicioasă a obiectivelor ei. Noi, comitetul sindical de la S.M.T. Recea, regiunea Piteşti, am considerat că în momentul de faţă obiectivul cel mai important în întrecerea mecanizatorilor trebuie să fie efectuarea unor reparaţii de calitate şi într-un timp scurt. Practica a arătat că oricît de mari ar fi eforturile depuse, oricît de bine ar fi organizată munca, dacă mecanizatorii nu au asigurate condiţiile materiale necesare bunei desfăşurări a pruncii şi deci a întrecerii, acest obiectiv nu poate fi atins decît în parte. De asta ne am convins şi anul trecut. Deşi noi am terminat reparaţiile la timp — cu trei zile înainte de termen — totuşi pînă am ajuns la acest rezultat am avut de luptat cu o serie de greutăţi. Una din acestea — cea mai serioasă de fapt — a constituit-o lipsa pieselor de schimb. Au fost zile cînd delegaţii trimişi după piese de schimb la depozitul din Ştefăneşti, s-au întors cu mîna goală. „N-avem. Abia aţi făcut comanda, mai aşteptaţi“ — spuneau cei de acolo Şi în oarecare măsură ei aveau dreptate. Depozitul din Ştefăneşti era de atunci nou înfiinţat, deci nu avea posibilitate de a aproviziona unităţile în bune condiţiuni. Insă de faptul că nu aveam piesele de schimb necesare, eram în primul rînd vinovaţi noi, deoarece conducerea nu întocmise din timp planul de aprovizionare cu piese şi nu lansase comenzile respective, iar comitetul sindical nu urmărise ca această problemă să fie soluţionată de situaţie se crea astfel, mai ales la noi, unde munca de reparaţii era organizată pe posturi de ansamble e lesne de înţeles. Lipsindu-le piesele, muncitorii Nicolae Pîrvu, M. Dirobantu, Gheorghe Calotă, de la postul ambreloj-motoare, de pildă, nu puteau da la timp lucrul lor la postul următor. La fel se întîmplă şi în alte sectoare. Inbanda rulantă“ — cum denumim noi această organizare a muncii — apăreau, aşadar timpi morţi. Şi dacă la aceasta mai adăugăm lipsa unor scule — chei mecanice, ciocane — se înţelege că numai despre o întrecere vie cu rezultate deosebite nu mai putea fi vorba. Cum să asigurăm muncitorilor condiţiile materiale pentru ca întrecerea socialistă să se desfăşoare în bune condiţii şi să dea roadele dorite, a fost o întrebare care ne-a frămîntat mult timp acum în prag de iarnă. Avînd permanent sprijinul şi îndrumarea organizaţiei de partid, conducerea şi comitetul sindical au ajuns — datorită măsurilor luate — lanele rezultate care ne îndreptăţesc să spunem că în iarna aceasta asemenea lipsuri nu vor mai exista Deoarece greutatea principală din anul trecut a constituit-o lipsa piese Cum organizăm şi conducem întrecerea socialistă lor de schimb, noi ne-am concentrat atenţia în primul rînd spre îndreptarea acestei situaţii Astfel, cu ajutorul organizatorilor de grupă — care nu majoritatea lor sînt pontatori-alimentatori şi şefi de brigadă — s-a studiat pe teren felul în cares-au comportat tractoarele între două reparaţii mai ales în ultima vreme. După aceasta împreună cu mecanicii de sector s-a întocmit o situaţie aproximativă a necesarului de piese pentru un anumit număr de tractoare, situaţie care a fost înaintată bazei de aprovizionare din Ştefăneşti. Să nu se creadă că prin asta s-a urmărit crearea de stocuri supranormative de piese de schimb. Scopul nostru era de a asigura un stoc-tampon de piese, pînă la venirea celorlalte, să ne dea posibilitatea să lucrăm din plin la reparaţii chiar din primele zile. In felul acesta în munca noastră nu va interveni timpi morţi. In prezent, cu piesele existente în magazie noi putem