Munca, decembrie 1956 (Anul 12, nr. 2832-2857)
1956-12-01 / nr. 2832
Sîmbătă 1 decembrie 1956 — nr. 2832 BOX In meciurile desfăşurate pînă acum cei 4 boxeri romîni participanţi la competiţie s-au comportat admirabil. Trei dintre ei: M. Dobrescu (muscă), N. Linca (semimijlocie) şi Gh. Negrea (semigrea) vor avea onoarea de a încrucişa mănuşile în finalele acestor categorii. Boxerii romîni au şanse de a obţine noi succese în finale. M. Dobrescu va avea ca partener de luptă pe englezul Spinks. N. Linca va primi replica irlandezului Tiedt, iar Gh. Negrea va fi opus americanului J. Boyd. In reuniunile de vineri s-au mai înregistrat următoarele rezultate tehnice : cat. cocoș: W. Behrendt (Germania) b.p. F Gilroy (Irlanda); Soon Ciu Son (Coreea) b. p. Ci. Bariento (Chile); cat. pană: V Safronov (U.R.S.S.) b.p. Niedzwiedzki (R. P. Polonă); T. Nicholls (Anglia) b.p. P. Hamalainen (Finlanda); cat. semiușoară: H. Kurschat (Germania) b.p. T Byrne (Irlanda) ; Mc. Taggart (Anglia) b.p. A. Leguelko (U.R.S.S ); cat. uşoară : V. Enghibarian (U.R.S.S.) b.p. H. Loubscher (Africa de Sud); cat. semimijlocie: K. Hogarth (Australia) pierde la puncte în fața lui F. Tiedt (Irlanda); cat. mijlocie mică: L. Papp (R. P. Ungară) învinge la puncte Z. PiotrZykowski (R. P Polonă); J. Torres (S.U.A.) k.p. ;1. M. Cormack (Anglia); cat. mijlocie. G. Chaproh (Franța) pierde prin neprezentare fiind oprit de doctor; G. Satkov (U.R.S.S.) învinge prin k.p. pe V. Zaiazar (Argentina). In finală Satkov va boxa cu Tapia (Chile) cat. semigrea : R. Marauskas (U.R.S.S) pierde la puncte în faţa lui J. Boyd (S.U.A.); cat. grea: P. Rademacher (S.U.A.) bate prin k.o. pe D. Bekker (Africa de Sud); G. Bozzano (Italia) este învins de L. Muhin (U.R.S.S.). Finalele competiţiei de box vor avea loc astăzi, sîmbătă pe ringul de la „West Melbourne Stadium“, cînd vor fi cunoscuţi cei 10 campioni olimpici. FOTBAL Echipa reprezentativă de fotbal a R.P. Bulgaria s-a calificat vineri în semifinalele turneului olimpic de fotbal, învingîndReprezentativa Angliei cu scorul ni. 6- -1 (3—1). Astăzi, sferturile de finală iau sfîrșit. Cu acest prilej sunt programate două meciuri, in cursul dimineţii echipele U.R.S.S. şi Indoneziei se întîlnesc pentru a doua oară, (primul meci s-a terminat la egalitate 0—0) iar după amiază Australia va întîlni India. POLO PE APĂ Prima parte a turneului de polo pe apă s-a încheiatvineri odată cu desfășurarea ultimelor meciuri de calificare programate în serii.In seria A, echipa R.P.R. a fost învinsă de reprezentativa R.P.F. Iugoslavia cu scorul de 3—2 (2—2). Echipa U.R.S.S. a învins Australia cu 3—0 (3—0) , iar reprezentativa R.P Ungare a dispus de echipa SUA Ci 6—2 (3—1) într-un meci contînd pentru seria B. Pentru turneul final al concursului de polo pe apă s-au calificat următoarele echipe: U.R.S.S., R.P.F. Iugoslavia, R.P. Ungară, S.U.A., Italia și Germania. Turneul de consolare va fi disputat de echipele R.P.R., Angliei, Australiei şi Singapore. TIR Competiţia olimpică de tir a conţinuat la 30 noiembrie cu desfăşurarea probei de pistol precizie. Clasamentul final al probei: campion olimpic Pentti Limposvuo (Finlanda) 556 puncte, 2 Mahmud Umarov (U R.S S.) 556 puncte; 3 O. Pinion (S.U.A.) 551 puncte; 4. Kosaka (Japonia) 550 puncte; 5. Iasinski (U R.S.S.) 550 puncte; 6. Ullman (Suedia) 540 puncte CAIAC-CANOE Pe lacul Wendouree a început vineri concursul de caiac-canoe care în prima zi a programat proba de fond, pe distanţa de 10 000 m. După terminarea probei de canoe simplu, cîştigată după cum se ştie în mod strălucit de reprezentantul ţării noastre, Leon Rotman, concurenţii au luat startul în proba de canoe dublu. Clasamentul probei : 1. U.R.S.S. (Harin, Botev) 54’02”4/lÖ; 2. Franţa (Dransart, Renaud) 54’48"3/10; 3 R. P. Ungară (Farkas. Hunits) 55'15”6/10; 4. Germania (Drews, Soltau) 55'21” 1 /10; 5. R.P. Romină (Alexe, Ismailciuk) 55*51 "1/10 ; 6. Danemarca (Dunn, Hauntstoft) 55’54" 3/10. Suedezul Gert Fredriksson este noul campion olimpic la proba de caiac simplu, iată rezultatele tehnice: 1. Gert Fredriksson (Suedia) 47’43”4/10; 2. Ferenc Hatlaczky (R.P. Ungară) 47o3”3/10; 3. Michel Scheier (Germania) 43’00”0; 4. Torvald Stromberg (Finlanda) 48’15”8/10; 5. Igor Pisarev (U.R S.S.) 49’58”2/10; 6 Ladislav Cepciaanski (R. Cehoslovacă) 50’08'’2/10. Clasamentul final al probei de caiac două persoane : 1 R.P. Ungară (Uranyi, Fabian) 43’37"0; 2. Germania (Briei, Kleine) 43'40”6/10; 3. Australia (Green, Brown) 43’43”2/10; 4. Suedia (Westtelstrom, Sundii) 44W7/10; 5. U.R.S.S (Jacinenko, Klimov) 45’59"3/10.; 6. R Cehoslovacă (Jemalka, Kiabouch) 46*13”1 /10. ATLETISM Penultima zi a concursurilor olimpice de atletism a fost marcată de cele trei mari performanțe, realizate de negrul american Milton Campbell, la decatlon, sovietica Tamara Tișkevici, la aruncarea greutăţii şi australiana Betty Cuthbert, în proba de 200 m plat. Clasamentul final la greutate femei, campioană olimpică Tamara Tîşkevici (U.R.S.S.) 10,59 m (nou record olimpic, vechiul record 15,28 m Zibina); 2. Zibina (U.R.S.S.) 16,53 m 3. Werner (Germania) 15,61 m; 4. Doinikova (U.R.S.S.) 15,54 m; 5. Sloper (Noua Zeelandă) 15,34 m; 6. Brown (S.U.A.) 15,12 m. Clasamentul final la 200 m plat femei : 1 Betty Cuthbert (Australia) 23”4/10; 2. Stubnik (Germania) 23”7/10; 3. Matthews (Australia) 23”8/10; 4. Crooker (Australia) 24”; 5. Paul (Anglia) 24**3/10; 6. Kohler (Germania) 24 '3/10. Clasamentul final la decatlon : 1. Campbell (S.U.A.) 7.937 puncte; 2. Johnson (S.U.A.) 7.587 puncte; 3. Kuzneţov (U)R.S.S.) 7.465 ipuncte ; 4. Palou (U.R.S.S.) 6.930 puncte; 5. Lauer (Germania) 6.843 puncte; 6. Meier (Germania) 6.773 puncte. NATAŢIE Ziua a doua a concursului olimpic de nataţie a adus culorilor ţării noastre un frumos succes. Campionul R.P.R. Alexandru Popescu a reuşit să se califice în finala probei de 200 m fluture. Luîndu-se în consideraţie cele mai bune 8 rezultate înregistrate în serii, pentru finală s-au calificat următorii înotători: 1. Yorzyk (S.U.A.) 28”6/10; (record olimpic stabilit) ; 2. Tumpek (R. P. Ungară) 2’23” 3/10; 3. Ishimoto (Japonia) 2'24”2/10; 4. Marshall (Australia) 2’26” 8/10; 5. Wilkinson Australia) 2'27"4/10; 6. Rios Aleman (Mexic) 2’28”1/10; 7. Nelson (S.U.A.) 2’29”4/10; 8. Popescu (R.P.R.) 2’29”9/10 Finala probei de 100 m. liber bărbaţi a luat sfîrşit cu următoarele rezultate tehnice: campion olimpic Henricks (Australia) 55”4/10 ; 2. Devitt (Australia) 55”8/10; 3. Chapman (Australia) 56”7/10; 4 Patterson (S.U.A.) 57" 2/10; 5. Hanley (S.U.A.) 57”6/10; 6. Woolsey (S.U.A.) 57"6/10; 7. Tani (Japonia) 58”0 ; 8. Eminente (Franța) 58’1/10. Rezultatele finale 200 m bras femei , campioană olimpică Ursula Happe (Germania) 2’53”1 /10; 2. Éva Székely (R.P. Ungară) 2’54"8/10; 3. Eva Ten Olsen (Germania) 2*55*1 /10. HOCHEI PE IARBĂ Echipa Afganistanului a dispus cu scorul de 5-1 (2-1) de echipa S.U.A., iar formaţia Angliei a întrecut cu 2-1 (1-0) echipa Australiei. BASCHET După nouă zile de întreceri astăzi ia sfîrşit turneul olimpic de baschet. Vineri s-au desfăşurat semifinalele competiţiei înregistrîndu-se următoarele rezultate: Uniunea Sovietică — Franţa 54-49, S.U.A. — Uruguay 101-38. Meciul decisiv între echipele U.R.S.S şi S.U.A. se va desfăşura astă seară în sala „Expoziţiei“. Informaţii Vineri a avut loc în Bucureşti tragerea la sorţi lunară a obligaţiunilor C.E.C. 5 la sută cu cîştiguri. A ieşit ciştigatoare cu 50.000 lei obligaţiunea cu seria 10758 Nr. 43. Obligaţiunile cu seria 00163 Nr. 43, seria 02870 Nr. 49, seria 03399 Nr. 39 şi seria 12086 Nr. 11 au ieşit ciştigătoare cu cite 25.000 lei fiecare. Au mai fost atribuite numeroase cîştiguri de 10.000, 5.000 şi 1.000 iei în valoare totală de 1.000.000 lei. ★ La tragerea „LOTO CENTRAL" din seara zilei de 30 noiembrie 1956 au fost extrase din urnă următoarele nouă numere: 25 40 50 42 80 58 8 74 87 Fondul general de premii pe ţară este de 1.989.342 lei. Se reaminteşte că biletele cîştigătoare trebuiesc depuse spre validare cel tîrziu pînă marţi 4 decembrie 1956, ora 13. Rectificare In articolul „Nedumerirea tovarăşului preşedinte'' apărut în ziarul nostru de ieri, în coloana I rîndul 9 trebuie citit G.A.S. Segarcea, în loc de S.M.T. Segarcea, întregul articol referindu-se la gospodăria agricolă de stat Segarcea. SPECTACOLE Sîmbătă 1 decembrie 1956 CINEMATOGRAFE: AIDA, (colorat): Patria, N. Bălcescu, 23 August; BIGAMUL, completare: TEODOR AMAN , V. Alecsandri, Bucureşti, Gh. Doja ; 0 AVENTURA ÎN MAREA CARAIBELOR (colorat): Victoria, Maxim Gorki, 1 Mai. Libertăţii; POVESTIRI DIN ROMA, completare: PRIMELE SEMNE (Film pe ecran lat): Republica; ŢAR ŞI DULGHER: Magheru; SUFLETE TARI: I. C. Filmu, înfrăţirea Între popoare; CORABIA VISELOR: Lumina; ROMANŢA BERLINEZA: Alex. Popov, Alex. Sahia, Volga; GHITARELE DRAGOSTEI: Griviţa, Ilie Pintilie; SALONUL NR. 9: Unirea. Arta; BULEVARDUL PRINCIPAL: Munca. Coş. buc. ALI BABA ŞI CEI 40 DE HOŢI: M. Eminescu, Aurel Vlaicu; MUNTELE BĂTUT DE ...VINT; Central; INTR-UN MAGAZIN UNIVERSAL (colorat) : Doina; ROŞU ŞI NEGRU (Seria II-a, colorat); Tineretului; SARBATOAREA AVIAŢIEI SOVIETICE, ORAŞUL ANTIC ABRITUS, CĂLĂREŢII RUSIEI, NASUL FURAT: Timpuri Noi; DOSARUL 