Munca, decembrie 1956 (Anul 12, nr. 2832-2857)

1956-12-01 / nr. 2832

Sîmbătă 1 decembrie 1956 — nr. 2832 BOX In meciurile desfăşurate pînă acum cei 4 boxeri romîni participanţi la competiţie s-au comportat admirabil. Trei dintre ei­: M. Dobrescu (muscă), N. Linca (semimijlocie) şi Gh. Negrea (semigrea) vor avea onoarea de a în­crucişa mănuşile în finalele acestor categorii. Boxerii romîni au şanse de a obţine noi succese în finale. M. Do­brescu va avea ca partener de luptă pe englezul Spinks. N. Linca va primi replica irlandezului Tiedt, iar Gh. Negrea va fi opus americanului J. Boyd. In reuniunile de vineri s-au mai în­registrat următoarele rezultate tehni­ce : cat. cocoș: W. Behrendt (Ger­mania) b.p. F Gilroy (Irlanda); Soon Ciu Son (Coreea) b. p. Ci. Bariento (Chile); cat. pană: V Safronov (U.R.S.S.) b.p. N­iedzwiedzki (R. P. Polonă); T. Nich­olls (Anglia) b.p. P. Hamalainen (Finlanda); cat. semiu­­șoară: H. Kurschat (Germania) b.p. T Byrne (Irlanda) ; Mc. Taggart (Anglia) b.p. A. Leguelko (U.R.S.S ); cat. uşoară : V. Enghibarian (U.R.S.S.) b.p. H. Loubscher (Africa de Sud); cat. semimijlocie: K. Hogarth (Austra­lia) pierde la puncte în fața lui F. Tiedt (Irlanda); cat. mijlocie mică: L. Papp (R. P. Ungară) învinge la puncte Z. PiotrZykowski (R. P Polo­nă); J. Torres (S.U.A.) k.p. ;1. M. Cormack (Anglia); cat. mijlocie. G. Chaproh (Franța) pierde prin nepre­­zentare fiind oprit de doctor; G. Sat­­kov (U.R.S.S.) învinge prin k.p. pe V. Zaiazar­ (Argentina). In finală Satkov va boxa cu Tapia (Chile) cat. semigrea : R. Marauskas (U.R.S.S) pierde la puncte în faţa lui J. Boyd (S.U.A.); cat. grea: P. Rademacher (S.U.A.) bate prin k.o. pe D. Bekker (Africa de Sud); G. Bozzano (Italia) este învins de L. Muhin (U.R.S.S.). Finalele competiţiei de box vor a­­vea loc astăzi, sîmbătă pe ringul de la „West Melbourne Stadium“, cînd vor fi cunoscuţi cei 10 campioni olim­pici. FOTBAL Echipa­­ reprezentativă de fotbal a R.P. Bulgaria s-a calificat vineri în semifinalele turneului olimpic de fot­bal, învingînd­­­Reprezentativa Angliei cu scorul ni. 6- -1 (3—1). Astăzi, sferturile de finală iau sfîr­­șit. Cu acest prilej sunt programate două meciuri, in cursul dimineţii e­­chipele U.R.S.S. şi Indoneziei se în­­tîlnesc pentru a doua oară, (primul meci s-a terminat la egalitate 0—0) iar după amiază Australia va întîlni India. POLO PE APĂ Prima parte a turneului de polo pe apă s-a încheiat­­vineri odată cu desfășurarea ultimelor meciuri de calificare­ programate în serii.­­In seria A, echipa R.P.R. a fost învinsă de reprezentativa R.P.F. Iu­goslavia cu scorul de 3—2 (2—2). Echipa U.R.S.S. a învins Australia cu 3—0 (3—0) , iar reprezentativa R.P Ungare a dispus de echipa SUA Ci­ 6—2 (3—1) într-un meci contînd pentru seria B. Pentru turneul final al concursului de polo pe apă s-au calificat urmă­toarele echipe: U.R.S.S., R.P.F. Iugo­slavia, R.P. Ungară, S.U.A., Italia și Germania. Turneul de consolare va fi disputat de echipele R.P.R., Angli­ei, Australiei şi Singapore. TIR Competiţia olimpică de tir a conţi­­nuat la 30 noiembrie cu desfăşurarea probei de pistol precizie. Clasam­entul final al probei: cam­pion olimpic Pentti Lim­posvuo (Fin­landa) 556 puncte, 2 Mahmud Um­a­­rov (U R.S S.) 556 puncte; 3 O. Pi­nion (S.U.A.) 551 puncte; 4. Kosaka (Japonia) 550 puncte; 5. Iasinski (U R.S.S.) 550 puncte; 6. Ullman (Suedia) 540 puncte CAIAC-CANOE Pe la­cul Wendouree a început vi­neri concursul de caiac-canoe care în prima zi a programat proba de fond, pe distanţa de 10­ 000 m. Du­pă terminarea probei de canoe sim­plu, cîştigată după cum se ştie în mod strălucit de reprezentantul ţării noastre, Leon Rotman, concurenţii au luat startul în proba de canoe dublu. Clasamentul probei : 1. U.R.S.S. (Harin, Botev) 54’02”4/lÖ; 2. Fran­ţa (Dransart, Renaud) 54’48"3/10; 3 R. P. Ungară (Farkas. Hunits) 55'15”6/10; 4. Germania (Drews, Sol­­tau) 55'21” 1 /10; 5. R.P. Romină (A­­lexe, Ismailciuk) 55*51 "1/10 ; 6. Da­nemarca (Dunn, Hauntstoft) 55’54" 3/10. Suedezul Gert Fredriksson este noul campion olimpic la proba de caiac simplu, iată rezultatele tehnice: 1. Gert Fredriksson (Suedia) 47’43”4/10; 2. Ferenc Hatlaczky (R.P. Ungară) 47o3”3/10; 3. Michel Scheier (Germania) 43’00”0; 4. Tor­­vald Stromberg (Finlanda) 48’15”8/10; 5. Igor Pisarev (U.R S.S.) 49’58”2/10; 6 Ladislav Cepciaanski (R. Ceho­slovacă) 50’08'’2/10. Clasamentul final al probei de caiac două persoane : 1 R.P. Ungară (U­­ranyi, Fabian) 43’37"0; 2. Germania (Briei, Kleine) 43'40”6/10; 3. Austra­lia (Green, Brown) 43’43”2/10; 4. Suedia (Westtelstrom, Sundi­i) 44W7/10; 5. U.R.S.S (Jacinenko, Klimov) 45’59"3/10.; 6. R Cehoslova­că (Jemalka, Kiabouch) 46*13”1 /10. ATLETISM Penultima zi a concursurilor olim­pice de atletism a fost marcată de cele trei mari performanțe, realizate de negrul american Milton Campbell, la decatlon, sovietica Tamara Tișke­­vici, la aruncarea greutăţii şi austra­liana Betty Cuthbert, în proba de 200 m plat. Clasamentul final la greutate fe­mei, campioană olimpică Tamara Tîş­­kevici (U.R.S.S.) 10,59 m­ (nou re­­cord olimpic, vechiul record 15,28 m Zibina); 2. Zibina (U.R.S.S.) 16,53 m 3. Werner (Germania) 15,61 m; 4. Doinikova (U.R.S.S.) 15,54 m; 5. Sloper (Noua Zeelandă) 15,34 m; 6. Brown (S.U.A.) 15,12 m. Clasamentul final la 200 m plat fe­mei : 1 Betty Cuthbert (Australia) 23”4/10; 2. Stubnik (Germania) 23”7/10; 3. Matthews (Australia) 23”8/10; 4. Crooker (Australia) 24”; 5. Paul (Anglia) 24**3/10; 6. Kohler (Germania) 24 '3/10. Clasamentul final la decatlon : 1. Campbell (S.U.A.) 7.937 puncte; 2. Johnson (S.U.A.) 7.587 puncte; 3. Kuzneţov (U)R.S.S.) 7.465 ipuncte ; 4. Palou (U.R.S.S.) 6.930 puncte; 5. Lauer (Germania) 6.843 puncte; 6. Meier (Germania) 6.773 puncte. NATAŢIE Ziua a doua a concursului olimpic de nataţie a adus culorilor ţării noastre un frumos succes. Campionul R.P.R. Alexandru Popescu a reuşit să se ca­lifice în finala probei de 200 m fluture. Luîndu-se în consideraţie cele mai bune 8 rezultate înregistrate în serii, pentru finală s-au calificat următorii înotători: 1. Yorzyk (S.U.A.) 2­8”6/10; (record olimpic stabilit) ; 2. Tumpek (R. P. Ungară) 2’23” 3/10; 3. Ishimoto (Japonia) 2'24”2/10; 4. Marshall (Au­stralia) 2’26” 8/10; 5. Wilkinson Aus­tralia) 2'27"4/10; 6. Rios Aleman (Me­xic) 2’28”1/10; 7. Nelson (S.U.A.) 2’29”4/10; 8. Popescu (R.P.R.) 2’29”9/10 Finala probei de 100 m. liber bărbaţi a luat sfîrşit cu următoarele rezultate tehnice: campion olimpic Henricks (Australia) 55”4/10 ; 2. Devitt (Austra­lia) 55”8/10; 3. Chapman (Australia) 56”7/10; 4 Patterson (S.U.A.) 57" 2/10; 5. Hanley (S.U.A.) 57”6/10; 6. Woolsey (S.U.A.) 57"6/10; 7. Tani (Japonia) 58”0 ; 8. Eminente (Franța) 58’1/10. Rezultatele finale 200 m bras fe­mei , campioană olimpică Ursula Hap­pe (Germania) 2’53”1 /10; 2. Éva Szé­kely (R.P. Ungară) 2’54"8/10; 3. Eva Ten Olsen (Germania) 2*55*1 /10.­ HOCHEI PE IARBĂ Echipa Afganistanului a dispus cu scorul de 5-1 (2-1) de echipa S.U.A., iar formaţia Angliei a întrecut cu 2-1 (1-0) echipa Australiei. BASCHET După nouă zile de întreceri astăzi ia sfîrşit turneul olimpic de baschet. Vineri s-au desfăşurat semifinalele competiţiei înregistrîndu-se următoa­rele rezultate: Uniunea Sovietică — Franţa 54-49, S.U.A. — Uruguay 101-38. Meciul decisiv între echipele U.R.S.S şi S.U.A. se va desfăşura astă seară în sala „Expoziţiei“. Informaţii Vineri a avut loc în Bucureşti tra­gerea la sorţi lunară a obligaţiunilor C.E.C. 5 la sută cu cîştiguri. A ieşit ciştigatoare cu 50.000 lei o­­bligaţiunea cu seria 10758 Nr. 43. Obligaţiunile cu seria 00163 Nr. 43, seria 02870 Nr. 49, seria 03399 Nr. 39 şi seria 12086 Nr. 11 au ieşit cişti­­gătoare cu cite 25.000 lei fiecare. Au mai fost atribuite numeroase cîştiguri de 10.000, 5.000 şi 1.000 iei în valoare totală de 1.000.000 lei. ★ La tragerea „LOTO CENTRAL" din seara zilei de 30 noiembrie 1956 au fost extrase din urnă următoarele nouă numere: 25 40 50 42 80 58 8 74 87 Fondul general de premii pe ţară este de 1.989.342 lei. Se reaminteşte că biletele cîştigă­­toare trebuiesc depuse spre validare cel tîrziu pînă marţi 4 decembrie 1956, ora 13. Rectificare In articolul „Nedumerirea tovarăşu­lui preşedinte'' apărut în ziarul nostru de ieri, în coloana I rîndul 9 trebuie citit G.A.S. Segarcea, în loc de S.M.T. Segarcea, întregul articol refe­­rindu-se la gospodăria agricolă de stat Segarcea. SPECTACOLE Sîmbătă 1 decembrie 1956 CINEMATOGRAFE: AIDA, (colorat): Patria, N. Bălcescu, 23 August; BIGA­MUL, completare: TEODOR AMAN , V. Alecsandri, Bucureşti, Gh. Doja ; 0 AVENTURA ÎN MAREA CARAIBE­­LOR (colorat): Victoria, Maxim Gorki, 1 Mai. Libertăţii; POVESTIRI DIN ROMA, completare: PRIMELE SEM­NE (Film pe ecran lat): Republica; ŢAR ŞI DULGHER: Magheru; SUFLE­­TE TARI: I. C. Filmu, înfrăţirea În­tre popoare; CORABIA VISELOR: Lu­mina; ROMANŢA BERLINEZA: Alex. Popov, Alex. Sahia, Volga; GHITARE­LE DRAGOSTEI: Griviţa, Ilie Pintilie; SALONUL NR. 9: Unirea. Arta; BU­LEVARDUL PRINCIPAL: Munca. Coş. buc. ALI BABA ŞI CEI 40 DE HOŢI: M. Eminescu, Aurel Vlaicu; MUNTELE BĂTUT DE ...VINT; Central; INTR-UN MAGAZIN UNIVERSAL (colorat) : Doina; ROŞU ŞI NEGRU (Seria II-a, colorat); Tineretului; SARBATOAREA AVIAŢIEI SOVIETICE, ORAŞUL AN­­TIC ABRITUS, CĂLĂREŢII RUSIEI, NASUL FURAT: Timpuri Noi; DOSA­RUL 306: Vasile