Munca, martie 1958 (Anul 14, nr. 3215-3240)

1958-03-01 / nr. 3215

unuulid­­­manu­­ms — nr. sawim Interviul acordat de tovarăşul CHIVU STOICA, corespondentului ziarului american „New York Times“, Elie Abel (Urmare din pag. l­ a) oare o politică nouă In privinţa er migrării sau contacte îmbunătă­ţite cu ţări străine ? RĂSPUNS : Problema pe care o ri­dicaţi este o problemă care priveşte raporturile statului român cu propriii săi cetăţeni. Poziţia guvernului român faţă de problema aceasta s-a bazat şi se bazează pe considerente de echita­te şi umanitate. Toate cererile acelora care vor să meargă să trăiască îm­preună cu rudele lor apropiate, află­toare în alte ţări, au fost şi sunt exa­minate cu multă atenţie. Ele s-au re­zolvat şi se rezolvă în conformitate cu legile ţării. In ce priveşte problema emigrării, poziţia guvernului român se întemeia­ză pe motive principiae. In ţara noas­tră nu există raţiunile care determi­nă emigrarea cetăţenilor, cum ar fi şomajul şi persecuţiile naţionale sau religioase. ÎNTREBARE Ce puteţi să ne spu­neţi despre rezultatele schimbării din anul trecut a procedurii pen­tru cumpărarea de cereale de la ţărani ? A stimulat oare sistemul de contractări o productivitate mărită in agricultură ? RĂSPUNS : Schimbarea vechiului sistem de asigurare a fondului cen­tral de produse agro-alimentare a avut efecte pozitive. In fapt, chiar in momentul desfiinţării cotelor obligato­rii la majoritatea produselor agricole, cea mai mare parte a fondului central se asigură pe baza achiziţiilor şi con­tractărilor. Lărgirea cadrului acestor forme de schimb economic intre sat şi oraş a stimulat pe producătorii agri­coli individuali şi cooperatişti în reali­zarea unei productivităţi sporite. In momentul de faţă statul a asigurat noi avantaje economice producătorilor care-şi desfac produsele pe aceste căi. Sîntem convinşi că noile măsuri luate nu vor întirzia să-şi arate roadele. ÎNTREBARE: Cum priviţi dv. ro­lul României în comerţul­­cu Bal­canii, statele de democraţie popu­lară, U.R.S.S. şi comerţul mon­dial ? RĂSPUNS : Partea Rominiei in co­merţul mondial e corespunzătoare cu proporţiile ţării şi puterea ei econo­mică­ Rominia are astăzi relaţii co­merciale cu 68 state faţă de 26 în 1948 şi acorduri comerciale pe termene de 1­3 ani cu 36 state faţă de 8 in 1948. Nu e vorba numai de o simplă cre­ştere cantitativă, ci şi de schimbări calitative importante. Succesele în o­­pera de industrializare au făcut ca, a­­lături de unele produse tradiţionale — petrol, cherestea, cereale — Româ­­nia să poată exporta azi şi maşîni­­uneiie, utilaj petrolifer, produse chi­mice, textile etc. Anul trecut, de pildă, greutatea specifică a maşinilor şi uti­lajului în exportul românesc a depăşit 10 la sută din volumul total. Acum 10 ani ponderea lor era de numai 0,8 la sută. Dacă la aceasta adăugăm şi faptul că România nu face discriminări po­litice în operaţiile sale de comerţ ex­terior, ci se c.nlauzeşte in raporturile sale comerciale cu alte state de prin­cipiile avantajului reciproc şi a sch­imburilor echivalente rezultă o serie de raţiuni care fac ca multe ţări să fie interesate in dezvoltarea legăturilor de comerţ cu ţara noastră. Suntem deci îndreptăţiţi să afirmăm că Rominia joacă un rol pozitiv in comerţul mondial. Schimburile economice cu U.R­ S.S. şi ţările de democraţie populară au o importanţă deosebită in ansamblul comerţului nostru exterior. Acordurile economice cu ţările so­cialiste reciproc avantajoase încheia­te pe perioade lungi la preţuri mon­diale constante, la adăpost deci de factorii de conjunctură, ca şi coordo­narea prealabilă a planurilor de pro­duc ie, contribuie la dezvoltarea ar­monioasă, multilaterală, a economiei ţării noastre. In ultimii ani au fost reluate şi au înregistrat creşteri însemnate schimburile comerciale de lungă tra­diţie cu Grecia şi Turcia. Dorinţa noastră de dezvoltare a colaborării cu toate ţările balcanice, care găseş­te ecou în cercuri largi din aceste ţări, apropierea geografică, posibi­­litățile c­rescind« de satisfacere a cerinţelor reciproce, sunt factori care vor contribui fără îndoială la dezvoltarea în continuare a relaţiilor economice ale Rominiei cu ţările din spa iul balcanic. Volumul