Munca, februarie 1957 (Anul 13, nr. 2883-2907)
1957-02-01 / nr. 2883
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ________ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL Al SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIII nr. 2883 11 Vineri 1 februarie 1957 4 pagini 20 bani In mari adunări cetăţeneşti POPORUL MUNCITOR îşi exprimă ataşamentul faţă de regimul democrat - popular, fold de politica PARTIDULUI ŞI GUVERNULUI Toată energia şi capacitatea noastră pentru făurirea societăţii noi, socialiste Tovarăşul Chivu Stoica în mijlocul alegătorilor din Capitală Nimic nu poate ilustra măi "deplin caracteristica marii adunări cetăţeneşti devieri " după amiază, desfăşurată în sala „Recolta“ din Capitalii, decit înseşi însufleţirea şi entuziasmul nestăvilit al miilor de participanţi. Cetăţenii circumscripţiei electorale „23 August", aveau în mijlocul lor Pe candidatul F.D.P. in această circumscripfie, tovarăşul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C. C. al P.M.R, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R. Erau adunaţi laolaltă reprezentanţi ai oamenilor muncii de la marile uzine metalurgice „23 August" şi „Republica", de la „Electroaparataj“ şi F.R.B., ţărani muncitori din comunele subordonate, intelectuali, militari ai forțelor noastre armate, gospodine., Un mozaic de profesii, de vârste, de preocupări, cetățeni ai patriei noasre libere, constructori ai vieţii noi pe care ne-o făurim sub conducerea înţeleaptă a partidului Adunarea a prilejuit o manifestare grăitoare a unităţii indestructibile dintre partid, guvern şi popor, ea a arătat din nou că politica partidului şi guvernului este politica întregului popor muncitor. E ceea ce au subliniat cu tărie numeroși vorbitori. ' •— Intre cuvîntul și fapta partidului nu există nici o deosebire, a spus, printre altele, muncitorul fruntaş Nicolae Burduşan de la uzinele „Republica". Marile realizări ale regimului democrat-popular, în toate domeniile de activitate, stau mărturie a acestui lucru. Noi, cei ce muncim, suntem stăpâii bogăţiilor patriei, stăpinii uzinelor şi fabricilor, ai pămintului mănos al ţării Ne bucurăm în libertate de roadele muncii noastre, lată de ce, ne vom da la 3 februarie votul candidaţilor F.D.P., iată de ce asigurăm pe tovarăşul Chivu Stoica, şi prin el conducerea partidului şi guvernului, că vom lupta neobosiţi pentru traducerea în vidră"a "hotăririlor plenarei C.C. al P M.R., că vom fi constructori demni ai socialismului...Spre tribună se îndreaptă o tinără, aproape fetişcană ; te-ai fi aşteptat poate s-o intimideze privirile atîtor oameni. Dar vorba-i este limpede, întocmai ochilor ei. O cheamă Maria Partenie şi, e filatoare la F.RB. „Cunosc trecutul de silnicii numai din cărţi şi din spusele vîrstnicilor — începe ea. Exploatarea are pentru cei de o virstă cu mine un înțeles abstract. Noi, tinerii, avem acum aceleaşi drepturi ca şi toţi ceilalţi oameni ai muncii, care şi-au dobîndit libertatea. Porţile fabricilor, ale şcolilor, porţile viitorului fericit, stau larg deschise în fața noastră. Şi nimeni nu ne va putea abate de pe drumul construirii socialismului. Avem prieteni încercaţi, în frunte cu marele popor sovietic, avem un conducător încercat, „ partidul“. Cită deosebire intre spusele Măriei Partenie şi cele rostite de bătrinul pensionar Ion Marinescu, a cărui tinereţe s-a scurs In‘vremea anilor grei ai exploatării capitaliste. El vorbeşte cu obidă de anii aceia, de lipsa libertăţilor pentru cei ce muncesc, de condiţiile grele deviaţii. ,,De-abia la bătrîneţe am devenit şi noi oameni — spune