Munca, ianuarie 1957 (Anul 13, nr. 2858-2882)

1957-01-03 / nr. 2858

r 8­ T­renurile prieteniei ar,5oao«oao«o ooaoaoaoaoaoae» 1 ianuarie 1957, ora 6,05 di jj mineaţă. Impiegatul de mişcare 8 8 din gara Socola Roşie primeşte jj I o comunicare din staţia Un­ jj 3 gheni: peste 70 minute in gara g I Socola Roşie va sosi un tren * I din Uniunea Sovietică încărcat g g cu produse pentr­u ţara noastră jj 8 La ora 7,15 minute apare gar­a I nitura alcătuită din: 29 de va- 8 § goane. Este primul tren cu g I mărfuri din ţara vecină şi prie jj I tenă intrat în anul 1957 in ţa­ g­a ra noastră prin gara Socola­­ I Roşie. ..Trenul prieteniei“ con­­s­­­ţine 1200 tone de produse, ? g cărămidă refractară pentru Hu­ş­­­nedoara şi Reşiţa, ulei de căr­ §­i bune pentru traversele de cale g g ferată, laminate de fier, fiar f 8 brut, îngrăşăminte chimice jj I pentru unităţile socialiste ale g i agriculturii, 250 tone mărfuri I « sunt venite cu acelaşi tren în jj S tranzit pentru alte ţări de de­­­e­mocraţie populară.­­ Prin staţia C.F.R Galaţi-Lar jj ? La marţi la ora 7,20 a sosit din ? J U.R S.S. un alt tren al pun­te jj niei care transportă 1.287 tone j 8 e mărfuri printre care minereu j I tuburi, oţel, vergele, piese de j g enervă pentru utilaj industrial, j I tablă etc. In aceeași zi la ora 1 S­­,7130 a sosit o nouă garnitură j 8 care a transportat aproape 900 ţ I tone de diferite mărfuri Au­­ I sosit de asemenea în tranzit j i rrrrfur pentru R.P.F­lugo. ş 8 slavia, R P. Ungară și R. P. î­n Bulgaria * AjneeeeDoooonoaooeooooooooe­ooooooocoftaeooooooo. Joi 3 Ianuarie 1957 — nr. 2858 TELEGRAMA Excelenţei sale domnului DIRIMRI MOHAMED OSMAN, Preşedintele Consiliului Suprem de Stat■ al Republicii Sudan Khartum Cu prilejul primei aniversări a pro­clamării independenţei Republicii Su­dan, vă rog să primiţi felicitările mele cordiale ţi cele mai sincere urări de fericire şi prosperitate pentru poporul sudanez Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, Dr. PETRU GROZA La Casa de Cultură a Sindicatelor din Capitală. Program special pentru vacanţa de iarnă a pionierilor şi şcolarilor între 2 şi 11 ianuarie. Casa de Cultură a Sindicatelor din Capitală, organizează un program special pen­tru vacanţa de iarnă a pionierilor şi şcolarilor. M­ii de copii ai oamenilor muncii de la uzinele „Republica“, Ministerul Agriculturii, Ministerul Industriei Uşoare, „Electrotehnica", Consiliul Central al Sindicatelor etc, precum şi cei din casele de copii vor participa la serbările Pomului de iarnă. In aceste zile vor avea loc nume­roase manifestări cultural-artistice printre care: „O după amiază lite­rară“, „Concurs de recitări şi cînte­­ce“, „O dimineaţă de ghicitori ştiin­ţifice“, „Şezătoare turistică“, „Con­cert-ghicitoare“, „Iarna in poveşti şi poezii“, „In ţara basmelor“ şi altele. Pionierii şi şcolarii din Capitală vor putea viziona de asemenea pro­­ducţii cinematografice artistice, ştiin­ţifice şi de desene animate: „Corabia viselor“ „Primul punct“, „Căpitan la 15 ani“, „Băieţaşul vrăjit“, „Descope­rire misterioasă“, „Aventurile unui pinguin“. ..Zborul în lună" etc. La spectacolele ce vor avea loc zil­nic, atît dimineaţa cit şi după amia­za, îşi dau concursul Teatrul de pă­puşi şi marionete „Ţăndărică“, Circul de Stat, Şcoala populară de artă, An­samblul de copii al Casei de Cultură a Sindicatelor, Teatrul de marionete al Clubului Invăţămînt Bucureşti. Pentru pionierii şi şcolarii din Ca­pitală, fruntaşi la învăţătură, va avea loc miercuri 9 ianuarie, „O după amiază distractivă“, cu concursul Teatrului de păpuşi şi marionete „Ţăndărică“ şi al Şcolii populare de artă Prietenia dintre popoarele chinez şi român are o bază solidă materială şi morală Conferinţa de presa cu delegaţia parlamentară chineză Luni după amiază a avut loc în holi-ul hotelului Athenée Palace o conferinţă de presă a delegaţilor Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină şi a Comitetului Popular din Pekin. La conferinţă au participat redactori ai ziarelor cen­trale, Agenţiei Romine de