Munca, noiembrie 1957 (Anul 13, nr. 3114-3138)

1957-11-01 / nr. 3114

/ ------------------------— .----------------------------------5 1—-—-------------------­ Medicul vă sfătuieşte Cum se pot menţine vitaminele în cursul preparării m­înc­rurilor Este cunoscută bogăţia în vitamine şi săruri minerale a legumelor şi fruc­telor crude, atît de necesare creşterii şi dezvoltării copiilor, precum şi în general, pentru menţinerea sănătăţii. Dar nu totdeauna ele se pot consuma în stare crudă. Şi fiindcă în procesul de preparare culinară , pentru consu­mul zilnic sau de conservare pentru Sezonul de iarnă, ele suferă diverse transformări,­ depinde de modul cum se vor pregăti mincarea şi conservele, pentru ca să se menţină cantităţi cit mai mari de vitamine şi săruri mine­rale în fructe. Dintre vitamine, cea mai puţin re­zistentă atât la temperatură ridicată, cît şi la contactul prelungit cu aerul, este vitamina C, după care urm­ează vitaminele A şi B1, vitaminele D şi B2 fiind cele mai rezistente. Vasele în care se prepară , m­înca­­rea trebuie să fie smălţuite sau din materiale inoxidabile. Prezenta fierul­­ui sau a cuprului duce la procese de oxidare care distrug vitaminele. Tre­buie micşorată cantitatea de resturi în timpul curăţirii legumelor, şi a fruc­telor, deoarece cojile acestora conţin cea mai mare cantitate de­ vitamine şi săruri minerale. In lipsa curăţitoarei de cartofi, cu­răţirea cojilor şi îndepărtarea mugu­rilor se­­va face cu un cuţit nu prea mare. Legumele îngheţate trebuie cu­fundate mai întîi în apă fierbinte pen­tru ca să se dezgheţe stratul superior, apoi să fie, curăţate repede şi fierte. Curăţirea şi tăierea legumelor în bucăţi mici trebuie efectuată după­­­­realabila lor spălare, pentru că dacă­­ spălăm după curăţire şi tăiere, se pot pierde îrt apa de spălare vitami­nele şi­ sărurile; ele trebuie puse la fiert imediat, contactul îndelungat cu aerul cauzînd dispariţia acestor ele­mente. In timpul prelucrării termice mincarea trebuie acoperită cu un ca­pac, pentru ca odată cu aburii să nu se piardă şi vitaminele. Va fi evitată mestecarea excesivă in timpul fierbe­rii. Apa în care au fiert carnea şi le­gumele să nu fie aruncată, ea consti­tuind supa cea mai hrănitoare, iar sp­uma supei este extrem de necesară bolnavilor slăbiţi. Carnea friptă la grătar este foarte recomandabilă copiilor, femeilor gra­vide şi oamenilor debilitaţi, ea fiind uşor digerată şi,conţinînd toate sub­stanţele hrănitoare la suprafaţă, a­­burii ieşiţi din ea neantrenîndu-le. Mincarea trebuie servită imediat după preparare, fiindcă păstrarea la răcitor şi încălzirea ei ulte­rioară duc la distrugerea vitami­nelor. Pentru creşterea cantităţii de vitamine din mîncare se adaugă ver­deţuri, măcriş, frunze­ de legume etc. După ce sînt opărite în prealabil, ver­­deţurile trebuie puse direct in m­înca­­rea gata, sau se pun crude cu cîteva minute înainte ca aceasta sâ fie lua­tă de pe foc. ■ In ceea ce­ priveşte conservele, pen­tru­ a se menţine vitaminele, trebuie fierte timp scurt în vapori sau apă fiartă. Roşiile conservate păstrează bine vitaminele datorită acidităţii lor. De asemenea, conservînd prin uscare fructele de măcieş şi caisele se men­ţin în ele vitaminele C şi PP. Deci numai o preparare raţională a mincării şi conservelor poate, duce la păstrarea conţinutului lor în vita­mine şi săruri minerale. Dr. I. DANILA Fag. 2-a I ' ' i, » » g Pline de viaţă şi voioşie stat ii II cintecele şi dansurile sârbeşti. Mai ! I) ' I ales cind sint Interpretate de An­ti­samblul Sirbesc de Stat din Ti­ti­mişoara, care a luat fiinţă de o­­ bună bucată de vreme, ele capătă II un farmec deosebit, stat mult a­­n­ predate de spectatori.