306: Vasile Roaită; MARILE MANEVRE: Cultural; ASASINATUL DIN STRADA DANTE: Elena Pavel; AFACEREA PROTAR, completare: FETIŢA MINCINOASA: Constantin David; DANSEAZĂ, MICA DOAMNA: Mioriţa; CAZUL RUMEANŢEV (colorat): T. Vladimirescu; PRIMUL EŞALON (colorat): Moşilor; BRIGADA DE TANCHIŞTI: Donca Simo; SERENADA STRĂZII: Popular; MEXICANUL (colorat): 8 Mai; IARTA-MA: Olga Bancic. (Urmare din pag. l a) simpatie şi înţelegere mişcarea de eliberare a popoarelor din ţările coloniale şi dependente. Această poziţie are o profunda explicaţie istorică. Intr-un trecut nu prea îndepărtat, poporul român a trăit in vremuri amare, cînd ţara sa era ţinută in stare de înapoiere economică, iar bogăţiile nationale erau exploatate in beneficiul marilor concerne mondiale, cind guvernele române erau schimbate după interesele marilor capitale occidentale, cînd Rominia era atrasă in aventuri militare care nu aveau nimic comun cu interesele sale naţionale. Pentru poporul român, acest capitol întunecat de istorie a fost încheiat odată pentru totdeauna Noi considerăm pe deplin legitimă năzuinţa popoarelor din Asia, Orientul Apropiat, Africa, de a se guverna potrivit intereselor lor naţionale, de a exploata in propriul lor folos, bogăţiile de pe teritoriul lor, de a păşi pe drumul dezvoltării economiei şi al ridicării standardului de viaţă. Salutăm statele care şi-au cucerit de curînd independenţa şi care joacă un rol tot mai important in apărarea păcii şi dezvoltarea colaborării internaţionale. Socotim acest fapt ca unul din cei mai însemnaţi factori de progres ai istoriei contemporane. Creşterea impetuoasă a mişcării naţionale eliberatoare a pus la ordinea zilei chestiunea lichidării depline a sistemului colonial. Cu atit mai grava şi mai plină de consecinţe este in zilele noastre încercarea de a recuceri prin război poziţii coloniale pierdute. Războiul de agresiune pornit de Anglia şi Franţa cu ajutorul Israelului împotriva bravului popor egiptean este tipic in această privinţă. Metodele şi practicile colonialiste condamnate de întreaga omenire nu pot fi reluate in a doua jumătate a secolului XX iară riscul unui dezastru politic, economic şi militar. Reacţia energică şi hotărîtă a forţelor iubitoare de pace, hotărirea quasi-manbilă a Adunării Generale au reuşit să frmeze agresiunea, agresorii s-au găsit izolaţi şi condamnaţi. Aceste concluzii nu pot fi ignorate de cercurile agresive internaţionale. Delegaţia română ţine să sublinieze că principala măsură pe care o impun interesele păcii şi securităţii in această chestiune este retragerea imediată din Egipt a trupelor invadatoare şi restabilirea statu-quo-ului din momentul declanşării agresiunii, aşa cum o cer hotărîrile Adunării Generale. Numai în acest fel se pot evita complicaţiile ulterioare şi se pot aborda alte probleme privind Orientul Apropiat. Ţara noastră, care a dezvoltat cu multe din aceste ţări relaţii economice, culturale şi politice prieteneşti, spre folosul reciproc, este profund interesată în restaurarea păcii în Orientul Mijlociu, în consolidarea independenţei statelor arabe şi în dezvoltarea lor economică. Delegaţia romina consideră ca O.N.U. trebuie să se împotrivească cu hotărire noilor intrigi şi planuri de agresiune in ţările Orientului Mijlociu. Colonialismul constituie o cauză permanentă de încordare internaţională, de încălcare brutală a drepturilor popoarelor, de conflicte şi războaie. De aceea, una din sarcinile principale şi dintre cele mai urgente ale Adunării Generale a O.N.U. este de a dezbate şi rezolva în mod just asemenea probleme deschise pe ordinea de zi, ca problema Ciprului, Algeriei şi Irianului de Vest. Republica Populară Romină doreşte să insiste în mod deosebit asupra necesităţii imperioase de a se rezolva problema Ciprului, ridicată în faţa O.N.U. de Grecia Este evident că regimul colonial impus populaţiei Ciprului de către ocupariţii englezi constituie una din principalele surse de nelinişte şi instabilitate, în sud-estul Europei şi Orientului Apropiat. Delegaţia română considera că acordarea rapidă a dreptului de autodeterminare poporului cipriot este în interesul tuturor statelor. Aceasta cu atit mai mult cu cit evenimentele recente au arătat că Anglia a transformat Ciprul intr-o bază militară a agresiunii care ameninţă pacea şi independenţa popoarelor din această parte a lumii. Poporul român, legat prin străvechi relaţii de prietenie şi luptă comună pentru independenţă cu poporul grec, sprijină cu fermitate cererea Greciei de a se rezolva problema Ciprului potrivit cu aspiraţiile fierbinţi de libertate ale poporului