Munca, ianuarie 1957 (Anul 13, nr. 2858-2882)

1957-01-03 / nr. 2858

Pag. 2 a Dările de seamă şi alegerile organelor sindicale Mecanizatorii participă activ la conducerea treburilor staţiunii Mecanizatorii de la S.M.T.-Ţăndărei au întîmpinat alegerile sindicale cu un bilanţ rodnic : planul anual de han­­tri a fost depăşit cu 18 la sută ; s-au economisit peste 176.000 lei la car­buranţi şi 247.000 lei la piese de schimb ; preţul de cost al hantrului a fost redus cu mai mult de 19 lei. Con­ducerea staţiunii şi comitetul sindi­cal s-au îngrijit de pregătirea dormi­toarelor in vederea iernii, au sprijinit pe mecanicul Ion Antonovici în reali­zarea instalaţiei pentru încălzirea ate­lierelor mici prin folosirea apei calde de la uzina electrică, precum şi a in­stalaţiei de încălzire cu aer cald a ate­lierului mare. Apoi, s-au amenajat sala de mese şi clubul din staţiune. In­­cinstea alegerii noului comitet, mecanizatorii s-au angajat să fie cu cotizaţia la zi şi s-au ţinut de cu­­vînt. A privi însă activitatea staţiunii şi a comitetului sindical numai prin prisma celor de mai sus ar însemna a greşi, a ascunde lipsurile care au dăinuit şi care fără îndoială au­­ influenţat ca succesele mecanizato­rilor să nu fie mult mai mari. Aceste lipsuri au fost relevate de tractorişti, mecanici, agronomii de sector din S.M.T. in adunarea gene­rală pentru alegerea comitetului sin­dical, cind ei au luat poziţie hotărită faţă de ele Folosind o critică prin­cipială şi o autocritică sinceră. 22 de oameni şi-au spus răspicat, cuvîntul, arătind deschis deficienţele şi venind cu propuneri concrete pentru îmbu­nătăţirea conducerii unor sectoare de activitate. O chestiune viu discutată a fost aceea a legături cadrelor de conducere cu terenul, cu tractoriştii aflaţi în cîm­p. Se ştie că succesele în muncă ale acestora depind de măsura în care silit îndrumaţi, controlaţi şi aju­taţi în îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Or, în această privinţă la S.M.T.-Ţăndărei lucrurile n-au prea stat bine. — Conducerea staţiunii — a arătat tractoristul Istrate Gheorghe — a ne­glijat îndrumarea şi controlarea bri­găzilor. Pot spune că pe mecanicul de sector şi pe agronomul de sector n-am ajuns să-i cunosc bine, pentru că nu veneau ipe la brigadă. In ce priveşte şeful de brigadă, David Panait, nu ■venea decit 4—5 zile pe lună şi a­­tunci ne spunea deseori vorbe de ocară, ne ameninţa. Şi cum era să facă altfel, cinc tov. director Nicolae Duşa şi agronomul-şef Vasile Modo­ran nu l-au controlat şi nu l-au tras la răspundere ? Iată de ce brigada din care fac parte nu s-a situat printre fruntaşe. Mulţi dintre mecanizatori au vorbit despre felul defectuos cum se face a­­provizionarea cu piese şi carburanţi, cît şi despre lipsa de grijă faţă de muncitorii aflaţi in cîmp. Discuţii multe s-au purtat în jurul proastei conduceri a cantinei. Dacă în alte daţi mecanizatorii n-au prea luat poziţie faţă de această problema, apoi cu prilejul alegerii noului comi­tet ei și-au spus părerea cerînd cu ho­­tarîre ca lipsurile să fie lichidate. Conducerea administrativă, în frun­­te cu contabilul-șef Mihai Silvestru — a spus Petre Onea — a luat de la cantină alimente a căror valoare se ridică la o sumă destul de mare. Astfel, tov. Mihai Silvestru a lirat de 840 lei, Gheorghe Raiciu de peste 900 lei şi a.s.m.d., imobilizîndu-se în total la aceştia peste 6.000 lei. Cît priveşte evidenţa la cantină, ea lasă foarte mult de dorit. S-au făcut fraude şi sustrageri pe care comisia de cantină nu le-a cunoscut pentru că nu şi-a dus munca aşa cum tre­buie. Acelaşi lucru l-au arătat I. Gheor­ghe şi alţi mecanizatori. Ei au pro­pus conducerii staţiunii să reţină ime­­­diat salariaţilor respectivi sumele pe care le datoresc. Mecanizatorul Gheorghe Nacu, la rîndul lui, a vorbit despre proasta administrare a gospodăriei-anexe, a­­rătînd­ că s-a cultivat porumb în foc de legume, iar puţinele legume pro­duse n-au fost recoltate fiind lăsate să cadă bruma pe ele. .Florian Petre a dat cîteva exemple de nepăsare faţă de bunurile obşteşti,­­baia şi barăcile de la care s-au sus­tras materiale) şi a criticat conduce­rea pentru faptul că nu a luat masuri să se facă o potecă între atelier şi remiză pentru ca oamenii să nu înoate în noroi. Mecanizatorul Ghiţă Cioară a arătat că hala e lipsită de geamuri, iar Anghel Nicolescu a in­sistat asupra faptului că evidenţa primară la brigăzi şi ateliere nu este ţinută în regulă. Discuţiile purtate în adunarea ge­nerală de la S.M.T.