Munca, martie 1958 (Anul 14, nr. 3215-3240)
1958-03-01 / nr. 3215
unuulidmanums — nr. sawim Interviul acordat de tovarăşul CHIVU STOICA, corespondentului ziarului american „New York Times“, Elie Abel (Urmare din pag. l a) oare o politică nouă In privinţa er migrării sau contacte îmbunătăţite cu ţări străine ? RĂSPUNS : Problema pe care o ridicaţi este o problemă care priveşte raporturile statului român cu propriii săi cetăţeni. Poziţia guvernului român faţă de problema aceasta s-a bazat şi se bazează pe considerente de echitate şi umanitate. Toate cererile acelora care vor să meargă să trăiască împreună cu rudele lor apropiate, aflătoare în alte ţări, au fost şi sunt examinate cu multă atenţie. Ele s-au rezolvat şi se rezolvă în conformitate cu legile ţării. In ce priveşte problema emigrării, poziţia guvernului român se întemeiază pe motive principiae. In ţara noastră nu există raţiunile care determină emigrarea cetăţenilor, cum ar fi şomajul şi persecuţiile naţionale sau religioase. ÎNTREBARE Ce puteţi să ne spuneţi despre rezultatele schimbării din anul trecut a procedurii pentru cumpărarea de cereale de la ţărani ? A stimulat oare sistemul de contractări o productivitate mărită in agricultură ? RĂSPUNS : Schimbarea vechiului sistem de asigurare a fondului central de produse agro-alimentare a avut efecte pozitive. In fapt, chiar in momentul desfiinţării cotelor obligatorii la majoritatea produselor agricole, cea mai mare parte a fondului central se asigură pe baza achiziţiilor şi contractărilor. Lărgirea cadrului acestor forme de schimb economic intre sat şi oraş a stimulat pe producătorii agricoli individuali şi cooperatişti în realizarea unei productivităţi sporite. In momentul de faţă statul a asigurat noi avantaje economice producătorilor care-şi desfac produsele pe aceste căi. Sîntem convinşi că noile măsuri luate nu vor întirzia să-şi arate roadele. ÎNTREBARE: Cum priviţi dv. rolul României în comerţulcu Balcanii, statele de democraţie populară, U.R.S.S. şi comerţul mondial ? RĂSPUNS : Partea Rominiei in comerţul mondial e corespunzătoare cu proporţiile ţării şi puterea ei economică Rominia are astăzi relaţii comerciale cu 68 state faţă de 26 în 1948 şi acorduri comerciale pe termene de 13 ani cu 36 state faţă de 8 in 1948. Nu e vorba numai de o simplă creştere cantitativă, ci şi de schimbări calitative importante. Succesele în opera de industrializare au făcut ca, alături de unele produse tradiţionale — petrol, cherestea, cereale — România să poată exporta azi şi maşîniuneiie, utilaj petrolifer, produse chimice, textile etc. Anul trecut, de pildă, greutatea specifică a maşinilor şi utilajului în exportul românesc a depăşit 10 la sută din volumul total. Acum 10 ani ponderea lor era de numai 0,8 la sută. Dacă la aceasta adăugăm şi faptul că România nu face discriminări politice în operaţiile sale de comerţ exterior, ci se c.nlauzeşte in raporturile sale comerciale cu alte state de principiile avantajului reciproc şi a schimburilor echivalente rezultă o serie de raţiuni care fac ca multe ţări să fie interesate in dezvoltarea legăturilor de comerţ cu ţara noastră. Suntem deci îndreptăţiţi să afirmăm că Rominia joacă un rol pozitiv in comerţul mondial. Schimburile economice cu U.R S.S. şi ţările de democraţie populară au o importanţă deosebită in ansamblul comerţului nostru exterior. Acordurile economice cu ţările socialiste reciproc avantajoase încheiate pe perioade lungi la preţuri mondiale constante, la adăpost deci de factorii de conjunctură, ca şi coordonarea prealabilă a planurilor de produc ie, contribuie la dezvoltarea armonioasă, multilaterală, a economiei ţării noastre. In ultimii ani au fost reluate şi au înregistrat creşteri însemnate schimburile comerciale de lungă tradiţie cu Grecia şi Turcia. Dorinţa noastră de dezvoltare a colaborării cu toate ţările balcanice, care găseşte ecou în cercuri largi din aceste ţări, apropierea geografică, posibilitățile crescind« de satisfacere a cerinţelor reciproce, sunt factori care vor contribui fără îndoială la dezvoltarea în continuare a relaţiilor economice ale Rominiei cu ţările din spa iul balcanic. Volumul schi tuburilor