­­( In clişeu : dansatorii Ansamblu­­|| lui Sirbesc in „acțiune". | 8 . I­I Pe marginea unor versuri primite la redacţie din partea unor corespondenţi voluntari In studierea unei epoci istorice, cer­cetătorul ştiinţific are rareori la în­­demînă — mai­­ales în cazul cînd e vorba de o epocă îndepărtată — do­cumente care să oglindească viaţa so­cietăţii din acea vreme absolut sub toate aspectele ei. Asemenea naturalis­tului care descoperind un singur os reface mintal imaginea întregului ani­mal, istoricul este uneori nevoit să-şi reprezinte anumite aspecte ale vieţii sociale bazîndu-se doar pe deducţii. Şi nu de puţine­­ori literatura, arta, au servit drept punct de plecare în cercetarea istorică şi chiar drept ar­gument in favoarea anumitor con­cluzii. Nu mă refer doar la creaţiile lite­rare şi artistice mari. Iată, dacă un istoric din anii viitorului ar cerceta numai poeziile ce au venit la redacţia unui ziar sau unei reviste din partea începătorilor, la ultimele săptămini, ar avea o imagine cu prea puţine goluri despre Ceea ce preocupă în momentul de faţă poporul nostru. Cu o operati­vitate ce-ar putea servi drept pildă multora dintre scriitorii cunoscuţi, oa­meni de profesii diferite, ostaşi în di­verse sectoare ale frontului construc­ţiei socialiste, îşi exprimă în versuri gîndurile despre cea de-a 40-a ani­versare a Marelui Octombrie, despre importantele probleme ale vremii pe care o trăim, despre sosirea noului anotimp etc. Tov. Ion Săcădat din Bacău e im­presionat de marea semnificaţie a zi­lei de 7 Noiembrie, poezia „Ecoul lui Octombrie“ mărturiseşte admiraţia omului muncitor din ,ţara noastră faţă de glorioasa Revoluţie ce a deschis­­omenirii o epocă nouă". Octombrie a venit ca o eră nouă Şi lumea veche el a despicat. Iar mai departe, autorul precizează: De atunci­,ce-i vechii, se tot destramă Pe legea-i şubredă grea. Con­semnînd că, în săritul internaţio­nalismului proletar, oamenii muncii,, indiferent de rasă, albi sau negri, s-au­ unit pentru totdeauna sub, steagul so­­­cialismului, tovarăşul Săcădat scrie: „Ei vor ca a lui Octombrie stea „Să străjuiască tot r­ai sus „Privind apoi cum slava sa „Aprinde-al lumii vechi apus," în legătură cu rolul pe care l-a avut primul stat din lume al muncitorilor­­ şi ţăranilor asupra schimbării desti­nelor ţării noastre. Ion Ardeleanu din Arad a scris poezia: „A venit la timp Petruşa“ Vorbind despre eliberarea o­­raşului său, autorul arată ca acolo: „Erau mulţi hortişti î­n număr, „C-au venit cu nemţii-n umăr Dar, menţionează autorul ...veni la timp Petruşa , să-i prăfuge cu Cattuşa“ şi-atunci nimic nu s-a mai ales din toată hoarda fascistă. Despre efectele acestei cotituri isto­rice scrie Petre Popescu,­ dirn raionul Muscel. Adresîndu-se cititorului ca in­tr-o convorbire, el declară : Acum timpul s-a schimbat de robie am scăpat. Căci ....Nu umbli din poartă-n poartă după cum umblam odată după lucru, să muncesc copiii să-i hărănesc. Condamnarea trecutului este însoţită de demascarea pătimaşă a acelora care se cramponează de acest trecut, de stări învechite şi care nu-şi aleg ar­mele şi mijloacele în disperata încer­care de a opri firescul drum al isto­riei. Pe această temă a stigmatizării asupritorilor, tovarăşul Flora Mihăies­­cu din Piteşti a scris miniaturala „So­lidaritate“, pe care o reproducem în întregime: Cerul, adesea, cu umbrele norilor Îmi mîngîie pleoapele. Ascult în mine ca în pieptul vio­rilor. Cum plinge aproapele, semenul, fratele Care­riu şi-a dezrobit Oraşele, satele... Soarele mă sărută dimineaţa pe frunte Şi fruntea mă doare Că mai sunt asasini pe faţa pămin­tului Sărutat­ de soare. Numeroase poezii a trimis redacţiei A. Băghină din Turnu-Severin. Ele au o tematica diversă. Preferinţa autoru­lui se îndreaptă însă vădit spre aşa­­numitele „teme eterne“. Poate că in această direcţie există mai multe mo­dele în literatura clasică. Căci influ­enţa poeţilor clasici se resimte pu­ternic în­ Pădurea mîhnită de­ aramă păstrînd doar o mină de brazi. Din arbori frunzişui-şi destramă, Şi trist am văzut-o chiar azi. (Toamna) Iată şi cîteva versuri de dragoste, bine realizate, din poezia „Destăinuiri“,­ de acelaşi autor. pjf Prin aspra frumuseţe a lanurilor :• :rl • v , .. -Vp .