Munca, ianuarie 1957 (Anul 13, nr. 2858-2882)
1957-01-03 / nr. 2858
r 8 Trenurile prieteniei ar,5oao«oao«o ooaoaoaoaoaoae» 1 ianuarie 1957, ora 6,05 di jj mineaţă. Impiegatul de mişcare 8 8 din gara Socola Roşie primeşte jj I o comunicare din staţia Un jj 3 gheni: peste 70 minute in gara g I Socola Roşie va sosi un tren * I din Uniunea Sovietică încărcat g g cu produse pentru ţara noastră jj 8 La ora 7,15 minute apare gara I nitura alcătuită din: 29 de va- 8 § goane. Este primul tren cu g I mărfuri din ţara vecină şi prie jj I tenă intrat în anul 1957 in ţa ga ra noastră prin gara Socola I Roşie. ..Trenul prieteniei“ consţine 1200 tone de produse, ? g cărămidă refractară pentru Huşnedoara şi Reşiţa, ulei de căr §i bune pentru traversele de cale g g ferată, laminate de fier, fiar f 8 brut, îngrăşăminte chimice jj I pentru unităţile socialiste ale g i agriculturii, 250 tone mărfuri I « sunt venite cu acelaşi tren în jj S tranzit pentru alte ţări de deemocraţie populară. Prin staţia C.F.R Galaţi-Lar jj ? La marţi la ora 7,20 a sosit din ? J U.R S.S. un alt tren al punte jj niei care transportă 1.287 tone j 8 e mărfuri printre care minereu j I tuburi, oţel, vergele, piese de j g enervă pentru utilaj industrial, j I tablă etc. In aceeași zi la ora 1 S,7130 a sosit o nouă garnitură j 8 care a transportat aproape 900 ţ I tone de diferite mărfuri Au I sosit de asemenea în tranzit j i rrrrfur pentru R.P.Flugo. ş 8 slavia, R P. Ungară și R. P. în Bulgaria * AjneeeeDoooonoaooeooooooooeooooooocoftaeooooooo. Joi 3 Ianuarie 1957 — nr. 2858 TELEGRAMA Excelenţei sale domnului DIRIMRI MOHAMED OSMAN, Preşedintele Consiliului Suprem de Stat■ al Republicii Sudan Khartum Cu prilejul primei aniversări a proclamării independenţei Republicii Sudan, vă rog să primiţi felicitările mele cordiale ţi cele mai sincere urări de fericire şi prosperitate pentru poporul sudanez Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, Dr. PETRU GROZA La Casa de Cultură a Sindicatelor din Capitală. Program special pentru vacanţa de iarnă a pionierilor şi şcolarilor între 2 şi 11 ianuarie. Casa de Cultură a Sindicatelor din Capitală, organizează un program special pentru vacanţa de iarnă a pionierilor şi şcolarilor. Mii de copii ai oamenilor muncii de la uzinele „Republica“, Ministerul Agriculturii, Ministerul Industriei Uşoare, „Electrotehnica", Consiliul Central al Sindicatelor etc, precum şi cei din casele de copii vor participa la serbările Pomului de iarnă. In aceste zile vor avea loc numeroase manifestări cultural-artistice printre care: „O după amiază literară“, „Concurs de recitări şi cîntece“, „O dimineaţă de ghicitori ştiinţifice“, „Şezătoare turistică“, „Concert-ghicitoare“, „Iarna in poveşti şi poezii“, „In ţara basmelor“ şi altele. Pionierii şi şcolarii din Capitală vor putea viziona de asemenea producţii cinematografice artistice, ştiinţifice şi de desene animate: „Corabia viselor“ „Primul punct“, „Căpitan la 15 ani“, „Băieţaşul vrăjit“, „Descoperire misterioasă“, „Aventurile unui pinguin“. ..Zborul în lună" etc. La spectacolele ce vor avea loc zilnic, atît dimineaţa cit şi după amiaza, îşi dau concursul Teatrul de păpuşi şi marionete „Ţăndărică“, Circul de Stat, Şcoala populară de artă, Ansamblul de copii al Casei de Cultură a Sindicatelor, Teatrul de marionete al Clubului Invăţămînt Bucureşti. Pentru pionierii şi şcolarii din Capitală, fruntaşi la învăţătură, va avea loc miercuri 9 ianuarie, „O după amiază distractivă“, cu concursul Teatrului de păpuşi şi marionete „Ţăndărică“ şi al Şcolii populare de artă Prietenia dintre popoarele chinez şi român are o bază solidă materială şi morală Conferinţa de presa cu delegaţia parlamentară chineză Luni după amiază a avut loc în holi-ul hotelului Athenée Palace o conferinţă de presă a delegaţilor Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină şi a Comitetului Popular din Pekin. La conferinţă au participat redactori ai ziarelor centrale, Agenţiei Romine de Presă, Radiodifuziunii, precum