comerciale cu alte state capitaliste a crescut in ultimii 6—7 ani de aproape 2,5 ori. O creştere însemnată a fost înregistrată de schimburile comerciale cu R. F. Germană, Anglia şi Franţa. Noi ne-am pronunţat şi reafirmăm dorinţa noastră de a dezvolta legăturile de comerţ cu S.U.A., in favoarea cărora se pronunţă de asemenea conducători de firme şi oameni de afaceri din S.U.A., cit şi organizaţiile noastre de comerţ exterior. România are o balanţă de import-export favorabilă care îi permite să mărească volumul de cumpărături din S.U.A. Din partea noastră s-au făcut încercări in acest sens. Dezvoltarea acestor relaţii in viitor depinde de paşii pe care li va face guvernul american pentru a asigura condiţiile necesare unor schimburi comerciale normale. Delegaţia guvernamentală şi de partid a R. P. Ungare a părăsit ţara In cursul dimineţii de vineri, în drum spre patrie, delegaţia guvernamentală şi de partid a R. P. Ungare, din frunte cu tovarăşul Kadar Janos, a fost salutată de mii de oameni ai muncii din regiunile Stalin, Hunedoara, Cluj şi Oradea cu aceeaşi dragoste frăţească ca pretutindeni în timpul vizitei in ţara noastră La Sighişoara, membrii delegaţiei au coborit din tren în mijlocul locuitorilor oraşului veniţi în întimpinare. Tovarăşul Apro Antal a mulumit pentru primirea călduroasă şi a urat oamenilor muncii noi succese în construirea socialismului. Locuitorii din Copşa Mică, Dumbrăveni, Blaj, Aiud au salutat de asemenea călduros pe oaspeţi. La Teiuş, oaspeţii au fost salutaţi în numele locuitorilor regiunii Hunedoara de tov. Dumitru Dejeu, preşedintele statului popular regional. Tovarăşul Szirmai István, în numele delegaţiei, a mulţumit tuturor celor veniţi in întimpinare. La Războieni, prima oprire a trenului pe teritoriul regiunii Cluj, delegaţia a fost intîmpinată de tov. Vasile Vaida, prim secretar al comi■ teiului regional Cluj al P.M.R. Locuitorii au intimpinat pe oaspeţi cu piine şi sare, oferindu-le fiori şi darul ! Mitingul oamenilor muncii din Cluj prilejuit de intîlnirea cu membrii delegaţiei guvernamentale şi de partid ungare a fost deschis de tovarăşul Kulcsár Francisc, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular regional. In numele comitetului regional de partid si al sfatului popular regional, tov. Vasile Vaida, membru supleant al U.C al P.M.R., prim secretar al comitetului regional Cluj al P.M.R., a adresat un cald salut membrilor delegaţiei,. Zecile de mii de participanţi la miting au salutat cu căldură apariţia la tribună a tovarăşului Kadar Janos, prim secretar al C.C. al P.M.S.U., ministru de stat După ce a amintit evenimentele contrarevoluţionare care au avut foc in Ungaria in octombrie 1956 şi grele de pierderi provocate poporului ungar, tovarăşul Kadar Janos a spus: Am venit dragi tovarăşi să vă spunem că suntem ferm hotăriţi să luptăm împotriva oricărui duşman, sub orice mască s-ar ascunde şi care ar încerca sa ridice mina împotriva puterii populare. Ungaria nu va fi niciodată ţara moşierilor, fabricanţilor şi fasciştilor. Ungaria e ţara poporului şi va rămîne ţara poporului. Politica noastră este politica poporului. Aici se află o mulţime imensa de oameni. In toată călătoria noastră prin Rominia nu am putea spune exact cu cite sute de mii de oameni ne-am intilnit, indiferent dacă au fost romini, maghiari, germani, sirbi, sau alte naţionalităţi, am simţit că ei sunt pentru puterea populară, că sint hotăriţi să nu admita nimănui să lovească in cuceririle poporului muncitor. Adresindu-se locuitorilor Clujului, tovarăşul Kadar a spus: Vă mulţumim călduros pentru această primire frăţească. Vă mulţumim pentru ajutorul pe care acum 16 luni in zilele grele prin care a trecut Republica Populară Ungară, l-am primit din partea Partidului Muncitoresc Român, a guvernului Republicii Populare Romine, din partea clasei muncitoare din România, a întregului popor muncitor romin. Dorim sănătate, fericire şi noi succese oamenilor muncii din regiunea şi oraşul Cluj în lupta sub steagul socialismului şi păcii trainice — a spus în încheiere vorbitorul. In aclamaţiile entuziaste ale mulţimii trenul special cu membrii delegaţiei guvernamentale şi de