•-r' .'V coapte Cînd soarele s-ascunde şi doarme dus-n nor, Aş vrea să fiu cu tine, să ne vor­bim în şoapte Şi-ncetişor să-ţi depăn, înaripatul dor. Se-nalţă păsări zvelte, în triluri nesfîrşite Pe lina ondulare, a zării de argint, Şi-un greier cîntă-n iarbă dureri înăbuşite Sub umbra care cade, uşor ca un alint. Pe aceeaşi linie, a, exprimării, sertti­­mentelor general umane, se situează şi poezia „Rînduri pentru tine, mamă“. Ea denotă multă sensibilitate, iată o strofă : Din truda ta-s crescut. Mi-e sete De ochii aceia, mari, căutători Ce-au ştiut, copil, să mă desfete Şi să mă mustre tainic uneori. Puţinele lucrări''amintite"­ arată că în­cepătorii în ale poeziei doresc sincer să făurească­ versuri frumoase, reuşite. Semnificativ ni se pare faptul, că nu creaţiile lor precumpăneşte tematica marilor probleme ale veacului nostru. Promptitudinea cu care încearcă să consemneze în vers ceea ce preocupă la un moment dat pe oameni nu este numai dovada unei sensibilităţi artis­tice receptive la problemele politice. Ea denotă totodată dorinţa de a milita prin poezie. Din păcate, această dorinţă nu com­pensează decit rareori lipsa de ex­perienţă, necunoaşterea limbii literare, insuficienta cultură. Cenaclurile lite­rare din întreprinderi şi colţurile roşii, comitetele de întreprindere, activiştii culturali în general, sunt datori să sprijine permanent pe cei ce dove­desc talent şi perseverenţă. In cena­cluri trebuie să se muncească serios. Nu orice material scris poate fi con­siderat terminat, bun de pus în plic şi trimis unei redacţii. Ceea ce se tri­mite trebuie să fie într-adevăr un lu­cru muncit, iar autorii care pretind re­dacţiilor să li se publice tot ce scriu trebuie să vadă mai întîi dacă au fă­cut tot ce le stă în putinţă pentru a perfecţiona materialul, dacă au cizelat fiecare frază, fiecare vers. Criteriul operativităţii, oricît de important ar fi, n­u trece în nici un caz înaintea celui privind calitatea lucrărilor poe­tice. Credem că nu e de prisos să amintim aici cuvintele scriitorului so­vietic D. Furmanov: „Grăbeşte-te să acrii povestirea, dar nu te grăbi s-o dai la tipar. Povestirea e ca vinul, cu cit stă mai mult cu atît devine mai bună“. Cele spuse de autorul lui „Ceapaev“ despre povestire stat valabila întruto­­tul şi pentru versuri ! SEVER OTAN MUNKA fOe uvmeße mccbeviaJSsfinP Etáiét litt «pattié „îmbunătăţirea calităţii şi exploatăm utilajului, condiţie princpală In reducerea preţului de cost“ In ziarul nostru nr. 3058 a apărut materialul intitulat „îmbunătăţirea ca­lităţii şi exploatării utilajului, condiţie principală in reducerea preţului de cost in agricultură“. Acest material de analiză se referea la unităţile agri­cole de stat din regiunea Galaţi (G.A.S. şi S.M.T.). Secţia agricolă a sfatului popular regional Galaţi şi serviciul regional S.M.T., răspunzind ziarului la acest material, arată printre altele că , pen­tru îmbunătăţirea calităţii pieselor de schimb şi a maşinilor, s-a ţinut în re­giune o consfătuire cu delegaţii în­treprinderilor constructoare şi cei ai S.M.T.-urilor şi G.A.S -urilor. In această consfătuire s-au propus mă­suri pentru lichidarea lipsurilor. De asemenea personalul serviciu­lui regional S.M.T. a instruit şefii de atelier și mecanicii controlori în ce pri­veşte folosirea aparatelor de măsură. S-au luat măsuri ca întregul utilaj de atelier, inclusiv bancurile de rodaj, sa fie montate. Mecanicii şefi din S.M.T. au fost instruiţi în ce priveşte respec­tarea periodicităţii reparaţiilor în scopul reducerii­ vîrfurilor de munca la reparaţii. S-a analizat de asemenea munca mecanicului şef Paul Bîrsan de la S.M.T. Bujoru, care a recunoscut că nu poate face faţă acestei munci şi a cerut să fie trimis ca şef de ate­lier la alt