cipriot. Domnule preşedinte, In faţa Adunării Generale a fost adusă în repetate rînduri problema situaţiei din Ungaria. Delegaţia R.P.R. a avut prilejul în mai multe rînduri să-şi exprime poziţia în această problemă care a fost şi rămîne o chestiune internă a statului ungar. Noi considerăm că prin eşecul încercării elementelor fascisto-horthyste în încercarea de a folosi în scopul restaurării vechiului regim mişcarea populară îndreptată spre întărirea democraţiei populare, a fost înlăturată situaţia în care Ungaria putea deveni un focar de nelinişte şi agitaţie în inima Europei Principalul este acum de a ajuta poporul ungar să-şi aline grelele suferinţe şi să-şi reconstruiască viaţa. Guvernul român acordă tot sprijinul poporului ungar prieten şi vecin. Guvernul român consideră că problema realizării unei păci trainice este legată de înfăptuirea dezarmării. Un acord în problema dezarmării ar crea largi posibilităţi pentru rezolvarea problemelor internaţionale litigioase, lumea ar face paşi substanţiali pe calea destinderii, popoarele ar respira uşurate de povara grea a cheltuielilor militare şi de atmosfera încărcată creată pentru a le justifica. Dimpotrivă, continuarea cursei înarmărilor, stocarea de arme convenţionale şi de arme atomice şi cu hidrogen măresc primejdia declanşării unor noi agresiuni. Ele constituie izvorul încordării, al războiului rece, al politicii de pe poziţiile de forţă care încearcă să îndrepte lucrurile spre un al treilea război mondial. Istoria discuţiilor asupra dezarmării la Liga Naţiunilor, care au servit cercurilor agresive internaţionale şi marilor fabricanţi de armament ca o perdea pentru intensificarea cursei înarmărilor şi pentru elaborarea planurilor de dezlănţuire a celui de al doilea război mondial, trebuie să fie prezentă în mintea fiecăruia dintre noi Suntem de acord cu acei delegaţi care, vorbind despre necesitatea şi importanţa rezolvării acestei probleme, au subliniat responsabilitatea care revine în această privinţă tuturor tarilor şi în special marilor puteri. Adunarea Generală a fost sezisată de noile propuneri ale guvernului Uniunii Sovietice în chestiunea dezarmării şi micşorării tensiunii internaţionale. Delegaţia Republicii Populare Romine consideră că aceste propuneri constituie o contribuţie de cea mai mare însemnătate şi pot duce la o soluţie pozitivă. Desigur, nu numai Republica Populară Romină, ci majoritatea ţărilor care vor îndepărtarea ameninţării războiului, care vor să facă schimburi comerciale avantajoase, sa şi consacre bugetele pentru opere sociale şi dezvoltarea economiei naţionale aşteaptă ca celelalte mari puteri, şi in primul rînd Statele Unite ale Americii, să iasă In mod real In întimpinarea propunerilor sovietice. Mă voi opri asupra cîtorva aspecte care interesează în mod deosebit Republica Populară Romina. Rominia a redus cu 40.000 de soldaţi şi ofiţeri efectivele forţelor sale armate şi a scurtat termenul serviciului militar, dînd o dovadă concludentă că este gata să înfăptuiască în practică politica de reducere a înarmărilor. Republica Populară Română consideră necesară realizarea unei Înţelegeri internaţionale cu privire la limitarea şi reducerea progresivă a armamentelor şi a forţelor armate ale marilor puteri, precum şi ale celorlalte ţări. Noi sprijinim cu toată tăria propunerea Uniunii Sovietice de interzicere a armei atomice şi a armei cu hidrogen, de încetare a experienţelor cu armele nucleare şi de instituire a unui control internaţional al acestor măsuri. Republica Populară Romină s-a pronunţat permanent şi în sensul că pacea şi securitatea in Europa pot fi asigurate nu prin crearea de blocuri militare antagoniste, ci pe calea efortului comun al tuturor statelor europene pentru înfăptuirea unui sistem general de securitate. In acest spirit, sprijinim propunerea Încheierii unui pact de neagresiune între ţările pactului Atlanticului de nord şi ţările Tratatului de la Varşovia, care ar crea condiţii din cele mai favorabile pentru realizarea mai departe a dezarmării generale şi a întăririi păcii. Trebuie să amintim că Tratatul de la Varşovia, din care facem parte, tratat născut din necesitatea apărării împotriva pericolului creat prin refacerea noului Wehrmacht vest-german, este de la început un pact condiţional. El prevede ca în cazul în care în Europa va fi creat un sistem de securitate colectivă şi va fi încheiat în acest scop acordul corespunzător, lucru spre care ţările contractante tind neîncetat. Tratatul de la Varşovia îşi pierde valabilitatea. Puterile occidentale, şi în primul rînd Statele Unite ale