Presă, Radiodifuziunii, precum şi corespon­denţi ai presei străine A participat Ke Bo­ nian, amba­sadorul R. P Chineze la Bucureşti. Conferinţa de presă a fost deschisă de Jau Pin Ci­­en, conducătorul de­legaţiei Poporul chinez se străduieşte să elibereze Taiwanul prin mijloace paşnice Li Tzi-sen a vorbit despre acti­vitatea Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină. El a arătat sarcinile ce revin, con­form Constituţiei R P Chineze a­­cestui organ, activitatea sa în con­trolul instituţiilor de stat, in respec­tarea legalităţii, in organizarea mun­cii deputaţilor pentru a asigura legă­tura strinsă cu masele. Referindu-se la necesitatea acu­mulării unei experienţe cit mai bo­gate vorbitorul a spus în vizita pe care o facem acum în ţara de ne străduim odată cu întă­rirea relaţiilor de prietenie dintre ţările noastre, să învăţăm din expe­rienţa activităţii Marii Adunări Na­ţionale, a R.P .. a activităţii Prezi­diului Marii Adunări Naţionale, pen­tru a îmbogăţi experienţa Comitetu­lui Permanent al Adunării Reprezen­tanţilor .Populari din întreaga Chină, în continuare vorbitorul a răspuns la o întrebare privind politica R. P. Chineze în problema Taiwanului. „Poporul chinez — a spus Li Tzi-sen — va elibera neapărat Tai­wanul. Aceasta este voinţa unanimă de neclintit a celor 600.000.000 de oameni din ţara noastră. Guvernul nostru a arătat de mai multe ori că sunt două căi posibile de a elibera Taiwanul: calea războiului şi calea paşnică. Poporul chinez doreşte foarte mult şi se străduieşte să elibereze Taiwa­nul prin mijloace paşnice. Dacă Tai­wanul va fi eliberat pe cale paşnică, aceasta va fi atît în folosul poporu­lui nostru, ctt şi in folosul păcii in Asia şi în Întreaga lume. Guvernul nostru şi-a exprimat în repetate rîn­­duri punctul de vedere că noi sîntem gata să ducem tratative cu autori­tăţile din Taiwan cu privire la mă­surile şi condiţiile concrete în v­e­­derea eliberării Taiwanului pe cale paşnică“ ţările noastre au aceeaşi ţintă şi acelaşi drum A luat apoi cuvîntul Cen Tian. Ca şi vizita făcută în Uniunea So­vietică şi Cehoslovacia — a spus vor­­bitorul — vizita pe care am făcut-o in ţara dv. ne-a făcut o impresie foarte bună. Cunoaşterea şi înţelegerea faptelor din ţara dv. cere un timp mai în­delungat. Cu toate acestea noi putem afirma că vă cunoaştem foarte bine poporul şi patria. De ce putem spune aceasta ? Pentru că ţările noastre sunt frăţeşti, au aceeaşi ţintă şi ace­laşi drum. Ţările noastre sunt mem­bre ale aceleiaşi familii socialiste, în frunte cu Uniunea Sovietică. Sis­temul politic şi social al ţărilor noas­tre este acelaşi, cauza noastră este comună. Noi avem un limbaj comun, limbajul marxism-leninismului, noi avem o gîndire comună şi sentimente comune De aceea este foarte uşor să ne cunoaştem şi să ne înţelegem unii pe alţii. In continuare Cen Tian a enume­rat principiile de bază ale politicii dusă de statul democrat popular chinez faţă de ţărănime. Ocunîndu-se de politica promovată de P.M.R. şi guvernul P.P.R. In problema naţională el a spus: „Atunci cind noi am văzut politica justă, marxist-tenini­tă pe care o du­ceţi faţă de naţionalităţile conlocui­toare, cînd ne-am dat seama de trans­formarea Regiunii Autonome Ma­ghiare intr-o grădină înfloritoare, ne-am gind­it la unitatea, prietenia şi dragostea care leagă naţionalităţile din ţara noastră“. Apoi Cen­aian s-a referit la rolul conducător al P.M.R. în ţara noastră. El a spus : Atunci cînd noi ne-am dat seama de măreţia Partidului Muncitoresc Ro­mân, de eroismul său, de justeţea po­liticii sale, de faptul că P.M.R. se bucură de mare prestigiu in rîndul maselor, ne-am gîndit la P.C. Chinez care a trecut prin grele încercări şi care conduce poporul chinez din vic­torie în victorie. Desigur că toate aceste gînduri comune ca e ne leagă ne fac să ne cunoaştem bine unii pe alţii, ne fac să ne simţim foarte a­­propiaţi In momentul de faţă într-o altă parte a planetei noastre, in lumea capitalistă, s-a ridicat un curent an­ticomunist O serie de oameni des­creieraţi închid ochii şi nu