S.M.T. Cererea lui a fost avizata favorabil. Totodată organele de mai sus fac un apel călduros Direcţiei Generale de Aprovizionare şi Desfacere cit şi Di­recţiei Generale S.M.T. in ce priveşte impulsionarea aprovizionării cu piese de schimb a bazei nr. 8 din Galati. --------- „Fonduri de investiţii care aşteaptă să fie cheltuite" Sub acest titlu a apărut în ziarul nostru nr. 3058 un material al co­respondentului voluntar B. Sponder, în care se arăta că o serie de organi­zaţii comerciale din regiunea Sucea­va nu-şi cheltuiesc fondurile de inves­tiţii ce le-au fost puse la dispoziţie. Secţia comercială a Sfatului popu­lar al regiunii Suceava ne face cu­noscut că fondurile neutilizate au fost redistribuite, astfel ca lucrările începu­te să fie terminate anul acesta. De a­­semenea, s-au luat măsuri pentru ob­ţinerea materialelor de construcții necesare in acest scop. Vineri 1 noiembrie 1957 — nr. 8114 Experimentarea măturilor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare în docuţie maselor Să discutăm despre folosirea forţelor de muncă în întreprinderea noastră De la 1 septembrie, în sectorul nos­tru — uzinaj-motor — se aplică sis­temul îmbunătăţit de salarizare. Se înţelege că de la această dată lucrăm după norme cu motivare tehnică, ceea ce se resimte în întreaga activi­tate a sectorului. A sporit cu mult grija maiştrilor şi tehnologilor pentru aprovizionarea tehnico-materială a liniilor de producţie, a sporit şi preo­cuparea muncitorilor pentru executa­rea unor lucrări de calitate şi pentru o productivitate cît mai ridicată. Eu, de pildă, lucrez pe linia de bie­le, la o maşină specială cu 4 broşe. Cu ajutorul ei execut lunar operaţiile de strunjire şi honinguire la peste 3.000 de biele. După noile norme teh­nice, timpii la aceste operații s-au re­dus exact la jumătate. Cu toate a­­cestea, lunar, printr-o mai bună or­ganizare a muncii — căci rezerve de timp se pot găsi la orice loc­ de mun­că — reuşesc să-mi depăşesc planul cu 10—15 la sută, ceea ce îmi ridică cîştigul la 1.100—1.200 iei. Dar nu aceasta mi-am propus să arăt în articolul de faţă, ci faptul ca în străduinţa mea de a­-mi depăşi cu regularitate sarcinile planificate în­­tîmpin unele greutăţi. Astfel, 3-4 şi chiar 5 zile din lună stau de poma­nă, fiindcă n-am ce lucra. In această situaţie, maistrul de linie, uneori şe­ful sectorului, îmi spun cam aşa : „Cine te-a pus să-ţi îndeplineşti pla­nul mai devreme? Nu ştiai că sarci­nile de producţie sunt defalcate pe om şi maşină ? De unde să-ţi mai dau de lucru ? Să iau de la altul şi să-ţi dau dumitale?“ La prima vedere s-ar părea că ei au dreptate. Planul e plan şi sectoa­rele de fabricaţie care ne trimit pie­sele pentru prelucrat se încadrează în el cu rigurozitate. Atunci ce-i de fă­cut ? încep să mă rog de maiştri să-mi repartizeze cite 0 remaniere sau cine ştie ce alte lucrări, cu care să-mi pot scoate depăşirea. Cîte­odată pri­mesc. Alteori, însă nu. Şi atunci stau. Această situaţie, de bună seamă, lo­veşte în cîştigul meu lunar, deşi— chiar aşa cum lucrez acum — cîştig destul de bine, precum şi, în interesele uzinei, căci dacă aş avea de lucru din plin, aş putea produce mai mult şi atît eu cît şi uzina am avea numai de cîştigat. Dar vreau să întăresc cele de mai sus şi cu alte exemple, şi abia după aceea să trag o concluzie... Ion Buta şi Dumitru Bărăscu stat doi frezori de pe aceeaşi linie de fa­bricaţie cu mine. Fiecare lucrează în cîte uni schimb, executind aceleaşi o­­peraţii pe aceleaşi maşini (o freză, un strung vertical şi o maşină semi­automată de broşat). Fac un etos şi o finisare pe lungimea bielei. Sunt singurii din uzină care execută ope­raţiile acestea la biele. (In paranteză trebuie să spun că şi ei păţesc ca mine după ele-şi îndeplinesc planul lunar). Iată însă, că la sfîrşitul lunii au­gust, Dumitru Bărăscu s-a îmbolnăvit şi a căpătat un concediu medical de aproape o