schi tuburilor comerciale cu alte state capitaliste a crescut in ultimii 6—7 ani de aproape 2,5 ori. O creştere însemnată a fost înregis­trată de schimburile comerciale cu R. F. Germană, Anglia şi Franţa. Noi ne-am pronunţat şi reafirmăm dorinţa noastră de a dezvolta legă­turile de comerţ cu S.U.A., in fa­voarea cărora se pronunţă de ase­menea conducători de firme şi oa­meni de afaceri din S.U.A., cit şi organizaţiile noastre de comerţ ex­terior. România are o balanţă de import-export favorabilă care îi per­mite să mărească volumul de cum­părături din S.U.A. Din partea noa­stră s-au făcut încercări in acest sens. Dezvoltarea acestor relaţii in viitor depinde de paşii pe care li va face guvernul american pentru a a­­sigura condiţiile necesare unor schim­buri comerciale normale. Delegaţia guvernamentală şi de partid a R. P. Ungare a părăsit ţara In cursul dimineţii de vineri, în­­ drum spre patrie, delegaţia guverna­­­­­­mentală şi de partid a R. P. Ungare, d­in frunte cu tovarăşul Kadar Janos, a fost salutată de mii de oameni ai muncii din regiunile Stalin, Hune­doara, Cluj şi Oradea cu aceeaşi dragoste frăţească ca pretutindeni în timpul vizitei in ţara noastră La Sighişoara, membrii delegaţiei au coborit din tren în mijlocul locui­­torilor oraşului veniţi în întimpinare. Tovarăşul Apro Antal a mulumit pentru primirea călduroasă şi a urat oamenilor muncii noi succese în con­struirea socialismului. Locuitorii din Copşa Mică, Dum­brăveni, Blaj, Aiud au salutat de ase­menea călduros pe oaspeţi. La Teiuş, oaspeţii au fost salutaţi în numele locuitorilor regiunii Hune­doara de tov. Dumitru Dejeu, pre­şedintele statului popular regional. Tovarăşul Szirmai István, în numele delegaţiei, a mulţumit tuturor celor veniţi in întimpinare. La Războieni, prima oprire a tre­nului pe teritoriul regiunii Cluj, dele­gaţia a fost intîmpinată de tov. Vasile Vaid­a, prim secretar al comi­­■ teiului regional Cluj al P.M.R. Locui­torii au intimpinat pe oaspeţi cu piine şi sare, oferindu-le fiori şi darul ! Mitingul oamenilor muncii din Cluj prilejuit de intîlnirea cu membrii delegaţiei guvernamentale şi de partid ungare a fost deschis de tova­răşul Kulcsár Francisc, preşedintele­­ comitetului executiv al sfatului popu­lar regional. In numele comitetului regional de partid si al sfatului popular regional, tov.­ Vasile Vaida, membru supleant al U.C al P.M.R., prim secretar al comitetului regional Cluj al P.M.R., a adresat un cald salut membrilor dele­gaţiei,. Zecile de mii de participanţi la miting au salutat cu căldură apari­ţia la tribună a tovarăşului Kadar Janos, prim secretar al C.C. al P.M.S.U., ministru de stat După ce a amintit evenimentele contrarevoluţionare care au avut foc in Ungaria in octombrie 1956 şi gre­le de pierderi provocate poporului un­gar, tovarăşul Kadar Janos a spus: Am venit dragi tovarăşi să vă spu­nem că suntem­ ferm hotăriţi să lup­tăm împotriva oricărui duşman, sub orice mască s-ar ascunde şi care ar încerca sa ridice mina împotriva pu­terii populare. Ungaria nu va fi nici­odată ţara moşierilor, fabricanţilor şi fasciştilor. Ungaria e ţara poporu­lui şi va rămîne ţara poporului. Po­litica noastră este politica poporului. Aici se află o mulţime imensa de oameni. In toată călătoria noastră prin Rominia nu am putea spune e­­xact cu cite sute de mii de oameni ne-am intilnit, indiferent dacă au fost romini, maghiari, germani, sirbi, sau alte naţionalităţi, am simţit că ei sunt pentru puterea populară, că sint hotăriţi să nu admita nimănui să lovească in cuceririle poporului muncitor. Adresindu-se locuitorilor Clujului, tovarăşul Kadar a spus: Vă mulţu­mim călduros pentru această primire frăţească. Vă mulţumim pentru aju­torul pe care acum 16 luni in zilele grele prin care a trecut Republica Populară Ungară, l-am primit din partea Partidului Muncitoresc Ro­mân, a guvernului Republicii Popu­lare Romine, din partea clasei mun­citoare din România, a întregului po­por muncitor romin. Dorim sănătate, fericire şi noi suc­cese oamenilor muncii din regiunea şi oraşul Cluj în lupta sub steagul socialismului şi păcii trainice — a spus în încheiere vorbitorul. In aclamaţiile entuziaste ale mul­ţimii trenul special cu membrii de­legaţiei guvernamentale