Munca, iulie 1958 (Anul 14, nr. 3317-3343)

1958-07-01 / nr. 3317

Să strîngem la timp şi fără pierderi rodul holdelor Au terminat secerişul orzului Gospodăriile agricole de stat din regiunea Bucureşti au terminat pri­mele pe ţavă secerişul orzului. Pro­ducţia medie realizată de pe întreaga suprafaţă se ridică la 2.000 kg la hectar, cu 200 kg mai mult decît pre­vedea planul. Cele mai mari produc­ţii de orz, Intre 2.500—2.800 kg la hectar, au fost obţinute la G.A.S.-urile Ivăneşti, Băneasa, Dîlga, Liţa, Ştoro­­băneasa şi altele, care au făcut Insă­­mînţările de toamnă la sfîrşitul lunii septembrie.­­ In regiune a Început şi secerişul griului. In zilele următoare, recolta­rea griului va începe din plin In toa­te unitățile, folosindu-se aproape 400 de combine. jj începutul recoltării grîului­ ­ CONSTANŢA (Coresp. „Munca“). Aproape în toate raioanele regiunii Constanţa, grîul a dat în pîrgă. Timpul propice recoltării lui i-a gă­sit pe colectiviştii din comuna Zebil raionul Istria cu celelalte lucrări ter­minate. Ei au terminat praşila a doua a culturilor de porumb, floarea soare­u­lui şi sfecla de zahăr şi au recoltat în Întregime cele 125 ha cu rapiţă, orz şi muştar. Cînd brigadierilor Ştefan Partebună şi Dumitru Partier li s-a făcut cunoscut că pot Începe recolta­tul griului şi secarei aceştia n-au mai stat la gînduri. In prima zi ei au recoltat 30 ha griu şi 10 ha secară.­­Mînuitorii de secerători Petre Nistor, Mercur Achim şi Vasile Cartoafă s-au evidenţiat în mod deosebit. Produc­ţia de grîu a fost evaluată la 1­400 kg la ha. Şi în celelalte raioane a început recoltatul griului. Hotărîţi să stringă recolta fără pierderi şi la timp, co­lectiviştii din raionul Feteşti, de exem­­plu, au recoltat în primele zile peste 600 ha cu grîu. A 3000-a combină livrată în acest an agriculturii Ieri, colectivul de muncă al uzine­lor „Semănătoarea" din Capitală a sărbătorit, în cadrul unui însufleţit miting livrarea celei de a 3.000 combine destinate agriculturii noas­tre. Acest însemnat lot de combine a fost construit numai în primul seme­stru al acestui an , ca rezultat al măsurilor luate în urma che­mării Consfătuirii de la Constanţa privind dezvoltarea socialistă a agri­culturii şi creşterea producţiei agri­cole. Acest lot de 3.000 de combine a fost livrat agriculturii cu 7 zile îna­inte de termen. Un fapt demn de menţionat este şi acela că colectivul uzinei a reuşit să obţină în primul­ semestru al acestui an economii în valoare de 11.000.000 lei. In actuala campanie de recoltat cereale, con­structorii de la „Semănătoarea“ s-au angajat să trimită unităţilor socia­liste din agricultură încă un lot de 500 de combine. (Rep.) -----------------pro----------------­Inchiderea cursurilor şcolii superioare de cadre a mişcării sindicale din R. P. Romina „I. C. Frimu“ Aseară a avut loc închiderea cursu­rilor de doi ani promoţia 1950—1958, a şcolii superioare de cadre a mişcă­rii sindicale „I. C. Frimu“ din R. P. Rom­înă. La festivitate au participat membri ai Prezidiului Consiliului Central al Sindicatelor, activişti ai C.C.S. şi ai comitetelor centrale ale sindicatelor. După raportul tov. Niculescu Hara­­lambie, director adjunct al şcolii „I. C. Frimu“, asupra activităţii în cursul acestei promoţii, au luat cuvîntul în numele absolvenţilor tovarăşii : Tudor Aurel, Tavdaridis Tanasis şi Măciucă Constantin care şi-au exprimat recu­noştinţa faţă de partid şi C.C.S. pen­­tru condiţiile de învăţătură create în cursul anilor de şcoală şi s-au anga­jat ca cele învăţate aci să le pună cu însufleţire în practică în realiza­rea sarcinilor pe care mişcarea sindi­cală li le va încredinţa. Tovarăşul Nicolae Pascu, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., a felicitat călduros pe absolvenţii şcolii urîndu-le activitate rodnică în munca lor viitoare. La şantierul Tunel­­ieşire planul seme­strial de montare şi betonare a virolelor din zona blindajului a fost îndeplinit la 22 iunie. S-au evidenţiat şe­ful de brigadă Mora­­ru Tudor şi muncito­rii Kucinschi Herman, Cimpoi Dumitru, Al­­dea Nicolae, mecani­cii Pascu Teodor, Onfanu Constantin şi alţii. In clişeu: lansş­­rea unei virole pen­tru montare în zona blindată la ieşirea tunelului de aducţi­­une. (Foto: AGERPRES) HIDROCENTRALA „V. I. LENIN" Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIV.­­ nr. 3317 Marți 1 iulie 1958 4 pagini 20 bani Folosesc cu pricepere mijloacele mecanizate CRAIOVA (Coresp. „Munca“). — In aceste zile pe câmpiile regiunii Cra­iova freamătul muncilor agricole de vară este în toi. Maşinile şi uneltele agricole sunt folosite cu pricepere de mecanizatorii care sunt hotărîţi să stringă în timpul cel mai scurt şi fără pierderi recolta de cereale. De altfel mai toate G.A.S. au terminat în între­gime recoltatul orzului. Din cele 5.417 ha cultivate cu orz pe 4995 ha orzul a şi fost recoltat obţinîndu-se o produc­ţie medie pe regiune de peste 1.400 kg la ha. Paralel cu strînsul orzului în multe G.A.S. cum sînt Segarcea, Por­­tăreşti,­­Moţăţei, Băileşti şi altele a început recoltatul grîului. Pînă în pre­zent a fost strînsă recolta de pe 641 ha. La G.A.S. Segarcea s-a obţinut în medie peste 1.500 kg la ha de pe cele 185 ha cîte au fost recoltate în mai puţin de 8 zile. Muncitorii de la G.A.S. Giarmata, regiunea Timişoara, execută con­comitent cu strînsul recoltei şi lucrările de întreţinerea celorlalte cul­turi. Brigada complexă din secţia agrolegumicolă prăşeşte zilnic cu pa­tru tractoare aproape 70 de hectare de porumb. In clişeu, tractoristul Ion Kiltzer executînd prașila II­­-a la porumb. Foto D. NEGOIȚA Adunarea activului sindical şi a oamenilor muncii din Capitală In legătură cu lucrările Conferinţei sindicatelor şi oamenilor muncii din ţările Europei Luni după amiază a avut loc în sala Teatrului C.C.S. adunarea acti­vului sindical şi a oamenilor muncii din Capitală în legătură cu lucrările Conferinţei sindicatelor şi oamenilor muncii din ţările Europei, desfăşurate la Berlin între 20—22 iunie. In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii Gheorghe Apostol, preşedin­tele Consiliului Central al Sindicate­lor din R. P. Română, Anton Moises­­cu, vicepreşedinte al C.C.S., Mihai Marin, Nicolae Pascu, Ion Dobre, se­cretari ai C.C.S., Ion Mitarcă, preşe­dintele Consiliului Sindical Local Bucureşti, acad. Eugen Macovschi, ing. Nicolae Martalogu, de la Insti­tutul de fizică atomică al Academiei R. P. Române, Ana Lupan, preşedinta comitetului de întreprindere al fabri­cii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“, Iile Creţu, strungar fruntaş la uzinele tr­etalurgice „Tudor Vladimirescu“, Donca Zidaru, muncitoare fruntaşă la fabrica de tricotaje „Bela Brainer“. Adunarea a fost deschisă de tov. Ion Mitarcă, Tov. Anton Moisescu a făcut o am­plă expunere asupra lucrărilor Con­ferinţei sindicatelor şi oamenilor mun­cii din ţările Europei împotriva pri­mejdiei războiului atomic, pentru de­zarmare, pace şi progres social, subli­niind însemnătatea hotărîrilor şi a documentelor adoptate la această con­ferinţă. In numele muncitorilor din între­prinderile Capitalei au luat cuvîntul textilista Donca Zidaru şi strungarul I­lie Creţu. Vorbind despre faptul că muncitorii de la fabrica ,,Bela Brai­ner“ au învăţat să gospodărească cu pricepere întreprinderea, contribuind în acest fel la întărirea economică a patriei, tov. Donca Zidaru a exprimat hotărîrea întregului colectiv de a sta de veghe în apărarea cuceririlor noa­stre revoluţionare, împotriva duşmani­lor care încearcă să dezlănţuie un nou război. Arătînd că muncitorii uzine­lor „Tudor Vladimirescu“ lucrează cu mândrie într-o uzină nouă, creaţie a regimului de democraţie populară, că ei fabrică autobuze şi troleibuze, pro­duse închinate vieţii şi nu morţii ato­mice, tov. Ilie Creţu a spus : „Mun­­citorii din ţările capitaliste să audă glasul nostru