lună. In acest timp, Ion Buta, tovarăşul său de schimb, a fost nevoit să îndeplinească singur planul pentru amîndoi — se înţelege, de data aceasta potrivit normelor cu mo­tivare tehnică. Rezultatul? în 8 ore el a îndeplinit normele cu succes pe toate cele 3 maşini, pentru 2 persoa­ne ! Va să zică, să recapitulăm : în­tr-un singur schimb. Ion Buta a rea­lizat tot atît cît realizau amîndoi îna­inte în două schimburi. Şi aceasta — ţineţi cont! — fără ca să depună e­­forturi prea mari. Consecinţa : cîş­tigul lui lunar a crescut corespun­zător, iar preţul de cost la operaţia respectivă a fost mult redus. Sub acelaşi aspect se poate discuta şi cazul strungarului Alexandru Pop — tot de pe linia noastră — care în timpul celor 18 zile de concediu legal al schimbului său, Marcel Nicolescu, a îndeplinit singur planul pentru ambele schimburi. Şi acum, după ce v-am relatat şi aceste ultime două aspecte, vă veţi întreba desigur: unde e răul ? In proasta aprovizionare materială a lo­cului de b­iuncă sau a liniei întregi. Este adevărat că­ la noi problema aprovizionării cu materiale îincă nu a fost rezolvată pe deplin. Dar în ca­zul nostru nu ea este principala vino­vată, ci faptul că în sectorul nostru planul forțelor de muncă, este supra­încărcat. Mă gindeam, de pildă, intr o zi, că dacă un singur schimb de la noi ar lucra din plin in cele 8 ore ar realiza în întregime producţia ce se realizează in prezent d in ambele schimburi. Este oare această situ­aţie normală? Desigur că nu. Pe linia noastră de biele, după unele, calcule am ajuns la concluzia că din cei 16 muncitori — strungari, frezori etc. — toţi oameni bine pregătiţi profesional,­­ ar putea fi puşi la dispoziţia altor sectoare prelucrătoare din uzină care au ne­voie de meseriaşi cu calificarea lor. Şi pe alte linii din sector s-ar putea face acelaşi lucru. Iată aşa­dar o rezervă uriaşă care ar putea fi folosită nu numai pentru realizarea unei producţii sporite şi la un preţ de cost redus, ci şi în intere­sul oamenilor care ar pute­a cîştiga mult mai bine odată cu folosirea din plin a celor 8 ore de lucru. Consider că rezolvarea neîntîrziată a acestei probleme ar contribui în mare măsură la succesul aplicării sistemului îmbunătăţit de salarizare şi normare a muncii. NICOLAE ŞOIMU strungar, sectorul uzinaj-motor uzinele de autocamioane „Steagul Roşu“ Oraşul Stalin Cămin de copii transformat în depozit La redacţia ziarului nostru a sosit zilele trecute o scrisoare din care re­producem cîteva fragmente. „Sunt preşedintele comitetului de în­treprindere de la întreprinderea Tex­tile şi Pielărie din Bucureşti. In mun­ca mea şi a întregului comitet s-a ivit o problemă pe care neputînd-o rezolva singuri cerem sprijinul ziarului, lată despre ce este vorba. O parte din mun­citoarele noastre au copii sub 7 ani pe care nu au unde să-i lase la timp ce ele lucrează. Comitetul nostru de între­prindere s-a străduit mult ca să rezolve această problemă şi datorită spriji­nului Comitetului Central al Sindica­tului lucrătorilor din Sfaturile popu­lare şi gospodăria comunală şi al co­mitetului executiv al Sfatului popular al Capitalei am primit anul acesta un cămin situat in şoseaua Ştefăneşti. Noi am amenajat acest cămin cheltu­ind peste 20.000 iei, bani acordaţi de­­Comitetul Central al Sindicatului nostru. Nu vă putem descrie bucuria mamelor salariate ale întreprinderii noastre, elanul lor in muncă, ştiind că in timp ce eie lucrează copiii lor ,primesc o bună îngrijire şi educaţie. La inceput căminul nu a putut adă­posti decit 12 copii. Mamele celorlalţi 28 de copii nu au mai apucat insă să se bucure de acest sprijin, pentru că la sfîrşitul lunii august, tov. Leontina Calciu, vicepreşedinte al Sfatului popu­lar al raionului „1 Mai“, fără a ne în­treba pe noi, fără a se consulta cu Co­­mitetul Central al Sindicatului nostru, a hotărît să desfiinţeze acest cămin, transformîndu-l într-un depozit. Acmm noi suntem în aceeaşi situaţie ca la în­ceput. E adevărat, pentru 12 copii ni s-au asigurat locuri la căminul Cine­matografiei, dar ce facem cu ceilalţi? Este posibil oare, tovarăşe redactor, să se strice tot ceea ce noi cu multă greutate am amenajat ? Comi­tetul de Întreprindere, organizaţia de partid, conducerea fabricii şi toţi sa­lariaţii noştri roagă ziarul „Munca“ să ne ajute să ne recăpătăm căminul“. Sem­nează tov.