Munca, februarie 1957 (Anul 13, nr. 2883-2907)

1957-02-01 / nr. 2883

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ________ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL Al SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIII­­ nr. 2883 11 Vineri 1 februarie 1957 4 pagini 20 bani In mari adunări cetăţeneşti POPORUL MUNCITOR îşi exprimă ataşamentul faţă de regimul democrat - popular, fold de politica PARTIDULUI ŞI GUVERNULUI Toată energia şi capacitatea noastră pentru făurirea societăţii noi, socialiste Tovarăşul Chivu Stoica în mijlocul alegătorilor din Capitală Nimic nu poate ilustra măi "­de­plin caracteristica marii adunări cetăţeneşti devieri " după amiază, desfăşurată în sala „Recolta“ din Capitalii, decit înseşi însufleţirea şi entuziasmul nestăvilit al miilor de participanţi. Cetăţenii circum­scripţiei electorale „23 August", aveau în mijlocul lor Pe candida­tul F.D.P. in această circumscrip­­fie, tovarăşul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C. C. al P.M.R­, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R. Erau adunaţi laolaltă reprezentanţi ai oamenilor muncii de la marile uzine meta­lurgice „23 August" şi „Republica", de la „Electroaparataj“ şi F.R.B., ţărani muncitori din comunele sub­ordonate, intelectuali, militari ai forțelor noastre armate, gospo­dine.­, Un mozaic de profesii, de vârste, de preocupări, cetățeni ai patriei noas­re libere, constructori ai vieţii noi pe care ne-o făurim sub conducerea înţeleaptă a parti­­dului Adunarea a prilejuit o manifes­tare grăitoare a unităţii indestructi­bile dintre partid, guvern şi popor, ea a arătat din nou că politica partidului şi guvernului este politi­ca întregului popor muncitor. E ceea ce au subliniat cu tărie nume­roși vorbitori. ' •— Intre cuvîntul și fapta parti­dului nu există nici o deosebire, a spus, printre altele, muncitorul fruntaş Nicolae Burduşan de la uzinele „Republica". Marile reali­zări ale regimului democrat-popu­lar, în toate domeniile de activi­tate, stau mărturie a acestui lucru. Noi, cei ce muncim, suntem­ stăpâii bogăţiilor patriei, stăpinii uzinelor şi fabricilor, ai pămintului mănos al ţării Ne bucurăm în libertate de roadele muncii noastre, lată de ce, ne vom da la 3 februarie votul candidaţilor F.D.P., iată de ce asi­gurăm pe tovarăşul Chivu Stoica, şi prin el conducerea partidului şi guvernului, că vom lupta neobosiţi pentru traducerea în vidră"a "hotă­­­ririlor plenarei C.C. al P­ M.R., că vom fi constructori demni ai socia­lismului.­­..Spre tribună se îndreaptă o tinără, aproape fetişcană ; te-ai fi aşteptat poate s-o intimideze pri­virile atîtor oameni. Dar vorba-i este limpede, întocmai ochilor ei. O cheamă Maria Partenie şi, e fila­toare la F.RB. „Cunosc trecutul de silnicii numai din cărţi şi din spu­sele vîrstnicilor — începe ea. Ex­ploatarea are pentru cei de­ o virstă cu mine un înțeles abstract. Noi, tinerii, avem acum aceleaşi drep­turi ca şi toţi ceilalţi oameni ai muncii, care şi-au dobîndit liberta­tea. Porţile fabricilor, ale şcolilor, porţile viitorului fericit, stau larg deschise în fața noastră. Şi nimeni nu ne va putea abate de pe drumul construirii socialismului. Avem prieteni încercaţi, în frunte cu ma­rele popor sovietic, avem un con­­­ducător încercat, „ partidul“. Cită deosebire intre spusele Mă­riei Partenie şi cele rostite de bă­­trinul pensionar Ion Marinescu, a cărui tinereţe s-a scurs In‘vremea anilor grei ai exploatării capita­liste. El vorbeşte cu obidă de anii aceia, de lipsa libertăţilor pentru cei ce muncesc, de condiţiile grele de­­viaţii. ,,De-abia la bătrîneţe am devenit şi noi oameni — spune pensionarul Marinescu. Acum, sub conducerea partidului, ne construim cu toţii o viaţă mai bună Cuvinte de muncitori... Simţă­­minte de dragoste fierbinte faţă de partidul clasei muncitoare şi Co­­mitetul său Central, Hotărâre ne­strămutată de a construi viitorul socialist. ...Sala izbucneşte în ovaţii pre­lungite în aplauzele îndelungi ale celor prezenţi, ia cuvîntul tovară­şul Chivu Stoica. SORIN HOLBAN FotografiiP. COZIA Cuvântarea tovarăşului Chivu Stoica La 3 februarie 1957 cetăţenii pa­triei noastre sunt chemaţi să aleagă noi reprezentanţi in organul suprem al puterii de stat, Marea Adunare Naţională. Forţele democratice şi patriotice ale ţării, in frunte cu Partidul Muncito­resc Român, se prezintă şi în actua­lele alegeri unite în Frontul Demo­craţiei Populare. Acest front repre­zintă interesele şi unitatea celor mai largi mase ale poporului nostru, ale­­v­asei muncitoare, ale ţărănimii mun­citoare şi ale intelectualităţii progre­siste. Actuala campanie electorală s-a desfăşurat într-o atmosferă de avînt politic şi elan crescut în muncă al maselor largi populare. La toate în­­tîlnirile dintre alegători şi candidaţi, ca şi în această adunare, cetăţenii pa­triei noastre au dezbătut, ca adevă­raţi stăpîni ai ţării şi cu spiritul de răspundere al oamenilor­­de stat, pro­blemele fundamentale ale politicii in­terne şi externe a statului nostru, au ridicat importante probleme gospodă­reşti. Mai puternic decit oricind, oamenii muncii şi-au exprimat încrederea de nezdruncinat in regimul democrat­­popular, hotărirea de a aplica în viaţa politica partidului şi guvernului de dezvoltare a economiei naţionale, de ridicare continuă a nivelului de trai al poporului, de întărire a prieteniei şi colaborării frăţeşti cu ţările socia­liste in frunte cu Uniunea Sovietică, politică de pace şi colaborare cu toa­te ţările lumii. Campania electorală ne dă prilejul să facem un bilanţ al drumului stră­bătut până acum şi, în acelaşi timp, să privim înainte pentru a vedea sar­cinile care ne stau în faţă, perspecti­­vele economice, politice şi sociale ale ţării în anii următori în anii regimului democrat-popular ţara noastră a făcut un mare salt îna­inte. Acum 43 ani puterea politică şi economică se afla in mîinile claselor exploatatoare, ţara se găsea intr-o stare de adîncă înapoiere politică, economică şi culturală Clasa munci­toare şi ţărănimea muncitoare purtau greul jug al exploatării capitaliştilor şi moşierilor. Astăzi situaţia este radical schimbată. Burghezia şi moşierimea au fost alungate de la putere, fabri­cile, uzinele, băncile au intrat în stă­­pînirea poporului muncitor, pămîntul este al celor ce-l muncesc. Puterea se află în mîinile oamenilor muncii care îşi făuresc o viaţă nouă. Oricît ar unelti cercurile imperialiste de dincolo şi de dincoace de ocean şi foştii capi­talişti şi moşieri din slujba imperialiş­tilor, nimeni nu mai poate întoarce poporul român la starea de robie bur­­ghezo-moşierească. Poporul muncitor a dovedit că este capabil să conducă ţara pe drumul propăşirii economice şi culturale, pe drumul ridicării nivelului de viaţă al celor ce muncesc Să luăm, de pildă, chiar raionul „23 August“ din Capitală. Cunoaşteţi bine cum arăta cartierul înainte de elibe­rare. Aici se găseau o mare uzină me­talurgică, o fabrică de ciment, o fa­brică textilă şi alte cîteva întreprin­deri. Toate erau proprietatea capita­liştilor. In aceste fabrici trudeau din zori şi pînă in noapte, pentru salarii de mizerie, mii de muncitori. In jurul fabricilor, oamenii trăiau în căsuţe părăginite şi bordee fără lumină elec­trică, fără pavaj, fără apă, fără cana­lizare. Acum