Roaită; MARILE MA­NEVRE: Cultural; ASASINATUL DIN STRADA DANTE: Elena Pavel; AFA­CEREA PROTAR, completare: FETIŢA MINCINOASA: Constantin David; DANSEAZĂ, MICA DOAMNA: Mioriţa; CAZUL RUMEANŢEV (colorat): T. Vladimirescu; PRIMUL EŞALON (co­lorat): Moşilor; BRIGADA DE TAN­­CHIŞTI: Donca Simo; SERENADA STRĂZII: Popular; MEXICANUL (co­lorat): 8 Mai; IARTA-MA: Olga Ban­cic. (Urmare din pag. l­ a) simpatie şi înţelegere mişcarea de eli­berare a popoarelor din ţările colo­niale şi dependente. Această poziţie are o profunda explicaţie istorică. In­tr-un trecut nu prea îndepărtat, po­porul român a trăit in vremuri amare, cînd ţara sa era ţinută in stare de înapoiere economică, iar bogăţiile na­tionale erau exploatate in beneficiul marilor concerne mondiale, cind gu­vernele rom­âne erau schimbate după interesele marilor capitale occidentale, cînd Rominia era atrasă in aventuri militare care nu aveau nimic comun cu interesele­ sale naţionale. Pentru poporul român, acest capitol întune­cat de istorie a fost încheiat odată pentru totdeauna Noi considerăm pe deplin legitimă năzuinţa popoarelor din Asia, Orientul Apropiat, Africa, de a se guverna potrivit intereselor lor naţionale, de a exploata in pro­priul lor folos, bogăţiile de pe teritoriul lor, de a păşi pe drumul dezvoltării economiei şi al ridicării standardului de viaţă. Salutăm statele care şi-au cucerit de curînd independenţa şi care joacă un rol tot mai important in apărarea păcii şi dezvoltarea colabo­rării internaţionale. Socotim acest fapt ca unul din cei mai însemnaţi factori de progres ai istoriei contem­porane. Creşterea impetuoasă a miş­cării naţionale eliberatoare a pus la ordinea zilei chestiunea lichidării depline a sistemului colonial. Cu atit mai grava şi mai plină de conse­cinţe este in zilele noastre încercarea de a recuceri prin război poziţii colo­niale pierdute. Războiul de agresiune pornit de Anglia şi Franţa cu ajutorul Israelului împotriva bravului popor egiptean este tipic in această privinţă. Metodele şi practicile colonialiste condamnate de întreaga omenire nu pot fi reluate in a doua jumătate a secolului XX iară riscul unui dezastru politic, economic şi militar. Reacţia energică şi hotărîtă a forţelor iubi­toare de pace, hotărirea quasi-m­a­­nb­ilă a Adunării Generale au reuşit să frm­eze agresiunea, agresorii s-au gă­sit izolaţi şi condamnaţi. Aceste con­cluzii nu pot fi ignorate de cercurile agresive internaţionale. Delegaţia română ţine să sublinieze că prin­cipala măsură pe care o impun in­teresele păcii şi securităţii in a­­ceastă chestiune este retragerea imediată din Egipt a trupelor inva­datoare şi restabilirea statu-quo-ului din momentul declanşării agresiu­nii, aşa cum o cer hotărîrile Adu­nării Generale. Numai în acest fel se pot evita complicaţiile ulterioare şi se pot aborda alte probleme pri­vind Orientul Apropiat. Ţara noastră, care a dezvoltat cu multe din aceste ţări relaţii economice, culturale şi po­litice prieteneşti, spre folosul reciproc, este profund interesată în restaurarea păcii în Orientul Mijlociu, în consoli­darea independenţei statelor arabe şi în dezvoltarea lor economică. Dele­gaţia romina consideră ca O.N.U. tre­buie să se împotrivească cu hotărire noilor intrigi şi planuri de agresiune in ţările Orientului Mijlociu. Colonialismul constituie o cauză permanentă de încordare internaţio­nală, de încălcare brutală a dreptu­rilor popoarelor, de conflicte şi răz­boaie. De aceea, una din sarcinile principale şi dintre cele mai urgente ale Adunării Generale a O.N.U. este de a dezbate şi rezolva în mod just asemenea probleme deschise pe or­dinea de zi, ca problema Ciprului, Algeriei şi Irianului de Vest. Repu­blica Populară Romină doreşte să insiste în mod deosebit asupra nece­sităţii imperioase de a se rezolva pro­blema Ciprului, ridicată în faţa O.N.U. de Grecia Este evident că regimul colonial impus populaţiei Ci­prului de către ocupariţii englezi con­stituie una din principalele surse de nelinişte şi instabilitate, în sud-estul Europei şi Orientului Apropiat. De­legaţia română considera că acorda­rea rapidă a dreptului de autodeter­minare poporului cipriot este în inte­resul tuturor statelor. Aceasta cu atit mai mult cu cit evenimentele recente au arătat că Anglia a trans­format Ciprul intr-o bază militară a agresiunii care ameninţă pacea şi in­dependenţa popoarelor din această parte a lumii. Poporul român, legat prin străvechi relaţii de prietenie şi luptă comună pentru independenţă cu poporul grec, sprijină cu fermitate cererea Greciei de a se rezolva pro­blema Ciprului potrivit cu aspiraţiile fierbinţi de libertate ale poporului cipriot. Domnule