începe repararea a 5 tractoare K.D şi 6 I.A.R. Cît priveşte condiţiile în care vom lucra, acestea sînt cu totul diferite faţă de anul trecut — adică mai bune. Pe baza angajamentelor din contractul colectiv atelierul mecanic a fost complet terminat; s-a construit o sobă mare care funcţionează prin presiune de motorină ; s-au pus la punct macaralele portative, carucioarele prentru transportul motoarelor de la un loc la altul, bancurile de rodaj la rece şi cald, precum şi diferitele dispozitive de scos şaibe, bucşe, rulmenţi etc. Toate acestea concură la reducerea efortului muncitorilor, la creşterea productivităţii muncii. Ele dau posibilitate mecanizatorilor să realizeze şi să depăşească angajamentele luate Ar fi greşit să spunem că în ce priveşte asigurarea condiţiilor materiale pentru buna desfăşurare a întrecerii în muncile de reparaţii comitetul sindical a făcut totul. Mai sînt încă lipsuri. Datorită muncii politice nesatisfăcătoare dusă în rîndurile mecanizatorilor cît şi a slabului control efectuat pe teren, la o serie de brigăzi trusele de scule sînt descompletate. După inventarierea lor, care se va face pe linie administrativă, comitetul sindical va urmări cum sînt ele completate și distribuite pe posturi de ansamble și subansamble. Trebuie spus de asemenea că pînă acum nu ne-am interesat dacă conducerea administrativă a făcut repartiţia muncitorilor pe posturi de ansamble şi subansamble, în funcţie de specialitatea şi calificarea fiecăruia. In scurt timp însă, noi ne vom îngriji să se facă şi acest lucru. Asigurînd condiţii bune de desfăşurare a întrecerii, sîntem convinşi că angajamentul luat de a termina repararea tractoarelor şi maşinilor agricole cu 5 zile înainte de termen, va fi nu numai îndeplinit ci şi depăşit. ILIE ANDREI responsabilul comisiei de întrecere şi salarizare din comitetul sindical de la S.M.T.—Recea Lied Pastel negru Frunze tari foşnesc curmalii, j Li-i uscată frunza-ntoarsă. Lingă minele de aur Lutul pare-o buză arsă... Frunze tari foşnesc curmalii. 1 Negrii ies... sirena-i plînge... j Sîngele ţişnit sub bice Nu-l vezi în amurg de singe... j Frunze tari foşnesc curmalii, Focul pîlpîie pe vatră. Negrii osteniţi se-adună Ascuţind securi pe piatră.. Frunze tari foşnesc curmalii. Cuprinzînd în cîntec chinul, Cîntă negrii toţi de-odată, Sprijinind în ochi seninul... Frunze tari foşnesc curmalii. — Cîntecul mai tare doare Cînd priviţi seninul, tată Spune-mi tată, de ce oare ? — Setea de senin ne doare... Şi cu zornet de medalii Se-ascuţeau securi pe piatră Şi vuiau sub vint curmalii.. VALERIU FILIMON J Daruri partidului Departe, iubita, în unde Chipu-şi priveşte visînd — J Cu gîndul, mai ştiu eu pe unde, j Sau poate, cu mine în gînd. j Sub punte, părîul tresare, In ochi o priveşte pe-ascuns Desprinde în ei o-ntrebare Şi pleacă să-i afle răspuns. j Doar salcia, ştie se pare Ce dor o frămintă, ce fel, Că-i murmură-ncet, foşnitoare : „Şi el te iubeşte... şi el !“ VICTOR MASEK Şi al el chip ca primăvara Scump prinos pe-oglinzi de ape, De-l priveşti, zări-vei ţara Cu-al tău vis lucind sub pleoape, Mai aduc şi-o alăută: Ea-mpleteşte-n seri albastre Peste plaiuri renăscute Pacea înfloririi noastre... VALERIU FILIMON Astăzi am cules pe plaiuri Dintre flori pe cea mai rară Inflorită-n gînd şi-n graiuri; Floarea dragostei de ţară. Drept prinos primeşte floarea Ca pe-un dor mărturisit, Proaspăt cum e sărutarea Dată celui mai iubit. Iar dintr-un pîrîu de munte Ți-am adus ulcior cu apă Ce-a furat surîs de fată Cînd se răcorea pe