şi corespondenţi ai presei străine A participat Ke Bo nian, ambasadorul R. P Chineze la Bucureşti. Conferinţa de presă a fost deschisă de Jau Pin Cien, conducătorul delegaţiei Poporul chinez se străduieşte să elibereze Taiwanul prin mijloace paşnice Li Tzi-sen a vorbit despre activitatea Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină. El a arătat sarcinile ce revin, conform Constituţiei R P Chineze acestui organ, activitatea sa în controlul instituţiilor de stat, in respectarea legalităţii, in organizarea muncii deputaţilor pentru a asigura legătura strinsă cu masele. Referindu-se la necesitatea acumulării unei experienţe cit mai bogate vorbitorul a spus în vizita pe care o facem acum în ţara de ne străduim odată cu întărirea relaţiilor de prietenie dintre ţările noastre, să învăţăm din experienţa activităţii Marii Adunări Naţionale, a R.P .. a activităţii Prezidiului Marii Adunări Naţionale, pentru a îmbogăţi experienţa Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor .Populari din întreaga Chină, în continuare vorbitorul a răspuns la o întrebare privind politica R. P. Chineze în problema Taiwanului. „Poporul chinez — a spus Li Tzi-sen — va elibera neapărat Taiwanul. Aceasta este voinţa unanimă de neclintit a celor 600.000.000 de oameni din ţara noastră. Guvernul nostru a arătat de mai multe ori că sunt două căi posibile de a elibera Taiwanul: calea războiului şi calea paşnică. Poporul chinez doreşte foarte mult şi se străduieşte să elibereze Taiwanul prin mijloace paşnice. Dacă Taiwanul va fi eliberat pe cale paşnică, aceasta va fi atît în folosul poporului nostru, ctt şi in folosul păcii in Asia şi în Întreaga lume. Guvernul nostru şi-a exprimat în repetate rînduri punctul de vedere că noi sîntem gata să ducem tratative cu autorităţile din Taiwan cu privire la măsurile şi condiţiile concrete în vederea eliberării Taiwanului pe cale paşnică“ ţările noastre au aceeaşi ţintă şi acelaşi drum A luat apoi cuvîntul Cen Tian. Ca şi vizita făcută în Uniunea Sovietică şi Cehoslovacia — a spus vorbitorul — vizita pe care am făcut-o in ţara dv. ne-a făcut o impresie foarte bună. Cunoaşterea şi înţelegerea faptelor din ţara dv. cere un timp mai îndelungat. Cu toate acestea noi putem afirma că vă cunoaştem foarte bine poporul şi patria. De ce putem spune aceasta ? Pentru că ţările noastre sunt frăţeşti, au aceeaşi ţintă şi acelaşi drum. Ţările noastre sunt membre ale aceleiaşi familii socialiste, în frunte cu Uniunea Sovietică. Sistemul politic şi social al ţărilor noastre este acelaşi, cauza noastră este comună. Noi avem un limbaj comun, limbajul marxism-leninismului, noi avem o gîndire comună şi sentimente comune De aceea este foarte uşor să ne cunoaştem şi să ne înţelegem unii pe alţii. In continuare Cen Tian a enumerat principiile de bază ale politicii dusă de statul democrat popular chinez faţă de ţărănime. Ocunîndu-se de politica promovată de P.M.R. şi guvernul P.P.R. In problema naţională el a spus: „Atunci cind noi am văzut politica justă, marxist-teninită pe care o duceţi faţă de naţionalităţile conlocuitoare, cînd ne-am dat seama de transformarea Regiunii Autonome Maghiare intr-o grădină înfloritoare, ne-am gindit la unitatea, prietenia şi dragostea care leagă naţionalităţile din ţara noastră“. Apoi Cenaian s-a referit la rolul conducător al P.M.R. în ţara noastră. El a spus : Atunci cînd noi ne-am dat seama de măreţia Partidului Muncitoresc Român, de eroismul său, de justeţea politicii sale, de faptul că P.M.R. se bucură de mare prestigiu in rîndul maselor, ne-am gîndit la P.C. Chinez care a trecut prin grele încercări şi care conduce poporul chinez din victorie în victorie. Desigur că toate aceste gînduri comune ca e ne leagă ne fac să ne cunoaştem bine unii pe alţii, ne fac să ne simţim foarte apropiaţi In momentul de faţă într-o altă parte a planetei noastre, in lumea capitalistă, s-a ridicat un curent anticomunist O serie de oameni descreieraţi închid ochii şi nu vor să se