preşedinte, In faţa Adu­nării Generale a fost adusă în repe­tate rînduri problema situaţiei din Ungaria. Delegaţia R.P.R. a avut prilejul în mai multe rînduri să-şi exprime poziţia în această problemă care a fost şi rămîne o chestiune in­­ternă a statului ungar. Noi conside­răm că prin eşecul încercării elemen­telor fascisto-horthyste­ în încer­carea de a folosi în scopul res­taurării vechiului regim mişcarea populară îndreptată spre întărirea democraţiei populare, a fost în­lăturată situaţia în care Ungaria putea deveni un focar de nelinişte şi agitaţie în inima Europei Principalul este acum de a ajuta poporul ungar să-şi aline grelele suferinţe şi să-şi reconstruiască viaţa. Guvernul român acordă tot sprijinul poporului ungar prieten şi vecin. Guvernul român consideră că pro­blema realizării unei păci trainice este legată de înfăptuirea dezarmării. Un acord în problema dezarmării ar crea largi posibilităţi pentru rezolvarea problemelor internaţionale litigioase, lumea ar face paşi substanţiali pe ca­lea destinderii, popoarele ar respira uşurate de povara grea a cheltuielilor militare şi de atmosfera încărcată creată pentru a le justifica. Dimpotri­vă, continuarea cursei înarmărilor, sto­carea de arme convenţionale şi de arme atomice şi cu hidrogen măresc primejdia declanşării unor noi agresi­uni. Ele constituie izvorul încordării, al războiului rece, al politicii de pe poziţiile de forţă care încearcă să în­drepte lucrurile spre un al treilea răz­boi mondial. Istoria discuţiilor asu­pra dezarmării la Liga Naţiunilor, care au servit cercurilor agresive inter­naţionale şi marilor fabricanţi de ar­mament ca o perdea pentru intensifi­carea cursei înarmărilor şi pentru ela­borarea planurilor de dezlănţuire a celui de al doilea război mondial, tre­buie să fie prezentă în mintea fiecă­ruia dintre noi Suntem­ de acord cu acei delegaţi care, vorbind despre ne­cesitatea şi importanţa rezolvării a­­cestei probleme, au subliniat respon­sabilitatea care revine în această pri­vinţă tuturor tarilor şi în special ma­rilor puteri. Adunarea Generală a fost sezisată de noile propuneri ale guver­nului Uniunii Sovietice în chestiunea dezarmării şi micşorării tensiunii in­ternaţionale. Delegaţia Republicii Populare Romine consideră că aceste propuneri constituie o contribuţie de cea mai mare însemnătate şi pot duce la o soluţie pozitivă. Desigur, nu nu­mai Republica Populară Romină, ci majoritatea ţărilor care vor îndepărta­rea ameninţării războiului, care vor să facă schimburi comerciale avantajoase, sa şi consacre bugetele pentru opere sociale şi dezvoltarea economiei na­ţionale aşteaptă ca celelalte mari pu­teri, şi in primul rînd Statele Unite ale Americii, să iasă In mod real In în­­timpinarea propunerilor sovietice. Mă voi opri asupra cîtorva aspecte care interesează în mod deosebit Re­publica Populară Romina. Rominia a redus cu 40.000 de soldaţi şi ofiţeri efectivele forţelor sale armate şi a scurtat termenul serviciului militar, dînd o dovadă concludentă că este gata să înfăptuiască în practică po­litica de reducere a înarmărilor. Republica Populară Română consideră necesară realizarea u­­nei Înţelegeri internaţionale cu privire la limitarea şi reducerea progresivă a armamentelor şi a forţelor armate ale marilor pu­teri, precum şi ale celorlalte ţări. Noi sprijinim cu toată tă­ria propunerea Uniunii Sovieti­ce de interzicere a armei ato­mice şi a armei cu hidrogen, de încetare a experienţelor cu ar­mele nucleare şi de instituire a unui control internaţional al a­­cestor măsuri. Republica Popu­lară Romină s-a pronunţat per­manent şi în sensul că pacea şi securitatea in Europa pot fi asigurate nu prin crearea de blocuri militare antagoniste, ci pe calea efortului comun al tuturor statelor europene pen­tru înfăptuirea unui sistem ge­neral de securitate. In acest spirit, sprijinim propunerea În­cheierii unui pact de neagre­siune între ţările pactului At­lanticului de nord şi ţările Tra­tatului de la Varşovia, care ar crea condiţii din cele mai fa­vorabile pentru realizarea mai departe a dezarmării generale şi a întăririi păcii. Trebuie să amintim că Tratatul de la Varşovia, din care facem parte, tratat născut din necesitatea apără­rii împotriva pericolului creat prin refacerea noului Wehrmacht vest-ger­­man, este de la început un pact con­diţional. El prevede ca în cazul în care în Europa va fi creat un sistem de securitate colectivă şi va fi în­cheiat în acest scop acordul corespun­zător, lucru spre care ţările contrac­tante tind neîncetat. Tratatul de la Varşovia îşi pierde valabilitatea. Pu­terile occidentale, şi în primul rînd Statele Unite ale Americii, s-au