Munca, decembrie 1957 (Anul 13, nr. 3139-3165)

1957-12-01 / nr. 3139

fi, UM­A CULTURII „Zdrobite cătuşe în urmă rămîn“... Poetul a inteles izbinda poporului său şi a aşternut versul pe hîrtie, iar con­deiul său era atunci ca dalta care în­seamnă în marmura istoriei urme de neşters- Compozitorul i-a dăruit ari­pile cîntecului, iar sute şi mii de oa­meni, sute şi mii de glasuri l-au înăl­ţat asemeni stindardelor victoriei. Pri­mul vers al primului cîntec închinat Republicii vestea că s-au sfărîmat că­tuşele unei asupriri de veacuri, că o­­dată cu ele s-a prăbuşit şi ultimul stîlp al unei orinduiri nedrepte şi crude. „Stăpîn pe destin e poporul !"... glăsuia răspicat acelaşi cîntec pe care sute şi mii de oameni ii cintau păşind puternici şi liberi, stăpini ai unei ţări minunate, spre un viitor pe care se pregăteau să-l făurească cu propriile lor mîini: luarea a tot ce este valoros in moş­tenirea culturală a trecutului şi prin creşterea plină de grijă a tinerei ge­neraţii de creatori din toate domeniile­­ a culturii noastre naţională în for­mă şi socialistă în conţinut. În aceas­tă privinţă bilanţul celor zece ani este cit se poate de rodnic şi poate umple pe fiecare din noi de o îndreptăţită mîndrie patriotică. Scriitorii şi artiştii, cărturarii şi sa­vanţii care simt astăzi ca niciodată cit de pline de miez şi rod sínt străda­niile lor, cit de utile şi necesare sínt poporului muncitor creaţiile lor, au păşit alături de el, umăr la umăr in lupta pentru socialism. Ne-ar trebui pagini nenumărate pentru a putea în­şirui tot ce s-a înfăptuit în aceşti ani în domeniul ştiinţei, literaturii şi al- Proletari din toate ţările, uniţi-vâ! ANUL XIII.­­nr 3139 DUMINICA 1 DECEMBR­IE 1957 ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. 4 pagini 20 bani in numărul de azi s Se traduc în viată hotărîrile cotv­greselor sindicatelor. (pag. 2­ a) M. Roban: Muncitorimea japo­neză luptă dirz pentru revendicările sale. (pag. 3-a) IN ADUNAREA GENERALA A O.N.U. (Intervenţiile reprezentanţi­lor R.P.R.). (pag. 3-a) Recepţie la Moscova in cinstea delegaţiei militare a R. P. Chineze. (pag. 3-a) Cuvîntul scriitorului Eusebiu Camilar De atunci au trecut zece ani... S-au înălţat uzine şi fabrici — zumzet neîn­cetat de ciocane şi motoare, clocot de oţel şi fontă — clădiri adăpostind tru­da savanţilor şi strădania celor mai tinere vlăstare; prin munţii Înalţi trec drumuri de fier, pe ogoarele brăzdate de puternice maşini cresc recolte bo­gate, din puterea imblînzită a apelor ţîşneşte lumina. Iar făuritorii de viaţă nouă „muncitori şi ţărani, cărturari şi ostaşi“, uniţi sub steagul biruitor al comuniştilor, au înfăptuit nu nu­mai o uriaşă transformare economică şi socială a ţării, ci şi o revoluţie de un fel deosebit, fără gloanţe şi singe, revoluţia care se reflectă în conştiinţa oamenilor, revoluţia culturală. Dacă din punct de vedere al dez­voltării industriei şi agriculturii, de pildă, este suficient să pui alături cî­­teva cifre sau procente pentru a mă­sura cu precizie distanţa între ,,ieri" şi „azi“, sau pentru a cîntări „greu­tatea" unui deceniu de Republică, pentru a oglindi rezultatele dezvoltă­rii culturale a unei ţări care număra în trecut patru milioane şi jumătate de analfabeţi şi unde astăzi numai în facultăţi învaţă 81.206 studenţi, ci­frele oricît de grăitoare ar fi nu reu­şesc să cuprindă întreaga semnificaţie a trecerii de la „întuneric" la „lumi­nă". Nu au trecut decit zece ani, dar po­porul muncitor, sub conducerea parti­dului, a izbutit — aşa cum spune şi