-Ţăndărei au fost deosebit de rodnice. Aceasta pentru că lipsurile au fost scoase la iveală cu curaj, iar vinovaţii criticaţi fără rezerve. Propunerile concrete făcute au fost aprobate cu căldură de mun­citori şi trecute în hotărîrea adunării generale. Combativitatea de care au dat dovadă mecanizatorii în discuţii, ca şi alegerea celor mai buni oameni în noul comitet, au ridicat serios prestigiul organizaţiei sindicale. Chiar a doua zi după alegeri activitatea în staţiune a început să se desfăşoare cu mai mult simţ de răspundere şi entuziasm. Astfel, au fost schimbaţi imediat administratorul şi cantinierul, s-a cerut înlăturarea contabilului-şef, s-au pus geamuri în hală, munca de reparaţii s-a organizat pe ansamble şi subansamble, s-a instalat bancul de rodaj, iar­ acum se lucrează la elec­trificarea podului rulant din atelier. De asemenea s-au luat măsuri ca masa la cantină să fie îmbunătăţită substanţial şi să coste cel mult 5,6 lei pe zi Cît priveşte debitorii can­tinei, comisia de cantină se ocupă de recuperarea sumelor respective. De asemenea sunt in curs de montare ro­binetele la spălătoria pentru mecani­zatori, se lucrează la instalarea şi punerea în funcţie a staţiei de radio­amplificare etc. Alegerea noilor organe sindicale în S.M.T.-Ţăndărei a constituit un prilej de îmbunătăţire a muncii sin­dicale din staţiune. ION CHIRICA instructor al C.C. al Sindicatului muncitorilor agricoli V. STANCU­ pişi £000000000000000 OOOOOOOOOOOOHjţ I Şi totuşi Inu mai e pr§|gdinte£ B I La o masă, in faţa citorva sticle 8 B g cu rubiniu, trei oameni discută. jj B § Mai bine spus unul vorbeşte iar g ■ \ ceilalţi doi ascultă. ? B g — ...Va să zică ne-am înţeles... § B § Voi mă propuneţi si oamenii.. g B g hid... mă vor alege. Aveţi grijă ca 8 B g astăzi după amiază... Mc!... tot eu \ B § să fiu preşedinte. Să le arăt cine 8 B g este mai mare aici in spital. Pre- § B i| şedinţe... htc /_. ca mine nu au a­ g B I vut de cind este spitalul ăsta. Eu 8 B g mă duc să mai vorbesc şi cu alţii. ^ B 8Să ştie., htc!... cu cine au de-a g fece!­­ După efortul ,,oratoric" — in- g trerupt de desele sughiţuri — fă- g cut in faţa celorlalţi doi cheflii dis- 8 B g puşi să-i facă pe plac, Constantin ! I I I Chiti\ H 5 8 sPitaru, preşedin­ele comitetului de % |B g instituţie de la spitalul din comuna 8 Bj I Sadova, regiunea Craiova, a plecat \ |B »să convingă şi pe alţii de necesita- 8 g tea de a fi reales preşedinte Cum * |B § adică, reflecta el pe drum, nu me­ g ■ I rit asta? Cine s-a străduit mm 8 g mult ca mine? Nu am rămas eu | BB 8 singurul care „munceam" din tot g y comitetul ? 8 8 ,,Răuvoitorii" spun că chiar el a 8 ■I I căutat să râmină singur şi că in­ g­ul a­tenţionat a descompletat comitetul. 8 8 Ei şi...? Se cuvenea ca el, ditamai ) |B % preşedinte, să împartă .,conduce, g |B ^ rea!' cu alţii ? Nu ! Nu este el ,,mai 8 ■Ui 8 marele spitalului?" Este ! Poate să ) |B § se interneze cineva in spital fără g gggjg gsă treacă pe la el? Nu poate! Ce 8 g director, ce colectiv de conducere t g fUm ! Preşedintele este totul. Fără el nu g g se poate face nimic. 