Americii, s-au dedat la o propagandă vastă împotriva Tratatului de la Varşovia, deşi ele întreţin baze militare în jurul ţărilor răsăritene membre ale Tratatului şi importante forţe militare în Germania occidentală. Existenţa acestor baze este incontestabil un izvor de încordare şi constituie o ameninţare pentru securitatea ţărilor din răsăritul Europei. Prin declaraţia pe care Adunarea Generală a avut prilejul să o asculte, Uniunea Sovietică a făcut propuneri concrete puterilor occidentale cu privire la desfiinţarea bazelor militare, reducerea şi retragerea trupelor N.A.T.O. de pe teritorii străine, retragerea trupelor puterilor occidentale din Germania de vest, precum şi a trupelor sovietice aflate pe teritoriul ţărilor membre ale Tratatului de la Varşovia. Nu există îndoială că realizarea acestor măsuri ar crea o reală destindere în Europa şi nu lumea întreagă. Importanţa problemelor care stau în faţa noastră, răspunderea cu care trebuie abordate, sînt cu atît mai mari cu cît, după cum s-a mai subliniat, ne aflăm într-un moment de răscruce al evoluţiei situaţiei internaţionale, cînd fiecare dintre membrii Naţiunilor Unite vom trebui să răspundem concret la întrebarea — vom lăsa să fie reînviată fantoma războiului rece, să fie afişate cu calm şi cinism planuri de noi agresiuni, sau vom determina reîntoarcerea la principiile colaborării paşnice, singurele care pot asigura pacea şi progresul tuturor popoarelor. Pentru a putea respinge forţele războiului rece, pentru a risipi neîncrederea trebuie desigur să abordăm rezolvarea în stil realist şi practic în primul rînd a marilor probleme deschise ale situaţiei actuale. Dar în acelaşi timp, trebuie să acordăm toată atenţia tuturor formelor de întărire a colaborării internaţionale dezvoltînd tocmai pe acelea pentru care s-au creat sau se pot crea condiţii favorabile relaţiilor comerciale, culturale, contactelor directe între conducători şi oameni de răspundere ai tuturor ţărilor. După părerea delegaţiei noastre problema care merită atenţie este problema extinderii relaţiilor diplomatice între state, favorizarea lor în scopul dezvoltării şi consolidării colaborării internaţionale. Dezvoltarea relaţiilor diplomatice n-a ţinut pasul cu dezvoltarea schimburilor internaţionale , a relaţiilor economice, culturale, politice intre state. Actualitatea unor eforturi în această direcţie apare limpede dacă luăm în considerare influenţa favorabilă pe care a avut-o asupra situaţiei internaţionale restabilirea recentă a relaţiilor întrerupte între unele ţări ca urmare a ultimului război mondial. De asemenea, noi avem în vedere că in ultimii ani au apărut un număr de state noi Cu cît aceste state îşi vor putea dezvolta mai repede relaţiile diplomatice, cu atît spiritul general de colaborare între state se va întări. Fără îndoială, hotărirea de a stabili relaţii diplomatice cu un stat sau altul este de competenţa exclusivă a fiecărui guvern. O recomandare a Adunării Generale în acest sens, pe care noi o socotim potrivită şi posibilă, ar constitui o contribuţie preţioasă pentru stimularea acestei acţiuni pozitive. In ce priveşte capitolul de importanţă considerabilă a problemelor economice, guvernul român socoteşte că interesele progresului şi înţelegerii internaţionale impun cu necesitate un comerţ internaţional pe baze de avantaje reciproce care să se desfăşoare fără bariere artificiale şi discriminări. In cadrul colaborării economice internaţionale, o deosebită importanţă prezintă problema asistenţei economice şi tehnice pentru regiunile insuficient dezvoltate, pentru acele regiuni unde, după cumarată domnul Hammarskjoeld în introducerea la raport, „sărăcia continuă să fie legea vieţii pentru marea majoritate a oamenilor“. Rezolvarea justă a acestei probleme este însă considerabil îngreunată de marile cheltuieli destinate de unele state înarmărilor, de faptul că ajutorul acordat de aceste state regiunilor slab dezvoltate are un caracter militar preponderent. Guvernul român s-a pronunţat pentru acordarea de asistenţă economică şi tehnică regiunilor insuficient dezvoltate, pe baza deplinei egalităţi în drepturi şi fără condiţii militare sau politice. In acest spirit, Republica Populară Romină va sprijini crearea fondului special al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea economică. Socotind că schimbul de experienţă tehnică pe cale internaţională, cum de altfel se şi dezvoltă în fapt, poate să cuprindă toate ţările, pe cele mai avansate ca şi pe cele mai puţin avansate, guvernul român favorizează un asemenea schimb de experienţă. El este gata