faţa cartierului este schimbată, fabricile şi uzinele, deve­nite bunuri ale poporului, sunt de nerecunoscut, s-au construit noi hale, s-au reconstruit halele existente, au fost aduse noi maşini moderne Odată cu înflorirea industrială a raionului, s-a schimbat şi felul de viaţă al oamenilor. In locul maidane­lor pline de gunoaie a apărut un car­tier nou cu locuinţe, s-au construit blocuri cu mai multe etaje in care trăiesc muncitori­ în condiţii civilizate. Cetăţenii cartierului se mîndresc cu importanta arteră de circulaţie con­struită în ultimii ani — Bulevardul Muncii — cu parcul şi complexul spor­tiv ,,23 August“ construit pe locul unde odinioară erau gropi şi bălării. Vă amintiţi care a fost starea cultu­rală a raionului în timpul cînd în a­­cest loc stăpînea Malaxa. Este destul să reamintim că fiecare al 4-lea om nu ştia carte. Acum neştiinţa de carte a fost aproape lichidată ; numai în a­­ceastă circumscripţie electorală s-au construit şcoli noi la Dobreşti, în cartierul Căţelu, în Ostrov şi în alte locuri şi s-au lărgit localurile de şcoli existente, s-a înmulţit numărul paturilor la unităţile sanitare, se con­struiesc o policlinică şi un spital nou la uzinele „23 August“. Cetăţeni ,şi cetăţene. Clasele exploatatoare hărăziseră pa­triei noastre soarta de a răm­îne pe ve­cie o ţară înapoiată din punct de vedere economic, înrobită trusturilor şi monopolurilor străine. Pină la eliberarea ţării noastre, un număr de 12 mii moş­eri stăpineau o suprafaţă de părmnt­ egală cu cea pe care o aveau 2,5 milioane familii ţărăneşti. Numai regele poseda 300 de mii pogoane de pămîntt. Aceasta, în timp ce milioane de gos­podării ţărăneşti nu aveau deloc pă­­mînt sau aveau atît de puţin îneît nu puteau să-şi asigure nici minimum de existenţă. In ce priveşte industria, ea era slab dezvoltată şi neraţional construită. Înaintea celui de al doilea război mon­dial producţia de energie electrică era atît de scăzută, încît nu revenea decît 0.04 kW pe cap de locuitor. Din punct de vedere al producţiei de metal ne situam pe ultimele locuri din Euro­pa, iar producţia de maşini satisfăcea mai puţin de 5 la sută din nevoile in­terne. Trusturile şi bancherii din Apus stăpâneau 92 la sută din industria noastră petroliferă, 95 la sută din in­dustria gazului şi electricităţii, 74 la sută din industria metalurgică, 72 la sută din industria chimică. După instaurarea regimului demo­­crat-popular, partidul clasei muncitoa­re a chemat masele cele mai largi ale poporului muncitor la luptă pentru dezvoltarea forţelor de producţie ale ţării în industrie şi agricultură, în vederea ridicării continue a nivelului de viaţă al celor ce muncesc. Statul democrat-popular a alocat multe mijloace materiale şi băneşti pentru a făuri o industrie socialistă puternică. Independenţa economică a ţării, dezvoltarea economiei naţionale şi bu­năstarea poporului pot fi asigurate numai dacă avem o bază tehnică îna­intată, o industrie greu capabilă să valorifice imensele bogăţii naturale ale ţării, să ridice venitul naţional, să sprijine temeinic propăşirea agri­culturii şi industriei uşoare şi alimen­tare. Duşmanii regimului au luat în derâdere eforturile eroicei clase munci­toare şi prevesteau eşecul operei de industrializare a ţării Dar clasa mun­citoare, în alianţă cu ţărănimea mun-(Continuare In pag. 2-a) Vom vota pentru pace şi prietenie între popoare Adunarea alegătorilor din circumscripţia electorală Atelierele C. F. R. „16 Februarie“­Cluj Joi după amiază a avut loc în sala clubului „Filimon Sîrbu“ a Atelierelor C.F.R. „16 Februarie“ din Cluj o mare adunare cetăţenească a alegătorilor din