8 ■Uli 8 După cum se vede, preşedintele g mH g făcea de toate, și mai ales lucruri g HI * puţin demne, — numai de munca 8 ^m 8 sindicală nu se ocupa. In cei doi g jjggBj § ani de cind fusese ales nu a făcut 8 IB g altceva decit să se erijeze in om 8 m|| 8cu „greutate", să-și creeze o faimă g JM I de „om mare". ■B 8 Ședinţa de alegeri o deschide | ^m \chiar tovarăşul Pitaru. Prima lui 8 HU % grijă este să arate că delegatul co- 8 Bs|­omitetului sindical regional venit sag ■ gsprijine alegerile, nu are ce căutat in sală, că el, preşedintele, va con- 8 duce singur şedinţa. îşi făcuse g omul socoteala, că delegatul i-ar | putea încurca socotelile. $ Socotelile totuși i-au fost date­­ peste cap de către membrii de sin­­g dicat de la spitalul din Sadova. 8 Cu multe din cele cuprinse in g | darea de seamă ei nu au fost de g |m| ?acord, iar pină la urmă nu au fost jj ■■I ta de acord nici cu fostul președinte, g | că nu l-au mai reales. ,,Propa- 8 mm \ganda"... alcoolică a tovarăşului Pi- § mi­­taru nu şi-a atins scopul. Acum el g ■■III 8 va avea destul timp să reflecteze 8 Hm % asupra celor întîmplate. Nu este u-­ mi uşor să fii „detronat" dintr-o feudă. % mm 8Nici tovarăşului Pitaru nu i-a fost 8 Hm g uşor să se obişnuiască, aşa că şi 8 mm I după alegeri el mai spune pe ici­ne ) 8 colo că tot dumnealui este preşe- 8 i 8 dinte.... » mm D. SCHERER 8 mm­­ (după o corespondenţă a tov. jj m 8 Bogheanu) 8 i S MUNKA Instruire bună — acţiuni concrete La uzinele „Strungul“ din Oraşul Stalin, alegerile sindicale s-au termi­nat. Au început să se facă simţite şi primele acţiuni concrete întreprinse. Fireşte, cea mai importantă în perioa­da de faţa este cea legată de instru­irea noilor activişti obşteşti aleşi în grupele sindicale, în comitetele de secţie şi în comitetul de streprindere. Această acţiune a începs aici prin ţinerea unor lecţii pe diferite proble­me, în faţa activiştilor din grupe. — Pina acum — mi-a spus tovară­şul Mihai Pop, preşedintele comitetu­lui de întreprindere — au fost pre­date trei astfel de lecţii. Ele au tra­tat despre însemnătatea şi sarcinile puse în faţa tuturor oamenilor muncii de cel de-al 11-lea Congres al parti­dului (prima lecţie), despre dreptu­rile şi îndatoririle membrilor de sin­dicat (lecţia II), despre importanţa muncii de masă în producţie în gru­pele sindicale şi cum trebuie desfă­şurată ea (lecţia III-a). Vor urma alte lecţii în legătură cu munca cul­turală, cea de asigurări sociale şi protecţia muncii. In funcţie de nece­sităţi, comitetul de întreprindere, cu sprijinul maiştrilor şi al inginerilor, va pregăti lecţii şi cu alte teme. Ne gîndim ca ele să nu fie generale, ci să reflecte o stare de fapte într-o anu­­mită grupă sindicală. In acest fel suntem­ siguri că efectul lor economic pozitiv nu va întîrzia să se reflecte în creşterea productivităţii muncii la fiecare loc de producţie şi în scăderea preţului de cost al produselor. De fapt şi cele trei lecţii ţinute pînă în prezent au avut un caracter practic. Mai ales ultima, privind munca de masă în producţie. Pentru a da posibilitatea tuturor organizato­rilor de grupă să înţeleagă cum se organizează şi se desfăşoară o adu­nare sindicală, care este deosebirea între aceasta şi o consfătuire de pro­ducţie, comitetul de întreprindere a sprijinit comitetul de secţie de la turnătorie să organizeze o adunare model în grupa sindicală a turnătoru­lui Alexandru Vaida. Au fost invitaţi să participe toţi organizatorii de gru­pă din uzină care au avut prilejul să înţeleagă mai b­ine lecţia predată în legătură cu această problemă, în­­trucît li s-a arătat, în mod practic, cum se întocmeşte raportul, ce cu­prinde el şi multe alte lucruri. Care a fost rezultatul acestei acţiuni? De unde înainte adunările de grupă se ţineau în majoritatea cazurilor în mod formal, şi nu dezbăteau cu toată răspunderea activitatea membrilor de sindicat din grupă, acum lucrurile s-au schimbat. Adunările sunt mai te­meinic organizate, raportul prezentat este mai cuprinzător, ridică mai multe probleme, îmbunătăţirea calitativă a muncii se reflectă de altfel şi în realizările obţinute de grupele sindi­cale în îndeplinirea sarcinilor de plan. Bunăoară, în grupele conduse de organizatorii Ioan Pojar, (recti ficior), Dumitru Şchiau (strun­gaT) Şi altele, depăşirea de plan din