şi de partid ungare a părăsit Clujul. In drum spre Oradea, la Huedin, la Ciucea, la Bratca, Vadu Crişului, mii şi mii de oameni ai muncii au întimpinat pe solii poporului maghiar cu aceeaşi dragoste frăţească. Membrii delegaţiei coboară în mijlocul mulţimii care îi aclamă şi le oferă numeroase buchete de flori. Pe teritoriul regiunii Oradea, de la Vadu Crişului oaspeţii au fost conduşi de tov. Victor Bolojan, preşedintele co­mitetului executiv al sfatului popular regional. La Oradea membrilor delegaţiei gu­vernamentale şi de partid a R. P. Ungare li s-a făcut o primire deosebit de călduroasă. In piaţă gării peste 30.000 de locui­tori ai Oradei au venit să participe la mitingul închinat prieteniei romîno­­ungare, organizat cu ocazia trecerii delegaţiei prin oraşul Oradea. Deschizînd mitingul tov. Ludovic Fazekaş, prim secretar al comitetului orăşenesc Oradea al P.M.R., în numele locuitorilor oraşului a salutat cu multă căldură pe oaspeţi. A luat apoi cuvîntul tov. Iosif Banc, membru supleant al C. C. al P.M.R., prim secretar al Comitetului Regional de partid Oradea. In numele delegaţiei guvernamentale şi de partid a R. P. Ungare a vorbit tov. Kallay Gyula. Salutînd pe oaspeţi la plecare, locuitorii Oradei au transmis frăţeşti salutări cu­ şi urări de noi succese în muncă Întregului popor maghiar, popor talentat şi harnic, constructor al socialismului. La Episcopia Bihorului, ultima staţie de pe teritoriul patriei noastre, membrii delegaţiei guvernamentale şi de partid a R. P. Ungare, în frunte cu tovarăşul Kadar Janos, şi-au luat rămas bun de la tovarăşii Petre Borilă, Alexandru Mogh­ioroş şi cele­lalte persoane oficiale care i-au însoţit pînă la frontieră. Pe peron este aliniată o gardă de onoare. Se intonează imnurile de stat ale R P. Romíne şi R. P. Ungare. Tovarăşul Kadar Janos însoţit de tovarăşul Petre Borilă trec în revistă garda de onoare. La despărţire, tova­răşul Petre Borilă a rostit un călduros cuvînt de rămas bun. A vorbit apoi tovarăşul Kadar Janos. Se apropie clipa despărţirii. Tova­răşul Kadar Janos şi ceilalţi membri ai delegaţiei se îmbrăţişează cu tovarăşii Petre Borilă, Alexandru Moghioroş şi ceilalţi care au venit să-i conducă, împreună cu oaspeţii s-a înapoiat la Budapesta tovarăşul Ion Popescu, ambasadorul R. P. Româno la Budapesta. Trenul special cu care delegaţia guvernamentală şi de partid călăto­reşte spre patrie a părăsit apoi gara în aclamaţiile mulţimii, îndreptîn­­du-se spre frontieră. Pretutindeni pe unde au călătorit, în oraşe şi sate, în toate gările şi chiar în micile halte, nenumărate steaguri tricolore romîneşti şi ungare şi-au unduit înfrăţite faldurile ca un simbol al prieteniei de nezdruncinat a celor două popoare. Cîntecul, jocul, florile, darurile prieteneşti i-au în­soţit pe înalţii oaspeţi pe tot drumul. I-a însoţit prietenia, dragostea fră­ţească a poporului român pentru po­porul frate ungar. Iubite tovarăşe Kadar, Dragi tovarăşi, membri ai delegaţiei ungare, Vizita prietenească făcută în ţara noastră de dvs., solii poporului ma­­ghiar, constituie un eveniment însem­nat pentru întărirea prieteniei frăţeşti ce leagă popoarele, partidele şi guver­nele celor două ţari şi a fost totodată un prilej de rodnică activitate in do­meniile cele mai importante ale dez­voltării colaborării tot mai strinse in­tre Republica Populară Romina şi Re­publica Populară Ungară. Identitatea de păreri in toate pro­blemele discutate de delegaţiile celor două ţări este rezultatul firesc al ţelu­rilor şi luptei comune pentru socialism a popoarelor noastre, este expresia fidelităţii faţă de marxism-leninism a Partidului Muncitoresc Romín şi a Partidului Muncitoresc Socialist Un­gar, a politicii consecvente dusă de guvernele Republicii Populare Româ­ne şi Republicii Populare Ungare, pentru întărirea unităţii ţărilor lagă­rului socialist in frunte cu U.R.S.S­, pentru pace şi prietenie cu toate ţă­rile şi popoarele. Poporul nostru muncitor, credincios vechilor sale tradiţii de ospitalitate şi principiilor vieţii noi pe care şi-o con­struieşte, v-a primit cu braţele şi cu inima deschisa, bucuros să găzduia­scă prieteni dragi, să le împărtăşea­scă succesele pe care le cucereşte, ca şi dificultăţile pe care le