să împărtăşească altor ţări experienţa sa, de pildă in domeniul industriei petrolifere. Domnule preşedinte, nu putem încheia expunerea noastră fără a arăta încă odată că rolul deosebit de important pe care trebuie să-l aibă O.N.U. în promovarea colaborării internaţionale este serios diminuat de absenţa din sinul acestei organizaţii a reprezentanţilor poporului chinez de 600 milioane de oameni. Nu reluăm toate aspectele acestei situaţii absurde şi profund dăunătoare, dar gîndiţi-vă, domnilor, la un singur aspect: 22 de ţări din cele două Americi care însumează la un loc aproximativ 350 milioane de locuitori au 22 de voturi, iar poporul chinez, care reprezintă un sfert din omenire, nu are nici un vot. Desigur noi ne bucurăm că fiecare popor, oricît de puţin numeros ar fi, are posibilitatea să participe cu drepturi egale la activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite; ne bucurăm că O.N.U. se apropie de realizarea deplină a principiului universalităţii, dar tocmai în aceste condiţii apare mai strigător, mai evident, neajunsul care se creează pentru colaborarea internaţională în cadrul O.N.U. dacă situaţia nedreaptă şi inadmisibilă prin care China este ţinută departe de activitatea Organizaţiei, va mai continua. Ţin să subliniez importanţa deosebită pe care delegaţia română o atribuie rolului şi lucrărilor Naţiunilor Unite. Trecem printr-o perioadă în care cercurile interesate în menţinerea şi accentuarea încordării internaţionale au trecut la agresiune şi întreţin atmosfera tulbure, prielnică unor noi atacuri împotriva păciii şi independenţei statelor paşnice. In aceste împrejurări este nevoie de mobilizarea activă a tuturor forţelor păcii şi de vigilenţa trează a popoarelor, este nevoie ca oamenii de stat şi guvernele să abordeze cu spirit de răspundere problemele internaţionale pendinte. Organizaţia Naţiunilor Unite are şi trebuie să aibă un rol însemnat în această privinţă. Pentru îndeplinirea nobilei misiuni înscrisă în Cartă — apărarea şi consolidarea păcii şi securităţii internaţionale — O.N.U. nu trebuie să se afle în situaţia de a activa numai după ce s-a aprins focul, ci trebuie să meargă la cauzele internaţionale care dau naştere la conflicte şi încordare, să depună o activitate asiduă de prevenire a conflictelor internaţionale şi de rezolvare a lor pe calea tratativelor la masa de conferinţe. Tocmai de aceea noi socotim necesar să se înceteze folosirea Organizaţiei Naţiunilor Unite ca tribună a propagandei şi aţîţărilor. încordarea creată de asemenea epigoni ai războiului rece împiedică eforturile constructive. Suntem convinşi că prin atmosfera creată, numeroase delegaţii sunt oprite să-şi aducă contribuţia lor reală şi posibilă. Ne exprimăm totuşi încrederea în posibilităţile Naţiunilor Unite de a face din Adunare locul prin excelenţă al tratativelor internaţionale, al rezolvării cu participarea tuturor ţărilor, mari şi mici, a problemelor puse în faţa Organizaţiei. In ceea ce o priveşte, delegaţia Republicii Populare Române este gata să-şi dea întreaga contribuţie la rezolvarea problemelor care stau în faţa Adunării şi să colaboreze cu toate delegaţiile care sunt însufleţite de dorinţa de a face ca în această Adunare să prevaleze spiritul de înţelegere şi bunăvoinţă menit să consolideze pacea şi colaborarea Internaţională. SESIUNEA ADUNĂRII GENERALE O. N. U. Discursul rostit de Grigore Preoteasa, ministrul Afacerilor Externe al R. P. R. MUNKA pag. 3 Şedinţele plenare din 29 noiembrie NEW YORK 30 (Agerpres). După cum s-a mai anunţat, în şedinţa din dimineaţa zilei de 29 noiembrie a Adunării Generale a O.N.U. la discuţiile generale primul a luat cuvîntul reprezentantul Etiopiei, Deress. El a subliniat seriozitatea problemelor care se află în faţa acestei sesiuni a Adunării Generale şi a salutat primirea in Organizaţia Naţiunilor Unite a ţărilor Africii — Sudan, Maroc şi Tunisia. Reprezentantul Etiopiei a înfierat agresiunea Angliei şi Franţei împotriva Egiptului. Şeful delegaţiei Pakistanului, Manik Firozhan Nun, s-a pronunţat pentru lărgirea reprezentării statelor Asiei şi Africii in Consiliul de Securitate. Recunoscînd drepturile legitime şi suverane ale Egiptului, a spus Nun, Pakistanul „regretă recentele evenimente din Orientul Apropiat şi condamnă agresiunea“ împotriva Egiptului. Delegatul Pakistanului şi-a exprimat „profunda îngrijorare cu privire la evenimentele tragice din Algeria“ şi a spus că O.N.U. trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura poporului algerian libertatea. Şeful delegaţiei Albaniei, Shtylla, a condamnat agresiunea