circumscripţia electorală Atelie­rele C.F.R. ,,16 Februarie", unde a fost propus drept candidat al F.D.P. în alegerile de deputaţi în Marea Adu­nare Naţională tov. dr Petru Groza,­­preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P R. La adunare au luat parte sute de oameni ai muncii, români şi maghiari, ceferişti, muncitori, tehnicieni şi in­gineri de la uzina „Tehnofrig“, fabri­ca de mobilă „Libertatea“, întreprin­derile „Armătura“ şi „Menajul“ din raza acestei circumscripţii electorale, intelectuali, cetăţeni din cartierele Dîmbu Rotund şi Donat din Cluj. Adunarea a fost deschisă de tov. Tiberiu Bucşa, membru al Consiliului orăşenesc Cluj al F.D.P. Tovarăşul M Ion Constantinescu, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., prim vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, ministrul Invăţă­­mîntului, a dat citire scrisorii adresate de tovarăşul dr. Petru Groza Consi­liului regional Cluj al F.D.P., alegă­torilor săi. Cei prezenţi au salutat cu entuziasm mesajul candidatului lor In alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională de la 3 februarie, tovarăşul dr. Petru Groza, Lazăr Petean şi Pusky Adalbert, muncitori la Atelierele C­F.R. „16 Fe­bruarie“ din Cluj, au vorbit, în limbile română şi maghiară, despre marile succese obţinute de poporul nostru muncitor, sub conducerea încercată a partidului pe drumul construcţiei so­cialiste. Ei au subliniat că Manifestul F.D.P. este oglinda fidelă a acestor realizări şi deschide largi perspecti­ve luminoase ale unui viitor îmbel­şugat. Subliniind succesele repurtate în ul­timul timp de muncitorii, inginerii şi tehnicienii atelierelor, vorbitorii au arătat că planul de producţie pe anul 1956 a fost îndeplinit de colectivul Atelierelor C.F.R. ,,16 Februarie“, la data de 30 noiembrie 1956, el fiind depăşit pină la sfîrşitul anului cu 11,4 la sută. Totodată, preţul de cost al producţiei a fost redus în anul care a trecut cu 15,2 la sută. Şi în mo­mentul de faţă, colectivul Atelierelor C.F.R. „16 Februarie“ din Cluj de­ţine Steagul roşu de unitate fruntaşă de ţară. In încheiere, vorbitorii şi-au luat angajamentul în numele tovarăşilor lor de muncă de a cinsti prin noi victorii ziua alegerilor de la 3 fe­bruarie. Prof. univ. Marton Iuliu, prorector al universităţii „Bolyai“ cu limba de predare maghiară, a vorbit despre condiţiile deosebite de muncă pe care regimul democrat-popular din Romî­­nia le asigură tineretului studios a­­parţinînd naţionalităţilor conlocuitoa­re. Niciodată în trecut n- a subli­niat în continuare vorbitorul —, in­telectualitatea maghiară din Ardeal nu a avut asigurare ca astăzi con­diţiile unei rodnice activităţi crea­toare. Oamenii de ştiinţă şi cultură maghiari fac parte alături de colegi de ai lor români, din cele mai înalte­ foruri de cultură şi ştiinţă ale ţării, colaborează împreună pentru binele lor şi al întregului popor muncitor. La baza acestei colaborări stă o con­ştiinţă nouă, o educaţie nouă, făurită în anii regimului democrat-popular din Romînia ca urmare a politicii juste şi înţelepte a Partidului Muncitoresc Ro­mín şi a guvernului în rezolvarea cu succes a problemei naţionale în Romî­nia. Nimeni, nici­odată — a spus în încheiere vorbitorul — nu va putea­­zdruncina frăţia dintre poporul ro­mân şi oamenii muncii maghiari din ţara noastră, care luptă cot la cot pentru acelaşi ideal comun, pacea şi socialismul. Dumitru Gabor, directorul direcţiei regionale C.F.R. Cluj, a vorbit despre succesele obţinute în ultimii 4 ani de ceferiştii clujeni, în direcţia sporirii şi îmbunătăţirii condiţiilor de trans­port pe căile ferate. Vorbitorul a sub­liniat