vechea zicală populară. — „să facă în­­tr-un an cît alţii în zece" şi de aceea ni se pare că au trecut secole de la vremea în care Eminescu murea din pricina mizeriei sau un Grigorescu, Caragiale, Babeş sau Matei Milie îşi realizau nemuritoarele lor creaţii cu preţul unor dureroase sacrificii şi u­­milinţe. Nu este întîmplător faptul că a­­ceastă lună care precede cea de a ze­cea aniversare a Republicii noastre populare va fi închinată culturii şi va constitui — în ansamblul manifestări­lor ei — un raport către patrie pe care-l prezintă nu prin cifre sau dări de seamă, ci „pe viu“ toţi cărturarii şi artiştii ţării. Lenin scria încă înain­te de înfăptuirea Marii Revoluţii So­cialiste din Octombrie că „socialismul începe acolo unde milioane de oameni îşi însuşesc cultura“­ Partidul nostru, credincios învăţăturii marxist-leninis­­te, a condus cu mină sigură, nu numai opera de construire a bazei materiale a socialismului, ci şi pe aceea a trans­formării conştiinţei oamenilor prin larga răspîndire a culturii în mase. E aproape cu neputinţă să poţi exprima sau exemplifica prin puţine cuvinte cit de mare este influenţa culturii asupra oamenilor indiferent de profesia sau de preocupările lor. Intilnim uneori un cioban citind pe Sadoveanu, un ţăran recitind pe Eminescu, un mecanic de locomotivă jucînd pe Ferdinand în „intrigă şi iubire", un muncitor cîşti­­gînd cel mai înalt premiu de interpre­tare muzicală şi... eite alte exemple de acest fel ne stau astăzi la îndemînă. Am citat exemplele acestea fără a le însoţi cu nume — deşi fiecare din ele ar putea fi alăturate, nu unuia, ci multor nume — pentru că ele au astăzi în ţara noastră valoare de sim­bol. Este rodul unei temeinice munci de răspîndire sistematică a culturii şi artei în mijlocul acelora pe care odi­nioară îi cuprindea bezna obscurantis­mului şi a neştiinţei de carte. In a­­ceastă muncă partidul a avut un aju­tor de nădejde in sindicate şi în cele­lalte organizaţii de masă. Propagarea prin conferinţe, la clu­buri şi culturi roşii a celor mai avan­sate metode de muncă, a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii, a literaturii şi ar­tei, organizarea unei mari diversităţi de cercuri artistice de amatori sunt numai cîteva din mijloacele prin care sindicatele au sprijinit şi sprijină ope­ra de culturalizare a maselor. Revoluţia, culturală a însemnat însă şi dezvoltarea neîncetată — prin pre­ter. Numeroasele şi variatele mani­festări prilejuite de Luna culturii, care începe astăzi, vor oglindi mai grăitor decit orice cifre sau cuvinte bogăţia înfăptuirilor din acest dome­niu atît de vast şi cuprinzător. Dar cum unul din principiile de ba­ză ale concepţiei noastre despre lume şi viaţă ne determină să nu ne oprim niciodată un loc, ci să privim mereu cu încredere în viitor, chiar acum cînd sărbătorim un deceniu de Republică populară şi afirmăm cu mîndrie tot ce am dobindit, trebuie să amintim că mai sunt multe, foarte multe de făcut- In faţa oamenilor de ştiinţă, a scrii­torilor şi artiştilor, a intelectualităţii progresiste, în ansamblul ei, stau sar­cini de răspundere pe care le va în­deplini cu siguranţă, strins unită în luptă cu clasa muncitoare, sub condu­cerea partidului. De aceea în acest prag de nou de­ceniu, în această lună, care va fi o trecere în revistă a realizărilor lor, poporul muncitor adresează tuturor celor ce muncesc în domeniul culturii, o fierbinte chemare prin neuitatele versuri ale poetului A. Tom­a : „Şi voi ziditori prin cuvînt, — harnică întrecere cu mînuîtorii de ciocan şi seceră, — pregătiţi viitorului grînarele sporului, aripile zborului !