vor să se împace cu succesele pe care le-a obţinut cauza socialismului şi comu­nismului în deceniul al VIea al se­colului XX De asemenea ei nu vor să vadă strălucitele perspective pe care le are cauza socialismului şi co­­munismului. Ei visează să întoarcă roata istoriei şi cramponîndu-se de sistemul capitalist ei nu vor să re­nunţe la poziţiile lor Este neîndoiel­nic că acest sistem putred va fi spul­berat de dezvoltarea istorică însăşi. Tocmai in acest moment este necesar ca toţi acei care luptă ferm pentru construcţia socialistă să menţină o vigilenţă ascuţită Este necesar ca toţi acei care au poziţie fermă so­cialistă să întărească unitatea tutu­ror ţărilor din lagărul socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, precum şi unitatea internă a diferitelor ţări. Noi suntem­ foarte bucuroşi că Par­tidul Muncitoresc Român conduce cu fermitate, că conducerea P.M.R este puternică, că intre P.M.R., guvern şi popor există o legătură foarte strîn­să, o unitate de monolit. Sintem­ de asemenea foarte bucu­roşi că P.M.R., guvernul şi poporul sint credincioşi principiilor interna­ţionaliste ale marxism-leninismului; sîntem fericiţi că P.MR., guvernul şi poporul român iubesc Uniunea So­vietică, sprijină Uniunea Sovietică şi apără neobosit unitatea ţărilor din la­gărul socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Cauza noastră este dreap­tă, rîndurile noastre sînt unite, deci există aceste două condiţii cu care vom putea respinge uneltirile anti­comuniste. Poporul chinez nutreşte simpatie faţă de orice luptă împotriva colonialismului In continuare Cijan Bo­tzian, a vorbit despre viaţa minorităţilor na­ţionale din China. „China este o ţară multinaţională — a spus el Pînă acum s-a stabilit că în China trăiesc 40 de minorităţi naţionale, în total 35 000.000 oa­meni, adică 11 la sută din întreaga populaţie a Chinei. Politica de bază a guvernului chinez în rezolvarea problemei na­ţionale a fost crearea de regiuni au­tonome şi sprijinirea dezvoltării eco­nomice şi culturale a minorităţilor naţionale. Cijan Bo­tzian a răspuns în con­tinuare la întrebarea pusă de ziarişti în legătură cu perspectivele relaţiilor dintre China şi Japonia. Politica R. P. Chinieze — a spus vorbitorul — este o politică de pace. Oricît ar încerca Statele Unite ale Americii în momentul de faţă să îm­piedice restabilirea relaţiilor normale dintre China şi Japonia eforturile lor se vor solda cu un eşec. Resta­bilirea relaţiilor normale dintre cele două ţări ale noastre corespunde atît intereselor ţării noastre, cit şi inte­reselor Japoniei. Răspunzînd unei alte întrebări, Cijan Bo­tzian a vorbit apoi despre poziţia R. P. Chineze faţă de miş­carea de eliberare naţională. Poporul nostru — a spus vorbitorul — a su­ferit timp îndelungat urgia colonia­lismului şi a avut o experienţă du­reroasă. Este firesc ca poporul nostru să nutrească o simpatie profundă faţă de orice luptă împotriva colo­nialismului şi pentru apărarea inde­pendenţei naţionale. După aceea Cijan Bo­tzian a vor­bit despre reforma scrisului limbii chineze, a expus în linii mari munca desfăşurată în acest domeniu. Sindicatele din China traduc în viață sarcinile trasate de P. C. Chine. Apoi a luat cuvîntul Hu Tzî-an care s-a ocupat de transformarea întreprin­derilor particulare în întreprinderi mixte «te stat particulare Apoi Hu Tzî-an s-a ocupat amă­nunţit de formele de transformare a industriei şi comerţulu­i privat. Referindu-se la activitatea de con­strucţie economică şi culturală din China şi la munca sindicatelor din acest domeniu Liu Cian-sen, vicepre­şedinte al Federaţiei Sindicatelor din întreaga Chină a spus: Sindicatele din China, traducînd în viaţă sarci­nile trasate de Partidul Comunist Chi­nez, mobilizează şi organizează ma­sele largi ale muncitorilor la activi­tatea de construcţie econom­ică, cul­turală şi politică a ţării. Sindicatele educă permanent masele largi ale muncitorilor în spiritul patriotismului socialist, şi al inte­naţionalismului proletar, stimulează şi încurajează pe muncitori şi