Angliei, Franţei şi Israelului împotriva Egiptului şi a arătat că guvernul Albaniei sprijină cauza dreaptă a Egiptului care-şi apără suveranitatea şi independenţa împotriva atacului agresorilor. ★ NEW YORK 30 (Agerpres). — Corespondentul special Agerpres transmite : In cadrul şedinţelor plenare ale Adunării Generale continuă discuţia politică generală, in cadrul şedinţei din după-amiaza zilei de 29 noiembrie şeful delegaţiei Birmaniei, U Pe Rin, a subliniat că Organizaţia Naţiunilor Unite trebuie să aibe un caracter universal. „Tocmai în lumina acestui principiu al reprezentării universale în Organizaţia Naţiunilor Unite, a spus el, guvernul meu sprijină reprezentarea Republicii Populare Chineze, admiterea Japoniei şi a tuturor celorlalte state suverane care n-au fost încă admise în O.N.U.“. Conducătorul delegaţiei suedeze, Unden, ministrul Afacerilor Externe al Suediei, şi-a consacrat scurta sa cuvîntare agresiunii împotriva Egiptului şi evenimentelor din Ungaria. Nici un fel de explicaţii şi încercări de a justifica acţiunile militare împotriva Egiptului, a spus el, nu pot ascunde faptul că aceste acţiuni constituie o încălcare flagrantă a Cartei O.N.U. Evitînd să repete cuvînt cu cuvînt afirmaţiile calomnioase ale reprezentanţilor anumitor altor ţări occidentale privind situaţia din Ungaria, delegatul suedez s-a alăturat totuşi aprecierii lor generale tendenţioase a acestor evenimente. El a declarat că Suedia ar vrea să vadă Ungaria într-o situaţie de ţară neutră „după exemplul Austriei“. Reprezentantul Republicii Cehoslovace, V. David, a subliniat că Adunarea Generală a O.N.U. trebuie să facă tot posibilul pentru ca trupele agresorilor să părăsească imediat teritoriul Egiptului, fără nici un fel de condiţii. Reprezentantul Cehoslovaciei a subliniat că ţara sa acordă o deosebită însemnătate problemei securităţii colective în Europa. Incheiera unui tratat de securitate colectivă în Europa, a spus el, ar uşura şi rezolvarea problemei germane care prin importanţa ei depăşeşte cadrul Europei. Delegatul Iranului, Entezam, a condamnat agresiunea împotriva Egiptului şi a sprijinit cererea privind retragerea imediată a trupelor agresorilor de pe teritoriul egiptean. A luat apoi cuvîntul conducătorul delegaţiei Republicii Populare Române, Grigore Preoteasa. (Textul cuvîntării îl publicăm alăturat). La discuţia generală au luat cuvîntul de asemenea reprezentanţii Nepalului, Laosului și Libiei. D. T. Şepilov s-a reîntors la Moscova MOSCOVA 30 (Agerpres)). — TASS . La 30 noiembrie D. T. Şepilov, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., care a luat parte la cea de a 11-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U., a sosit la Moscova venind din New York. Problema refugiaţilor trebuie rezolvată în spiritul umanităţii şi dreptăţii — Discurile din Comitetul pentru problemele sociale, umanitare şi culturale ale Adunării Generale a O.N U. — NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS ; Comitetul pentru problemele sociale, umanitare şi culturale al Adunării Generale a O.N.U. a terminat examinarea raportului înaltului comisar al O.N.U. pentru problemele refugiaţilor. Caracterul serios al problemei refugiaţilor este ilustrat de faptul că la începutul anului 1956 numai în ţările Europei occidentale se numărau 770.000 de refugiaţi şi persoane strămutate, din care peste 200.000 au rămas fără adăpost. Totuşi, nici în raportul înaltului comisar, nici în discursurile reprezentanţilor puterilor occidentale, chestiunea rezolvării acestei probleme n-a fost nici măcar ridicată. Activitatea înaltului comisar şi a aparatului său s-a limitat ca şi în anii precedenţi la plasarea şi strămutarea refugiaţilor. In pofida recomandărilor Adunării Generale a O.N.U., atît în activitatea sa cît şi în raportul prezentat Comitetului, înaltul comisar ignorează principala sarcină — contribuţia la repatrierea refugiaţilor. Acest fapt a fost semnalat în cuvîntările rostite în faţa Comitetului de reprezentanţii U.R.S.S., Siriei, Arabiei Saudite, Cehoslovaciei, Iugoslaviei şi ai altor ţări. Reprezentantul Cehoslovaciei a prezentat un proiect de rezoluţie în care se pune accentul pe necesitatea ca problema refugiaţilor şi a persoanelor strămutate să fie soluţionată, în primul rînd prin repatrierea liber consimţită, înaltului comisar i se recomandă să contribuie la repatriere. Delegatul Albaniei a adus o completare acestui proiect de rezoluţie care prevede interzicerea propagandei ostile în rîndurile refugiaţilor împotriva ţărilor lor de origină. Numai patria, a spus reprezentantul U.R.S.S. G. P. Arkadiev, va