partid ungare a părăsit Clujul. In drum spre Oradea, la Huedin, la Ciucea, la Bratca, Vadu Crişului, mii şi mii de oameni ai muncii au întimpinat pe solii poporului maghiar cu aceeaşi dragoste frăţească. Membrii delegaţiei coboară în mijlocul mulţimii care îi aclamă şi le oferă numeroase buchete de flori. Pe teritoriul regiunii Oradea, de la Vadu Crişului oaspeţii au fost conduşi de tov. Victor Bolojan, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular regional. La Oradea membrilor delegaţiei guvernamentale şi de partid a R. P. Ungare li s-a făcut o primire deosebit de călduroasă. In piaţă gării peste 30.000 de locuitori ai Oradei au venit să participe la mitingul închinat prieteniei romînoungare, organizat cu ocazia trecerii delegaţiei prin oraşul Oradea. Deschizînd mitingul tov. Ludovic Fazekaş, prim secretar al comitetului orăşenesc Oradea al P.M.R., în numele locuitorilor oraşului a salutat cu multă căldură pe oaspeţi. A luat apoi cuvîntul tov. Iosif Banc, membru supleant al C. C. al P.M.R., prim secretar al Comitetului Regional de partid Oradea. In numele delegaţiei guvernamentale şi de partid a R. P. Ungare a vorbit tov. Kallay Gyula. Salutînd pe oaspeţi la plecare, locuitorii Oradei au transmis frăţeşti salutări cu şi urări de noi succese în muncă Întregului popor maghiar, popor talentat şi harnic, constructor al socialismului. La Episcopia Bihorului, ultima staţie de pe teritoriul patriei noastre, membrii delegaţiei guvernamentale şi de partid a R. P. Ungare, în frunte cu tovarăşul Kadar Janos, şi-au luat rămas bun de la tovarăşii Petre Borilă, Alexandru Moghioroş şi celelalte persoane oficiale care i-au însoţit pînă la frontieră. Pe peron este aliniată o gardă de onoare. Se intonează imnurile de stat ale R P. Romíne şi R. P. Ungare. Tovarăşul Kadar Janos însoţit de tovarăşul Petre Borilă trec în revistă garda de onoare. La despărţire, tovarăşul Petre Borilă a rostit un călduros cuvînt de rămas bun. A vorbit apoi tovarăşul Kadar Janos. Se apropie clipa despărţirii. Tovarăşul Kadar Janos şi ceilalţi membri ai delegaţiei se îmbrăţişează cu tovarăşii Petre Borilă, Alexandru Moghioroş şi ceilalţi care au venit să-i conducă, împreună cu oaspeţii s-a înapoiat la Budapesta tovarăşul Ion Popescu, ambasadorul R. P. Româno la Budapesta. Trenul special cu care delegaţia guvernamentală şi de partid călătoreşte spre patrie a părăsit apoi gara în aclamaţiile mulţimii, îndreptîndu-se spre frontieră. Pretutindeni pe unde au călătorit, în oraşe şi sate, în toate gările şi chiar în micile halte, nenumărate steaguri tricolore romîneşti şi ungare şi-au unduit înfrăţite faldurile ca un simbol al prieteniei de nezdruncinat a celor două popoare. Cîntecul, jocul, florile, darurile prieteneşti i-au însoţit pe înalţii oaspeţi pe tot drumul. I-a însoţit prietenia, dragostea frăţească a poporului român pentru poporul frate ungar. Iubite tovarăşe Kadar, Dragi tovarăşi, membri ai delegaţiei ungare, Vizita prietenească făcută în ţara noastră de dvs., solii poporului maghiar, constituie un eveniment însemnat pentru întărirea prieteniei frăţeşti ce leagă popoarele, partidele şi guvernele celor două ţari şi a fost totodată un prilej de rodnică activitate in domeniile cele mai importante ale dezvoltării colaborării tot mai strinse intre Republica Populară Romina şi Republica Populară Ungară. Identitatea de păreri in toate problemele discutate de delegaţiile celor două ţări este rezultatul firesc al ţelurilor şi luptei comune pentru socialism a popoarelor noastre, este expresia fidelităţii faţă de marxism-leninism a Partidului Muncitoresc Romín şi a Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, a politicii consecvente dusă de guvernele Republicii Populare Române şi Republicii Populare Ungare, pentru întărirea unităţii ţărilor lagărului socialist in frunte cu U.R.S.S, pentru pace şi prietenie cu toate ţările şi popoarele. Poporul nostru muncitor, credincios vechilor sale tradiţii de ospitalitate şi principiilor vieţii noi pe care şi-o construieşte, v-a primit cu braţele şi cu inima deschisa, bucuros să găzduiască prieteni dragi, să le împărtăşească succesele pe care le cucereşte, ca şi