împace cu succesele pe care le-a obţinut cauza socialismului şi comunismului în deceniul al VIea al secolului XX De asemenea ei nu vor să vadă strălucitele perspective pe care le are cauza socialismului şi comunismului. Ei visează să întoarcă roata istoriei şi cramponîndu-se de sistemul capitalist ei nu vor să renunţe la poziţiile lor Este neîndoielnic că acest sistem putred va fi spulberat de dezvoltarea istorică însăşi. Tocmai in acest moment este necesar ca toţi acei care luptă ferm pentru construcţia socialistă să menţină o vigilenţă ascuţită Este necesar ca toţi acei care au poziţie fermă socialistă să întărească unitatea tuturor ţărilor din lagărul socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, precum şi unitatea internă a diferitelor ţări. Noi suntem foarte bucuroşi că Partidul Muncitoresc Român conduce cu fermitate, că conducerea P.M.R este puternică, că intre P.M.R., guvern şi popor există o legătură foarte strînsă, o unitate de monolit. Sintem de asemenea foarte bucuroşi că P.M.R., guvernul şi poporul sint credincioşi principiilor internaţionaliste ale marxism-leninismului; sîntem fericiţi că P.MR., guvernul şi poporul român iubesc Uniunea Sovietică, sprijină Uniunea Sovietică şi apără neobosit unitatea ţărilor din lagărul socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Cauza noastră este dreaptă, rîndurile noastre sînt unite, deci există aceste două condiţii cu care vom putea respinge uneltirile anticomuniste. Poporul chinez nutreşte simpatie faţă de orice luptă împotriva colonialismului In continuare Cijan Botzian, a vorbit despre viaţa minorităţilor naţionale din China. „China este o ţară multinaţională — a spus el Pînă acum s-a stabilit că în China trăiesc 40 de minorităţi naţionale, în total 35 000.000 oameni, adică 11 la sută din întreaga populaţie a Chinei. Politica de bază a guvernului chinez în rezolvarea problemei naţionale a fost crearea de regiuni autonome şi sprijinirea dezvoltării economice şi culturale a minorităţilor naţionale. Cijan Botzian a răspuns în continuare la întrebarea pusă de ziarişti în legătură cu perspectivele relaţiilor dintre China şi Japonia. Politica R. P. Chinieze — a spus vorbitorul — este o politică de pace. Oricît ar încerca Statele Unite ale Americii în momentul de faţă să împiedice restabilirea relaţiilor normale dintre China şi Japonia eforturile lor se vor solda cu un eşec. Restabilirea relaţiilor normale dintre cele două ţări ale noastre corespunde atît intereselor ţării noastre, cit şi intereselor Japoniei. Răspunzînd unei alte întrebări, Cijan Botzian a vorbit apoi despre poziţia R. P. Chineze faţă de mişcarea de eliberare naţională. Poporul nostru — a spus vorbitorul — a suferit timp îndelungat urgia colonialismului şi a avut o experienţă dureroasă. Este firesc ca poporul nostru să nutrească o simpatie profundă faţă de orice luptă împotriva colonialismului şi pentru apărarea independenţei naţionale. După aceea Cijan Botzian a vorbit despre reforma scrisului limbii chineze, a expus în linii mari munca desfăşurată în acest domeniu. Sindicatele din China traduc în viață sarcinile trasate de P. C. Chine. Apoi a luat cuvîntul Hu Tzî-an care s-a ocupat de transformarea întreprinderilor particulare în întreprinderi mixte «te stat particulare Apoi Hu Tzî-an s-a ocupat amănunţit de formele de transformare a industriei şi comerţului privat. Referindu-se la activitatea de construcţie economică şi culturală din China şi la munca sindicatelor din acest domeniu Liu Cian-sen, vicepreşedinte al Federaţiei Sindicatelor din întreaga Chină a spus: Sindicatele din China, traducînd în viaţă sarcinile trasate de Partidul Comunist Chinez, mobilizează şi organizează masele largi ale muncitorilor la activitatea de construcţie economică, culturală şi politică a ţării. Sindicatele educă permanent masele largi ale muncitorilor în spiritul patriotismului socialist, şi al intenaţionalismului proletar, stimulează şi încurajează pe muncitori şi muncitoare în