putea reda refugiaţilor condiţiuni de viaţă normale şi demne de om, înapoierea în patrie este o dorinţă naturală a omului. Totuşi, pînă în prezent, există destui adversari ai acestei dorinţe legitime, care fac totul pentru a îngreuna înapoierea refugiaţilor în paReprezentantul sovietic a citat exemple care arată ce greutăţi întîmpină cetăţenii sovietici care vor să se înapoieze în patrie. G. P. Arkadiev a făcut o serie de observaţii în legătură cu problema refugiaţilor unguri, ridicată de reprezentanţii puterilor occidentale. El a subliniat, printre altele, încercările de a substitui problema mai amplă a refugiaţilor şi persoanelor strămutate cu problema mai îngustă a refugiaţilor unguri şi de a o folosi in scopuri propagandistice. El a arătat de asemenea că în rîndurile refugiaţilor unguri figurează ş£ criminali care au fost aduşi în Ungaria pentru a participa la patchul horthystofascist şi care au fugit apoi din Ungaria, după ce putchul a eşuat. Acum,se tinde ca aceştia să fie prezentaţi ca „martiri". G. P. Arkadiev a subliniat că congresmanul american Walter şi împuternicitul serviciului de emigrări şi naturalizări, generalul Swing, se găsesc la frontiera austro-ungară şi supraveghează refugiaţii din Ungaria. G. P. Arkadiev a citat o serie de fapte din care reiese că grupuri întregi de cetăţeni paşnici din Ungaria au fost duşi cu forţa în străinătate de către putchişti. Mulţi din aceşti oameni, a spus el, se înapoiază în prezent în patrie, după ce au avut muite de suferit pe teritoriul ţărilor unde au ajuns ca refugiaţi. Pal Ratz, reprezentantul Ungariei, care a luat cuvîntul în cadrul şedinţei Comitetului, a declarat că guvernul său intenţionează să trimită misiuni în toate locurile unde se află refugiaţii unguri, pentru a duce în rîndurile lor o muncă de lămurire. El a arătat de asemenea ca mulţi cetăţeni unguri se înapoiază deja în patrie şi a comunicat printre altele, că un mare grup de studenţi care au ajuns in străinătate, au hotărît să se întoarcă în patrie. In sprijinul rezoluţiei depuse de delegaţia cehoslovacă care cere ca Oficiul O.N.U. pentru persoanele strămutate să aibă un rol activ în problema repatrierilor și a amendamentului propus de reprezentantul Albaniei, a luat cuvîntul din partea delegației române Eduard Mezincescu. trie. Cumentarea delegatului romín E. Mezincescu El a arătat că poporul şi guvernul romín doresc să contribuie la o efectivă şi justă rezolvare a acestei probleme căci „guvernul romín este în mod legitim preocupat de soarta cetăţenilor romîni care, ca urmare a războiului, au fost risipiţi în cele patru colţuri ale lumii şi trăiesc în condiţii grele, rupţi de patrie şi expuşi pericolului deznaţionalizării". Citind o serie de măsuri luate de guvernul român pentru a înlesni repatrierea şi reintegrarea rapidă în viaţa social-economică a ţării, vorbitorul a subliniat că aceasta a avut ca rezultat înapoierea în R.P.R. în termen scurt a peste 5.000 de cetăţeni. E. Mezincescu a subliniat că aşa cum prevede şi proiectul de rezoluţie al delegaţiei cehoslovace, înaltul comisar al O.N.U. trebuie să joace un rol activ în uşurarea repatrierii persoanelor strămutate. Vorbitorul a citat o serie de fapte care arată că unele guverne pun piedici și intimidează pe cei ce doresc să se reîntoarcă în patria lor. „După cum relatează presa, în S.U.A. s-au constituit organe speciale. Așa sunt: un subcomitet al Senatului are sarcina de a stabili cauzele care determină pe refugiaţi să se repatrieze, comitetul internaţional de salvare, cu sediul la New York, semnalează organelor F.R.I. pe cei ce doresc să se repatrieze, comisia de oprire a campaniei de repatriere, sub conducerea generalului Donovan, al cărei rol este definit chiar de titlu". E. Mezincescu a arătat o altă serie de fapte care demonstrează că guvernul S.U.A. a luat măsuri de împiedicare a refugiaţilor de a lua cunoştinţă de realităţile din ţara lor de origine şi pune asemenea piedici în calea repatrierii care echivalează cu reţinerea forţată a acestora. „Problema refugiaţilor şi a persoanelor strămutate, cu toate aspectele ei politice, este problema social-umanitară care trebuie rezolvată în spiritul umanităţii şi dreptăţii. Este inadmisibil ca faptul prezenţei unor oameni pe care războiul i-a smuls de la căminele lor să fie exploatat ca un argument de propagandă împotriva regimurilor pe care şi le-au ales popoarele dintr-o parte sau alta a lumii. Este inadmisibbil ca soarta acestor oameni să fie subordonată pasiunilor egoiste şi dorinţelor nesăbuite ale cercurilor interesate în reînvierea războiului rece".