decembrie este mai mare cu 30—40 la sută decit cea înregistrată în no­iembrie. Aici şi calitatea produselor se îmbunătăţeşte mereu. De aseme­nea, în adunările sindicale din secţia strungărie a fost ridicată de mulţi muncitori problema slabei apro­vizionări a locurilor de muncă cu ma­teriale şi piese. Conducerea secţiei — ţinind cont de cerinţele juste ale par­ticipanţilor la întrecere — a însăr­cinat pe maistrul Gheorghe Pomană să se ocupe de soluţionarea cît mai ra­pidă a acestei probleme, împreună cu alţi maiştri din secţie el a analizat problemele ridicate, şi pe baza con­­statărilor făcute a cerut dispecerilor să organizeze mai bine aprovizionarea locurilor de muncă, să supravegheze mai atent cum lucrează cei însărci­naţi să facă această treabă. Au mai fost luate şi alte măsuri şi în spe­cial, cea referitoare la crearea unui decalaj între sectoarele primare şi cele conducătoare. In prezent aceste măsuri se înfăptuiesc şi sectorul de strungărie este mai bine aprovizionat, el reuşind să-şi îndeplinească sarcinile de producţie ce-i revin. Cu prilejul alegerilor, numeroşi membri de sindicat şi-au arătat ne­mulţumirea faţă de organele sindicale şi cele administrative pentru faptul că propunerile făcute în adunări sin­dicale şi consfătuiri de producţie nu erau luate în seama. Totul se rezuma la consemnarea lor în procesele-ver­­bale. Acum cu prilejul adunărilor sindicale, maiştrii sînt obligaţi să raporteze care dintre propuneri au fost acceptate şi care nu. Acestea sunt o parte­ din acţiunile întreprinse de noul comitet de între­­prindere al uzinelor „Strungul“. S-au văzut şi primele succese ceea ce a însufleţit în muncă pe noii aleşi. P. FLORIN De ce s-au înscris cu greu la cuvînt oamenii? De curînd a avut loc adunarea ge­nerală pentru alegerea noilor organe sindicale ale Oficiului mecanic Ate­liere şi Baza Tubulară Viforîta din regiunea Ploeşti. Darea de seamă prezentată de tovarăşul Anton Cons­tantin, preşedintele comitetului de în­treprindere, a fost aşteptată cu mult interes. Din păcate însă ea a cuprins o serie de realizări în domeniul produc­ţiei şi... atît. Odată darea de seamă prezentată, tovarăşa Elena Barbu de la C.C. al Sindicatului, care prezida, a cerut celor de faţă să participe în număr cît mai mare la discuţii. In sală rumoare... convorbiri in surdină... dar nimeni nu ridică mîna. De la masa prezidiului cînd unul, cînd al­tul insistă asupra înscrierilor la dis­cuţii. In sfîrşit, după un timp destul de lung, oamenii se hotărăsc... Nu este de loc de mirare că tova­răşii au ezitat să se înscrie la cuvînt. Darea de seamă fiind superficial în­tocmită, ei nu puteau avea o bază serioasă de discuţii. Arătînd acest lu­cru, participanţii , adunarea gene­rală, care au cerut în cele din urmă cuvîntul, au criticat faptul că darea de seamă a ocolit o serie de probleme im­portante şi totodată au scos la iveală ■ o serie de lipsuri în munca sindicală. Astfel sudoriţa Elena Ciotoi a arătat că la atelierele de sudură nu li se dă antidotul la care au dreptul. „De asemenea noi, femeile, — a spus ea — nu avem nici un sprijin din partea comitetului de întreprinde­re“. Tovarăşul Ion Gorgoteanu, mecanic, a criticat cu asprime comitetul pentru pasivitatea de care dădea dovadă faţă de condiţiile de lucru din secţia auto. Despre felul cum sunt rezolvate pro­punerile muncitorilor, sudorul Mihail Pascu a arătat că ele nu sunt luate în seamă. Procesele verbale se pun la dosar şi au devenit obiecte de „anticariat“, pentru cei care cer cîte o lămurire de acest fel. Tovarăşii Silvestru Borcea, şef de echipă, Vişan Petre, mecanic, Coman Ion, secretarul organizaţiei de U.T.M., au arătat că munca culturală este inexistentă, deşi ar fi cine s-o ducă. Colţul roşu este aşezat într-un loc nepotrivit. — întrecerea socialistă este formală — a spus tov. Vişan Petre — căci eu întotdeauna mă văd trecut pe o tablă aşezată pe un dulap, cu o normă „fixă“ în fiecare lună. Nici nu rămîn sub normă, dar nici n-o