frunte. „Critica adusă întreprinderii A.C.E.U. (Atelierele Centrale „Energo-Utilaj“) va avea desigur un efect pozitiv asupra activităţii ei. Analiza făcută în urma apariţiei articolului a dus la aplicarea imediată a unor măsuri care au şi început să-şi arate roadele. Rezultatele altor măsuri se vor putea aprecia numai după o perioadă de timp mai îndelungată“. Astfel ne-a răspuns printre altele, Trustul „Energo-Construcţii“ în urma apariţiei în ziar a articolului cu titlul de mai sus. Pentru îmbunătăţirea aprovizionării, de pildă, s-a stabilit ca aprovizionarea cu piese de schimb necesare reparaţiilor să se facă prin beneficiarul lucrărilor respective. In sarcina întreprinderilor Energo St. U.C. şi A.C.E.U., vor cădea numai aprovizionările cu laminate de oţel. Pentru îmbunătăţirea procesului tehnologic în atelierele A.C.E.U. şi studierea celor mai bune metode de muncă s-a hotărît ca trustul să trimită aici pe o perioadă de timp un tovarăş competent care să se ocupe de aceste probleme. In ceea ce priveşte uşurarea muncilor grele şi mecanizarea lucrărilor s-a dispus punerea în funcţiune a trei macarale de cite 1,3 tone şi e două macarale de cite 0,5 tone. Totodată s-a dat in folosinţă o linie Decauville în lungime de 50 metri, care leagă hala de construcţie cu depozitul de laminate, şi altă linie in faţa halelor de producţie în lungime de circa 70 m. Pentru îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor în sectorul auto s-a format o comisie care se va ocupa de această problemă. Pe de altă parte, C.C. al Sindicatului muncitorilor din ramura energiei electrice şi industriei electrotehnice, referindu-se la acelaşi articol, ne informează, printre altele, că comitetul de întreprindere respectiv a luat măsuri pentru întărirea disciplinei în muncă. Plecările de la lucru se vor face numai pe baza aprobărilor ce se vor da pe baza unor motive bine întemeiate. In același timp s-a întărit activitatea consiliului de judecată tovărășească, pentru ca cei nedisciplinați să fie trași la răspundere de tovarășii lor de muncă. Sîmbătă 1 decembrie 1956 — nr. 2832 ................ —■ » =*== Igiena locului de muncă Sănătatea este un bun pe care, de obicei, începem să-l preţuim abia atunci cînd sîntem pe cale să-l pierdem. Apărarea sănătăţii la locul de muncă este o sarcină colectivă a tuturor muncitorilor. Pentru aceasta este nevoie ca ei să folosească continuu mijloacele ,pe care ştiinţa le pune la dispoziţie. Iată cîteva sfaturi care, dacă le vom urma, ne vor ajuta să ne păstrăm sănătatea. Cîţiva din duşmanii sănătăţii muncitorului sînt: praful, substanţele toxice şi gunoaiele care se găsesc pe alocuri în ateliere. Deci, este necesar să ne îngrijim de curăţenia localului, a tuturor uneltelor, maşinilor, meselor de lucru Aceasta trebuie să se facă imediat după încetarea lucrului, folosindu-se cîrpe sau perii umede şi, dacă este posibil, chiar aspiratoare electrice, pentru ca să nu se împrăştie praful. înainte de începerea lucrului vom şterge din nou praful de pe mese, unelte şi maşini. în întreprinderile în care specificul producţiei dă loc la murdărie etc. curăţenia trebuie să se facă permanent, astfel ca locul de muncă să fie cît mai igienic întreţinut. In ateliere trebuie să existe lăzi pentru depozitarea deşeurilor ce rezultă din producţie, precum şi pentru gunoiul provenit din ncturat, iar golirea lor se va face cel puţin odată pe zi, după care vor fi dezinfectate sistematic. De asemenea, în fiecare încăpere e necesar să existe cît mai multe scuipături care