printre altele, că numai în ul­timii 2 ani în regionala C.F.R. Cluj au fost făcute investiţii în valoare de 130.000.000 lei, pentru lărgirea şi îm­bunătăţirea transporturilor. O realiza­re de seamă a ceferiştilor de pe cu­prinsul acestei regionale a constituit-o darea in funcţiune a noului depou ,,Dej-Triaj“ înzestrat cu maşini şi in­stalaţii moderne. Pentru muncitorii ceferişti din regiunea Cluj au fost construite în ultimii 12 ani mari blocuri muncitoreşti, iar numeroşi ce­ferişti şi-au construit case pe baza creditelor acordate de stat. Alegătoarea Judith Ivan a vorbit despre viaţa nouă a cartierului Dîmbu Rotund, care se transformă an de an într-un tot mai înfloritor carter mun­citoresc. Tov. Vasile Vaida, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim secretar al Comitetului regional Cluj al P.M.R., a făcut apoi o amplă expunere asu­pra realizărilor importante şi perspec­tivele de dezvoltare a economiei noas­tre naţionale şi a regiunii Cluj, în lumina recentelor hotărîri ale Plena­rei C.C. al P.M.R. Vorbitorul a subliniat că, chezăşia succeselor de viitor ale construcţiei socialiste in ţara noastră o constituie unitatea de nezdruncinat dintre par­tid, guvern şi popor, marea frăţie ca­re uneşte poporul român cu minorită­ţile naţionale din ţara noastră, voin­ţa fermă a milioanelor de oameni ai muncii de a-şi construi în pace o viaţă nouă, tot mai îmbelşugată. U­­neltirile duşmanilor libertăţii, indepen­denţei noastre naţionale şi păcii, le răspundem printr-o muncă rodnică, entuziastă, strîngîndu-ne rîndurile tot mai mult în jurul partidului nostru drag. La 3 februarie — a spus în încheie­re vorbitorul — prezentîndu-se în faţa urnelor şi votînd candidaţii Frontului Democraţiei Populare, oamenii muncii din ţara noastră vor vota pentru vii­torul socialist al patriei noastre, pen­tru pace şi prietenie între popoare. In încheierea adunării tov. Petru Jurcă, preşedintele sfatului popular o­­răşenesc, a dat citire telegramei a­­dresată de alegătorii circumscripţiei electorale Atelierele C. F. R. „16 Fe­bruarie“ din Cluj, tovarăşului dr. Petru Groza, candidat al F.D.P. în această circumscripţie electorală. Telegrama a fost aprobată prin vii aplauze. Cei prezenţi au manifestat îndelung pentru Partidul Muncitoresc Român şi guvernul țării, pentru victoria în ale­geri a Frontului Democraţiei Populare. In pag. Il-a Cuvîntârile rostite de tovărăşii: I I IOSIF CHIŞINEVSCHI I­­ EMIL BODNĂRAŞ la marile adunări cetăţeneşti de la Iaşi şi Cîmpulung Moldovenesc Scrisoarea către alegători a tovarăşului dr. Petru Groza Dragi tovarăşi, Reîntors la locul meu de muncă cu emoţia omului care în decursul multor ani care s-au scurs a ocupat acest loc cu tot mai multă dragoste pentru sarcinile legate de el, chiar dacă aceste sarcini uneori au pus la probă toată capacitatea lui, vă trimit acest mesaj pe calea scrisului, fiind refinit fără voia mea, de regimul medical care deocamdată mai stăruiește. Timpul cit am absentat mi-a părut foarte îndelungat. Regretul persistă pentru aceeași restrîngere a activității mele. Dar in primul rind regret că de data aceasta nu voi avea bucuria pe care mi-au prilejuit-o întotdeauna intilnirile cu cetăţenii, vechi prieteni din vremuri de luptă şi frămintări şi cu tovarăşii care mi-au făcut cinste să mă propună candidat in alegerile din 3 februarie a.c. pentru Marea Adunare Naţională. Părerea mea de rău este legată de asemenea de faptul că nu pot să mă prezint alegătorilor în circumscripţia Atelierelor C.F.R. „16 Februa­rie“ Cluj, pentru care comisia electorală a stabilit că sunt candidat valabil. Această candidatură — ca şi altă dată — constituie o mare satis­facţie, pentru mine, fiind legat din trecut de aceste locuri unde am trăit frămintări şi zbuciume împreună cu mulţi dintre dv în timp de multe decenii, incepind din anii 1918—1919, cînd am luat primul contact, în cadrul vechilor ateliere, cu generaţia ceferiştilor de atunci, de care mi leagă amintirile acelor vremuri şi vechea prietenie cu mulţi dintre ei. Răspunderea pe care şi-au asumat-o cei care au propus candidatura mea mă obligă să privesc cu aceeaşi răspundere sarcinile care mă aşteaptă în cazul cînd candidatura mea va fi confirmată în ziua alegerilor de către încrederea alegătorilor. A­ceastă încredere este un lucru scump pe care li preţuiesc din adincul conştiinţei mele, ea mi-a dat tăria în activitatea mea de pină acum, mi-a împrumutat noi şi noi forţe la diverse cotituri de după 23 August 1944, în decursul luptei şi muncii noastre comune pentru con­struirea unei noi orinduiri în patria noastră. Vă adresez rîndurile de faţă vouă, acelor tovarăşi care aveţi în primul rind răspunderea candidaturii mele cu rugămintea ca să transmiteţi şi alegătorilor acestei circumscripţii sentimentele şi gindurile mele, in speranţa că după ce îmi voi putea relua integral activitatea vă voi vedea totuşi, intrunindu-ne împreună sau cerce­­tindu-vă inopinat, ca şi altădată, pe mulţi pe la vetrele voastre. Cauza pentru care luptăm este cunoscută tutuor oamenilor şi buni­lor patrioţi care iubesc ţara noastră şi pacea. Programul de activitate poli­tică, economică şi socială a Frontului Democraţiei Populare, în cadrele căruia­ am fost propus candidat, s-a dat publicităţii cu toate amănuntele şi el se discută de-a lungul şi de-a latul ţării. Scrisoarea de faţă nu cuprinde acest program, avind singurul scop de a vă ruga, dragi tovarăşi, să justificaţi în faţa alegătorilor absenţa mea ne­voită de pe terenul de luptă electorală , care se desfăşoară pe tot cuprinsul ţării şi pe care cu adine regret un suflet sunt constrîns să o urmăresc de data aceasta numai de la masa mea de lucru. Cu dragoste şi tovărăşesc salut pentru toţi. Dr. PETRU GROZA Telegrama adresată tovarăşului dr. Petru Groza de alegătorii din circumscripţia electorală Atelierele C. F. R. „16 Februarie-Cluj „Alegătorii din circumscripţia electorală Atelierele C.F.R. „16 Februa­rie“ din oraşul Cluj, întruniţi astăzi 31 ianuarie 1957, am ascultat cu mare atenţie conţinutul scr­isorii dvs. trimisă alegătorilor. Ne pare rău că starea sănătăţii dvs nu vă permite încă să veniţi printre noi care vă aşteptăm cu aceeaşi încredere şi bucurie ca şi în trecut. Cu acest prilej ne exprimăm din nou dragostea faţă de dvs. scumpe tovarăşe Groza, care vă închinaţi toată puterea de muncă pentru înflorirea patriei noastre, pentru binele şi fericirea poporului nostru muncitor. Vă dorim restabilire completă cit mai grabnică a sănătăţii, pentru a vă putea relua pe deplin activitatea dvs. atît de folositoare ţării. Vă asigurăm că şi noi ne vom intensifica eforturile pentru aplicarea în viaţă a sarcinilor pe care partidul şi guvernul ni le-au trasat şi nu vom precupeţi nici un efort pentru îndeplinirea şi depăşirea lor, în toate dome­niile de activitate, pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Rezoluţia plenarei C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956 şi pentru rezolvarea pro­blemelor noastre gospodăreşti. Totodată vă asigurăm că în ziua de 3 februarie vom da cu toţii votul nostru candidatului F.D.P., tov. dr. Petru Groza, contribuind în acest fel la victoria în alegeri a Frontului Democraţiei Populare, la întărirea şi propăşirea patriei noastre, Republica Populară Rom­înă.“

Next