depăşesc. Aducînd aceste critici muncii sin­dicale, adunarea generală a ales în noul comitet o serie de tovarăşi noi, legaţi mai strîns de mase, cărora le-a cerut să lichideze lipsurile Vechiului comitet MIŞU AVAM­ şi SOARE ION corespondenţi voluntar! Casa senatorială a muncitorilor poligrafi DE LA BĂILE VICTORIA „9 MAI“­ORADEA Înconjurat­ de dealuri şi coline, bu­­curîndu-se de un climat blind, staţiu­­­­nea balneară Victoria este vestită atît în ţară cît şi în străinătate prin ape­le ei termale cu proprietăţi radioacti­ve. Vin aici pentru a se trata bolnavi de reumatism, precum şi cei suferinzi de diverse afecţiuni nervoase etc. A­­nual se perindă prin staţiune circa 3.500-4.000 de oameni. Cînd am poposit în staţiune tocmai se făcea inaugurarea unei vile noi. Organizatorii festivităţii, luaţi însă cu treaba, uitaseră, să-i pună şi o firmă. Dar nu ne-a fost greu să aflăm că noua construcţie, care străjuieşte de pe deal întreaga staţiune, este casa sa­­natorială a muncitorilor poligrafi. In hol se adunaseră o mulţime de invitaţi, vizitatori şi„­ curioşi. Nerăb­darea noastră era la culme cînd ci­neva dintre „oficiali“, anunţă cu vo­ce solemnă deschiderea adunării fes­­tive. In general s-a vorbit puţin. Cîţi­­va au mulţumit C.C.S., alţii Comite­tului Central al Sindicatului muncito­rilor din poligrafie, presă, edituri şi difuzarea cărţii pentru ajuto­rul dat, iar cei mai mulţi au vorbit despre calitatea construcţiei Mai vorbăreţi s-au dovedit atunci, când conform tradiţiei, au fost invi­taţi l­a o gustare în colectiv. Aici,­ la un pahar cu bere, au început să-şi spună impresiile. I-am lăsat să se delecteze cu ,,specialităţile“ preparate de bucătarul Alexandru Mononi şi am făcut un raid pe la etajul 1 şi 2. In culoarele lungi, acoperite cu co­voare moi, era linişte. Am luat la rind aproape toate cele 46 de camere. Cînd am intrat într-una­ din încăperi nici nu ştiam ce să privesc întîi: mobilie­rul nou, elegant, de aceeaşi culoare cu covorul, chiuveta nou nouţă cu două robinete (unul pentru apă rece, celă­lalt pentru apă termală) sau la pei­sajul pitoresc ce se străvede prin per­deaua de voal. După ce am admirat îndelung atît camera cît şi peisajul am închis în cele din urmă binişor uşa şi am pornit să vizitez şi celelal­­te încăperi. Aşa am „descoperit“ băile, bucătăria modern amenajată, cabine­tul medical şi sala de festivităţi. Pă­cat numai că o sală aşa de frumoasă va fi folosită şi ca sală de mese şi de club. Constructorii nu s-au gîndit oare la acest lucru ? Aici au avut loc primele convorbiri: „De unde vii ?“, „Cum te cheamă ?“, „Cum ai călătorit ?“ etc. Şi Dănilă Petru de la „Tehnocin“ Bucureşti, Marton Ladislau şi Wilaus Patru de la întreprinderea poligrafică din Ti­mişoara răspund cu plăcere întrebări­lor puse. Discuţiile n-au contenit pînă la ora 13 cînd ospătarele Domnics- Floroiu şi Maria Mahaiduda, au enun­ţat că trebuie servită masa. — Cinci supe şi patru coşuri de pîine — strigă Maria cuiva de după perdeaua albastră de pluş. — Vineee... — şi cît ai clipi din ochi au venit cu toate că bucătăria se află tocmai la subsol. Am aflat apoi şi ce ascunde această perdea: un lift electric care aduce mîncarea sus, la îndemîna ospătarelor. In zilele următoare au sosit aproa­pe 80 de vizitatori. Apoi viaţa aici la vilă, şi-a început cursul ei normal. Bolnavii au trecut pe la doctorul Heghedus, care i-a consultat cu aten­ţie, au început băile şi... distracţiile. In încheiere aş vrea să spun cîteva cuvinte şi despre tovarăşul director Pătruţ. E şi el nou în această muncă, dar îl întîlneşti pretutindeni ,­­zi bu­cătărie, în sala de festivităţi, în biroul de primire. Se interesează de tot şi de toate. De aceea l-au şi îndrăgit oamenii ! M. CHIŢU ★ Iama la odihnă in frumoasa staţiune Buşteni Neîntrecuţi ai Cu cîteva zile toi urmă afişe mari au anunţat locuitorilor Capitalei noastre sosirea Ansamblului de Stat de dansuri populare al U.R.S.S., condus de Igor Moiseev. Numărul mare al celor ce au asaltat casele de bilete ca şi nerăbdarea coregrafi­lor de a revedea pe aceşti neîntre­cuţi maeştri ai dansului popular sunt dovezi grăitoare ale popularităţii de care se bucură ansamblul condus de Igor Moiseev la noi în ţară ca şi în multe alte ţări ale lumii. De mulţi ani acest ansamblu, creat în scopul de a înfăţişa la un înalt nivel artistic bogăţia de neasemuit a dansurilor populare din Uniunea So­vietică, a vizitat nu numai cele mai îndepărtate coifuri ale întinsei lor­­ patrii, ci şi multe alte ţări. In China, Iugoslavia, Anglia, Franţa, R. D.