invinge, să asculte şi să înveţe la rândul său din viaţa şi experienţa prietenilor săi pe care-i stimează şi-i iubeşte. Cit de mult ar dori duşmanii noştri comuni, cercurile agresive imperialiste, reacţionarii români şi maghiari să re­învie vechile vrajbe naţionaliste, şo­­viniste între ţările noastre sau în inte­riorul fiecărei ţări ! Dar cit de deşarte sunt speranţele lor ! Pentru oţelul din care este sudată unitatea poporului muncitor, prietenia intre ţările socialiste, prietenia între Republica Populară Romini şi Repu­blica Populară Ungară nu există mij­loc de topire pentru că el este călit in sîngele miilor de muncitori şi ţărani romini şi maghiari care s-au jertfit pentru a clădi o viaţă nouă, in sîngele vărsat de ostaşii sovietici pentru a infringe tirania fascistă, in jertfele fără număr ale celor mai buni fii ai popoarelor care au luptat pen­tru eliberarea Rominiei şi Ungariei de sub jugul hitlerist, pentru instau­rarea puterii muncitoreşti-ţărăneşti, pentru pace şi socialism. Socotim că nu există scop mai no­bil căruia să-i fie închinate eforturile şi munca oamenilor decit acela al fe­ricirii popoarelor şi aceasta ne-a dat şi ne dă tăria de a putea înfrunta fără şovăire, uniţi, orice greutăţi, a­­ceasta ne dă convingerea că nimeni şi nimic nu va putea opri atingerea măreţului scop — construirea socialis­mului in ţările noastre frăţeşti. Declaraţia comună, semnată la Bucu­reşti, ca rezultat al tratativelor dele­gaţiilor guvernamentale şi de partid ale ţărilor noastre exprimă frăţia de luptă a popoarelor român şi maghiar şi contribuie la întărirea necontenită a legăturilor intre Republica Populară Romina şi Republica Populară Unga­ră, constituie totodată un aport la în­tărirea unităţii lagărului ţărilor socia­liste. Iubiţi tovarăşi, Vizitind oraşele, uzinele şi fa­bricile, satele, gospodăriile so­cialiste din agricultură, institu­ţiile de cultură, v-aţi putut con­vinge de bucuria cu care aţi fost pri­miţi peste tot, elanul neabătut al oa­menilor muncii pentru a întări perma­nent unitatea lor în jurul partidului. Spiritul internaţionalismului socia­list uneşte pe toţi oamenii muncii din ţara noastră, ii face să se simtă fraţi cu oamenii muncii din celelalte ţări socialiste, cu oamenii muncii din toate ţările care luptă pentru pacea şi fericirea popoarelor. Alături de poporul romín muncesc şi se dezvoltă minorităţile naţionale, ca fraţi egali in drepturi, ca fii ai patriei comune, socialiste. Permiteţi-mi, dragi tovarăşi, ca in numele Comitetului Central al Par­tidului Muncitoresc Romín, al guver­nului Republicii Populare Romíne şi al poporului romin să vă rugăm să duceţi oamenilor muncii din ţara dvs. solie de prietenie şi frăţie, urări de muncă spornică şi succese tot mai mari pe drumul socialismului. Trăiască prietenia de nezdruncinat intre Republica Populară Ungară şi Republica Populară Romina ! Trăiască marele lagăr al socialis­mului în frunte cu Uniunea Republi­cilor Sovietice Socialiste ! Trăiască pacea şi frăţia intre po­poare ! Drum bun, dragi tovarăşi ! (Agerpres) Cuvîntarea tov. Petre Borilă la Episcopia Bihorului intra Congresul sindicatelor ungare BUDAPESTA 28 (Agerpres). — La 28 februarie s-a deschis la Budapesta Congresul al XIX-lea al sindicatelor ungare. La congres participă în cali­tate de oaspeţi : delegaţia F.S.M. în frunte cu Louis Saillant, secretarul ge­neral al F.S-M­, delegaţii sindicale din Uniunea Sovietică, Albania, Ceho­slovacia, România, Bulgaria, Iugosla­via, Polonia, R.P.D. Coreeană, R.D. Vietnam, Austria, Franţa şi alte ţări. Pe ordinea de zi a Congresului fi­gurează următoarele probleme : Ra­portul de activitate al Consiliului Sindicatelor din intreaga Ungarie cu privire la activitatea sindicatelor din Ungaria, raportor Sándor Gáspár, se­cretar general al Consiliului Sindicate­lor, raportul comisiei de validare, mo­dificări in statutul sindicatelor un­gare, alegerea organelor conducă­toare. Numeroase accidente miniere în Franţa PARIS 28 (Agerpres). — Organi­zarea defectuoasă a protecţiei muncii in minele carbonifere din Franţa pro­voacă un mare număr de victime. Ziarul ,,L’Humanité" relatează că in urma unei prăbuşiri de teren care a avut loc la 27 februarie la mina ,,Couric” din departamentul