dificultăţile pe care le invinge, să asculte şi să înveţe la rândul său din viaţa şi experienţa prietenilor săi pe care-i stimează şi-i iubeşte. Cit de mult ar dori duşmanii noştri comuni, cercurile agresive imperialiste, reacţionarii români şi maghiari să reînvie vechile vrajbe naţionaliste, şoviniste între ţările noastre sau în interiorul fiecărei ţări ! Dar cit de deşarte sunt speranţele lor ! Pentru oţelul din care este sudată unitatea poporului muncitor, prietenia intre ţările socialiste, prietenia între Republica Populară Romini şi Republica Populară Ungară nu există mijloc de topire pentru că el este călit in sîngele miilor de muncitori şi ţărani romini şi maghiari care s-au jertfit pentru a clădi o viaţă nouă, in sîngele vărsat de ostaşii sovietici pentru a infringe tirania fascistă, in jertfele fără număr ale celor mai buni fii ai popoarelor care au luptat pentru eliberarea Rominiei şi Ungariei de sub jugul hitlerist, pentru instaurarea puterii muncitoreşti-ţărăneşti, pentru pace şi socialism. Socotim că nu există scop mai nobil căruia să-i fie închinate eforturile şi munca oamenilor decit acela al fericirii popoarelor şi aceasta ne-a dat şi ne dă tăria de a putea înfrunta fără şovăire, uniţi, orice greutăţi, aceasta ne dă convingerea că nimeni şi nimic nu va putea opri atingerea măreţului scop — construirea socialismului in ţările noastre frăţeşti. Declaraţia comună, semnată la Bucureşti, ca rezultat al tratativelor delegaţiilor guvernamentale şi de partid ale ţărilor noastre exprimă frăţia de luptă a popoarelor român şi maghiar şi contribuie la întărirea necontenită a legăturilor intre Republica Populară Romina şi Republica Populară Ungară, constituie totodată un aport la întărirea unităţii lagărului ţărilor socialiste. Iubiţi tovarăşi, Vizitind oraşele, uzinele şi fabricile, satele, gospodăriile socialiste din agricultură, instituţiile de cultură, v-aţi putut convinge de bucuria cu care aţi fost primiţi peste tot, elanul neabătut al oamenilor muncii pentru a întări permanent unitatea lor în jurul partidului. Spiritul internaţionalismului socialist uneşte pe toţi oamenii muncii din ţara noastră, ii face să se simtă fraţi cu oamenii muncii din celelalte ţări socialiste, cu oamenii muncii din toate ţările care luptă pentru pacea şi fericirea popoarelor. Alături de poporul romín muncesc şi se dezvoltă minorităţile naţionale, ca fraţi egali in drepturi, ca fii ai patriei comune, socialiste. Permiteţi-mi, dragi tovarăşi, ca in numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al guvernului Republicii Populare Romíne şi al poporului romin să vă rugăm să duceţi oamenilor muncii din ţara dvs. solie de prietenie şi frăţie, urări de muncă spornică şi succese tot mai mari pe drumul socialismului. Trăiască prietenia de nezdruncinat intre Republica Populară Ungară şi Republica Populară Romina ! Trăiască marele lagăr al socialismului în frunte cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste ! Trăiască pacea şi frăţia intre popoare ! Drum bun, dragi tovarăşi ! (Agerpres) Cuvîntarea tov. Petre Borilă la Episcopia Bihorului intra Congresul sindicatelor ungare BUDAPESTA 28 (Agerpres). — La 28 februarie s-a deschis la Budapesta Congresul al XIX-lea al sindicatelor ungare. La congres participă în calitate de oaspeţi : delegaţia F.S.M. în frunte cu Louis Saillant, secretarul general al F.S-M, delegaţii sindicale din Uniunea Sovietică, Albania, Cehoslovacia, România, Bulgaria, Iugoslavia, Polonia, R.P.D. Coreeană, R.D. Vietnam, Austria, Franţa şi alte ţări. Pe ordinea de zi a Congresului figurează următoarele probleme : Raportul de activitate al Consiliului Sindicatelor din intreaga Ungarie cu privire la activitatea sindicatelor din Ungaria, raportor Sándor Gáspár, secretar general al Consiliului Sindicatelor, raportul comisiei de validare, modificări in statutul sindicatelor ungare, alegerea organelor conducătoare. Numeroase accidente miniere în Franţa PARIS 28 (Agerpres). — Organizarea defectuoasă a protecţiei muncii in minele carbonifere din Franţa provoacă un mare număr de victime. Ziarul ,,L’Humanité" relatează că in urma unei prăbuşiri de teren care a avut loc la 27 