muncitoare în producţie pentru ca ei să fie în fruntea activi­tăţii politice şi sociale. Conştiinţa po­litică a maselor largi ale muncitorilor s-a ridicat, solidaritatea lor s-a întă­rit, s-a stabilit o atitudine nouă faţă de muncă în ultimii ani masele largi ale funcţionarilor şi muncitorilor, sub conducerea Partidului Comunist Chi­nez şi a guvernului chinez, au desfă­şurat mişcarea de transformare socia­listă a întreprinderilor industriale şi comerciale. Sindicatele se ocupă de ridicarea necontenită a nivelului de trai mate­rial şi cultural al muncitorilor, şi spri­jină iniţiativele muncitorilor. Vorbitorul s-a referit apoi la spri­jinul dat de sindicate ridicării nive­lului cultural al maselor largi. Liu Cian-sen s-a referit apoi la dezvoltarea industriei uşoare în R. P. Chineză. Ou Tan-cian, vicepreşedintă a Fe­deraţiei tineretului din întreaga Chi­nă, membră a delegaţiei, a împărtăşit metodele folosite de organizaţiile de­mocrate ale tineretului pentru antre­narea tineretului în munca de con­strucţie a socialismului pentru edu­carea lui în spiritul patriotismului socialist şi internaţionalismului pro­letar. După eliberare, tineretul chinez a participat activ la diferite campanii, ca de pildă, campania pentru reforma agrară, în campania de ajutorare a Coreei, campania de cooperativizare. În focul muncii şi al luptei, tinere­tul chinez a primit o educaţie pa­triotică şi internaţionalistă, conştiinţa lui a crescut, dragostea lui faţă de patrie, faţă de muncă, faţă de so­cialism, s-a întărit. R. P Chineză este un bastion puternic al lagărului socialist In încheierea conferinţei de presă a luat cuvîntul tov. Pin Cijen, care a spus : „V-aţi interesat de impresiile noas­tre culese în cursul vizitii pe care am făcut-o în ţara dv. Vă spunem că impresiile noastre sunt foarte bune. Romînia este un bastion puternic al lagărului socialist, în frunte cu Uni­unea Sovietică. Prietenia dintre po­poarele chinez şi român are o bază solidă materială şi morală pentru că ne leagă nu numai interese comune, ne leagă nu numai convingerile co­mune ale marxism-leninismului, ci şi o prietenie adîncă. Vizita noastră în ţara dv. n-a fost de lungă durată. Insă in cursul vizi­tei noastre noi am avut ocazia să stăm de vorbă cu tovarăşi din con­ducerea partidului şi guvernului ţării dv., a Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale, cu tovarăşi din conducerea diferitelor organe locale ale puterii de stat. V-aţi interesat, tovarăşi, despre China. Vă spunem că şi R. P. Chi­neză este un bastion puternic al la­gărului socialist. Contradicţiile de clasă au fost re­zolvate în linii mari, în linii mari au fost lichidate şi forţele contrare­voluţionare. Pături largi de intelec­tuali din noua şi vechea generaţie sunt de partea socialismului, sunt de partea marxism-leninismului. Aceste lucruri s-au verificat cu prilejul a diferite evenimente ca de pildă, cele petrecute în Ungaria. Planul cincinal al ţării va fi în­deplinit înainte de termen şi chiar depăşit. Anul acesta la noi au fost inundaţii şi secetă. Circa 8.000.000 hectare de pămînt au fost inundate, suprafaţă ce reprezintă a 15-a parte din suprafaţa agricolă a ţării. Dato­rită faptului că la noi agricultura este cooperativizată, deşi am suferit aceste calamităţi, producţia globală agricolă nu s-a micşorat, ci dimpo­trivă a crescut cu 10.000.000 tone faţă de producţia anului trecut. Pro­ducţia industriei grele şi industriei uşoare a crescut şi ea. S-a îmbună­tăţit viaţa muncitorilor, ţăranilor, in­telectualilor şi a altor pături ale populaţiei. Ţara dvs. este un bastion puternic care se află în partea de vest a lagărului socialist, iar ţara noastră este un bastion puternic ce se află în partea de răsărit a la­gărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Ele sunt două ţări prietene care luptă pentru pace, democraţie şi socialism. În numele celor prezenţi Iov. I Mihăileanu, membru in colegiul re­dacţional al ziarului „Scînteia“, a mulțumit oaspeţilor chinezi pentru in­teresantele expuneri făcute. ★ Oaspeţii chinezi