­­ Germană, Polonia, Bulgaria, pretu­­­­­indeni Ansamblul condus de Igor­­ Moiseev a lăsat amintiri de neuitat.­­ Bogăţia repertoriului lui — ansamblul execută peste 160 de dansuri — ca şi înaltul nivel al execuţiei sînt nu numai un prilej de încîntare pentru spectatori ci şi o adevărată şcoală a dansului popular pentru toţi cei ce se ocupă cu reprezentarea lui sce­nică. Aceasta cu atît mai mult cu cît una din preocupările de seamă ale ansamblului este aceea de a în­făţişa nu numai dansurile popoare­lor din U.R.S.S., ci şi pe cele ale po­poarelor prietene: bulgar, român, maghiar, polon, chinez şi altele. In prezentarea acestor dansuri, ansam­blul condus de Igor Moiseev păs­trează cu mare grijă stilul fiecărui dans, studiindu-i particularităţile şi însuşirile izvorîte din trăsăturile pro­prii poporului care Ie-a creat. E destul de greu de exprimat prin puţine cuvinte care sînt calităţile prin care Ansamblul de Stat de dan-­ suri populare al U.R.S.S. se deose­beşte de multe alte formaţiuni de acest fel. Ceea ce se desprinde însă cel mai evident este preocuparea maestrului Igor Moiseev de a crea dansuri cu o dramaturgie clară şi simplă totodată, în aşa fel încît fie­care dans să ne apară ca un număr coregrafic în sine şi ca un mijloc de exprimare a multiplelor gînduri, sen­timente şi aspiraţii ale poporului. De ■pildă, în suita lirică ucraineană „Vesnianki“ dansul exprimă senti­mentele poporului în timpul grelelor lupte din timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, vitejia lui şi bucuria nemărginită a victoriei , în „Partizanii“ ni se înfăţişează prin mijloacele de exprimare ale dansului un episod din lupta partizanilor cu o cavalcadă excepţional redată,­ cu ciocniri corp la corp, cu atacuri vi­jelioase. Atît în dansurile de ansamblu mai mari ca şi în cele cu mai puţini in­terpreţi uimeşte de-a dreptul per­fecta omogenitate a interpretării. Fiecare pas, fiecare mişcare sunt ex­cepţional sincronizate, încît ai im­presia că dansatorii — fie ei treizeci sau numai cinci — dansează ca un singur om. Este suficient să amintim hora fetelor din marele „Dans rus", „Ciocîrlia“ sau „Jocul“ din suita moldovenească sau încîntătorul dans gruzin „Horumi“ în interpretarea că­rora omogenitatea despre care am vorbit mai sus impresionează în mod deosebit. Fiecare dansator din ansamblu nu este numai un interpret care stăpî­­neşte la perfecţie tehnica dansului ci şi un actor desăvîrşit capabil să ex­prime cele mai variate stări sufle­teşti. Există cîteva numere din pro­gramul ansamblului în care acest lucru reiese cu osebire. Este vorba de cele cîteva dansuri din ciclul „Tablouri din trecut“. In „Cadrilul orăşenesc“, de pildă, atît soliştii cît şi ceilalţi interpreţi exprimă minunat dragostea, veselia şi multe alte sen­timente redînd tot lirismul şi umorul episodului respectiv. Interpretarea lui Serghei Tvetcov în jocul comic nanaez „Lupta celor doi pitici“ a en­tuziasmat prin excepţionala ei virtuo­zitate. In executarea dansurilor romîneşti „Brîul" şi „Muşamaua“, dansatorii sovietici au dovedit o temeinică cu­noaştere a dansului nostru popular, o mare capacitate de a reda însuşi­rile proprii poporului nostru. Este încă o dovadă a strînsei prietenii dintre popoarele noastre pe care pu­blicul a răsplătit-o cu aplauze însu­fleţite, tălmăcind prin aceasta entu­ziasmul şi admiraţia lui. Pentru noi coregrafii ca şi pentru întreg