Loire au fost îngropaţi de vii trei mineri■ La mina ,,Alias" din departamentul Dor­dogne In urma prăbuşirii unei gale­rii un miner a fost ucis iar alţi doi­­ au fost răniţi. Cuvîntarea tov. Kadar Janos la Episcopia Bihorului Dragi tovarăşi şi prieteni, Acum, cid ne pregătim sa părăsim pămintul Republicii Populare Române frăţeşti, vă rog să transmiteţi mulţumirile noastre frăţeşti Comi­tetului Central al Partidului Mun­citoresc Romin, tovarăşului Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej, guvernului Re­publicii Populare Române, tovară­şului Chivu stoica, Prezidiului Marii Adunări Naţionale, tovarăşului Ion Gh­eorghe Maurer, pentru invitaţia de a vizita ţara dv. Dragi prieteni, noi considerăm că munca noastră de aici a fost rodnică şi importantă, înainte de toate, pen­tru ca am putut intari legăturile din­tre statele, partidele şi popoarele noastre. A fost folositoare această vizită şi pentru că am putut cunoaşte personal Republica Populară Romînă, aliată şi prietenă. Am văzut că po­porul dv. luptă unit sub conducerea Partidului Muncitoresc Rom­ân pentru socialism şi pace. Această călătorie a fost nu numai folositoare popoarelor noastre, ea a fost totodată şi foarte plăcută fiecă­­ruia dintre noi. Transmiteţi vă rog mulţumirile noastre sutelor de mii de oameni ai muncii, tineri şi virstnici, bărbaţi şi femei, care, incepind din cele mai mici localităţi şi pînă în Capitala tarii, ne-au intimpinat cu atita dra­goste. Noi ştim bine că această pri­mire a fost adresată în primul rind poporului ungar credincios socialis­mului, şi ne bucurăm să transmitem acest samt mult încercatului nostru popor. Am putut cunoaşte îndeaproape năzuinţele şi munca poporului român. Am avut posibilitatea să ne convin­gem că prietenia noastră este o priete­nie profundă, adevărată. Considerăm de datoria noastră să luptăm pentru cultivarea şi adincirea acestei prie­tenii. Avem convingerea că milioanele de oameni ai muncii din Republica Popu­lară Romină şi Republica Populară Ungară vor întări această prietenie şi umăr la umăr vom merge cu şi mai multă fermitate pe drumul socia­lismului. Dorim multă sănătate poporului muncitor român şi conducătorilor săi ! Trăiască prietenia veşnică, de nezdruncinat dintre poporul român şi poporul ungar! Să trăiască şi să se întărească uni­tatea ţărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică ! Trăiască idealul care însufleţeşte pe toţi oamenii de bună credinţă din lume, socialismul şi pacea . Apropiata aderare a Yemenului la Republica Arabă Unită CAIRO 28 (Agerpres). — China Nouă . La 28 februarie prințul moște­nitor al Yemenului, El-Badr, a sosit la Cairo pentru a semna acordul pri­vitor la aderarea Yemenului la Repu­blica Arabă Unită. La sosirea pe ae­roport, El-Badr a declarat că imamul Ahmed al Yemenului este de acord cu textul proiectului de acord privi­tor la crearea unei Uniuni federale între Yemen și Republica Arabă Uni­tă. El a adăugat că a fost împu­ternicit să semneze acest acord. Puternice demonstraţii populare în Iordania DAMASC 28 (Agerpres).­­ Ziarul sirian „Al Feiha“ scrie că guvernul a trimis trupe în oraşul Nablus din Iordania de vest ca urmare a demon­straţiilor puternice ale populaţiei din ultimele zile in semn de protest îm­potriva arestării a trei deputaţi de către autorităţile iordaniene. Guvernul iordanian a anunţat că aceşti deputaţi au fost arestaţi pentru activităţi sub­versive. Potrivit ziarului „Al Feiha“, la aflarea ştirii arestării celor trei deputaţi populaţia oraşului Nablus a ieşit pe străzi cu placarde pe care era scris: „Trăiască preşedintele Nasser". Şcolile şi magazinele din oraş au fost închise. ragi­on MOSCOVA 28 (Agerpres) - TASS transmite Hotărîrea Plenarei C.C­ al P.C.U.S. din 25 şi 26 februarie 1958 în legătură cu raportul prezentat de tovarăşul N­ S. Hruşciov „Cu privire la dezvoltarea continuă a orinduirii colhoznice şi la reorganizarea staţi­unilor de maşini şi tractoare“, adop­tată la 26 februarie 1958. Hotărîrea Plenarei Comitetului Cen­tral al P C.U.S. subliniază că în urma traducerii consecvente în via­ţă a hotărîrilor istorice ale Congre­sului al XX-lea al P.C.U.S. poporul sovietic, sub conducerea partidului comunist, a obţinut în ultima peri­oadă noi şi importante succese. Hotă­rîrea arată că s-a realizat în­tre altele în ultimii doi ani o sporire a producţiei industriale de 22 la sută, o sporire cu 27 la sută a recoltei globale de cereale, o creşte­re a veniturilor reale ale muncitori­lor şi funcţionarilor cu 10 la sută, a veniturilor în bani și natură ale colhoznicilor cu 33 la sută și trece apoi la analizarea rolului S.M.T. în dezvoltarea agriculturii sovietice. Un rol uriaș în dezvoltarea agri­culturii — se arată In Hotărîre — l-a avut întărirea bazei tehnico-mate­­riale a colhozurilor, S.