au pârâsit Capitala La 2 ianuarie au părăsit Capitala delegaţia Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină în frunte cu Pin Cijen, conducătorul delegaţiei. Li Tzi-sen, Cen Tian, Cijan Bo-tzian, Hu Tzi­an, locţiitori ai conducătorului delegaţiei şi delegaţia Comitetului Popular al oraşului Pekin care timp de 10 zile ne au vizitat ţara la in­vitaţia Marii Adunări Naţionale a R.P.R. La gara Băneasa, împodobită cu drapelele de stat ale R.P Chineze şi R.P Române, oaspeţii au fost însoţiţi de tovarăşii: acad. M Sadoveanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Dră­­ghici, Gheorghe Hossu, M Mujic, A. Bunaciu, FI Dănălache, Th. Iordă­­chescu, I. Pas, Popa Cnerasim, A. Vlădoiu, C. Teodoru, Th. Rudenco, ge­neral colonel I Teclu, AI. Voitinovici, Gh. Vasilichi, V Cristache, Stelian Moraru, Gh Vidraşcu, prof univ, N. Sălăgeanu, C. Paraschivescu.Bălăcea­­nu, acad. E Carafoli, prof univ N. JVielinescu, reprezentanţi ai organiza­ţiilor, obşteşti, oameni de ştiinţă, artă fii cultură, membri ai Comitetului Exe­cutiv al Sfatului Popular al Capitalei. Erau prezent­ Ke Bo­nian, ambasa­dorul R . Chineze la Bucureşti, şi membri ai ambasadei, precum şi Stoian Pavlov, ambasadorul R.P Bul­garia la Bucureşti şi membri ai am­basadei. Pin Cijen, conducătorul delegaţiilor a rostit un cuvînt de rămas bun. Vă mulţumim încă odată pentru primirea foarte ospitalieră şi apropiată pe care ne-aţi făcut-o în tot cursul vizitei — a spus vorbitorul. Mulţumim tovarăşilor din conduce­rea diferitelor sectoare de activitate, tovarăşilor muncitori, ţărani şi inte­lectuali pentru ajutorul entuziast ce ni l-au dat în vizita noastră Prin vizita noastră s-a adîncit cunoaşterea reciprocă, s-a întărit prietenia dintre popoarele noastre. Noi am învăţat mult din experienţa dv. înaintată. A­­ceasta constituie un ajutor foarte fo­lositor în diferite domenii ale con­strucţiei socialiste in ţara noastră. In cursul vizitei noastre in Romînia am avut convorbiri apropiate cu tova­răşi din conducerea guvernului, par­tidului, a Prezidiului Marii Adunări Naţionale, şi a diferitelor domenii de activitate, precum şi cu muncitori, ţărani şi intelectuali In discuţiile noastre am simţit că prietenia adincă şi mare ca şi unitatea dintre noi are o bază indestructibilă. Fie ca priete­nia şi unitatea dintre popoarele noas­tre să se dezvolte şi să se consoli­deze neîncetat Sîntem foarte bucuroşi să consta­tăm cu proprii noştri ochi că în par­tea de apus a lagărului socialist stă un astfel de bastion trainic al păcii, democraţiei şi socialismului cum este Romînia Noi ştim că existenţa în apusul la­gărului socialist a unui bastion atît de ferm ca Romînia nu este pe pla­cul blocurilor imperialiste, reacţio­nare şi a diferitelor elemente contra­revoluţionare. Lor nu le place acest lucru, dar n-are decit să nu le placi. Este sufi­cient că aceasta este pe placul mun­citorilor, ţăranilor, intelectualilor re­voluţionari, că este pe placul oameni­lor iubitori de pace din întreaga lu­me, al întregii omeniri progresiste. La despărţire daţi-mi voie să urez Republicii Populare Romíne înflorire şi poporului român o viaţă fericită. La revedere, tovarăşi ! Acad. M­ Sadoveanu, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţio­nale, a transmis oaspeţilor urările po­porului român. Poporul nostru are o urare la des­părţirea de prieteni buni: „Umblaţi sănătoşi“. Vă rugăm să duceţi poporului dv. urările noastre de bine, izbîndă în construirea socialismului, spor şi pace. Odată cu aceste urări încredinţaţi-i de prietenia sinceră şi statornică a po­porului român Prieteni, la revedere. Pînă la frontieră oaspeţii chinezi au fost însoţiţi de Gh Vidraşcu, prof. univ. N. Sălăgeanu, prof univ. N. Melinescu, de funcţionari superiori ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, de ziarişti romîni De asemenea, dele­gaţiile chineze au fost însoţite de Cen Ko, consilier al ambasadei R.P Chineze la Bucureşti şi de alţi membri ai ambasadei. De la Bucureşti în trenul special al delegaţiei parlamentare chineze au ur­cat : K. Klisurski, vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, P. Popzlatev, vice­preşedinte al biroului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, Mincio Mincev, secretarul Prezidiului Adu­nării Populare a R.P. Bulgaria, D. Di­­mov, membru al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, precum și S. Pa­vlov, ambasadorul R.P Bulgaria la București. MUNKA In întreaga ţară se desfăşoară intens pregătirile pentru alegerile în M­area Adunare Naţională Intîlnire la acetaşi nhier­tiv Se întîmplă uneori ca îrntr-o sin­gură zi să treacă prin sectorul vre­unei fabrici sau pe la diverşi fruntaşi în producţie cîţiva reprezentanţi de-ai presei. Dacă e fotoreporter vrea ca fruntaşul să-i pozeze cu şublerul în mină, sau cu ochelarii de protecţie pe nas. Reporterul — căci deh !, şi el are pretenţiile lui — pune întrebări peste întrebări, iar dacă e de la radio atunci e clar — intră în func­ţiune magnetofonul... De ce vă povestesc toate acestea, probabil că vă daţi seama. Zilele acestea am trecut pe la oţelăria uzi­nelor metalurgice „Progresul“-Brăi­­la. Cu cîteva minute înainte, so­sise un fotoreporter de la ziarul „Viaţă Nouă“ din Galaţi. Am sur­prins în faţa cuptorului Martin oa­meni îmbrăcaţi în echipament de pro­tecţie, lumina orbitoare a metalului incandescent şi obiectivul fotorepor­terului care-şi schimba mereu direc­ţia. Poftim de mai lucrează în ase­menea condiţii. Vrînd nevrînd a trebuit să asist şi eu la activitatea lui. Întîi a fotografiat brigada de ti­neret de la cuptoarele electrice, con­dusă de Ionel Stoian în cinstea ale­gerilor de deputaţi in Marea Adunare Naţională ea are cele mai frumoase rezultate. Apoi a fotof­­afiat brigada de tineret de la cuptorul Martin, condusă de Gheorghe Vişan. Am a­­sistat şi aici. Pînă la urmă însă ro­lurile s-au inversat. Şi iată de ce . Exprimîndu-mi dorinţa de a afla prin ce mijloace se obţin cele 20 pro­cente peste planul lunar, ceea ce în trecut nu era posibil, şeful atelieru­lui mi-a spus că se folosesc două noi metode de muncă în cinstea alege­rilor de deputaţi. Şi iată că fotore­porterul a început să-şi noteze. Pri­ma metodă constă în scoaterea fos­forului din şarjele de oţel — atunci cînd e în cantitate mare — prin barbotarea băii de oxigen. Această metodă reduce operaţiunea care în trecut se efectua cu mare pierdere de timp (l­ l'/l oră) şi cheltuieli mari, la numai cinci minute şi în condiţii materiale foarte avantajoase. A doua metodă folosită la cuptoarele electrice în elaborarea şarjelor semi­­acide se realizează înlocuind zgura reducătoare bazică cu o zgură de şa­­mot. Şi aici rezultatele sunt foarte bune. Timpul de elaborare a şarjelor a fost redus în medie cu 30 de mi­nute, oţelul capătă calităţi fizico­­mecanice mult mai bune, e mai fluid la turnare; de semenea se obţin economii de electrozi şi curent elec­tric, ceea ce duce la reducerea pre­ţului de cost. ...Cam acestea sunt faptele legate de cinstirea evenimentului care va avea loc la 3 februarie 1957 Pe cind ne depărtam de oţelărie, discutînd despre valoarea metodelor folosite, ne împărtăşeam convingerea că noile procedee de muncă vor da rezultata şi mai bune în viitor. A CROITORU corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Galaţi CANDIDAŢI AI F. D. P. COVACS ŞTEFAN Strungar fruntaş la uzinele „Electromotor", propus can­didat al F.D.P., in circum­scripţia electorală nr. 28 Timişoara sud-vest. UDROIU ION Cocator la fabrica de ciment „Fieni", propus candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală Fieni * 1 Pe scenele teatrelor nu mai este mult pînă la 3 februarie. Peste tot se fac pregă­tiri intense in vederea alegerilor. La Ansamblul Sfatului Popular, orchestra de muzică po­pulară îşi îmbogăţeşte mereu repertoriul, cu noi arii populare cum sunt „Bănă­ţeană“, „Căluşarii“ şi altele. In ziua alegerilor, ca de altfel şi In anii trecuţi, orchestra se va deplasa în provincie. In acest an, piteştenii vor admira măiestria celor din orchestra populară a Ansamblului Sfatului Popular. In cadrul teatrului