de­dat la o propagandă vastă împotriva Tratatului de la Varşovia, deşi ele în­treţin baze militare în jurul ţărilor răsăritene membre ale Tratatului şi importante forţe militare în Germania occidentală. Existenţa acestor baze este incon­testabil un izvor de încordare şi con­stituie o ameninţare pentru securitatea ţărilor din răsăritul Europei. Prin de­claraţia pe care Adunarea Generală a avut prilejul să o asculte, Uniunea So­vietică a făcut propuneri concrete pu­terilor occidentale cu privire la des­fiinţarea bazelor militare, reducerea şi retragerea trupelor N.A.T.O. de pe teri­torii străine, retragerea trupelor pu­terilor occidentale din Germania de vest, precum şi a trupelor sovietice a­flate pe teritoriul ţărilor membre ale Tratatului de la Varşovia. Nu există îndoială că realizarea acestor măsuri ar crea o reală destindere în Europa şi nu lumea întreagă. Importanţa pro­blemelor care stau în faţa noastră, răspunderea cu care trebuie abordate, sînt cu atît mai mari cu cît, după cum s-a mai subliniat, ne aflăm într-un moment de răscruce al evoluţiei situa­ţiei internaţionale, cînd fiecare dintre membrii Naţiunilor Unite vom trebui să răspundem concret la întrebarea — vom lăsa să fie reînviată fantoma răz­boiului rece, să fie afişate cu calm şi cinism planuri de noi agresiuni, sau vom determina reîntoarcerea la princi­piile colaborării paşnice, singurele care pot asigura pacea şi progresul tuturor popoarelor. Pentru a putea respinge forţele războiului rece, pentru a risipi neîncrederea trebuie desigur să abor­dăm rezolvarea în stil realist şi prac­tic în primul rînd a marilor proble­me deschise ale situaţiei actuale. Dar în acelaşi timp, trebuie să a­­cordăm toată atenţia tuturor formelor de întărire a colaborării internaţionale dezvoltînd tocmai pe acelea pentru care s-au creat sau se pot crea condi­ţii favorabile relaţiilor comerciale, cul­turale, contactelor directe între condu­cători şi oameni de răspundere ai tu­turor ţărilor. După părerea delegaţiei noastre problema care merită atenţie este problema extinderii relaţiilor di­plomatice între state, favorizarea lor în scopul dezvoltării şi consolidării colaborării internaţionale. Dezvoltarea relaţiilor diplomatice n-a ţinut pasul cu dezvoltarea schim­burilor internaţionale , a relaţiilor economice, culturale, politice intre state. Actualitatea unor eforturi în a­­ceastă direcţie apare limpede dacă luăm în considerare influenţa favora­bilă pe care a avut-o asupra situaţiei internaţionale restabilirea recentă a relaţiilor întrerupte între unele ţări ca urmare a ultimului război mondial. De asemenea, noi avem în vedere că in ultimii ani au apărut un număr de state noi Cu cît aceste state îşi vor putea dezvolta mai repede relaţiile diplomatice, cu atît spiritul general de colaborare între state se va întări. Fără îndoială, hotărirea de a stabili relaţii diplomatice cu un stat sau altul este de competenţa exclusivă a fiecă­rui guvern. O recomandare a­ Adunării Generale în acest sens, pe care noi o socotim potrivită şi posibilă, ar consti­tui o contribuţie preţioasă pentru sti­mularea acestei acţiuni pozitive. In ce priveşte capitolul de impor­tanţă considerabilă a problemelor eco­nomice, guvernul român socoteşte că interesele progresului şi înţelegerii in­ternaţionale impun cu necesitate un comerţ internaţional pe baze de avan­taje reciproce care să se desfăşoare fără bariere artificiale şi discriminări. In cadrul colaborării economice inter­naţionale, o deosebită importanţă pre­zintă problema asistenţei economice şi tehnice pentru regiunile insuficient dezvoltate, pentru acele regiuni unde, după cum­­arată domnul Hammarsk­­joeld în introducerea la raport, „sără­cia continuă să fie legea vieţii pentru marea majoritate a oamenilor“. Rezol­varea justă a acestei probleme este însă considerabil îngreunată de marile cheltuieli destinate de unele state înar­mărilor, de faptul că ajutorul acordat de aceste state regiunilor slab dezvol­tate are un caracter militar preponde­rent. Guvernul român s-a pronunţat pentru acordarea de asistenţă econo­mică şi tehnică regiunilor insuficient dezvoltate, pe baza deplinei egalităţi în drepturi şi fără condiţii militare sau politice. In acest spirit, Republica Populară Romină va sprijini crearea fondului special al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea economică. Socotind că schimbul de experienţă tehnică pe cale internaţională, cum de altfel se şi dezvoltă în fapt, poate să cuprindă toate ţările, pe cele mai a­­vansate ca şi pe cele mai puţin avan­sate, guvernul român favorizează un asemenea schimb de experienţă. El este gata să împărtăşească altor