­M.T.-urilor, şi sovhozurilor. înzestrarea agricul­turii cu tractoare, combine, autoca­mioane şi alte maşini moderne a crescut de 1,5—2 ori in comparaţie cu ultimii patru ani­ In ultimii patru ani, agricultura ţării a primit 908.000 tractoare (calculate în tractoare con­venţionale de cite 15 C.P.), 293.000 de combine cerealiere, 143.000 combine de recoltare a porumbului, 467.000 autocamioane- Ridicarea nivelului uti­lării tehnice a producţiei agricole, creşterea numărului cadrelor califica­te din colhozuri, S.M.T.-uri şi sov­hozuri au creat premize reale pentru un avînt şi mai mare al agriculturii intr-un viitor apropiat. Partidul a trimi­s în munci de con­ducere în colhozuri cîteva mii de co­munişti — activişti de partid şi ai sovietelor, ingineri din întreprinderile industriale, agronomi, zootehnicieni şi alţi specialişti. In prezent, în colhozuri există or­ganizatori competenţi şi specialişti calificaţi, care folosesc cu pricepere rezervele şi posibilităţile locale pen­tru mărirea producţiei agricole. In condiţiile actuale s-a ridicat pe o treaptă nouă, mai ridicată, gospodă­ria obştească­­din colhozuri. Creşterea cointeresării materiale a colhoznicilor, introducerea unui nou sistem de pla­nificare, acordarea dreptului de a a­­duce modificări în statutul model al artelului agricol—ţinînd seama de con­diţiile locale — toate acestea au des­cătuşat iniţiativa creatoare a colhoz­nicilor, au ridicat avîntul lor în mun­că, au sporit preocuparea faţă de o mai bună folosire a pămîntului şi tehnicii, a tuturor rezervelor produc­ţiei colhoznice. Cadrele colhoznice au acumulat o vastă experienţă în con­ducerea marii gospodării obşteşti, fo­­losindu-se tehnica nouă şi reali­zările ştiinţei. In crearea şi întărirea orinduirii colhoznice, în utilarea tehnică a a­­griculturii, în întărirea alianţei din­tre clasa muncitoare şi ţărănime au avut un rol istoric uriaş staţiunile de maşini şi tractoare. In prima eta­pă a construirii colhozurilor, parti­dul a considerat că staţiunile de ma­şini şi tractoare sunt forma cea mai indicată pentru acel timp de ajuto­rare de către stat a colhozurilor în întărirea gospodăriei lor obşteşti. S.M-T.-urile erau acea mare forţă politică şi organizatorică în jurul că­reia ţăranii s-au unit în colhozuri şi s-au convins de avantajele marii a­­griculturi mecanizate; prin S.M.T.­­uri s-au realizat progresul tehnic în agricultură şi reutilarea ei pe baza tehnicii noi, pregătirea de cadre de mecanizatori calificaţi, ridicarea nive­lului agriculturii şi a creşterii ani­malelor. Marea importanţă a staţiunilor de maşini şi tractoare a constat şi în faptul că ele au fost o sursă impor­tantă de aprovizionare cu cereale şi alte produse alimentare şi cu materii prime pentru industrie. In ultimii ani S.M.T.-urile au fost o mare forţă or­ganizatorică în lupta pentru lichida­rea răminerii în urmă a diferitelor ramuri de producţie agricolă, în a­­plicarea hotărîrilor luate de partid în problemele agriculturii. In continuare Hotărîrea relevă că In condiţiile actuale din U­R­ S.S., cînd colhozurile, în marea lor majoritate, s-au întărit din punct de vedere or­ganizatoric şi economic, cind econo­mia colhozurilor s-a dezvoltat sim­ţitor, actuala formă de deservire în producţie şi tehnică a colhozurilor prin S.M.T.