satiric mu­zical „Constantin Tănase", s-au format patru echipe din cei mai buni actori ai teatrului şi din tine­rele talente, echipe care vor pre­zenta programe speciale. Din, pro­gramul celor patru echipe, amin­tim „Buletin de vot“, „Alegerile de altădată“, „Cîntecul celor 18 ani“, „Răspunsul deputatei“, „Pri­marul de altădată“ etc. Şi la Teatrul Municipal s-au for­mat patru echipe, conduse de Mir­­cea Biok, Vasile Florescu, Gh. No­vac şi Traian Marinescu. Ele vor prezenta schiţe satirice de Cehov, Caragiale. De asemenea actorii vor recita versuri despre alegerile din trecut şi despre cele de azi OOOCI BREST 2 (Agerpres). — TASS : La 2 ianuarie a sosit în Uniunea Sovietică o delegaţie guvernamen­tală a Republicii Democrate Ger­mane, în frunte cu primul ministru Otto Grotewohl La sosire la Brest. Otto Grotewohl primul ministru al Republicii Demo­crate Germane, luînd cuvîntul la microfon, a felicitat pe oamenii mun­cii din Uniunea Sovietică cu prilejul Anului Nou şi le-a urat succese în construirea comunismului şi in întă­rirea păcii în întreaga lume. In aceeaşi zi, delegaţia guverna­mentală a R­D Germane şi-a con­tinuat drumul spre Moscova. Sosirea în U.R.S.S. a unei delegații guvernamentale a R.D.G. Interviul acordat de ministrul de Externe al R.P. Ungare ziarului „Nepszabadsag“ BUDAPESTA 31 (Agerpres).­­ Ziarul „Nepszabadsag“ a publicat un interviu al ministrului Afacerilor Ex­­terne al R. P. Ungare, Imre Horvat. Referindu-se la cea de-a 11-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U., I. Hor­vat a răspuns că delegaţia ungară a fost nevoită să lucreze într-o situaţie extrem de nefavorabilă. Atmosfera de aţîţări şi calomnii împotriva Ungariei a forţat pe membrii delegaţiei să re­nunţe de a participa la lucrările sesiu­nii atunci cînd s-a examinat problema ungară Totuşi, la începutul lunii ianuarie, a continuat Horvat, delegaţia ungară îşi va ocupa din nou locul în sala de şedinţe a O.N.U. Delegaţia va fi con­dusă de E. Sik, prim locţiitor al mi­nistrului Afacerilor Externe. Răspunzînd la o întrebare cu pri­vire la proiectata călătorie a secreta­rului general O.N.U. în Ungaria, I. Horvat a declarat că Hammarskjoeld a fost de acord că călătoria sa la Bu­dapesta la data care a fost proiectată la început nu ar fi contribuit la norma­lizarea situaţiei în Ungaria şi nu ar fi fost în interesul poporului ungar, deoarece pentru ziua sosirii sale la Budapesta elementele contrarevoluţio­nare plănuiau o nouă acţiune armată, tărăgănau lucrările de refacere a o­­raşului etc Apoi, I. Horvat s-a referit la pro­blema refugiaţilor unguri. El e arătat că mulţi refugiaţi nu se înapoiază in patrie pentru că nu cunosc decretul de amnistie al guvernului ungar. Repre­zentanţii diplomatici unguri nu au po­sibilitatea să aducă l la cunoştinţa refu­giaţilor conţinutul acestui decret, în­­trucît nu au acces în lagărele pentru refugiaţi. Guvernul englez, a spus I. Horvat, nu a răspuns la rugămintea noastră de a ne ajuta pentru înapoierea în patrie a copiilor şi a adolescenţilor care au trecut graniţa fără ştirea şi consimţă­­mîntul părinţilor. Eisenhower şi Dulles caută să obţină sprijinul Congresului S. U. A. pentru planurile lor agresive în Orientul Mijlociu WASHINGTON 2 (Agerpres). — La 1 ianuarie preşedintele S.U.A., Eisen­hower, şi reprezentanţii guvernului s-au consultat timp de 4 ore la Casa Albă cu liderii partidelor democrat şi republican din Congres. După această consfătuire, secretarul Casei Albe pentru problemele presei, Hagerthy, a făcut o declaraţie în care a arătat că la consfătuire s-a discutat „politica externă, asigurarea secu­rităţii mutuale şi a apărării naţionale“. In afară de acestea participanţii la consfătuire au ascultat comunicarea vicepreşedintelui S.U.A., Nixon, asu­pra raportului său către preşedinte în problema refugiaţilor unguri. Răs­­puzînd la întrebări, Hagerthy a spus că la consfătuire s-a acordat atenţia principală evenimentelor internaţio­nale şi mai ales situaţiei din Orientul Mijlociu. După cum rezultă din relatările pre­sei pe