ţări experienţa sa, de pildă in domeniul industriei petrolifere. Domnule preşedinte, nu putem în­cheia expunerea noastră fără a arăta încă odată că rolul deosebit de impor­tant pe care trebuie să-l aibă O.N.U. în promovarea colaborării internaţio­nale este serios diminuat de absenţa din sinul acestei organizaţii a repre­zentanţilor poporului chinez de 600 milioane de oameni. Nu reluăm toate aspectele acestei situaţii absurde şi profund dăunătoare, dar gîndiţi-vă, domnilor, la un singur aspect: 22 de ţări din cele două Americi care însu­mează la un loc aproximativ 350 mi­lioane de locuitori au 22 de voturi, iar poporul chinez, care reprezintă un sfert din omenire, nu are nici un vot. Desigur noi ne bucurăm că fiecare popor, oricît de puţin numeros ar fi, are posibilitatea să par­ticipe cu drepturi egale la activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite; ne bu­curăm că O.N.U. se apropie de reali­zarea deplină a principiului universa­lităţii, dar tocmai în aceste condiţii apare mai strigător, mai evident, ne­ajunsul care se creează pentru colabo­rarea internaţională în cadrul O.N.U. dacă situaţia nedreaptă şi inadmisibilă prin care China este ţinută departe de activitatea Organizaţiei, va mai continua. Ţin să subliniez importanţa deosebită pe care delegaţia română o atribuie rolului şi lucrărilor Naţiunilor Unite. Trecem printr-o perioadă în care cercurile interesate în menţinerea şi accentuarea încordării internaţio­nale au trecut la agresiune şi între­ţin atmosfera tulbure, prielnică unor noi atacuri împotriva păciii şi indepen­denţei statelor paşnice. In aceste îm­prejurări este nevoie de mobilizarea activă a tuturor forţelor păcii şi de vigilenţa trează a popoarelor, este ne­voie ca oamenii de stat şi guvernele să abordeze cu spirit de răspundere problemele internaţionale pendinte. Organizaţia Naţiunilor Unite are şi trebuie să aibă un rol însemnat în a­­ceastă privinţă. Pentru îndeplinirea nobilei misiuni înscrisă în Cartă — apărarea şi consolidarea păcii şi se­curităţii internaţionale — O.N.U. nu trebuie să se afle în situaţia de a activa numai după ce s-a aprins focul, ci trebuie să meargă la cauzele inter­naţionale care dau naştere la conflicte şi încordare, să depună o activitate asiduă de prevenire a conflictelor in­ternaţionale şi de rezolvare a lor pe calea tratativelor la masa de confe­rinţe. Tocmai de aceea noi socotim necesar să se înceteze folosirea Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite ca tribună a propagandei şi aţîţărilor. încorda­rea creată de asemenea epigoni ai războiului rece împiedică eforturile constructive. Suntem­ convinşi că prin atmosfera creată, numeroase delega­ţii sunt oprite să-şi aducă contribu­ţia lor reală şi posibilă. Ne exprimăm totuşi încrederea în posibilităţile Na­ţiunilor Unite de a face din Aduna­re locul prin excelenţă al tratativelor internaţionale, al rezolvării cu parti­ciparea tuturor ţărilor, mari şi mici, a problemelor puse în faţa Or­ganizaţiei. In ceea ce o priveşte, delegaţia Republicii Populare Ro­mâne este gata să-şi dea întreaga contribuţie la rezolvarea probleme­lor care stau în faţa Adunării şi să colaboreze cu toate delegaţiile care sunt însufleţite de dorinţa de a face ca în această Adunare să prevaleze spiritul de înţelegere şi bunăvoinţă menit să consolideze pacea şi colaborarea Internaţională. SESIUNEA ADUNĂRII GENERALE O. N. U. Discursul rostit de Grigore Preoteasa, ministrul Afacerilor Externe al R. P. R. MUNKA pag. 3 Şedinţele plenare din 29 noiembrie NEW YORK 30 (Agerpres).­ După cum s-a mai anunţat, în şe­dinţa din dimineaţa zilei de 29 no­iembrie a Adunării Generale a O.N.U. la discuţiile generale primul a luat cuvîntul reprezentantul Etiopiei, De­­ress. El a subliniat seriozitatea pro­blemelor care se află în faţa acestei sesiuni a Adunării Generale şi a sa­lutat primirea in Organizaţia Naţiu­nilor Unite a ţărilor Africii — Sudan, Maroc şi Tunisia. Reprezentantul Etiopiei a înfierat agresiunea Angliei şi Franţei împo­triva Egiptului. Şeful delegaţiei Pakistanului, Ma­nik Firozhan Nun, s-a pronunţat pen­tru lărgirea reprezentării statelor A­­siei şi Africii in Consiliul de Secu­ritate. Recunoscînd drepturile legitime şi suverane ale Egiptului, a spus Nun, Pakistanul „regretă recentele eveni­mente din Orientul Apropiat şi con­damnă agresiunea“ împotriva Egip­tului. Delegatul Pakistanului şi-a expri­mat „profunda îngrijorare cu privire la evenimentele tragice din Algeria“ şi a spus că O.N.U. trebuie să ia mă­surile necesare pentru a asigura po­porului algerian libertatea. Şeful delegaţiei Albaniei, Shtylla, a condamnat agresiunea Angliei, Fran­ţei şi