publicul- spectator, revederea ansamblului, condus de artistul po­porului Igor Moiseev a constituit ca şi în alte dăti uit eveniment­ artistic remarcabil, un prilej de învăţăminte şi un mare stimulent ai strădaniili noastre de a realiza o prezentare scenică a dansurilor noastre pafidia şi mereu mai valoroasă. VLADIMIR BEDEA maestru de balet al Ansamblului de Cântece şi Dansuri al M.F.A. intrepreţi dansului popular O scenă dintr-un dans interpretat de Ansamblul Moiseev Joi 3 ianuarie 1957 — nr. 2858 Eforturile sondorilor Oficiului II Foraj Piteşti trebuie sprijinite Ion Mirea este unul din brigadie­rii petrolişti de seamă ai regiunii Pi­teşti. Rezultatele obţinute de brigada sa în lupta pentru obţinerea de vi­teze înalte de foraj sunt binecunos­cute astăzi de petroliştii din ţară. Cam de la începutul lunii septembrie însă munca brigăzii a început să şchioa­­pete. Şi nu din cauza lui Mirea sau a sondorilor, care sunt cu toţii mun­citori unul şi unul. Greutăţi ce une­ori păreau de neînlăturat ei au ştiut să le înlăture cu succes prin efort co­lectiv. Dar greutăţile pe care le în­­timpină în ultima vreme întrec pute­rile lor. In ce constau ele? Se ştie că pentru executarea în bune condiţiuni a lucrărilor de foraj un element principal este apa. Or, dacă pînă la începutul lunii septem­brie aceasta n-a constituit cîtuşi de puţin o problemă, în prezent lucru­rile stau cu totul altfel. Zile întregi sondorii sînt nevoiţi să-şi întrerupă activitatea din cauza lipsei de apă, ră­­mînînd în urmă cu sarcinile de plan. Astfel, brigada lui Ion Mirea, care lucra la sonda 819, a realizat în pri­mele două decade ale lunii octombrie doar 229 metri, ceea ce este foarte puţin. La fel stau lucrurile şi cu alte brigăzi, cum sunt cele de la sondele 800, 122, 958 etc. — Nu ducem lipsă de nimic — spun muncitorii de la sonda 821. A­­vem material de protecţie, sculele ne­cesare, dar ce folos, că lipseşte apa. In luna octombrie am pierdut 137 ore de lucru din această cauză. Totalizînd orele pierdute la fiecare sondă din pricina lipsei de apă, a­jungem la o cifră care nu face de­loc cinste Oficiului II foraj. Aceasta cu atît mai mult, cu cît acest ofi­ciu a reuşit ca, începînd din ianuarie anul trecut, să-şi îndeplinească și să­­şi depăşească lună de lună sarcinile de plan. In luna septembrie în schimb, planul n-a fost realizat decît în procent de 82 la sută, iar în oc­tombrie, tot din cauza lipsei de apă, aproape 40 la sută din sarcinile lu­nare de plan au fost îndeplinite abia în ultima decadă. Sondorii nu s-au descurajat totuşi. „Vom căra apă cu cisterna“, au hotărît ei. Şi aşa au făcut. Dar iată că transportul cu cisterna a apei necesare unei sonde costa pe zi de patru ori mai mult de­cît pe conductă! Şi atunci, după ce că rămîn în urmă cu planul, sondorii sunt siliţi şi să muncească scump, contra voinţei lor. Trestului VI extracţie, căruia îi re­vine sarcina să alimenteze cu apă Oficiul II foraj, îi sînt cunoscute a­­ceste lipsuri, din rapoarte, din dis­cuţiile purtate de muncitori în adu­nările sindicale. Dar măsuri de re­mediere nu s-au luat. Conducerea trestului se justifică cu aceea că sta­ţia de alimentare cu apă de la Prundu are defecţiuni. Dar ce a făcut pen­tru lichidarea acestei situaţii, pentru ca sondorii să aibă asigurată la timp cantitatea de apă necesară? A început un nou an. Son­dorii Oficiului II foraj, care au mun­cit cu abnegaţie pentru realizarea an­gajamentelor luate în întrecere, si­­tuîndu-se fruntaşi pe ramură pe pri­mul semestru al anului trecut vor să-şi păstreze titlul de cinste. Acest lucru impune însă organelor de conducere şi sindicale să pornească cu mai multă operativitate la lichidarea lipsurilor, sprijinind astfel pe sondori în lupta lor pentru plan. D. BURCEA corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Pitești . Răspuns unui răspuns Acum cîteva­­luni tovarăşul V. A­­postol de la Direcţia regională C.F.R.