pensionarul Marinescu. Acum, sub conducerea partidului, ne construim cu toţii o viaţă mai bună Cuvinte de muncitori... Simţăminte de dragoste fierbinte faţă de partidul clasei muncitoare şi Comitetul său Central, Hotărâre nestrămutată de a construi viitorul socialist. ...Sala izbucneşte în ovaţii prelungite în aplauzele îndelungi ale celor prezenţi, ia cuvîntul tovarăşul Chivu Stoica. SORIN HOLBAN FotografiiP. COZIA Cuvântarea tovarăşului Chivu Stoica La 3 februarie 1957 cetăţenii patriei noastre sunt chemaţi să aleagă noi reprezentanţi in organul suprem al puterii de stat, Marea Adunare Naţională. Forţele democratice şi patriotice ale ţării, in frunte cu Partidul Muncitoresc Român, se prezintă şi în actualele alegeri unite în Frontul Democraţiei Populare. Acest front reprezintă interesele şi unitatea celor mai largi mase ale poporului nostru, alevasei muncitoare, ale ţărănimii muncitoare şi ale intelectualităţii progresiste. Actuala campanie electorală s-a desfăşurat într-o atmosferă de avînt politic şi elan crescut în muncă al maselor largi populare. La toate întîlnirile dintre alegători şi candidaţi, ca şi în această adunare, cetăţenii patriei noastre au dezbătut, ca adevăraţi stăpîni ai ţării şi cu spiritul de răspundere al oamenilorde stat, problemele fundamentale ale politicii interne şi externe a statului nostru, au ridicat importante probleme gospodăreşti. Mai puternic decit oricind, oamenii muncii şi-au exprimat încrederea de nezdruncinat in regimul democratpopular, hotărirea de a aplica în viaţa politica partidului şi guvernului de dezvoltare a economiei naţionale, de ridicare continuă a nivelului de trai al poporului, de întărire a prieteniei şi colaborării frăţeşti cu ţările socialiste in frunte cu Uniunea Sovietică, politică de pace şi colaborare cu toate ţările lumii. Campania electorală ne dă prilejul să facem un bilanţ al drumului străbătut până acum şi, în acelaşi timp, să privim înainte pentru a vedea sarcinile care ne stau în faţă, perspectivele economice, politice şi sociale ale ţării în anii următori în anii regimului democrat-popular ţara noastră a făcut un mare salt înainte. Acum 43 ani puterea politică şi economică se afla in mîinile claselor exploatatoare, ţara se găsea intr-o stare de adîncă înapoiere politică, economică şi culturală Clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare purtau greul jug al exploatării capitaliştilor şi moşierilor. Astăzi situaţia este radical schimbată. Burghezia şi moşierimea au fost alungate de la putere, fabricile, uzinele, băncile au intrat în stăpînirea poporului muncitor, pămîntul este al celor ce-l muncesc. Puterea se află în mîinile oamenilor muncii care îşi făuresc o viaţă nouă. Oricît ar unelti cercurile imperialiste de dincolo şi de dincoace de ocean şi foştii capitalişti şi moşieri din slujba imperialiştilor, nimeni nu mai poate întoarce poporul român la starea de robie burghezo-moşierească. Poporul muncitor a dovedit că este capabil să conducă ţara pe drumul propăşirii economice şi culturale, pe drumul ridicării nivelului de viaţă al celor ce muncesc Să luăm, de pildă, chiar raionul „23 August“ din Capitală. Cunoaşteţi bine cum arăta cartierul înainte de eliberare. Aici se găseau o mare uzină metalurgică, o fabrică de ciment, o fabrică textilă şi alte cîteva întreprinderi. Toate erau proprietatea capitaliştilor. In aceste fabrici trudeau din zori şi pînă in noapte, pentru salarii de mizerie, mii de muncitori. In jurul fabricilor, oamenii trăiau în căsuţe părăginite şi bordee fără lumină electrică, fără pavaj, fără apă, fără canalizare. Acum