februarie la mina ,,Couric” din departamentul Loire au fost îngropaţi de vii trei mineri■ La mina ,,Alias" din departamentul Dordogne In urma prăbuşirii unei galerii un miner a fost ucis iar alţi doi au fost răniţi. Cuvîntarea tov. Kadar Janos la Episcopia Bihorului Dragi tovarăşi şi prieteni, Acum, cid ne pregătim sa părăsim pămintul Republicii Populare Române frăţeşti, vă rog să transmiteţi mulţumirile noastre frăţeşti Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, guvernului Republicii Populare Române, tovarăşului Chivu stoica, Prezidiului Marii Adunări Naţionale, tovarăşului Ion Gheorghe Maurer, pentru invitaţia de a vizita ţara dv. Dragi prieteni, noi considerăm că munca noastră de aici a fost rodnică şi importantă, înainte de toate, pentru ca am putut intari legăturile dintre statele, partidele şi popoarele noastre. A fost folositoare această vizită şi pentru că am putut cunoaşte personal Republica Populară Romînă, aliată şi prietenă. Am văzut că poporul dv. luptă unit sub conducerea Partidului Muncitoresc Român pentru socialism şi pace. Această călătorie a fost nu numai folositoare popoarelor noastre, ea a fost totodată şi foarte plăcută fiecăruia dintre noi. Transmiteţi vă rog mulţumirile noastre sutelor de mii de oameni ai muncii, tineri şi virstnici, bărbaţi şi femei, care, incepind din cele mai mici localităţi şi pînă în Capitala tarii, ne-au intimpinat cu atita dragoste. Noi ştim bine că această primire a fost adresată în primul rind poporului ungar credincios socialismului, şi ne bucurăm să transmitem acest samt mult încercatului nostru popor. Am putut cunoaşte îndeaproape năzuinţele şi munca poporului român. Am avut posibilitatea să ne convingem că prietenia noastră este o prietenie profundă, adevărată. Considerăm de datoria noastră să luptăm pentru cultivarea şi adincirea acestei prietenii. Avem convingerea că milioanele de oameni ai muncii din Republica Populară Romină şi Republica Populară Ungară vor întări această prietenie şi umăr la umăr vom merge cu şi mai multă fermitate pe drumul socialismului. Dorim multă sănătate poporului muncitor român şi conducătorilor săi ! Trăiască prietenia veşnică, de nezdruncinat dintre poporul român şi poporul ungar! Să trăiască şi să se întărească unitatea ţărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică ! Trăiască idealul care însufleţeşte pe toţi oamenii de bună credinţă din lume, socialismul şi pacea . Apropiata aderare a Yemenului la Republica Arabă Unită CAIRO 28 (Agerpres). — China Nouă . La 28 februarie prințul moștenitor al Yemenului, El-Badr, a sosit la Cairo pentru a semna acordul privitor la aderarea Yemenului la Republica Arabă Unită. La sosirea pe aeroport, El-Badr a declarat că imamul Ahmed al Yemenului este de acord cu textul proiectului de acord privitor la crearea unei Uniuni federale între Yemen și Republica Arabă Unită. El a adăugat că a fost împuternicit să semneze acest acord. Puternice demonstraţii populare în Iordania DAMASC 28 (Agerpres). Ziarul sirian „Al Feiha“ scrie că guvernul a trimis trupe în oraşul Nablus din Iordania de vest ca urmare a demonstraţiilor puternice ale populaţiei din ultimele zile in semn de protest împotriva arestării a trei deputaţi de către autorităţile iordaniene. Guvernul iordanian a anunţat că aceşti deputaţi au fost arestaţi pentru activităţi subversive. Potrivit ziarului „Al Feiha“, la aflarea ştirii arestării celor trei deputaţi populaţia oraşului Nablus a ieşit pe străzi cu placarde pe care era scris: „Trăiască preşedintele Nasser". Şcolile şi magazinele din oraş au fost închise. ragion MOSCOVA 28 (Agerpres) - TASS transmite Hotărîrea Plenarei C.C al P.C.U.S. din 25 şi 26 februarie 1958 în legătură cu raportul prezentat de tovarăşul N S. Hruşciov „Cu privire la dezvoltarea continuă a orinduirii colhoznice şi la reorganizarea staţiunilor de maşini şi tractoare“, adoptată la 26 februarie 1958. Hotărîrea Plenarei Comitetului Central al P C.U.S. subliniază că în urma traducerii consecvente în viaţă a hotărîrilor istorice ale Congresului al XX-lea al P.C.U.S. poporul sovietic, sub conducerea partidului comunist, a obţinut în ultima perioadă noi şi importante succese. Hotărîrea arată că s-a realizat între altele în ultimii doi ani o sporire a producţiei industriale de 22 la sută, o sporire cu 27 la sută a recoltei globale de cereale, o creştere a veniturilor reale ale muncitorilor şi funcţionarilor cu 10 la sută, a veniturilor în bani și natură ale colhoznicilor cu 33 la sută și trece apoi la analizarea rolului S.M.T. în dezvoltarea agriculturii sovietice. Un rol uriaș în dezvoltarea agriculturii — se arată In Hotărîre — l-a avut întărirea bazei tehnico-materiale a colhozurilor, S.M.T.