Israelului împotriva Egiptului şi a arătat că guvernul Albaniei spri­jină cauza dreaptă a Egiptului ca­­re-şi apără suveranitatea şi indepen­denţa împotriva atacului agresorilor. ★ NEW YORK 30 (Agerpres). — Corespondentul special Agerpres tran­smite : In cadrul şedinţelor plenare ale Adunării Generale continuă discuţia politică generală, in cadrul şedinţei din după-amiaza zilei de 29 noiem­brie şeful delegaţiei Birmaniei, U Pe Rin, a subliniat că Organizaţia Na­ţiunilor Unite trebuie să aibe un ca­racter universal. „Tocmai în lumina acestui principiu al reprezentării u­­niversale în Organizaţia Naţiunilor Unite, a spus el, guvernul meu spri­jină reprezentarea Republicii Populare Chineze, admiterea Japoniei şi a tu­turor celorlalte state suverane care n-au fost încă admise în O.N.U.“. Conducătorul delegaţiei suedeze, Unden, ministrul Afacerilor Externe al Suediei, şi-a consacrat scurta sa cu­­vîntare agresiunii împotriva Egiptului şi evenimentelor din Ungaria. Nici un fel de explicaţii şi încercări de a jus­tifica acţiunile militare împotriva E­­giptului, a spus el, nu pot ascunde faptul că aceste acţiuni constituie o încălcare flagrantă a Cartei O.N.U. Evitînd să repete cuvînt cu cuvînt afirmaţiile calomnioase ale reprezen­tanţilor anumitor altor ţări occiden­tale privind situaţia din Ungaria, de­legatul suedez s-a alăturat totuşi a­­precierii lor generale tendenţioase a acestor evenimente. El a declarat că Suedia ar vrea să vadă Ungaria în­­tr-o situaţie de ţară neutră „după e­­xemplul Austriei“. Reprezentantul Republicii Cehoslo­vace, V. David, a subliniat că Aduna­rea Generală a O.N.U. trebuie să facă tot posibilul pentru ca trupele agresorilor să părăsească imediat te­ritoriul Egiptului, fără nici un fel de condiţii. Reprezentantul Cehoslovaciei a su­bliniat că ţara sa acordă o deosebită însemnătate problemei securităţii co­lective în Europa. Incheiera unui tra­tat de securitate colectivă în Europa, a spus el, ar uşura şi rezolvarea pro­blemei germane care prin importanţa ei depăşeşte cadrul Europei. Delegatul Iranului, Entezam, a con­damnat agresiunea împotriva Egiptu­­­lui şi a sprijinit cererea privind re­tragerea imediată a trupelor agresori­lor de pe teritoriul egiptean. A luat apoi cuvînt­ul conducătorul delegaţiei Republicii Populare Româ­ne, Grigore Preoteasa. (Textul cuvîn­­tării îl publicăm alăturat). La discuţia generală au luat cuvîn­tul de asemenea reprezentanţii Nepa­lului, Laos­ului și Libiei. D. T. Şepilov s-a reîntors la Moscova MOSCOVA 30 (Agerpres)). —­ TASS . La 30 noiembrie D. T. Şepilov, mi­nistrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., care a luat parte la cea de a 11-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U., a sosit la Moscova venind din New York. Problema refugiaţilor trebuie rezolvată în spiritul umanităţii şi dreptăţii — Discurile din Comitetul pentru problemele sociale, umanitare şi culturale ale Adunării Generale a O.N U. — NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS ; Comitetul pentru problemele sociale, umanitare şi culturale al Adunării Ge­nerale a O.N.U. a terminat examinarea raportului înaltului comisar al O.N.U. pentru problemele refugiaţilor. Caracterul serios al problemei re­fugiaţilor este ilustrat de faptul că la începutul anului 1956 numai în ţările Europei occidentale se numărau 770.000 de refugiaţi şi persoane stră­mutate, din care peste 200.000 au ră­mas fără adăpost. Totuşi, nici în ra­portul înaltului comisar, nici în dis­cursurile reprezentanţilor puterilor occidentale, chestiunea rezolvării a­­cestei probleme n-a fost nici măcar ridicată. Activitatea înaltului comisar şi a a­­paratului său s-a limitat ca şi în anii precedenţi la plasarea şi strămutarea refugiaţilor. In pofida recomandărilor Adunării Generale a O.N.U., atît în ac­tivitatea sa cît şi în raportul prezentat Comitetului, înaltul comisar ignorea­ză principala sarcină — contribuţia la repatrierea refugiaţilor. Acest fapt a fost semnalat în cuvîn­­tările rostite în faţa Comitetului de re­prezentanţii U.R.S.S., Siriei, Arabiei Saudite, Cehoslovaciei, Iugoslaviei şi ai altor ţări.