faţa cartierului este schimbată, fabricile şi uzinele, devenite bunuri ale poporului, sunt de nerecunoscut, s-au construit noi hale, s-au reconstruit halele existente, au fost aduse noi maşini moderne Odată cu înflorirea industrială a raionului, s-a schimbat şi felul de viaţă al oamenilor. In locul maidanelor pline de gunoaie a apărut un cartier nou cu locuinţe, s-au construit blocuri cu mai multe etaje in care trăiesc muncitori în condiţii civilizate. Cetăţenii cartierului se mîndresc cu importanta arteră de circulaţie construită în ultimii ani — Bulevardul Muncii — cu parcul şi complexul sportiv ,,23 August“ construit pe locul unde odinioară erau gropi şi bălării. Vă amintiţi care a fost starea culturală a raionului în timpul cînd în acest loc stăpînea Malaxa. Este destul să reamintim că fiecare al 4-lea om nu ştia carte. Acum neştiinţa de carte a fost aproape lichidată ; numai în această circumscripţie electorală s-au construit şcoli noi la Dobreşti, în cartierul Căţelu, în Ostrov şi în alte locuri şi s-au lărgit localurile de şcoli existente, s-a înmulţit numărul paturilor la unităţile sanitare, se construiesc o policlinică şi un spital nou la uzinele „23 August“. Cetăţeni ,şi cetăţene. Clasele exploatatoare hărăziseră patriei noastre soarta de a rămîne pe vecie o ţară înapoiată din punct de vedere economic, înrobită trusturilor şi monopolurilor străine. Pină la eliberarea ţării noastre, un număr de 12 mii moşeri stăpineau o suprafaţă de părmnt egală cu cea pe care o aveau 2,5 milioane familii ţărăneşti. Numai regele poseda 300 de mii pogoane de pămîntt. Aceasta, în timp ce milioane de gospodării ţărăneşti nu aveau deloc pămînt sau aveau atît de puţin îneît nu puteau să-şi asigure nici minimum de existenţă. In ce priveşte industria, ea era slab dezvoltată şi neraţional construită. Înaintea celui de al doilea război mondial producţia de energie electrică era atît de scăzută, încît nu revenea decît 0.04 kW pe cap de locuitor. Din punct de vedere al producţiei de metal ne situam pe ultimele locuri din Europa, iar producţia de maşini satisfăcea mai puţin de 5 la sută din nevoile interne. Trusturile şi bancherii din Apus stăpâneau 92 la sută din industria noastră petroliferă, 95 la sută din industria gazului şi electricităţii, 74 la sută din industria metalurgică, 72 la sută din industria chimică. După instaurarea regimului democrat-popular, partidul clasei muncitoare a chemat masele cele mai largi ale poporului muncitor la luptă pentru dezvoltarea forţelor de producţie ale ţării în industrie şi agricultură, în vederea ridicării continue a nivelului de viaţă al celor ce muncesc. Statul democrat-popular a alocat multe mijloace materiale şi băneşti pentru a făuri o industrie socialistă puternică. Independenţa economică a ţării, dezvoltarea economiei naţionale şi bunăstarea poporului pot fi asigurate numai dacă avem o bază tehnică înaintată, o industrie greu capabilă să valorifice imensele bogăţii naturale ale ţării, să ridice venitul naţional, să sprijine temeinic propăşirea agriculturii şi industriei uşoare şi alimentare. Duşmanii regimului au luat în derâdere eforturile eroicei clase muncitoare şi prevesteau eşecul operei de industrializare a ţării Dar clasa muncitoare, în alianţă cu ţărănimea mun-(Continuare In pag. 2-a) Vom vota pentru pace şi prietenie între popoare Adunarea alegătorilor din circumscripţia electorală Atelierele C. F. R. „16 Februarie“Cluj Joi după amiază a avut loc în sala clubului „Filimon Sîrbu“ a Atelierelor C.F.R. „16 Februarie“ din Cluj o mare adunare cetăţenească a alegătorilor