­ David Grindea, preşe­dintele comitetului de întreprindere, şi Gh. Dumitru, secretarul organizaţiei de partid. * Am­ luat legătură cu comitetul cen­tral al Sindicatului lucrătorilor din Sfaturile populare şi gospodăria comu­nală şi cu celelalte organe, pentru a vedea care este situaţia. In urma dis­­cuţilor purtate, am ajuns la concluzia că măsura luată de comitetul executiv al Sfatului popular al raionului „1 Mai“, din iniţiativa tovi, Leontina Cal­ciu este nechibzuită şi nejustă Nechib­zuită pentru că nu se poate concepe ca o asemenea clădire înzestrată cu tot ce e necesar pentru a servi de cămin săp-­­ tămînal pentru copii­ să fie trănsfor- I mată în depozit. Clădirea se află in a­fara orașului, într-o pădurice. In jurul ei este o livadă cu pomi fructiferi şi o grădină, care constituiau sursa de aprovizionare cu legume şi fructe a căminului. Cu sprijinul Comitetul Cen­tral al Sindicatului lucrătorilor din Sfaturile populare şi gospodăria co­munală, întreprinderea Textile şi Pie­lărie a făcut o serie de amenajări pentru a satisface cit mai bine ne­voile micilor locatari. S-a amenajat un solar cu bazin de înot şi baie pentru ei, balansoare şi alte jocuri, s-a pro­curat un frigider şi tot cazarmamentul necesar. Poziţia, condiţiile de igienă, instala­ţiile, gospodăria-anexă cu livadă de pomi fructiferi, vie şi grădină de legu­me, corespund cum nu se poate mai bine unui cămin, căruia făcîndu-i-se încă unele amenajări ar putea găzdui săptămînal aproape 100 de co­pii. Probabil că la aceasta s-a gîndit și comitetul executiv al Sfatului popu­lar al Capitalei, cînd prin decizie a predat această vilă Întreprinderii Tex­tile și Pielărie pentru a o folosi în scopul arătat. Ce se află acum aici ? Un depozit deservit de 10—15 oameni. In schimb întreprinderea a rămas fără cămin de copii. Tovarăşa Leontina Calciu, cînd a luat această măsură (21 august), s-a angajat sa găsească locuri la diferite cămine pentru toţi copiii. Au trecut de atunci 3 luni şi abia pentru 12 s-au găsit locuri. Şi pentru aceasta tov. Ecaterina Urzica, de exemplu, a trebuit să umble zile la rînd. Dar chiar dacă se vor găsi locuri şi pentru cei­lalţi copii, în mod firesc se întreabă muncitorii: de ce este necesar ca mi­cuţii să fie împrăştiaţi la diferite că­mine, care de care mai departe de în­treprindere? De ce să se strice atîtea lucruri făcute cu trudă ? De ce acestui minunat cămin să i se dea o destinaţie nepotrivită ? Măsura luată de Sfatul popular al raionului ,,, Mai“ este in acelaşi timp nejustă şi abuzivă. Întreprinderea Tex­tile şi Pielărie a primit acest cămin prin decizia comitetului executiv al Sfatului popular al Capitalei, deve­nind astfel proprietara legală a lui. Atunci cum poate tovarăşa Calciu să-i cedeze altei instituţii, fără ca proprie­tarul să fie de acord ? E adevărat că acum există o altă decizie a comitetu­lui executiv al Sfatului popular al Ca­pitalei, care o anulează pe prima şi confirmă schimbarea destinaţiei. Dar această decizie a fost dată după ce căminul a fost transformat în depo­zit. Fără un ordin scris, s-a intrat în curtea căminului, impunindu se con­ducerii acestuia să trimită copiii a­­casă şi să evacueze clădirea. De a a­cest lucru nu a ştiut nici întreprins­derea Textile şi Pielărie, nici comi­tetul­ central al Sindicatului lucră­torilor din Sfaturile populare şi gospo­dăria comunală, nici comitetul execu­tiv al Sfatului popular al Capitalei, ci doar o parte din