“ ...Am poposit deunăzi la Govo­ra, mai precis pe şantierul fabri­­cii de sodă ce se construieşte aici. In urmă cu trei ani, pe locu­rile unde se înalţă schelele meta­lice ale construcţiilor păşteau tur­me de oi... Azi lingă staţiunea de odihnă cu acelaşi nume, în veci­nătatea Oltului, se ridică un nou orăşel. In clişeul din dreapta : vedere generală a halei tobelor şi a cup­toarelor de var în curs de con­strucţie. Pentru muncitorii con­structori s-au dat în folosinţă 6 blocuri cu cite 12 apartamente fiecare, două cămine pentru ne­­familişti. 24 de familii de munci­tori şi-au construit locuinţe indi­viduale cu ajutorul statului. In clişeul de jos , vedere generală a noilor locuinţe. Faptele de muncă ale tinărului Alexandru Tunaghy, sudor (clişeul din dreapta jos) sunt binecunoscute constructorilor. El îşi depăşeşte cu regularitate nor­ma cu 45—50°lo, fiecare procent fiind proporţional cu ...înălţimea la care sudează. Fotografii: P. COZIA S A­N TIE IT ’ 5­7 In întîmpinarea celei de a zecea aniversări a R. P. Român. I­eri, un reporter al ziarului nostru a fost invitat la Departamentul Industriei Lemnului din cadrul Ministerului Construcţiilor şi Materialelor de Con­strucţii. Iată ce a aflat: LA 30 NOIEMBRIE, DEPARTAMENTUL AMINTIT ŞI-A ÎNDEPLINIT PLA­NUL producţiei GLOBALE PE ANUL 1937. In pri­mele 10 luni ale anului unităţile departamentului au dat peste plan 32.000 m.p. parchete, 1.730 m.c. lemn de ce­luloză, 3.700 m.c. cherestea de stejar, 1­70.000 bu­toaie, 14.250 m.p. panel, precum şi mobilă in valoare de 22 milioane lei, din care 2.385 garnituri dormitoare, 1.687 garnituri pentru bucătărie, 284 garnituri mobilă tip cameră-studio, 71.000 scaune curbate. De ase­menea, au mai fost date peste plan 27 milioane cutii de chibrituri. Productivitatea muncii pe întregul departa­ment a crescut în această perioadă cu 104 la sută. In sectorul produselor finite din lemn, datorită reducerii preţului de cost cu 4,32 la sută, faţă de 2,93 cit era sarcina planificată, s-au obţinut economii in valoare de 5.000.000 lei. (rep)U­ltima propunere de inovaţii, „modificarea arză­toarelor de păcură la cazane“,­­înregistrată la ca­binetul tehnic al uzinelor textile ,30 Decembrie" din Arad, aparţine lăcătuşului Dumitru Brata de la instalaţia de forţă. Aceasta este cea de a 176-a pro­punere de inovaţie făcută în anul 1957. Dintre aces­tea, peste 100 au fost acceptate şi aplicate. Ele aduc anual întreprinderii o economie antecalculată de aproa­pe 500.000 lei. Multe din inovaţiile înfăptuite la această uzină pre­zintă un interes general pentru sectorul respectiv, aşa cum este cea denumită „Albirea continuă“, ori „Rate­“ Departamentul Industriei Lemnului şi-a îndeplinit planul anual Nume ele noi inovatori Peste 30 de întreprinderi din regiunea Ploeşti lucrează în contul anului viitor fie de vopsit fire din resurse interne". Alături de ino­vatorii cunoscuţi, ale căror nume figurează de multe ori la cabinetul tehnic — cum este cazul tovarăşilor Gh. Ondreicsik, Petru Giurea, Acaţiu Covaci, Miron Muscă şi alţii — au apărut noi inovatori din rîndul muncitoa­relor, ca de pildă ţesătoarea Hermina Sălăjan, ajutoa­­rea de maistru Elena Avram, şefa de echipă de la fi­nisaj Persida Lipovan şi altele, (coresp. „Munca“). L­a începutul anului, colectivul de muncă de la uzi­nele de reparaţii mecanice din Ploeşti ,a chemat la întrecere toate întreprinderile din oraşul Plo­eşti, cu obiectivul : îndeplinirea planului de