din circumscripţia electorală Atelierele C.F.R. ,,16 Februarie", unde a fost propus drept candidat al F.D.P. în alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională tov. dr Petru Groza,preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P R. La adunare au luat parte sute de oameni ai muncii, români şi maghiari, ceferişti, muncitori, tehnicieni şi ingineri de la uzina „Tehnofrig“, fabrica de mobilă „Libertatea“, întreprinderile „Armătura“ şi „Menajul“ din raza acestei circumscripţii electorale, intelectuali, cetăţeni din cartierele Dîmbu Rotund şi Donat din Cluj. Adunarea a fost deschisă de tov. Tiberiu Bucşa, membru al Consiliului orăşenesc Cluj al F.D.P. Tovarăşul M Ion Constantinescu, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Invăţămîntului, a dat citire scrisorii adresate de tovarăşul dr. Petru Groza Consiliului regional Cluj al F.D.P., alegătorilor săi. Cei prezenţi au salutat cu entuziasm mesajul candidatului lor In alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională de la 3 februarie, tovarăşul dr. Petru Groza, Lazăr Petean şi Pusky Adalbert, muncitori la Atelierele CF.R. „16 Februarie“ din Cluj, au vorbit, în limbile română şi maghiară, despre marile succese obţinute de poporul nostru muncitor, sub conducerea încercată a partidului pe drumul construcţiei socialiste. Ei au subliniat că Manifestul F.D.P. este oglinda fidelă a acestor realizări şi deschide largi perspective luminoase ale unui viitor îmbelşugat. Subliniind succesele repurtate în ultimul timp de muncitorii, inginerii şi tehnicienii atelierelor, vorbitorii au arătat că planul de producţie pe anul 1956 a fost îndeplinit de colectivul Atelierelor C.F.R. ,,16 Februarie“, la data de 30 noiembrie 1956, el fiind depăşit pină la sfîrşitul anului cu 11,4 la sută. Totodată, preţul de cost al producţiei a fost redus în anul care a trecut cu 15,2 la sută. Şi în momentul de faţă, colectivul Atelierelor C.F.R. „16 Februarie“ din Cluj deţine Steagul roşu de unitate fruntaşă de ţară. In încheiere, vorbitorii şi-au luat angajamentul în numele tovarăşilor lor de muncă de a cinsti prin noi victorii ziua alegerilor de la 3 februarie. Prof. univ. Marton Iuliu, prorector al universităţii „Bolyai“ cu limba de predare maghiară, a vorbit despre condiţiile deosebite de muncă pe care regimul democrat-popular din Romînia le asigură tineretului studios aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare. Niciodată în trecut n- a subliniat în continuare vorbitorul —, intelectualitatea maghiară din Ardeal nu a avut asigurare ca astăzi condiţiile unei rodnice activităţi creatoare. Oamenii de ştiinţă şi cultură maghiari fac parte alături de colegi de ai lor români, din cele mai înalte foruri de cultură şi ştiinţă ale ţării, colaborează împreună pentru binele lor şi al întregului popor muncitor. La baza acestei colaborări stă o conştiinţă nouă, o educaţie nouă, făurită în anii regimului democrat-popular din Romînia ca urmare a politicii juste şi înţelepte a Partidului Muncitoresc Romín şi a guvernului în rezolvarea cu succes a problemei naţionale în Romînia. Nimeni, niciodată — a spus în încheiere vorbitorul — nu va puteazdruncina frăţia dintre poporul român şi oamenii muncii maghiari din ţara noastră, care luptă cot la cot pentru acelaşi ideal comun, pacea şi socialismul. Dumitru Gabor, directorul direcţiei regionale C.F.R. Cluj, a vorbit despre succesele obţinute în ultimii 4 ani de ceferiştii clujeni, în direcţia sporirii şi îmbunătăţirii condiţiilor de transport pe căile ferate. Vorbitorul a subliniat printre altele, că numai în ultimii 