care exprimă un NU hotărât războiului atomic ; să audă că suntem­ împotriva înarmării cu arme atomice a Germaniei Federale; să audă că suntem­ alături de toţi ceilalţi muncitori din Europa pentru­­înlătu­rarea unei primejdii de război pe continentul nostru“. Ambii vorbitori au subliniat că oamenii muncii din pa­tria noastră aprobă întrutotul şi spri­­jină traducerea în viaţă a hotărârilor adoptate de Conferinţa de la Berlin. In cuvîntul său, acad. Eugen Ma­covschi a arătat că oamenii de ştiinţă din ţara noastră au urmărit cu aten­ţie lucrările Conferinţei de la Berlin şi îşi exprimă satisfacţia faţă de ho­­tărîrile sale. O puternică impresie — a spus vorbitorul — a produs asupra noastră scrisoarea deschisă adresată oamenilor de ştiinţă din întreaga lume în care participanţii la Conferinţă îi cheamă să se alăture oamenilor mun­cii şi sindicatelor pentru ca prin e­­forturi comune să fie înlăturat peri­colul atomic, ca minunatele descope­­riri ale ştiinţei să slujească prosperi­tăţii şi fericirii oamenilor în condiţiile unei păci trainice. In încheierea adunării a fost adop­tat textul unei telegrame adresată Fe­deraţiei Sindicale Mondiale în care activul sindical şi oamenii muncii din Capitală exprimă adeziunea lor totală faţă de hotărârile şi documentele a­­doptate de Conferinţa de la Berlin a sindicatelor şi oamenilor muncii din ţările Europei. (In numărul următor al ziarului nostru vom publica textul pre­­scurtat al expunerii tovarășului An­ton Moisescu și telegrama către F.S.M. adoptată de adunare). CALDĂ DESPĂRŢIRE DE PRIETENI DRAGI CONSTANŢA — In marea sală a Palatului Sporturilor din oraşul Con­stanţa a avut loc sîmbătă după a­­miază o entuziastă manifestare a prieteniei romîno-sovietice. In preajma înapoierii în patrie a trupelor sovie­tice, peste 2.500 de oameni ai mun­cii din întreprinderile oraşului, os­taşi, sergenţi şi ofiţeri români s-au întâlnit cu ostaşi, sergenţi şi ofiţeri ai armatei sovietice. Erau prezenţi în sală oameni ai muncii şi militari din oraş, pe piepturile cărora, alături de decoraţii romîneşti, strălucesc decora­ţii sovietice, primite pentru participa­rea în războiul comun dus împotriva hitleriştrului, ostaşi, sergenţi şi ofiţ­­eri sovietici, pe piepturile cărora se disting ordine şi medalii ale R.P. Române, recent conferite. Participan­ţii ovaţionau şi scandau chemări în cinstea prieteniei veşnice ce leagă po­poarele român şi sovietic, a unităţii şi coeziunii lagărului socialist. Intîlnirea a fost deschisă de tov. Ilie Ionescu, prim-secretar al Comi­tetului orăşenesc de partid. Au fost intonate imnurile de stat ale R.P. Române şi Uniunii Sovietice. In cuvîntul său, tov. Tudose Va­­siliu, membru în Biroul Comitetului regional de partid, preşedintele sta-Oamenii muncii din Constanţa îşi iau rămas bun de la glorioşii ostaşi ai Armatei Sovietice titlul popular regional, a adresat în numele tuturor oamenilor muncii din oraşul şi regiunea Constanţa un căl­duros salut ostaşilor şi ofiţerilor Ar­matei Sovietice. Vorbitorul a înfăţi­şat apoi preţiosul şi multilateralul a­­jutor dat de Uniunea Sovietică pen­tru dezvoltarea ţării noastre.­in regiunea noastră, a spus prin­tre altele tov. Tudose Vasiliu, roa­dele colaborării frăţeşti cu Uniunea Sovietică sunt concretizate nu numai în construirea de noi întreprinderi, dar şi în reutilarea şi dezvoltarea capacităţii de producţie a vechilor întreprinderi. Nu există muncitor în portul Con­stanţa, de la Şantierul Naval şi din alte întreprinderi, care să nu vor­bească cu căldură despre poporul so­vietic, despre generozitatea acestui mare popor cu ajutorul căruia între­prinderile lor au fost dotate cu ma­şini moderne şi de înaltă tehnicitate. De la oamenii sovietici, miile de muncitori din regiunea noastră au învăţat metode înaintate care le-au uşurat munca şi le-au dat posibilita­tea să obţină produse mai multe şi mai ieftine. Vorbind despre succesele obţinute în agricultura