-urilor, şi sovhozurilor. înzestrarea agriculturii cu tractoare, combine, autocamioane şi alte maşini moderne a crescut de 1,5—2 ori in comparaţie cu ultimii patru ani In ultimii patru ani, agricultura ţării a primit 908.000 tractoare (calculate în tractoare convenţionale de cite 15 C.P.), 293.000 de combine cerealiere, 143.000 combine de recoltare a porumbului, 467.000 autocamioane- Ridicarea nivelului utilării tehnice a producţiei agricole, creşterea numărului cadrelor calificate din colhozuri, S.M.T.-uri şi sovhozuri au creat premize reale pentru un avînt şi mai mare al agriculturii intr-un viitor apropiat. Partidul a trimis în munci de conducere în colhozuri cîteva mii de comunişti — activişti de partid şi ai sovietelor, ingineri din întreprinderile industriale, agronomi, zootehnicieni şi alţi specialişti. In prezent, în colhozuri există organizatori competenţi şi specialişti calificaţi, care folosesc cu pricepere rezervele şi posibilităţile locale pentru mărirea producţiei agricole. In condiţiile actuale s-a ridicat pe o treaptă nouă, mai ridicată, gospodăria obşteascădin colhozuri. Creşterea cointeresării materiale a colhoznicilor, introducerea unui nou sistem de planificare, acordarea dreptului de a aduce modificări în statutul model al artelului agricol—ţinînd seama de condiţiile locale — toate acestea au descătuşat iniţiativa creatoare a colhoznicilor, au ridicat avîntul lor în muncă, au sporit preocuparea faţă de o mai bună folosire a pămîntului şi tehnicii, a tuturor rezervelor producţiei colhoznice. Cadrele colhoznice au acumulat o vastă experienţă în conducerea marii gospodării obşteşti, folosindu-se tehnica nouă şi realizările ştiinţei. In crearea şi întărirea orinduirii colhoznice, în utilarea tehnică a agriculturii, în întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănime au avut un rol istoric uriaş staţiunile de maşini şi tractoare. In prima etapă a construirii colhozurilor, partidul a considerat că staţiunile de maşini şi tractoare sunt forma cea mai indicată pentru acel timp de ajutorare de către stat a colhozurilor în întărirea gospodăriei lor obşteşti. S.M-T.-urile erau acea mare forţă politică şi organizatorică în jurul căreia ţăranii s-au unit în colhozuri şi s-au convins de avantajele marii agriculturi mecanizate; prin S.M.T.uri s-au realizat progresul tehnic în agricultură şi reutilarea ei pe baza tehnicii noi, pregătirea de cadre de mecanizatori calificaţi, ridicarea nivelului agriculturii şi a creşterii animalelor. Marea importanţă a staţiunilor de maşini şi tractoare a constat şi în faptul că ele au fost o sursă importantă de aprovizionare cu cereale şi alte produse alimentare şi cu materii prime pentru industrie. In ultimii ani S.M.T.-urile au fost o mare forţă organizatorică în lupta pentru lichidarea răminerii în urmă a diferitelor ramuri de producţie agricolă, în aplicarea hotărîrilor luate de partid în problemele agriculturii. In continuare Hotărîrea relevă că In condiţiile actuale din UR S.S., cînd colhozurile, în marea lor majoritate, s-au întărit din punct de vedere organizatoric şi economic, cind economia colhozurilor s-a dezvoltat simţitor, actuala formă de deservire în producţie şi tehnică a colhozurilor prin S.M.T.