membrii comitetului executiv al Sfatului popular al raio­nului „1 Mai“ şi tov. Leontina Calciu, care personal s-a deplasat la faţa locu­lui şi a luat toate măsurile de evacu­are. Aprobarea pentru măsura luată de tov. Calciu de către comitetul executiv al Sfatului popular al Capitalei nu a fost dată decit mult mai tîrziu după ce asupra tov. Maria Grigore, direc­toarea­ întreprinderii Textile şi Pielă­rie, şi a tov. Constantin Popescu, ad­ministratorul căminului, s-au făcut multe presiuni din partea tovarăşei Calciu. S-ar fi putut oare evita această situaţie? Desigur că da. Aceasta presu­punea însă ca tov. Leontina Calciu să se consulte în prealabil cu comitetul central al Sindicatului lucrătorilor din Sfaturile populare şi gospodăria comu­nală. Aceasta presupunea de asemenea ca, comitetul executiv al Sfatului popular al Capitalei să analizeze cu mai m­ultă seriozitate măsura luată de Sfatul popular al raionului „1 Mai“ şi să nu o aprobe cu atîta uşurinţă. Acum toată lumea recunoaşte că ceea ce s-a făcut s-a făcut prost. Tov. ing. Anton Vlădoiu, preşedintele comi­tetului executiv al Sfatului popular al Capitalei, ne-a asigurat că a dat dispoziţie tov. vicepreşedinte Niţu să rezolve această problemă. Atît nu este de ajuns însă. Comitetul executiv al Sfatului popular al Capitalei tre­buie să ia măsu­ri ca în cel mai scurt timp căminul să­ fie înapoiat Între­prinderii Textile şi Pielărie, iar cei vinovaţi de stricăciunile pricinuite să suporte pagubele aduse. Întreprinderea Textile şi Pielărie trebuie să primeas­că căminul în starea în care a fost. G. ROŞU Este just oare ca această vilă să fie transformată în depozit ". Consfătuire de producţie pe „Şantierul Tineretului" de la Galaţi Au trecut 6 luni de cînd pe şantie­rul de reconstrucţie a oraşului Ga­laţi — „Şantierul Tineretului“, cum i se spune — a început acţiunea de ex­perimentare a sistemului îmbunătăţit de salarizare şi normare a muncii. Din iniţiativa conducerii administrati­ve (ing. Ştefan Bubenec, şeful Grupu­lui 7 Construcţii) şi a comitetului de întreprindere (preşedinte Teodor Şte­fan) a avut loc aici o consfătuire de producţie la care au luat parte, mun­citori, tehnicieni, inngineri de pe şan­tier, delegaţi ai ministerului, trustu­lui şi ai C.C. al Sindicatului munci­torilor din construcţii şi industria ma­terialelor de construcţii. Participanţii au discutat ce au făcut pînă acum şi ce vor întreprinde de aici înainte pen­tru reuşita experimentării. Cu planul îndeplinit Acţiunea ce se desfăşoară de mai bine de 6, luni privind experimentarea sistemului îmbunătăţit de salarizare a şi dat unele roade în procesul de producţie de pe şantier. In urma pro­punerilor făcute de muncitori, teh­nicieni şi ingineri multe lucrări au fost mecanizate şi s-au introdus cîte­va metode avansate de muncă. S-a a­­rătat, bunăoară, că s-a­­ trecut la meca­nizarea săpării fundaţiilor, la contei­­nizarea cărămizilor, la frecarea meca­nică a mozaicului, la ridicarea meca­nică a pămîntului etc. De asemenea, s-a experimentat cu succes mecaniza­rea tencuirii în interioare şi a raşche­­tării parchetului. Toate acestea, pre­cum şi măsurile organizatorice luate, aprovizionarea la timp a punctelor de lucru cu scule şi materiale, prepara­rea dinainte a mortarelor şi betoane­­lor etc., aţi făcut ca în perioada res­pectivă să se realizeze toate sarcinile de plan. Prin măsurile tehnico-organi­­zatorice aplicate s-au obţinut recupe­rări în valoare de 116.191 lei. Câştigurile c­onstructorilor au crescut Din consfătuire a reieşit că în pe­rioada amintită, datorită măsurilor luate, s-a reuşit să se elimine în mare măsură fluctuația braţelor de muncă. Aceasta a permis comitetului de între­prindere sa organizeze mai temeinic întrecerea socialistă, ceea ce a făcut ca noile norme de lucru stabilite să fie îndeplinite și chiar depășite. Pentru ca fiecare muncitor să-şi dea seama de