­­ Reprezentantul Cehoslovaciei a pre­zentat un proiect de rezoluţie în care se pune accentul pe necesitatea ca pro­blema refugiaţilor şi a persoanelor strămutate să fie soluţionată, în primul rînd prin repatrierea liber consimţită, înaltului comisar i se recomandă să contribuie la repatriere. Delegatul Albaniei a adus o comple­tare acestui proiect de rezoluţie care prevede interzicerea propagandei ostile în rîndurile refugiaţilor împotriva ţă­rilor lor de origină. Numai patria, a spus reprezentantul U.R.S.S. G. P. Arkadiev, va putea reda refugiaţilor condiţiuni de viaţă nor­male şi demne de om, înapoierea în patrie este o dorinţă naturală a omului. Totuşi, pînă în prezent, exis­tă destui adversari ai acestei dorinţe legitime, care fac totul pentru a în­greuna înapoierea refugiaţilor în pa­Reprezentantul sovietic a citat exem­ple care arată ce greutăţi întîmpină cetăţenii sovietici care vor să se îna­poieze în patrie. G. P. Arkadiev a făcut o serie de observaţii în legătură cu problema re­fugiaţilor unguri, ridicată de reprezen­tanţii puterilor occidentale. El a sub­liniat, printre altele, încercările de a substitui problema mai amplă a refu­giaţilor şi persoanelor strămutate cu problema mai îngustă a refugiaţilor unguri şi de a o folosi in scopuri pro­pagandistice. El a arătat de asemenea că în rîn­durile refugiaţilor unguri figurează ş£ criminali care au fost aduşi în Ungaria pentru a participa la patchul horthysto­­fascist şi care au fugit apoi din Unga­ria, după ce putchul a eşuat. Acum,se tinde ca aceştia să fie prezentaţi ca „martiri". G. P. Arkadiev a subliniat că con­gresmanul american Walter şi împuter­nicitul serviciului de emigrări şi natu­ralizări, generalul Swing, se găsesc la frontiera austro-ungară şi suprave­ghează refugiaţii din Ungaria. G. P. Arkadiev a citat o serie de fapte din care reiese că grupuri întregi de cetăţeni paşnici din Ungaria au fost duşi cu forţa în străinătate de către putchişti. Mulţi din aceşti oame­ni, a spus el, se înapoiază în prezent în patrie, după ce au avut muite de suferit pe teritoriul ţărilor unde au ajuns ca refugiaţi. Pal Ratz, reprezentantul Ungariei, care a luat cuvîntul în cadrul şedinţei Comitetului, a declarat că guvernul său intenţionează să trimită misiuni în toate locurile unde se află refugiaţii unguri, pentru a duce în rîndurile lor o muncă de lămurire. El a arătat de asemenea ca mulţi cetăţeni unguri se înapoiază deja în patrie şi a comuni­cat printre altele, că un mare grup de studenţi care au ajuns in străină­tate, au hotărît să se întoarcă în pa­trie. In sprijinul rezoluţiei depuse de de­legaţia cehoslovacă care cere ca Ofi­ciul O.N.U. pentru persoanele strămu­tate să aibă un rol activ în problema repatrierilor și a amendamentului pro­­pus­ de reprezentantul Albaniei, a luat cuvîntul din partea delegației române Eduard Mezincescu. trie. Cumentarea­ delegatului romín E. Mezincescu El a arătat că poporul şi guvernul romín doresc să contribuie la o efecti­vă şi justă rezolvare a acestei probleme căci „guvernul romín este în mod legi­tim preocupat de soarta cetăţenilor ro­mîni care, ca urmare a războiului, au fost risipiţi în cele patru colţuri ale lumii şi trăiesc în condiţii grele, rupţi de patrie şi expuşi pericolului dezna­ţionalizării". Citind o serie de măsuri luate de guvernul român pentru a în­lesni repatrierea şi reintegrarea rapidă în viaţa social-economică a ţării, vorbi­torul a subliniat că aceasta a avut ca rezultat înapoierea în R.P.R. în termen scurt a peste 5.000 de cetăţeni. E. Me­zincescu a subliniat că aşa cum pre­vede şi proiectul de rezoluţie al dele­gaţiei cehoslovace, înaltul comisar al O.N.U. trebuie să joace un rol activ în uşurarea repatrierii persoanelor stră­mutate. Vorbitorul a citat o serie de fapte care arată că unele guverne pun piedici și intimidează pe cei ce doresc să se reîntoarcă în patria lor. „După cum relatează presa, în S.U.A. s-au constituit organe speciale. Așa sunt: un subcomitet al Senatului are sarcina de a stabili cauzele care determină pe refugiaţi să se repatrieze, comitetul internaţional de salvare, cu sediul la New York, semnalează orga­nelor F.R.I. pe cei ce doresc să se re­patrieze, comisia de oprire a campa­niei de repatriere, sub conducerea ge­neralului Donovan, al cărei rol este definit chiar de titlu". E. Mezincescu a arătat o altă serie de fapte care demon­strează că guvernul S.U.A. a luat mă­suri de împiedicare a refugiaţilor de a lua cunoştinţă de realităţile din ţara lor de origine şi pune asemenea pie­dici în calea repatrierii care echivalea­ză cu reţinerea forţată a acestora. „Problema refugiaţilor şi a persoa­nelor strămutate, cu toate­ aspectele ei politice, este problema social-umanita­­ră care trebuie rezolvată în spiritul u­­manităţii şi dreptăţii. Este inadmisibil ca faptul prezenţei unor oameni pe care războiul i-a smuls de la căminele lor să fie exploatat ca un argument de propagandă împotriva regimurilor pe care şi le-au ales popoarele dintr-o parte sau alta a lumii. Este inadmisib­bil ca soarta acestor oameni să fie­ subordonată pasiunilor egoiste şi do­­rinţelor nesăbuite ale cercurilor intere­sate în reînvierea războiului rece".

Next