vor fi zilnic golite şi dezinfectate; este cunoscut pericolul de contaminare ce poate rezulta din scuipatul sau suflatul nasului pe jos. Pardoseala, pereţii şi plafonul atelierului, halei sau magaziei vor fi menţinute în stare bună, reparîndu-se imediat orice deteriorare survenită, văruindu-se pereţii de două ori pe an. Canalele, şanţurile şi jghiaburile trebuie curăţite la timp şi ţinute închise în permanenţă. Pentru a ne feri picioarele de umezeală, încăperile cu pardoseală umedă sau din piatră, plăci, beton etc. vor fi prevăzute cu grătare de lemn. Pentru evitarea accidentelor, se vor lua măsuri ca locurile de muncă sau de trecere să nu fie ocupate cu materii prime, semifabricate sau produse finite. Igiena impune ca încăperile de lucru să nu fie folosite în nici un caz pentru luarea mesei. Muncitorii care consumă în ateliere alimentele pe care le aduc de acasă pot introduce în organism, odată cu ele, diferite substanţe toxice rezultate din procesul de producţie, fapt care provoacă îmbolnăviri profesionale. Alimentele impachetate vor fi ţinute în dulapurile vestiarului şi nu în atelier. Ele se vor consuma în vestiar sau în altă încăpere în afară de atelier, după ce mai întîi muncitorul se va spăla bine pe mîini, căci este ştiut că pe mîini se depun în timpul lucrului praf, murdărie, substanţe toxice, care dacă nu se îndepărtează prin spălare ajung în corp şi-l pot îmbolnăvi. O mare importanţă pentru sănătatea noastră are de asemenea felul cum ne alimentăm cu apă de băut în ateliere, deoarece prin apă putem introduce în organism mii crobi sau substanţe otrăvitoare. Mijlocul cel mai igienic pentru a avea o apă curată este acela al robinetului montat în sus şi subţiat în aşa fel încît apa să ţişnească din el fără ca omul să fie nevoit să-l atingă cu gura. De aceea, este recomandabil ca în ateliere să se instaleze fîntîni ţîşnitoare (cu jet sau arteziene). Un accent deosebit trebuie pus pe purificarea continuă a aerului. Toate încăperie industriale trebuie prevăzute cu mijloace de aerisire naturală şi acolo unde este cazul, cu instala-ţii mecanice de ventilaţie, pentru îndepărtarea aerului viciat. Instalaţiile de ventilaţie trebuie menţinute în perfectă stare de funcţionare şi sistematic revizuite şi curăţite. In caz de defectare să fie imediat reparate. In toate atelierele şi anexele e necesar să se ia măsuri pentru folosirea la maximum a luminii naturale. De aceea, ferestrele şi luminatoarele vor fi periodic curăţite iar ochiurile de geam sparte nu trebuie înlocuite cu carton sau scînduri. Instalaţiile de iluminat — lămpi etc. — vor fi menţinute în perfectă stare de integritate şi curăţenie, sursele de lumină trebuind să fie astfel aşezate încît muncitorii care le folosesc să fie protejaţi de ele prin abajururi opace. In timpul lucrului să respectăm îndeaproape şi cu toată stricteţea dispoziţiile privitoare la protecţia muncii la locul respectiv, să folosim hainele de protecţie, care trebuie spălate şi revizuite la timp. După terminarea programului de muncă ele vor fi lăsate în dulapul din vestiarul fabricii şi în nici un caz nu vor fi purtate în alte ocazii. După încetarea lucrului este indicat ca muncitorul să se spele pe tot corpul, la sala de duşuri a întreprinderii, ce va fi întreţinută în perfectă curăţenie. Duşul general (pe tot corpul) este cel mai bun mijloc de curăţire. El este obligatoriu pentru acel care lucrează în praf, substanţe toxice etc. Respectînd aceste reguli de igienă şi lămurind şi pe alţii asupra necesităţii de a le