avantajele aplicării siste­mului îmbunătăţit de salarizare, comi­tetul de întreprindere a iniţiat confoc­ţionarea de panouri în care se arată salariile tarifare orare şi lunare după vechea şi noua reţea tarifară, normele vechi şi noi, cîştigurile muncitorilor etc. Astfel constructorii au putut ve­dea că brigadierul Marin Pană care cîştiga înainte 499 lei, cîştiga acum 936 lei, că zidarul Vasile Ţurcanu şi-a sporit cîştigul de la 379 lei la 705 lei, dulgherul Dumitru Pascal de la 480 lei la 991 lei, fierarul betonist Va­sile Chioagă de la 590 lei la 827 lei etc. Interesant este că, analizindu-se indicii de plan — pe luna au­gust, de pildă — s-a constatat că pro­ducţia a fost depăşită cu 3,55 la sută, productivitatea muncii a crescut cu 0,5 la sută, iar la fondul de salarii s-a realizat o economie de 5 la sută. Despre ctteva idei interesante.» In consfătuirea de producţie s-a a­­mintit că pe „Şantierul Tineretului“ au fost aplicate Cîteva metode noi de muncă. In mică măsură însă faţă de posibilităţi. Cauza ? „Noul“ intîmpină încă împotrivire din partea unor mun­citori cu concepţii învechite. De aceea, tovarăşul inginer Cătălimnescu a pro­pus ca acel constructori care­­ aplică metode avansate cu rezultate bune să beneficieze in primul rînd de fondul special de premiere. Din analiza cheltuirii fondului de salarii s-a desprins că în cîştigul total al muncitorilor necalificaţi o pondere serioasă are indemnizaţia de şantier. Acest cîştig fix, necondiţionat, de rea­lizări, acţionează ca un fac­or nega­tiv. De aceea, cîţiva vorbitori au pro­pus ca indemnizaţia să nu se mai a­­chite decit in raport cu indicele, de în­deplinire a normei. De altfel, lucrul în regie la o bună parte din operaţii nu a dat rezultate, cu toate că s-au luat­ unele măsuri tehnico-organizato­­r­ice. O serie de participanţi la discu­ţii, printre care şi brigadierul Ion Conduraru, au făcut noi propuneri pentru curmarea unor lipsuri din ac­tualul regulament de premiere.. Săpă­torul I. Bungă a propus să se­ acorde un spor special pentru săpăturile de adîncime făcute pentru canalizare sub apa freatică. Tot el a propus ca brigăzile fruntaşe să fie stimulate a­­tît moral cit şi material. In general s-a arătat că este greşit că nu se ţine evidenţa materialelor economisite pe brigadă şi individual, pentru ca mun­citorii respectivi să fie premiaţi. Normatorii au avut­­şi ei un cuvînt de spus. In mod deosebit s-a impu­tat ministerului formularistica com­plicată, pentru a cărei completare nor­­matorii pierd cea mai mare parte din timp. p Ridicarea calificării profesionale a tineretului Majoritatea constructorilor de pe şantier fiind tineri, ridicarea califică­rii lor se impune în mod deosebit­. Există cazuri, din păcate puţine, — cum ar fi în echipa condusă de dul­gherul Cristea — cînd se­ constată preocupare pentru ridicarea califică­rii tinerilor. Luînd cuvîntul, dulgherul Cristea a arătat că unii muncitori virstnici nu acordă sprijinul necesar ti­nerilor. „In îndeplinirea planului pe șantierul nostru, tineretul atîrnă greu — a spus el. Dacă noi, cei în vîrstă, nu vom ajuta la creșterea calificării ti­neretului, sarcinile de plan ci­ şi cali-­ tatea lucrărilor nu vor putea fi res­pectate“. ★ Consfătuirea de producţie ţinută a fost binevenită. Conducerea adminis­trativă şi comitetul de întreprindere de la „Şantierul Tineretului“ au avut ce învăţa. Acum nu răm­îne decît ca ele să pornească la treabă pentru re­zolvarea tuturor propunerilor făcute. H. VALENTIN in cinstea celei de a 40-a ani- ? versări a Marii Revoluţii Socia- * liste din Octombrie, !n Editura de ? stat pentru literatură politici vor apare: | — Amintiri ale foştilor voluntari , romini din Armata Roşie in­­ timpul Marii Revoluţii Socia-­­ liste din Octombrie şi al raz-­i­boiului civil. • — Contribuții la studiul influentei î Marii Revoluții Socialiste, din: Octombrie în România.­­ *.

Next