pro­ducţie pe anul 1957 nu numai II luni. Datorită măsu­rilor tehnico-organizatorice, luate de conducerea uzinei, fiind sprijinită în tot timpul de organele sindicale, co­lectivul uzinei a reuşit să-şi îndeplinească planul de producţie lună de lună. In ziua de 28 noiembrie, tehni­cienii şi inginerii au sărbătorit îndeplinirea planului anual. In această perioadă, productivitatea muncii a crescut cu 9,85 la sută, iar preţul de cost al reparaţiilor a scăzut cu 7,96 la sută. IN ÎNTRECEREA CE SE DESFĂŞOARE IN IN­­TIMPINAREA CELEI DE A 10-A ANIVERSARI A PROCLAMĂRII R.P.R., ŞI-AU MAI ÎNDEPLINIT PLA­NUL ANUAL DE PRODUCŢIE PESTE 30 DE ÎNTRE­PRINDERI ŞI INSTITUŢII DIN REGIUNEA PLOEŞTI. Printre ele se numără uzinele „I C. Frimu“-Sinaia, uzi­nele de reparat utilaj petrolifer Poiana Cîm­pina, Fabrica de Ceramică, întreprinderea „Feroemail“, fabrica de că­rămidă Bucov şi altele, (coresp. „Munca"). /V A ta* ZILEI: pil . Primul carburator românesc , colectiv de specie,lişti for­mat din inginerii Constantin Ivănescu, Nicolae Lucian, Ion Teodorescu şi proiectantul Dumitru Riziuc de la uzinele „Nicolae Tudose“ din Colipaşi a conceput şi pus la punct carburatorul romînesc. Carac­teristica acestui produs, care cons­tituie rezultatul primelor lucrări de punere la punct a proiectelor cu aju­torul Institutului de Energetică al Academiei R.P.R , este faptul că are un consum redus de benzină la suta de kilometri şi faţă de primul pro­totip. Interesant de subliniat este şi faptul că la o turaţie de 2.400 ture pe minut motorul echipat cu acest carburator are 82 cai-putere dispo­nibili la axa cardanică în timp ce vechiul carburator dădea doar 77 cai-putere disponibili. Concomitent cu studierea căilor pentru reducerea consumului de ben­zină, în preocuparea constructorilor a stat şi găsirea de noi soluţii pen­tru economisirea metalului care se aduce din import. Astfel ei au reu­şit să reducă greutatea carburatoru­lui de la 3,150 kg la 1­700 kg. (coresp. „Munca“) 50 DE LOCALITĂŢI din regiunea Stalin cu agricultura complet COOPERATIVIZATA Pînă acum 50 de localităţi din re­giunea Stalin au fost complet coope­­rativizate. Numai în raionul Agnita au fost complet cooperativizate 21 co­mune şi sate. La Hălchiu, unde exis­tă o gospodărie agricolă colectivă mi­lionară, au fost create în ultimul timp două întovărăşiri agricole, o coopera­tivă agricolă de producţie. Ultimele 42 familii de ţărani muncitori din co­mună, au intrat în gospodăria colec­tivă. (Agerpres) CLUJ 30 (de la trimisul special Agerpres).­­ La Cluj au început festivităţile pri­lejuite de împlinirea a 520 de ani de la răscoalele iobagilor români şi ma­ghiari din Transilvania între care răscoala de la Bobîlna a constituit un moment important. Sîmbătă după amiază a avut loc la Teatrul Naţional din localitate o adunare festivă consacrată acestui e­­veniment. Au participat reprezentan­ţii autorităţilor locale de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură, numeroşi oameni ai muncii români şi maghiari din oraşul şi regiunea Cluj. Participanţii la adunare au salutat cu căldură sosirea în sală a mem­brilor delegaţiei C.C. al P.M.R. şi guvernului Republicii Populare Ro­mâne, care participă la festivităţi: tov. Emil Bodnăraş, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.M.R., vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, Janoş Fazekaş, secretar al C.C. al P.M.R., Atanase Joja, membru al C.C. al P.M.R., ministrul­­ Invăță­­mîntului și Culturii, Augustin Alexa, membru al C.C. al P.M.R., procuror general al