producţie pentru ca ei să fie în fruntea activităţii politice şi sociale. Conştiinţa politică a maselor largi ale muncitorilor s-a ridicat, solidaritatea lor s-a întărit, s-a stabilit o atitudine nouă faţă de muncă în ultimii ani masele largi ale funcţionarilor şi muncitorilor, sub conducerea Partidului Comunist Chinez şi a guvernului chinez, au desfăşurat mişcarea de transformare socialistă a întreprinderilor industriale şi comerciale. Sindicatele se ocupă de ridicarea necontenită a nivelului de trai material şi cultural al muncitorilor, şi sprijină iniţiativele muncitorilor. Vorbitorul s-a referit apoi la sprijinul dat de sindicate ridicării nivelului cultural al maselor largi. Liu Cian-sen s-a referit apoi la dezvoltarea industriei uşoare în R. P. Chineză. Ou Tan-cian, vicepreşedintă a Federaţiei tineretului din întreaga Chină, membră a delegaţiei, a împărtăşit metodele folosite de organizaţiile democrate ale tineretului pentru antrenarea tineretului în munca de construcţie a socialismului pentru educarea lui în spiritul patriotismului socialist şi internaţionalismului proletar. După eliberare, tineretul chinez a participat activ la diferite campanii, ca de pildă, campania pentru reforma agrară, în campania de ajutorare a Coreei, campania de cooperativizare. În focul muncii şi al luptei, tineretul chinez a primit o educaţie patriotică şi internaţionalistă, conştiinţa lui a crescut, dragostea lui faţă de patrie, faţă de muncă, faţă de socialism, s-a întărit. R. P Chineză este un bastion puternic al lagărului socialist In încheierea conferinţei de presă a luat cuvîntul tov. Pin Cijen, care a spus : „V-aţi interesat de impresiile noastre culese în cursul vizitii pe care am făcut-o în ţara dv. Vă spunem că impresiile noastre sunt foarte bune. Romînia este un bastion puternic al lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică. Prietenia dintre popoarele chinez şi român are o bază solidă materială şi morală pentru că ne leagă nu numai interese comune, ne leagă nu numai convingerile comune ale marxism-leninismului, ci şi o prietenie adîncă. Vizita noastră în ţara dv. n-a fost de lungă durată. Insă in cursul vizitei noastre noi am avut ocazia să stăm de vorbă cu tovarăşi din conducerea partidului şi guvernului ţării dv., a Prezidiului Marii Adunări Naţionale, cu tovarăşi din conducerea diferitelor organe locale ale puterii de stat. V-aţi interesat, tovarăşi, despre China. Vă spunem că şi R. P. Chineză este un bastion puternic al lagărului socialist. Contradicţiile de clasă au fost rezolvate în linii mari, în linii mari au fost lichidate şi forţele contrarevoluţionare. Pături largi de intelectuali din noua şi vechea generaţie sunt de partea socialismului, sunt de partea marxism-leninismului. Aceste lucruri s-au verificat cu prilejul a diferite evenimente ca de pildă, cele petrecute în Ungaria. Planul cincinal al ţării va fi îndeplinit înainte de termen şi chiar depăşit. Anul acesta la noi au fost inundaţii şi secetă. Circa 8.000.000 hectare de pămînt au fost inundate, suprafaţă ce reprezintă a 15-a parte din suprafaţa agricolă a ţării. Datorită faptului că la noi agricultura este cooperativizată, deşi am suferit aceste calamităţi, producţia globală agricolă nu s-a micşorat, ci dimpotrivă a crescut cu 10.000.000 tone faţă de producţia anului trecut. Producţia industriei grele şi industriei uşoare a crescut şi ea. S-a îmbunătăţit viaţa muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor şi a altor pături ale populaţiei. Ţara dvs. este un bastion puternic care se află în partea de vest a lagărului socialist, iar ţara noastră este un bastion puternic ce se află în partea de răsărit a lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Ele sunt două ţări prietene care luptă pentru pace, democraţie şi socialism. În numele celor prezenţi Iov. I Mihăileanu, membru in colegiul redacţional al ziarului „Scînteia“, a mulțumit oaspeţilor chinezi pentru interesantele expuneri făcute. ★ Oaspeţii chinezi au