-Uri a încetat de a mai corespunde cerinţelor dezvoltării forţelor de producţie ale agriculturii. Plenara C.C al P.C.U.S. consideră că în interesul avintului continuu al agriculturii socialiste a ţării, în interesul dezvoltării orinduirii colhoznice, este indicat să se schimbe sistemul existent de deservire în producţie şi tehnică a colhozurilor şi să se reorganizeze treptat staţiunile de maşini şi tractoare, care, după ce au îndeplinit un mare rol pozitiv, şi-,au epuizat într-o mare măsură principalele lor funcţii- In prezent, cînd majoritatea colhozurilor sunt in stare să-şi procure şi să folosească just, mai productiv, tractoare, combine şi alte maşini agricole, este indicat să se înceapă vinzarea acestor maşini direct colhozurilor. Aceasta va permite să se folosească mult mai bine tehnica modernă, să se accelereze progresul tehnic în agricultură, să se ridice productivitatea muncii, să se mărească producţia globală şi cea de mărfuri calculată la 100 de hectare de teren agricol şi să se reducă preţul ei de cost. Staţiunile de maşini şi tractoare trebuie să fie reorganizate în termene diferite, ţinîndu-se seama de particularităţile raioanelor şi colhozurilor, în staţiuni tehnice şi de reparaţii (S.T.R.) care vor trebui să asigure repararea tractoarelor şi altor maşini, deservirea tehnică a colhozurilor, aprovizionarea colhozurilor şi sovhozurilor (prin vînzări) cu tehnică nouă, piese de schimb, combustibil, îngrăşăminte, substanţe toxice şi alte materiale. In acele regiuni unde încă nu toate colhozurile au posibilitatea să-şi procure tractoare şi alte maşini şi înspecial nu pot folosiîn mod just această tehnică, trebuie menţinut deocamdată actualul sistem de deservire în producţie şi tehnică a acestor colhozuri prin S.M.T.-uri. Măsurile trasate în vederea dezvoltării continue a orinduirii colhoznice şi a reorganizării staţiunilor de maşini şi tractoare fac o parte integrantă din munca desfăşurată de partid pentru perfecţionarea administrării şi îmbunătăţirea conducerii economiei naţionale. In urma realizării acestor măsuri, conducerea agriculturii se va ridica la o treaptă nouă, superioară. Reorganizarea S.M.T.-urilor ca şi reorganizarea conducerii industriei şi construcţiilor înfăptuită în ultimul timp este menită să asigure folosirea maximă a avantajelor sistemului economic socialist şi rezervelor de pro- ducţie, continua dezvoltare a iniţiativei şi activităţii creatoare a maselorsă grăbească înaintarea societăţii sovietice pe calea spre comunism. Plenara C.C. al P.C.U.S. consideră că măsurile trasate în vederea dezvoltării continue a orinduirii colhoznice şi reorganizării staţiunilor de maşini şi tractoare au o însemnătate vitală pentru agricultura socialistă şi pentru întreaga ţară. După colectivizarea agriculturii, înfăptuită pe baza genialului plan cooperatist al lui Lenin, transpunerea în viaţă a acestor măsuri va fi un nou pas uriaş extrem de important pe calea dezvoltării agriculturii socialiste. In continuare, Plenara Comitetului Central al P.C.U.S. a Hotărît să recunoască drept juste şi oportune propunerile Prezidiului C.C. al P.C.U.S. cu privire la dezvoltarea continuă a orinduirii colhoznice şi la reorganizarea staţiunilor de maşini şi tractoare • Plenara C.C. al P.C.U.S. a hotărît ca propunerile Prezidiului C.C. al P.C.U.S. să fie prezentate spre examinare următoarei sesiuni a Sovietului Suprem al U.R.S.S. și ca raportul să fie prezentat de tovarășul N.S. Hrușciov, prim secretar al C.C. al P.C.U.S. Plenara C.C. al P.C.U.S. consideră indicat ca pînă la examinarea problemei la sesiunea Sovietului Suprem întregul popor să discute măsurile proiectate in cadrul unor adunări generale in colhozuri, S.M.T.-uri şi sovhozuri, în întreprinderi industriale şi pe şantiere, în organizaţii ştiinţifice şi în instituţii de învăţămînt, în unităţi militare şi în instituţii, in paginile ziarelor şi revistelor. Organizaţiile de partid vor lămuri pe larg importanţa măsurilor trasate şi vor organiza discutarea tezelor de către întregul popor. Organele de partid şi sovietice vor studia minuţios şi vor sintetiza toate propunerile concrete ale oamenilor muncii, pentru a găsi formele organizatorice cele mai perfecte şi indicate de reorganizare a deservirii tehnico-materiale a colhozurilor. Plenara C.C. al P.C.U.S. a însărcinat organele de partid şi sovietice ca pe baza unei studieri aprofundate a economiei diferitelor raioane şi colhozuri să stabilească colhozurile care prin posibilităţile lor economice sunt în stare să cumpere tractoare şi alte maşini în acest an şi să le folosească gospodăreşte, colhozurile care au nevoie de un timp mai îndelungat pentru procurarea tehnicii şi colhozurile pentru care este util să se menţină deocamdată actualul sistem de deservire tehnică prin S.M.T.