Republicii Populare Ro­mâne, Ladislau Banyai, director ge­neral în Ministerul Invățămîntuluii și Culturii, acad. Andrei Oţetea, care au luat loc in prezidiu. In prezidiul adunării au luat loc de asemenea tovarăşii Csupor Ludo­vic, membru al C.C. al P.M.R., mem­bru al Prezidiului Marii Adunări Na­tionale şi prim-secretar al Comitetului Regional P.M.R. al Regiunii Autono­me Maghiare, Vasile Vaida, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim-se­cretar al Comitetului Regional Cluj al P.M.R., scriitorul Nagy István, mem­bru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Kulcsár Francisc, pre­şedintele comitetului executiv al Sfatului popular regional Cluj, pre­cum şi reprezentanţi ai Comitetului orăşenesc P.M.R. Cluj, ai sfaturilor populare regional şi orăşenesc, repre­zentanţi ai muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor din regiune. Adunarea festivă a fost deschisă de tov. Petru Jurcă, preşedintele co­mitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Cluj. A luat cuvîntul tov. acad. Atanase Joja, care a adus adunării salutul C.C al P.M.R. şi al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române. Se împlinesc peste 500 de ani de la evenimentul memorabil cînd ţăranii romîni şi maghiari, înfrăţindu-se prin jertfe de singe în lupta împotriva ex­­ploatatorilor şi asupritorilor feudali şi clericali, au ridicat steagul glorios al răscoalei pentru demnitatea ome­nească, pentru libertate şi pentru o existenţă mai bună — a spus vorbi­torul. Răscoala de la Bobîlna este una dintre cele mai importante acte revoluţionare ale istoriei patriei noa­stre; ea se încadrează în rîndul ma­rilor mişcări ţărăneşti din Evul Me­­diu împotriva feudalismului, fiind prima manifestare de luptă revoluţio­nară organizată a ţărănimii împilate din ţara noastră. Aspiraţiile nobile ale răsculaţilor ro­­m­îni şi unguri de la Bobîlna au fost realizate şi depăşite într-o măsură la care ei nu puteau visa — în lupta co­mună dusă în zilele noastre de po­porul român şi de naţionalităţile con­locuitoare, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romin, pentru înfăptui­rea Republicii Populare Romíne şi pentru construirea socialismului. In cursul acestei lupte s-a cimen­tat prietenia veşnică a poporului român şi a naţionalităţilor con­locuitoare. Uneltirile duşmanilor de clasă, încercările lor de a dezbina pe oamenii muncii romîni, maghiari, germani etc., sunt sortite unui eșec (Continuare in pag. 3-a) LA CLUJ Adunare festivă consacrată aniversării răscoalei de la Bobîlna Ninge, mămico.. (Fotografia: C. PETRE) îmbunătăţirea iluminatului unor cartiere mărginaşe ale Capitalei întreprinderea „Electro­distribuţia“ (IDER) şi Sfatul Popular al Capita­lei au luat o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea alimentării cu energie electrică a unor cartiere mărginaşe ale Capitalei. Astfel, pînă la sfîrşitul acestui an se vor instala 22 noi pos­turi de transformare în diverse cartie­re ale oraşului, care vor permite ridi­carea tensiunii, îmbunătăţirea ilumi­natului şi extinderea reţelei electrice. In scopul îmbunătăţirii iluminatu­­lui, pînă la sfîrşitul anului se va mă­ri numărul firelor de distribuţie pe circa 40 de străzi. In cursul acestui an a fost mărit numărul firelor de distribuţie pe aproape 500 de străzi. (Agerpres) Program de măsuri pentru creşterea animalelor In zilele de 28, 29 şi 30 noiembrie a avut loc la Oraşul Stalin consfă­tuirea pe ţară organizată de Consi­­liul Central A.S.LT. privind creşte­rea animalelor. l­a consfătuire au participat repre­zentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, oameni de ştiinţă de la Academia R.P.R. şi de la institu­tele de cercetări ştiinţifice şi insti­tutele de învăţămînt superior, ingi­neri şi tehnicieni zootehnişti, crescă­tori de animale, fruntaşi din G.A.C.