-Uri a încetat de a mai corespunde cerinţelor dezvoltării for­ţelor de producţie ale agriculturii. Plenara C.C­ al P.C.U.S. conside­ră că în interesul avintului conti­nuu al agriculturii socialiste a ţării, în interesul dezvoltării orinduirii col­hoznice, este indicat să se schimbe sistemul existent de deservire în pro­ducţie şi tehnică a colhozurilor şi să se reorganizeze treptat staţiunile de maşini şi tractoare, care, după ce au îndeplinit un mare rol pozitiv, şi-,au epuizat într-o mare măsură princi­palele lor funcţii- In prezent, cînd majoritatea colhozurilor sunt in sta­re să-şi procure şi să folosească just, mai productiv, tractoare, combine şi alte maşini agricole, este indicat să se înceapă vinzarea acestor maşini direct colhozurilor. Aceasta va permi­te să se folosească mult mai bine tehnica modernă, să se accelereze progresul tehnic în agricultură, să se ridice productivitatea muncii, să se mărească producţia globală şi cea de mărfuri calculată la 100 de hec­tare de teren agricol şi să se re­ducă preţul ei de cost. Staţiunile de maşini şi tractoare trebuie să fie reorganizate în terme­ne diferite, ţinîndu-se seama de par­ticularităţile raioanelor şi colhozuri­lor, în staţiuni tehnice şi de repara­ţii (S.T.R.) care vor trebui să asi­gure repararea tractoarelor şi altor maşini, deservirea tehnică a colhozu­rilor, aprovizionarea colhozurilor şi sovhozurilor (prin vînzări) cu tehnică nouă, piese de schimb, combustibil, îngrăşăminte, substanţe toxice şi alte materiale. In acele regiuni unde încă nu toa­te colhozurile au posibilitatea să-şi procure tractoare şi alte maşini şi în­­special nu pot folosi­­în mod just a­­ceastă tehnică, trebuie menţinut deo­camdată actualul sistem de deservire în producţie şi tehnică a acestor col­hozuri prin S.M.T.-uri. Măsurile trasate în vederea dezvol­tării continue a orinduirii colhoznice şi a reorganizării staţiunilor de ma­şini şi tractoare fac o parte integrantă din munca desfăşurată de partid pen­tru perfecţionarea administrării şi îmbunătăţirea conducerii economiei naţionale. In urma realizării acestor măsuri, conducerea agriculturii se va ridica la o treaptă nouă, superioară. Reorganizarea S.M.T.-urilor ca şi re­organizarea conducerii industriei şi construcţiilor înfăptuită în ultimul timp este menită să asigure folosirea maximă a avantajelor sistemului eco­nomic socialist şi rezervelor de pro-­ ducţie, continua dezvoltare a iniţiati­vei şi activităţii creatoare a maselor­­să grăbească înaintarea societăţii so­vietice pe calea spre comunism. Plenara C.C. al P.C.U.S. consideră că măsurile trasate în vederea dez­voltării continue a orinduirii colhoz­nice şi reorganizării staţiunilor de maşini şi tractoare au o însemnătate vitală pentru agricultura socialistă şi pentru întreaga ţară. După colec­tivizarea agriculturii, înfăptuită pe baza genialului plan cooperatist al lui Lenin, transpunerea în viaţă a a­­cestor măsuri va fi un nou pas uriaş extrem de important pe calea dezvol­tării agriculturii socialiste. In continuare, Plenara Comitetului Central al P.C.U.S. a Hotărît să re­cunoască drept juste şi oportune pro­punerile Prezidiului C.C. al P.C.U.S. cu privire la dezvoltarea continuă a orinduirii colhoznice şi la reorganiza­rea staţiunilor de maşini şi tractoare • Plenara C.C. al P.C.U.S. a hotărît ca propunerile Prezidiului C.C. al P.C.U.S. să fie prezentate spre exa­minare următoarei sesiuni a Sovietu­lui Suprem al U.R.S.S. și ca raportul să fie prezentat de tovarășul N.S. Hrușciov, prim secretar al C.C. al P.C.U.S. Plenara C.C. al P.C.U.S. consideră indicat ca pînă la examinarea pro­blemei la sesiunea Sovietului Suprem întregul popor să discute măsurile proiectate in cadrul unor adunări ge­nerale in colhozuri, S.M.T.-uri şi sov­hozuri, în întreprinderi industriale şi pe şantiere, în organizaţii ştiinţifice şi în instituţii de învăţămînt, în uni­tăţi militare şi în instituţii, in pagini­le ziarelor şi revistelor. Organizaţiile de partid vor lămuri pe larg importanţa măsurilor trasate şi vor organiza discutarea tezelor de către întregul popor. Organele de par­tid şi sovietice vor studia minuţios şi vor sintetiza toate propunerile con­crete ale oamenilor muncii, pentru a găsi formele organizatorice cele mai perfecte şi indicate de reorganizare a deservirii tehnico-materiale a colho­zurilor. Plenara C.C. al P.C.U.S. a însăr­cinat organele de partid şi sovietice ca pe baza unei studieri aprofundate a economiei diferitelor raioane şi col­hozuri să stabilească colhozurile care prin posibilităţile lor economice sunt în stare să cumpere tractoare şi alte maşini în acest an şi să le folosească­ gospodăreşte, colhozurile care au ne­voie de un timp mai îndelungat pen­tru procurarea tehnicii şi colhozurile pentru care este util să se menţină deocamdată actualul sistem de deser­vire tehnică prin S.M.T.