respecta, contribuim efectiv la apărarea sănătăţii muncitorilor la locul de producţie. Dr. IOSIF VISAN Un ajutor de preţ Nu de mult, cercul de economie concretă al fabricii de piele di încălţăminte din Rimnicu-Vîlcea a luat în discuţie, conform planului de lecţii, problema reducerii preţului de cost. S-a vorbit despre unul din factorii principali care concură la creşterea sau scăderea preţului de cost şi anume : consumul specific de materii prime şi auxiliare. S-a constatat astfel că întreprinderea a depăşit consumul specific de piele crudă de porcine, necesară la un kilogram de talpă. In urma discuţiilor purtate, a ieşit la iveală faptul că aceasta se datoreşte grăsimii pe care muncitorii de la abatoare o lasă pe pielea de porc, din cauza jupuirii defectuoase. Aşa fiind, s-a format dintre cursanţi o comisie care a primit sarcina să studieze îndeaproape problema. Comisia a constatat, în urma cercetărilor făcute, că fiecare piele de porc conţine între 1—3 kg slănină în funcţie de categoria ei, cantitate care reprezintă necesarul de grăsime pentru o familie pe 8—10 zile. Curăţirea încă din anul 1953 a început să se construiască pe bulevardul I. C. Filmu din Tîrgovişte un bloc cu 24 apartamente pentru salariaţii Trustului de Foraj şi Extracţie Tirgovişte. Lipsa unor materiale (fitingărie de toate dimensiunile pentru instalaţiile de gaze şi apă, radiatoare pentru încălzire centrală, parchete etc.) a făcut însă ca Oficiul Construcţii şi Montaj din cadrul Trustului de Extracţie Ploeşti să interzic terminarea blocului respectiv în urma sezisărilor făcute prin completă a pieilor, pe lingă că ar con-t tribui la creşterea cantităţilor de grăsime pentru populaţie, lucru deosebit de important, ar duce în mod direct şi la reducerea preţului de cost al produselor fabricii. Explicaţia e simplă : fabrica primeşte pielea de la abator la kg. Din cantitatea primită, numai 70 la sută este piele propriu-zisă, restul fiind grăsime. Or, valoarea pielei este cu mult mai mare decît a acestor reziduri de grăsime pe care fabrica este nevoită să le vîndă cu 4 lei kg. La asta se mai adaugă şi manopera în plus necesitată de curăţirea pieilor. Iată de ce participanţii la acest curs de economie concretă, recomandă organelor în drept să ia de urgenţă măsuri pentru remedierea deficienţelor arătate. Vasile Telemac , membru în comitetul de întreprindere al fabricii de piele şi încălţăminte din Rîmnicu-Vîlcea presă, situaţia s-a îmbunătăţit: pe şantier au început să sosească materialele necesare şi blocul a fost terminat. Cu toate acestea, locatarii nu se pot muta în, noile apartamente din cauză că sfatul popular al oraşului Tîrgovişte nu a făcut Încă legătura cu conducta principală de gaze. Salariaţii Trustului sînt pe bună dreptate nemulţumiţi de acest lucru. Gavril Oşanu corespondent voluntar N. R. — Din cele de mai sus, vedem cît de importantă este activitatea cercurilor de economie concretă fie nu numai că dezbat problemele-cheie ale întreprinderii, dar pot găsi şi justa lor soluţionare. Activitatea cercului de economie concretă de la fabrica de piele şi încălţăminte din Rîmnicu-Vîlcea este edificatoare şi poate constitui un exemplu demn de urmat. Organele sindicale, împreună cu cele administrative, au datoria să sprijine prin toate mijloacele aceste cercuri, să fie la curent cu problemele ce se dezbat în cadrul lor şi să ia măsuri pentru traducerea în viaţă a propunerilor juste ce se fac. Ele vor avea astfel un ajutor de pre din munca lor. Pentru că lipsește legătura cu conducta...