pârâsit Capitala La 2 ianuarie au părăsit Capitala delegaţia Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină în frunte cu Pin Cijen, conducătorul delegaţiei. Li Tzi-sen, Cen Tian, Cijan Bo-tzian, Hu Tzian, locţiitori ai conducătorului delegaţiei şi delegaţia Comitetului Popular al oraşului Pekin care timp de 10 zile ne au vizitat ţara la invitaţia Marii Adunări Naţionale a R.P.R. La gara Băneasa, împodobită cu drapelele de stat ale R.P Chineze şi R.P Române, oaspeţii au fost însoţiţi de tovarăşii: acad. M Sadoveanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Drăghici, Gheorghe Hossu, M Mujic, A. Bunaciu, FI Dănălache, Th. Iordăchescu, I. Pas, Popa Cnerasim, A. Vlădoiu, C. Teodoru, Th. Rudenco, general colonel I Teclu, AI. Voitinovici, Gh. Vasilichi, V Cristache, Stelian Moraru, Gh Vidraşcu, prof univ, N. Sălăgeanu, C. Paraschivescu.Bălăceanu, acad. E Carafoli, prof univ N. JVielinescu, reprezentanţi ai organizaţiilor, obşteşti, oameni de ştiinţă, artă fii cultură, membri ai Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Erau prezent Ke Bonian, ambasadorul R . Chineze la Bucureşti, şi membri ai ambasadei, precum şi Stoian Pavlov, ambasadorul R.P Bulgaria la Bucureşti şi membri ai ambasadei. Pin Cijen, conducătorul delegaţiilor a rostit un cuvînt de rămas bun. Vă mulţumim încă odată pentru primirea foarte ospitalieră şi apropiată pe care ne-aţi făcut-o în tot cursul vizitei — a spus vorbitorul. Mulţumim tovarăşilor din conducerea diferitelor sectoare de activitate, tovarăşilor muncitori, ţărani şi intelectuali pentru ajutorul entuziast ce ni l-au dat în vizita noastră Prin vizita noastră s-a adîncit cunoaşterea reciprocă, s-a întărit prietenia dintre popoarele noastre. Noi am învăţat mult din experienţa dv. înaintată. Aceasta constituie un ajutor foarte folositor în diferite domenii ale construcţiei socialiste in ţara noastră. In cursul vizitei noastre in Romînia am avut convorbiri apropiate cu tovarăşi din conducerea guvernului, partidului, a Prezidiului Marii Adunări Naţionale, şi a diferitelor domenii de activitate, precum şi cu muncitori, ţărani şi intelectuali In discuţiile noastre am simţit că prietenia adincă şi mare ca şi unitatea dintre noi are o bază indestructibilă. Fie ca prietenia şi unitatea dintre popoarele noastre să se dezvolte şi să se consolideze neîncetat Sîntem foarte bucuroşi să constatăm cu proprii noştri ochi că în partea de apus a lagărului socialist stă un astfel de bastion trainic al păcii, democraţiei şi socialismului cum este Romînia Noi ştim că existenţa în apusul lagărului socialist a unui bastion atît de ferm ca Romînia nu este pe placul blocurilor imperialiste, reacţionare şi a diferitelor elemente contrarevoluţionare. Lor nu le place acest lucru, dar n-are decit să nu le placi. Este suficient că aceasta este pe placul muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor revoluţionari, că este pe placul oamenilor iubitori de pace din întreaga lume, al întregii omeniri progresiste. La despărţire daţi-mi voie să urez Republicii Populare Romíne înflorire şi poporului român o viaţă fericită. La revedere, tovarăşi ! Acad. M Sadoveanu, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a transmis oaspeţilor urările poporului român. Poporul nostru are o urare la despărţirea de prieteni buni: „Umblaţi sănătoşi“. Vă rugăm să duceţi poporului dv. urările noastre de bine, izbîndă în construirea socialismului, spor şi pace. Odată cu aceste urări încredinţaţi-i de prietenia sinceră şi statornică a poporului român Prieteni, la revedere. Pînă la frontieră oaspeţii chinezi au fost însoţiţi de Gh Vidraşcu, prof. univ. N. Sălăgeanu, prof univ. N. Melinescu, de funcţionari superiori ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, de ziarişti romîni De asemenea, delegaţiile chineze au fost însoţite de Cen Ko, consilier al ambasadei R.P Chineze la Bucureşti şi de alţi membri ai ambasadei. De la Bucureşti în trenul special al delegaţiei parlamentare chineze au