­­uri, reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat din regiunea Stalin. Pe baza celor 7 referate prezentate şi a discuţiilor participanţilor s-a în­tocmit un program de măsuri pen­tru dezvoltarea creşterii animalelor şi a producţiei animale. (Agerpres) Vînzări­­le solduri pentru sezonul de iarnă Confecţii, tricotaje, articole pentru copii, îmbrăcăminte de sport cu preţuri reduse. Magazinele din Capitală unde se găsesc aceste produse. In mai multe magazine din Capi­tală, vor fi puse în vinzare impor­tante cantităţi de solduri cu preţuri reduse ce merg pînă la 50 la sută din valoarea iniţială. Astfel, începînd din primele zile ale săptămînii vii­toare, in magazinele din Calea Du­­deşti nr. 36, Căldărari nr. 2, Piaţa Rosetti, Griviţei 121, 39 şi 345, Şo­seaua Ştefan cel Mare nr. 27, strada Traian 103, str. 30 Decembrie 50 şi Calea Moşilor 270 se vor găsi tot fe­lul de ţesături de bumbac, mătase şi lină, pentru bărbaţi, femei şi copii. Articolele de menaj şi electrotehnice vor fi puse în vinzare la magazinele din blocurile din B-dul Bucureştii Noi, Calea Rahovei 30 şi Dorobanţi 102, iar diferite modele de confecţii şolduri se vor găsi la unităţile din Calea Griviţei 222 şi str. 30 Decem­brie 54. De asemenea s-au pus in vinzare cu preţuri mult reduse importante can­tităţi de ciorapi nylon pentru femei, la toate O.C.L. din ramura textilă cit şi la „Romarta“. O iniţiativă asemănătoare a avut şi magazinul „Confecţia" care des­chide pe strada Doamnei nr. 9 o uni­tate de solduri unde se vor găsi di­ferite modele de paltoane, costume bărbăteşti, taioare, fuste, articole de sport şi lenjerie precum şi tricotaje pentru adulţi şi copii. Expoziţia „Medicamentul şi farmacia în R. P. Romina44 In sălie Palatului Culturii din Cluj s-a deschis expoziţia „Medica­mentul şi farmacia în R.P.R.“. Im­presia a fost covîrşitoare. Ştiam ca şi dv., dragi cititori, că pro­ducem multe medicamente. Pro­porţiile progresului în acest do­meniu mi-au devenit însă cunoscute de abia odată cu vizitarea expoziţiei. Ce progres uriaş ! Vă amintiţi ? Pu­ţini ani sînt de atunci, de cînd, indi­ferent de suferinţă, medicamentul fo­losit nu putea fi decît din import. Au trecut 10 ani de muncă încordată, en­tuziastă, bogaţi în roade. In anii aceş­tia s-a născut de fapt şi a crescut şi producţia romînească de medicamente. Drumul acesta este ilustrat cum nu se poate mai concludent în expoziţie. Grafica, panouri deosebit de sugesti­ve, vitrine, prezintă vizitatorului marea gamă a medicamentelor noastre. Azî se realizează în ţară circa 400 de pro­duse farmaceutice de prim rang. Unul din panouri vorbeşte, cum nu se poate mai elocvent, şi despre faptul că ex­portăm astăzi medicamente în 14 ţări dintre care unele, cum ar fi Republica Federală Germană, Franţa, Anglia şi Elveţia, renumite pentru propria lor producţie de medicamente. Medicamen­tul romînesc s-a impus aşadar şi pes­te hotare. Cu ajutorul masiv al Uniunii Sovie­tice, cu sprijinul tarilor prietene d­in lagărul socialist, poporul nostru con­dus cu înţelepciune de partid şi-a fău­rit şi o industrie proprie de medica-­ mente. Şi încă una foarte puternică. Frumoasa şi sugestiva expoziţie din Cluj ilustrează perfect acest lucru. (Coresp. „Munca“)

Next