marginea acestei consfătuiri, preşedintele Eisenhower şi Dulles au căutat să obţină sprijinul Congresului pentru planul guvernului care urmă­reşte de fapt stabilirea dominaţiei americane în Orientul Mijlociu. Hagert­y a anunţat că mesajul pre­şedintelui asupra politicii în Orientul Mijlociu va fi prezentat Congresului înainte de mesajul „despre starea uniunii“ care a fost fixat pentru 10 ianuarie. La Cairo a fost dat publicităţii Decretul de anulare a acordului anglo­­egiptean din 1954 CAIRO 2 (Agerpres). — TASS : La 1 ianuarie, preşedintele Republicii Egipt, Abdel Gamal Nasser, a dat pu­blicităţii decretul de anulare a acor­dului semnat la 19 octombrie 1954 între Republica Egipt şi Anglia A­­cordul anglo-egiptean încheiat pe ter­men de şapte ani prevede „stabilirea de noi relaţii între cele două ţări pe baza înţelegerii şi a unei strînse prietenii“. In baza acestui acord au fost menţinute baze militare brita­nice în zona Canalului de Suez şi se preciza că ele vor fi folosite „în caz de atac împotriva oricărei ţări care a semnat pactul de apărare comună a statelor­ membre ale Ligii Ţărilor Arabe sau ale Turciei“ In decret se arată că agresiunea anglo-franco-israeliană împotriva E­­giptului reprezintă o încălcare a a­­cestui acord din partea Angliei, şi că din momentul începerii agresiunii , acordul anglo-egiptean şi-a pierdut valabilitatea şi se anulează. Guvernul Egiptului a însărcinat pe­­ ministrul Afacerilor Externe, Fawzi,­­ să informeze despre aceasta Organi­zaţia Naţiunilor Unite. Sîngeroase ciocniri între patrioţi irlandezi şi poliţia engleză LONDRA 2 (Agerpres). Potrivit agenţiei France Presse un grup de partizani membri ai organi­zaţiei „Armata republicană irlande­ză“ au atacat un post de frontieră situat în apropiere de localitatea Brookeborough. Atacanţii au supus postul de frontieră unui foc concen­trat de mitraliere şi grenade dar au trebuit să se retragă în urma contra­atacului lansat de poliţişti. Au fost semnalaţi morţi şi răniţi. Lordul Brookeborough, primul ministru al Irlandei de nord, a plecat la locul in­cidentului. După cum anunţă agenţia Reuter, mii de soldaţi şi poliţişti englezi au efectuat în decursul ultimelor trei zile în diferite regiuni ale ţării aşa-numite operaţiuni de „curăţire“ După cum anunţă corespondentul din Belfast al agenţiei Reuter, auto­rităţile engleze au interzis două mari organizaţii din Irlanda de nord —­ „Sinn Fein“ şi „Fianna Uladh“, care sprijină „armata republicană irlande­ză“ in lupta ei pentru unificarea țării. . SCURTE ŞTIRI EXTERNE U.R.S.S. — Guvernul Indiei a invi­tat pe mareşalul Uniunii Sovietice G. K Jukov să viziteze India în cea de a doua jumătate a lunii ianuarie 1957. Mareşalul G. K. Jukov a acceptat invitaţia guvernului Lidian, SIRIA. — La Damasc s-a anunţat oficial că Sabri Asali a format noul guvern sirian. El a declarat reprezen­tanţilor presei că „noul guvern sirian va promova o politică naţională ara­bă în conformitate cu programul Fron­tului consolidării parlamentare“. LAOS.­­ Prinţul Suvanna Fuma, primul ministru al guvernului regal al Laosului şi prinţul Sufanuvong, co­mandantul unităţilor din Patet Lao au ajuns la un acord cu privire la crea­rea unui guvern de coaliţie al Laos­ului. R. P. CHINEZA. — La 2 ianuarie Ciu En-lai, premierul Consiliului de Stat, He Lun, locţiitor al premierului, şi persoanele care-i însoţesc s-au îna­poiat la Kunmin (provincia Iunnan) din călătoria pe care au făcut-o în Vietnam, Cambodgia, India, Birma­­nia și Pakistan. INDIA. — Ziarele din Delhi anunţă că o femeie pe nume Kam­ala din Pon­­dichery, a născut la 30 decembrie cinci fete. Mama celor cinci gemene mai are încă şapte copii şi, după cum se re­latează, atît ea cit şi cele cinci geme­ne sînt sănătoase. EGIPT. — Guvernul egiptean a ho­­tărît încetarea activităţii biroului din Cairo al agenţiei oficiale franceze de ştiri France Presse şi a agenţiei bri­tanice „Arab News Agency“. Activita­tea celor două agenţii de Informaţii s-a dovedit Incompatibilă cu aspiraţii­l­e naţionale ale Egiptului.

Next