-uri. Plenara a considerat indicat să convoace la începutul anului 1959 cel de al IlI-Iea Congres unional al colhoznicilor, pentru examinarea problemelor actuale ale construcţiei colhoznice şi pentru introducerea modificărilor necesare în statutul model al artelului agricol; Hotărîrea C. C al P. C. U. S. cu privire la dezvoltarea continuă a orinduirii colhoznice şi la reorganizarea staţiunilor de maşini şi tractoare Cursul pentru activişti sindicali din ţările Europei Sosirea în Capitală a reprezentantului U.N.E.S.C.O. Vineri după amiază a sosit în Capitală, venind de la Paris, dl. Paul Lengrand, şeful secţiei pentru educaţia adulţilor din cadrul U.N.E.S.C.O. Oaspetele va reprezenta U.N.E.S.C.O. în colectivul de conducere al cursului pentru activişti sindicali din țările Europei organizat de F.S.M. în colaborare cu U.N.E.S.C.O. La sosire, pe aeroportul Băneasa, dl. Paul Lengrand a fost salutat de acad. Tudor Vianu, secretar general al Comisiei naționale a R. P. Române pentru U.N.E.S.C.O., N. Pascu, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor, Jacqueline Levy, reprezentanta permanentă a F.S.M. la U.N.E.S.C.O., conducători ai cursului pentru activişti sindicali din ţările Europei şi alţii. Pe aeroport, dl. Paul Lengrand a făcut o declaraţie reprezentanţilor presei şi Radiodifuziunii în care a spus : „Este o mare plăcere pentru mine de a mă găsi din nou la Bucureşti. Anul trecut cind am vizitat ţara dv. am participat la un curs organizat la nivel european. Cursul se ocupa de problemele invăţămintului Naţiunilor Unite şi de probleme internaţionale. Anul acesta problemele vor fi specializate, pentru că este vorba de probleme sindicale. Problema participării U.N.E.S.C.O. la o acţiune iniţiată de sindicate este cu totul în centrul atenţiei noastre, preocupărilor noastre într-adevăr pentru unele cercuri U.N.E.S.C.O. a fost considerat la început ca fiind o organizaţie care se ocupă cu problemele culturii într-un sens destul de restrîns, adică de probleme de litere, artă şi ştiinţă. Progresiv aceste cercuri şi-au dat însă seama că problemele culturii erau mult mai largi decât preocupările specialiştilor, ale savanţilor, poeţilor, artiştilor, că este vorba deci de problemele culturale ale maselor, ale omului de pe stradă şi că condiţiile de viaţă, lupta pentru mai bune condiţii de viaţă sunt într-un sens probleme culturale esenţiale. Pe de altă parte sindicatele aveau un plus faţă de responsabilitatea în domeniul revendicărilor sau al construirii unei lumi materiale şi responsabilitatea formării culturale a membrilor săi, şi aceasta în sensul cel mai larg. Era deci necesar ca U.N.E.S.C.O. să stabilească legături strînse între munca lumii sindicale şi activitatea pe care o duce organizaţia noastră în toate domeniile formării ştiinţifice, artistice şi culturale. Am venit aici pentru a participa la lucrările acestui curs pentru activişti sindicali din ţările Europei, în primul rînd pentru a învăţa, pentru a mă instrui, căci munca pe care o facem este în general limitată la cei patru pereţi ai unui birou şi este ştiut că chiar atunci cînd există informaţii ample, ele sînt cu mult mai puţin vii decit relaţiile directe cu oamenii. Pe de altă parte eu sper că voi putea să aduc participanţilor la cursul pentru activişti sindicali informaţiile, învăţămintele şi sugestiile secretariatului U.N.E.S.C.O. ca urmare a muncii cu caracter universal dusă de acesta. Sper ca să am aici o conlucrare fructuoasă, fericită şi vie“. • Ieri dimineaţă cursanţii au audiat cea de-a treia conferinţă a cursului intitulată: „PROBLEME GENERALE ALE ECONOMIEI EUROPENE“. Conferinţa a fost ţinută de tov. V. Anghel, şeful catedrei de economie politică de la Institutul de Petrol şi Gaze din Bucureşti. După conferinţă au urmat studiul individual şi discuţiile pe grupe. Seara, la căminul unde locuiesc membrii delegaţiilor sindicale participante la curs, au avut loc întîlniri bilaterale între diferite delegaţii.