2 ani în regionala C.F.R. Cluj au fost făcute investiţii în valoare de 130.000.000 lei, pentru lărgirea şi îmbunătăţirea transporturilor. O realizare de seamă a ceferiştilor de pe cuprinsul acestei regionale a constituit-o darea in funcţiune a noului depou ,,Dej-Triaj“ înzestrat cu maşini şi instalaţii moderne. Pentru muncitorii ceferişti din regiunea Cluj au fost construite în ultimii 12 ani mari blocuri muncitoreşti, iar numeroşi ceferişti şi-au construit case pe baza creditelor acordate de stat. Alegătoarea Judith Ivan a vorbit despre viaţa nouă a cartierului Dîmbu Rotund, care se transformă an de an într-un tot mai înfloritor carter muncitoresc. Tov. Vasile Vaida, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim secretar al Comitetului regional Cluj al P.M.R., a făcut apoi o amplă expunere asupra realizărilor importante şi perspectivele de dezvoltare a economiei noastre naţionale şi a regiunii Cluj, în lumina recentelor hotărîri ale Plenarei C.C. al P.M.R. Vorbitorul a subliniat că, chezăşia succeselor de viitor ale construcţiei socialiste in ţara noastră o constituie unitatea de nezdruncinat dintre partid, guvern şi popor, marea frăţie care uneşte poporul român cu minorităţile naţionale din ţara noastră, voinţa fermă a milioanelor de oameni ai muncii de a-şi construi în pace o viaţă nouă, tot mai îmbelşugată. Uneltirile duşmanilor libertăţii, independenţei noastre naţionale şi păcii, le răspundem printr-o muncă rodnică, entuziastă, strîngîndu-ne rîndurile tot mai mult în jurul partidului nostru drag. La 3 februarie — a spus în încheiere vorbitorul — prezentîndu-se în faţa urnelor şi votînd candidaţii Frontului Democraţiei Populare, oamenii muncii din ţara noastră vor vota pentru viitorul socialist al patriei noastre, pentru pace şi prietenie între popoare. In încheierea adunării tov. Petru Jurcă, preşedintele sfatului popular orăşenesc, a dat citire telegramei adresată de alegătorii circumscripţiei electorale Atelierele C. F. R. „16 Februarie“ din Cluj, tovarăşului dr. Petru Groza, candidat al F.D.P. în această circumscripţie electorală. Telegrama a fost aprobată prin vii aplauze. Cei prezenţi au manifestat îndelung pentru Partidul Muncitoresc Român şi guvernul țării, pentru victoria în alegeri a Frontului Democraţiei Populare. In pag. Il-a Cuvîntârile rostite de tovărăşii: I I IOSIF CHIŞINEVSCHI I EMIL BODNĂRAŞ la marile adunări cetăţeneşti de la Iaşi şi Cîmpulung Moldovenesc Scrisoarea către alegători a tovarăşului dr. Petru Groza Dragi tovarăşi, Reîntors la locul meu de muncă cu emoţia omului care în decursul multor ani care s-au scurs a ocupat acest loc cu tot mai multă dragoste pentru sarcinile legate de el, chiar dacă aceste sarcini uneori au pus la probă toată capacitatea lui, vă trimit acest mesaj pe calea scrisului, fiind refinit fără voia mea, de regimul medical care deocamdată mai stăruiește. Timpul cit am absentat mi-a părut foarte îndelungat. Regretul persistă pentru aceeași restrîngere a activității mele. Dar in primul rind regret că de data aceasta nu voi avea bucuria pe care mi-au prilejuit-o întotdeauna intilnirile cu cetăţenii, vechi prieteni din vremuri de luptă şi frămintări şi cu tovarăşii care mi-au făcut cinste să mă propună candidat in alegerile din 3 februarie a.c. pentru Marea Adunare Naţională. Părerea mea de rău este legată de asemenea de faptul că nu pot să mă prezint alegătorilor în circumscripţia Atelierelor C.F.R. „16 Februarie“ Cluj, pentru care comisia electorală a stabilit că sunt candidat valabil. Această candidatură — ca şi altă dată — constituie o mare