urcat : K. Klisurski, vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, P. Popzlatev, vicepreşedinte al biroului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, Mincio Mincev, secretarul Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, D. Dimov, membru al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, precum și S. Pavlov, ambasadorul R.P Bulgaria la București. MUNKA In întreaga ţară se desfăşoară intens pregătirile pentru alegerile în Marea Adunare Naţională Intîlnire la acetaşi nhiertiv Se întîmplă uneori ca îrntr-o singură zi să treacă prin sectorul vreunei fabrici sau pe la diverşi fruntaşi în producţie cîţiva reprezentanţi de-ai presei. Dacă e fotoreporter vrea ca fruntaşul să-i pozeze cu şublerul în mină, sau cu ochelarii de protecţie pe nas. Reporterul — căci deh !, şi el are pretenţiile lui — pune întrebări peste întrebări, iar dacă e de la radio atunci e clar — intră în funcţiune magnetofonul... De ce vă povestesc toate acestea, probabil că vă daţi seama. Zilele acestea am trecut pe la oţelăria uzinelor metalurgice „Progresul“-Brăila. Cu cîteva minute înainte, sosise un fotoreporter de la ziarul „Viaţă Nouă“ din Galaţi. Am surprins în faţa cuptorului Martin oameni îmbrăcaţi în echipament de protecţie, lumina orbitoare a metalului incandescent şi obiectivul fotoreporterului care-şi schimba mereu direcţia. Poftim de mai lucrează în asemenea condiţii. Vrînd nevrînd a trebuit să asist şi eu la activitatea lui. Întîi a fotografiat brigada de tineret de la cuptoarele electrice, condusă de Ionel Stoian în cinstea alegerilor de deputaţi in Marea Adunare Naţională ea are cele mai frumoase rezultate. Apoi a fotofafiat brigada de tineret de la cuptorul Martin, condusă de Gheorghe Vişan. Am asistat şi aici. Pînă la urmă însă rolurile s-au inversat. Şi iată de ce . Exprimîndu-mi dorinţa de a afla prin ce mijloace se obţin cele 20 procente peste planul lunar, ceea ce în trecut nu era posibil, şeful atelierului mi-a spus că se folosesc două noi metode de muncă în cinstea alegerilor de deputaţi. Şi iată că fotoreporterul a început să-şi noteze. Prima metodă constă în scoaterea fosforului din şarjele de oţel — atunci cînd e în cantitate mare — prin barbotarea băii de oxigen. Această metodă reduce operaţiunea care în trecut se efectua cu mare pierdere de timp (l l'/l oră) şi cheltuieli mari, la numai cinci minute şi în condiţii materiale foarte avantajoase. A doua metodă folosită la cuptoarele electrice în elaborarea şarjelor semiacide se realizează înlocuind zgura reducătoare bazică cu o zgură de şamot. Şi aici rezultatele sunt foarte bune. Timpul de elaborare a şarjelor a fost redus în medie cu 30 de minute, oţelul capătă calităţi fizicomecanice mult mai bune, e mai fluid la turnare; de semenea se obţin economii de electrozi şi curent electric, ceea ce duce la reducerea preţului de cost. ...Cam acestea sunt faptele legate de cinstirea evenimentului care va avea loc la 3 februarie 1957 Pe cind ne depărtam de oţelărie, discutînd despre valoarea metodelor folosite, ne împărtăşeam convingerea că noile procedee de muncă vor da rezultata şi mai bune în viitor. A CROITORU corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Galaţi CANDIDAŢI AI F. D. P. COVACS ŞTEFAN Strungar fruntaş la uzinele „Electromotor", propus candidat al F.D.P., in circumscripţia electorală nr. 28 Timişoara sud-vest. UDROIU ION Cocator la fabrica de ciment „Fieni", propus candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală Fieni * 1 Pe scenele teatrelor nu mai este mult pînă la 3 februarie. Peste tot se fac pregătiri intense in vederea alegerilor. La Ansamblul Sfatului Popular, orchestra de muzică populară îşi îmbogăţeşte mereu repertoriul, cu noi arii populare cum sunt „Bănăţeană“, „Căluşarii“ şi altele. In ziua alegerilor, ca de altfel şi In anii trecuţi, orchestra se va deplasa în provincie. In acest an, piteştenii vor admira măiestria celor din orchestra populară a Ansamblului Sfatului Popular. In cadrul