­­Oraşul Stalin, a propus sfatului popular al oraşului Stalin prin inter­mediul ziarului nostru, înfiinţarea u­­nor cabine de adăpostire în principa­lele staţii de autobuse din localitate. Acest for a găsit că propunerea este bună şi a promis că se va trece cu­rînd la construirea lor. A trecut o lu­nă, au trecut două, a venit şi iarna cu vremea rea, dar cabinele tot n-au apărut. Tovarăşul s-a adresat din nou ziarului nostru, cerînd, pe bună drep­tate, să afle de ce nu se mai con­struiesc aceste cabine. Am cerut din nou lămuriri sfatului popular al O­­raşului Stalin. Răspunsul este pur şi simplu uimitor. Sfatul popular, cu a­­dresa nr. 664 din 18. XII. 1956 sem­nată de tov. Alexandru Cadar, preşe­dintele comitetului executiv, ne comu­nică că pentru aceste lucrări a fost necesară o­­anumită documentaţie dar „intrucît a necesitat timp pînă la în­tocmirea acestei documentaţii, nu a mai fost timp pentru executarea con­strucţiilor“. Nici nu se puteai mai clar... nici vorbă, tovarăşii de la acest sfat popular sînt demni de toată lau­da. A trebuit o vară şi o toamnă în­treagă ca să se întocmească docu­mentaţia. Şi ce pretenţie s-ar mai­ pu­tea avea ? După atîta „muncă“ să se mai facă şi construcţiile ? Iar ca nu cumva să existe vreun dubiu, în adre­să se precizează : „avînd toate docu­mentaţiile terminate, în anul 1957 a­­ceste lucrări vor fi executate...“ Bra­vo ! Ce mai : o rezolvare foarte ope­rativă a propunerilor oamenilor mun­­cii! S-ar putea ca cineva să obiecteze că ne-am cam grăbit cu această con­cluzie. Nu se poate, vor zice unii din­tre cititori — ca­ în scrisoare să nu , se găsească vreun cuvînt de scuză! pentru întîrziere (căreia îi mai zic(J și birocratism). Nu se poate să nu ar fi luat ceva măsuri împotriva ceB. care au tărăgănat această lucrr^B Nu! Răspundem noi, pentru așa ctB| nu a fost loc în adresă. Despre ?^B nu se suflă nici un cuvințel. Ei s^^l — vor zice optimiștii. O să vinjB completare la adresă ulterior^^U iutoemi ..'iocim­entajuB , ■ -1":î si,i mu a xîil I B - ! ■,■ a ioîusi ca ce! ' sfir it ui anului 1058 vom pun sul definitiv. UjSTJjE ă cred ? : timp, am trecut peV vopseau maşinile re-), rul nostru. Cu aceşti­a cum geamurile deV acopereau cu un strat), cea. care era apoiy de îndepărtat. M­ am a­stă operaţie inutilă,­ ar putea fi eliminată. Am conce-y iput în acest sens o mică inovaţie.V (Aceasta constă dihtr-un aiparat) (care aplicat, pe geamuri, printr-una­­ anumit sistem de prindere, împie-y ) dică murdărirea lor cu prilejul vop-) altului. Propunerea mea a fost: de-)­­)pUsă la cabinetul tehnic. Comisia) «a luat-o în cercetare și a accep-) yytat-o, că aduce economii de mano-(■ ‹o peră și imateriale de 6780 lei anual.)' «încercată, inovaţia a dat rezultate) )ybune, lucru consemnat într-un) )‹ proces verbal. ) ›› Părea că totul este în regulă.) yyNu rămînea decît ca această ino-‚ ‚)vaţie să fie aplicată. Am aşteptat) «însă degeaba. Se pare că este mai) ysuşor să concepi o inovaţie dec­ it) ‡,s-o aplici. La observaţiile mele în) «această privinţă, inginerul-şef al) y· uzinei, Alexandriu Ionel mi-a) ‡›sdus: „Pune dumneata în pracjv ))tică inovaţia“. De unde şi pînă) y) unde o asemenea concepţie? A­) ›a tunci cu ce trebuie să se ocupe con-)• «ducerea tehnică a uzinei ? Văzindy yycă nu accept acest lucru, conduce-) «rea uzinei a schimbat tactica A) «decretat inovaţia mea, deja accep-y SStată, conform rezoluţiei aceluiaşi) ,5 tovarăş inginer, „inaplicabilă“ ) )) Motivul: „La uzina noastră se) yy repară automobile de foarte multe) «tipuri“. De fapt aceste „foarte) «multe.“ sínt doar trei. ) (y Eu consider că aceste atitudini),­­) sínt descurajatoare pentru cei ce) «doresc să aducă economii între-y ()prinderii. Tovarășii din conducerea) «uzinei nu vor pur și simplu să-și) «bată capul cu introducerea în pro- V (yducţie a unei inovaţii. Or, acesta­, «este un lucru dăunător economiei) «naţionale şi trebuiesc luate măsuri) (y în consecinţă. ) ) M. GRUZIN ) « tehnician la secţia Auto- ), y) Reparaţii a Uzinei Poiana­ ) « Cîmpina »

Next