satisfacţie, pentru mine, fiind legat din trecut de aceste locuri unde am trăit frămintări şi zbuciume împreună cu mulţi dintre dv în timp de multe decenii, incepind din anii 1918—1919, cînd am luat primul contact, în cadrul vechilor ateliere, cu generaţia ceferiştilor de atunci, de care mi leagă amintirile acelor vremuri şi vechea prietenie cu mulţi dintre ei. Răspunderea pe care şi-au asumat-o cei care au propus candidatura mea mă obligă să privesc cu aceeaşi răspundere sarcinile care mă aşteaptă în cazul cînd candidatura mea va fi confirmată în ziua alegerilor de către încrederea alegătorilor. Această încredere este un lucru scump pe care li preţuiesc din adincul conştiinţei mele, ea mi-a dat tăria în activitatea mea de pină acum, mi-a împrumutat noi şi noi forţe la diverse cotituri de după 23 August 1944, în decursul luptei şi muncii noastre comune pentru construirea unei noi orinduiri în patria noastră. Vă adresez rîndurile de faţă vouă, acelor tovarăşi care aveţi în primul rind răspunderea candidaturii mele cu rugămintea ca să transmiteţi şi alegătorilor acestei circumscripţii sentimentele şi gindurile mele, in speranţa că după ce îmi voi putea relua integral activitatea vă voi vedea totuşi, intrunindu-ne împreună sau cercetindu-vă inopinat, ca şi altădată, pe mulţi pe la vetrele voastre. Cauza pentru care luptăm este cunoscută tutuor oamenilor şi bunilor patrioţi care iubesc ţara noastră şi pacea. Programul de activitate politică, economică şi socială a Frontului Democraţiei Populare, în cadrele căruia am fost propus candidat, s-a dat publicităţii cu toate amănuntele şi el se discută de-a lungul şi de-a latul ţării. Scrisoarea de faţă nu cuprinde acest program, avind singurul scop de a vă ruga, dragi tovarăşi, să justificaţi în faţa alegătorilor absenţa mea nevoită de pe terenul de luptă electorală , care se desfăşoară pe tot cuprinsul ţării şi pe care cu adine regret un suflet sunt constrîns să o urmăresc de data aceasta numai de la masa mea de lucru. Cu dragoste şi tovărăşesc salut pentru toţi. Dr. PETRU GROZA Telegrama adresată tovarăşului dr. Petru Groza de alegătorii din circumscripţia electorală Atelierele C. F. R. „16 Februarie-Cluj „Alegătorii din circumscripţia electorală Atelierele C.F.R. „16 Februarie“ din oraşul Cluj, întruniţi astăzi 31 ianuarie 1957, am ascultat cu mare atenţie conţinutul scrisorii dvs. trimisă alegătorilor. Ne pare rău că starea sănătăţii dvs nu vă permite încă să veniţi printre noi care vă aşteptăm cu aceeaşi încredere şi bucurie ca şi în trecut. Cu acest prilej ne exprimăm din nou dragostea faţă de dvs. scumpe tovarăşe Groza, care vă închinaţi toată puterea de muncă pentru înflorirea patriei noastre, pentru binele şi fericirea poporului nostru muncitor. Vă dorim restabilire completă cit mai grabnică a sănătăţii, pentru a vă putea relua pe deplin activitatea dvs. atît de folositoare ţării. Vă asigurăm că şi noi ne vom intensifica eforturile pentru aplicarea în viaţă a sarcinilor pe care partidul şi guvernul ni le-au trasat şi nu vom precupeţi nici un efort pentru îndeplinirea şi depăşirea lor, în toate domeniile de activitate, pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Rezoluţia plenarei C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956 şi pentru rezolvarea problemelor noastre gospodăreşti. Totodată vă asigurăm că în ziua de 3 februarie vom da cu toţii votul nostru candidatului F.D.P., tov. dr. Petru Groza, contribuind în acest fel la victoria în alegeri a Frontului Democraţiei Populare, la întărirea şi propăşirea patriei noastre, Republica Populară Romînă.“