teatrului satiric muzical „Constantin Tănase", s-au format patru echipe din cei mai buni actori ai teatrului şi din tinerele talente, echipe care vor prezenta programe speciale. Din, programul celor patru echipe, amintim „Buletin de vot“, „Alegerile de altădată“, „Cîntecul celor 18 ani“, „Răspunsul deputatei“, „Primarul de altădată“ etc. Şi la Teatrul Municipal s-au format patru echipe, conduse de Mircea Biok, Vasile Florescu, Gh. Novac şi Traian Marinescu. Ele vor prezenta schiţe satirice de Cehov, Caragiale. De asemenea actorii vor recita versuri despre alegerile din trecut şi despre cele de azi OOOCI BREST 2 (Agerpres). — TASS : La 2 ianuarie a sosit în Uniunea Sovietică o delegaţie guvernamentală a Republicii Democrate Germane, în frunte cu primul ministru Otto Grotewohl La sosire la Brest. Otto Grotewohl primul ministru al Republicii Democrate Germane, luînd cuvîntul la microfon, a felicitat pe oamenii muncii din Uniunea Sovietică cu prilejul Anului Nou şi le-a urat succese în construirea comunismului şi in întărirea păcii în întreaga lume. In aceeaşi zi, delegaţia guvernamentală a RD Germane şi-a continuat drumul spre Moscova. Sosirea în U.R.S.S. a unei delegații guvernamentale a R.D.G. Interviul acordat de ministrul de Externe al R.P. Ungare ziarului „Nepszabadsag“ BUDAPESTA 31 (Agerpres). Ziarul „Nepszabadsag“ a publicat un interviu al ministrului Afacerilor Externe al R. P. Ungare, Imre Horvat. Referindu-se la cea de-a 11-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U., I. Horvat a răspuns că delegaţia ungară a fost nevoită să lucreze într-o situaţie extrem de nefavorabilă. Atmosfera de aţîţări şi calomnii împotriva Ungariei a forţat pe membrii delegaţiei să renunţe de a participa la lucrările sesiunii atunci cînd s-a examinat problema ungară Totuşi, la începutul lunii ianuarie, a continuat Horvat, delegaţia ungară îşi va ocupa din nou locul în sala de şedinţe a O.N.U. Delegaţia va fi condusă de E. Sik, prim locţiitor al ministrului Afacerilor Externe. Răspunzînd la o întrebare cu privire la proiectata călătorie a secretarului general O.N.U. în Ungaria, I. Horvat a declarat că Hammarskjoeld a fost de acord că călătoria sa la Budapesta la data care a fost proiectată la început nu ar fi contribuit la normalizarea situaţiei în Ungaria şi nu ar fi fost în interesul poporului ungar, deoarece pentru ziua sosirii sale la Budapesta elementele contrarevoluţionare plănuiau o nouă acţiune armată, tărăgănau lucrările de refacere a oraşului etc Apoi, I. Horvat s-a referit la problema refugiaţilor unguri. El e arătat că mulţi refugiaţi nu se înapoiază in patrie pentru că nu cunosc decretul de amnistie al guvernului ungar. Reprezentanţii diplomatici unguri nu au posibilitatea să aducă l la cunoştinţa refugiaţilor conţinutul acestui decret, întrucît nu au acces în lagărele pentru refugiaţi. Guvernul englez, a spus I. Horvat, nu a răspuns la rugămintea noastră de a ne ajuta pentru înapoierea în patrie a copiilor şi a adolescenţilor care au trecut graniţa fără ştirea şi consimţămîntul părinţilor. Eisenhower şi Dulles caută să obţină sprijinul Congresului S. U. A. pentru planurile lor agresive în Orientul Mijlociu WASHINGTON 2 (Agerpres). — La 1 ianuarie preşedintele S.U.A., Eisenhower, şi reprezentanţii guvernului s-au consultat timp de 4 ore la Casa Albă cu liderii partidelor democrat şi republican din Congres. După această consfătuire, secretarul Casei Albe pentru problemele presei, Hagerthy, a făcut o declaraţie în care a arătat că la consfătuire s-a discutat „politica externă, asigurarea securităţii mutuale şi a apărării naţionale“. In afară de acestea participanţii la consfătuire au ascultat comunicarea vicepreşedintelui S.U.A., Nixon, asupra raportului său către preşedinte în problema refugiaţilor unguri. Răspuzînd la întrebări, Hagerthy a spus că la consfătuire s-a acordat atenţia principală evenimentelor internaţionale şi mai ales situaţiei din Orientul Mijlociu. După cum rezultă din relatările