-uri. Plenara a considerat indicat să con­voace la începutul anului 1959 cel de al IlI-Iea Congres unional al col­hoznicilor, pentru examinarea proble­melor actuale ale construcţiei colhoz­nice şi pentru introducerea modifi­cărilor necesare în statutul model al artelului agricol; Hotărîrea C. C al P. C. U. S. cu privire la dezvoltarea continuă a orinduirii colhoznice şi la reorganizarea staţiunilor de maşini şi tractoare Cursul pentru activişti sindicali din ţările Europei Sosirea în Capitală a reprezentantului U.N.E.S.C.O. Vineri după amiază a sosit în Capitală, venind de la Paris, dl. Paul Lengrand, şeful secţiei pentru educaţia adulţilor din cadrul U.N.E.S.C.O. Oaspetele va repre­zenta U.N.E.S.C.O. în colectivul de conducere al cursului pentru activişti sindicali din țările Europei organizat de F.S.M. în colaborare cu U.N.E.S.C.O. La sosire, pe aeroportul Băneasa, dl. Paul Lengrand a fost salutat de acad. Tudor Vianu, secretar general al Comisiei naționale a R. P. Române pentru U.N.E.S.C.O., N. Pascu, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor, Jacqueline Levy, reprezentanta permanentă a F.S.M. la U.N.E.S.C.O., conducători ai cursului pentru activişti sindicali din ţările Europei şi alţii. Pe aeroport, dl. Paul Lengrand a făcut o declaraţie reprezentanţilor presei şi Radiodifuziunii în care a spus : „Este o mare plăcere pentru mine de a mă găsi din nou la Bucu­reşti. Anul trecut cind am vizitat ţara dv. am participat la un curs organizat la nivel european. Cursul se ocupa de problemele invăţămintu­­lui Naţiunilor Unite şi de probleme internaţionale. Anul acesta problemele vor fi specializate, pentru că este vorba de probleme sindicale. Problema participării U.N.E.S.C.O. la o acţiune iniţiată de sindicate este cu totul în centrul atenţiei noastre, preocupărilor noastre într-adevăr pentru unele cercuri U.N.E.S.C.O. a fost considerat la început ca fiind o organizaţie care se ocupă cu proble­mele culturii într-un sens destul de restrîns, adică de probleme de litere, artă şi ştiinţă. Progresiv aceste cercuri şi-au dat însă seama că pro­blemele culturii erau mult mai largi decât preocupările specialiştilor, ale savanţilor, poeţilor, artiştilor, că este vorba deci de problemele culturale ale maselor, ale omului de pe stradă şi că condiţiile de viaţă, lupta pentru mai bune condiţii de viaţă sunt într-un sens probleme culturale esenţiale. Pe de altă parte sindicatele aveau un plus faţă de responsabilitatea în domeniul revendicărilor sau al construirii unei lumi materiale şi responsabilitatea formării culturale a membrilor săi, şi aceasta în sensul cel mai larg. Era deci necesar ca U.N.E.S.C.O. să sta­bilească legături strînse între munca lumii sindicale şi activitatea pe care o duce organizaţia noastră în toate domeniile formării ştiinţifice, artistice şi culturale. Am venit aici pentru a participa la lucrările acestui curs pentru activişti sindicali din ţările Europei, în primul rînd pentru a în­văţa, pentru a mă instrui, căci munca pe care o facem este în general limi­tată la cei patru pereţi ai unui birou şi este ştiut că chiar atunci cînd există informaţii ample, ele sînt cu mult mai puţin vii decit relaţiile directe cu oamenii. Pe de altă parte eu sper că voi putea să aduc participanţilor la cursul pentru activişti sindicali informaţiile, învăţămintele şi suges­tiile secretariatului U.N.E.S.C.O. ca urmare a muncii cu caracter univer­sal dusă de acesta. Sper ca să am aici o conlucrare fructuoasă, fericită şi vie“. •­ Ieri dimineaţă cursanţii au au­diat cea de-a treia conferinţă a cursului intitulată: „PROBLEME GENERALE ALE ECONOMIEI EUROPENE“. Conferinţa a fost ţi­nută de tov. V. Angh­el, şeful cate­drei de economie politică de la In­stitutul de Petrol şi Gaze din Bucu­reşti. După conferinţă au urmat stu­diul individual şi discuţiile pe grupe. Seara, la căminul unde locuiesc membrii delegaţiilor sindicale par­ticipante la curs, au avut loc în­­tîlniri bilaterale între diferite de­legaţii.

Next