presei pe marginea acestei consfătuiri, preşedintele Eisenhower şi Dulles au căutat să obţină sprijinul Congresului pentru planul guvernului care urmăreşte de fapt stabilirea dominaţiei americane în Orientul Mijlociu. Hagerty a anunţat că mesajul preşedintelui asupra politicii în Orientul Mijlociu va fi prezentat Congresului înainte de mesajul „despre starea uniunii“ care a fost fixat pentru 10 ianuarie. La Cairo a fost dat publicităţii Decretul de anulare a acordului angloegiptean din 1954 CAIRO 2 (Agerpres). — TASS : La 1 ianuarie, preşedintele Republicii Egipt, Abdel Gamal Nasser, a dat publicităţii decretul de anulare a acordului semnat la 19 octombrie 1954 între Republica Egipt şi Anglia Acordul anglo-egiptean încheiat pe termen de şapte ani prevede „stabilirea de noi relaţii între cele două ţări pe baza înţelegerii şi a unei strînse prietenii“. In baza acestui acord au fost menţinute baze militare britanice în zona Canalului de Suez şi se preciza că ele vor fi folosite „în caz de atac împotriva oricărei ţări care a semnat pactul de apărare comună a statelor membre ale Ligii Ţărilor Arabe sau ale Turciei“ In decret se arată că agresiunea anglo-franco-israeliană împotriva Egiptului reprezintă o încălcare a acestui acord din partea Angliei, şi că din momentul începerii agresiunii , acordul anglo-egiptean şi-a pierdut valabilitatea şi se anulează. Guvernul Egiptului a însărcinat pe ministrul Afacerilor Externe, Fawzi, să informeze despre aceasta Organizaţia Naţiunilor Unite. Sîngeroase ciocniri între patrioţi irlandezi şi poliţia engleză LONDRA 2 (Agerpres). Potrivit agenţiei France Presse un grup de partizani membri ai organizaţiei „Armata republicană irlandeză“ au atacat un post de frontieră situat în apropiere de localitatea Brookeborough. Atacanţii au supus postul de frontieră unui foc concentrat de mitraliere şi grenade dar au trebuit să se retragă în urma contraatacului lansat de poliţişti. Au fost semnalaţi morţi şi răniţi. Lordul Brookeborough, primul ministru al Irlandei de nord, a plecat la locul incidentului. După cum anunţă agenţia Reuter, mii de soldaţi şi poliţişti englezi au efectuat în decursul ultimelor trei zile în diferite regiuni ale ţării aşa-numite operaţiuni de „curăţire“ După cum anunţă corespondentul din Belfast al agenţiei Reuter, autorităţile engleze au interzis două mari organizaţii din Irlanda de nord — „Sinn Fein“ şi „Fianna Uladh“, care sprijină „armata republicană irlandeză“ in lupta ei pentru unificarea țării. . SCURTE ŞTIRI EXTERNE U.R.S.S. — Guvernul Indiei a invitat pe mareşalul Uniunii Sovietice G. K Jukov să viziteze India în cea de a doua jumătate a lunii ianuarie 1957. Mareşalul G. K. Jukov a acceptat invitaţia guvernului Lidian, SIRIA. — La Damasc s-a anunţat oficial că Sabri Asali a format noul guvern sirian. El a declarat reprezentanţilor presei că „noul guvern sirian va promova o politică naţională arabă în conformitate cu programul Frontului consolidării parlamentare“. LAOS. Prinţul Suvanna Fuma, primul ministru al guvernului regal al Laosului şi prinţul Sufanuvong, comandantul unităţilor din Patet Lao au ajuns la un acord cu privire la crearea unui guvern de coaliţie al Laosului. R. P. CHINEZA. — La 2 ianuarie Ciu En-lai, premierul Consiliului de Stat, He Lun, locţiitor al premierului, şi persoanele care-i însoţesc s-au înapoiat la Kunmin (provincia Iunnan) din călătoria pe care au făcut-o în Vietnam, Cambodgia, India, Birmania și Pakistan. INDIA. — Ziarele din Delhi anunţă că o femeie pe nume Kamala din Pondichery, a născut la 30 decembrie cinci fete. Mama celor cinci gemene mai are încă şapte copii şi, după cum se relatează, atît ea cit şi cele cinci gemene sînt sănătoase. EGIPT. — Guvernul egiptean a hotărît încetarea activităţii biroului din Cairo al agenţiei oficiale franceze de ştiri France Presse şi a agenţiei britanice „Arab News Agency“. Activitatea celor două agenţii de Informaţii s-a dovedit Incompatibilă cu aspiraţiile naţionale ale Egiptului.