regiunii, tov. Tudose Vasiliu a spus: „La obţinerea acestor rezultate au contribuit vizitele pe care colhoznicii şi oamenii de ştiinţă sovietici le-au făcut în regiunea Con­stanţa, împărtăşind ţăranilor noştri muncitori bogata lor experienţă, me­­todele pentru sporirea producţiei a­­gricole, vegetale şi animale. De ase­menea, vizitele pe care ţăranii mun­citori din această parte a ţării le-au făcut în Uniunea Sovietică au con­stituit un prilej de cunoaştere şi în­­suşire a practicii nemijlocite a con­strucţiei colhoznice. In curînd, a spus apoi vorbitorul adresîndu-se ostaşilor şi ofiţerilor Ar­matei Sovietice, ne vom lua rămas bun de la voi cu un sentiment de a­­dîncă prietenie. Prietenia noastră, cimentată prin lupta comună împotri­va fascismului, se dezvoltă şi se în­tăreşte necontenit, pentru că la baza ei stau interesele noastre comune, de apărare a cauzei păcii şi socialismu­lui, stă ideologia comună marxist-le­­ninistă. Vă asigurăm, tovarăşi, că ni­meni şi nimic nu va putea destrăma această prietenie pe care noi o pre­­ţuim ca lumina ochilor. Cu multă căldură a fost primit cuvîntul generalului maior V. E. Ko­­pienko, care a vorbit în numele os­taşilor şi ofiţerilor sovietici din Con­stanţa. Pentru noi, militari ai Armatei So­vietice, a spus printre altele gene­ralul maior V. K. Kopienko, este o deosebită bucurie să vă mulţumim pentru această călduroasă manifes­tare care are loc în preajma marii sărbători naţionale a poporului român, cea de-a 14-a aniversare a eliberării României de sub jugul fascist. Elibe­rarea Romîniei a marcat începutul unei ere noi în istoria poporului ro­­mîn, a deschis o pagină nouă în istoria relaţiilor sovieto-romîne, care se bazează pe marile principii ale internaţionalismului proletar, îndeplinind datoria noastră ostă­şească şi aceea de internaţionalişti pe teritoriul patriei voastre, noi am cu­i ’’ (Continuare in pag. 3-a) Pe şantierul „Cristea Nicolae“ din Galaţi la minorul nr. 2 a intrat in rodaj la cald cu mese basculante îmi permit să încep scurtul reportaj de pe şantierul „Cristea Nicolae“ din Galaţi cu o frază care aparţine ingi­nerului Edgar Russu, şeful şantierului: „Cînd revezi o lucrare la a cărei înfăp­tuire ai contribuit din plin şi care a dat rezultate bune încerci aceeaşi emo­ţie ca un compozitor ascultîndu-şi execuţia propriei sale opere, sau un pictor la expoziţia sa retrospectivă“. Mi-am amintit de această autentică profesiune de credinţă încă înainte de a vizita şantierul propriu zis, în faţa a două fotografii.­Una din ele înfăţişa un cîmp golaş, mlăştinos, de o dezo­lantă pustietate. Explicaţia laconică nu necesita nici un fel de comentariu : „Aşa arăta amplasamentul uzinei „Cri­stea Nicolae“ în mai 1955“. A doua fotografie reprezenta o construcţie ma­sivă dominînd împrejurimile prin li­niile sale impunătoare. Explicaţia suna la fel de succint: „Vedere generală asupra şantierului“. Cele două foto­grafii se află în „jurnalul de bord“ al şantierului „Cristea Nicolae“ şi ele constituie documente preţioase ale muncii constructorilor. De altminteri laminorul nr. 3 a produs pînă în prezent peste 10.000 de tone de tablă. Şi iată-ne acum, în faţa unei noi construcţii de o cutezanţă proprie ani­lor noştri, laminorul nr. 2. Meca­nisme de o exactitate absolută, o sub­stanţială concentrare a tehnicii mo­derne vor înlocui în întregime efortul manual, istovitor, al oamenilor. Un motto ar merita scris cu litere de aur pe frontispiciul noului laminor: „Omul — la comenzi !“. Ce mesaj de înaltă umanitate reprezintă această simplă propoziţie ! Un exemplu despre gradul înalt de tehnicitate al laminorului, întregul proces de încălzire al cuptoarelor care înainte necesita o colosală cheltuială de forţă umană va fi supravegheat de unul sau doi oameni. O uzina în mi­niatură va regla automat temperatura, amestecul de gaze şi aer, presiunea in cuptoare. Laminorul nr. 2 va produce în proporţie de 70 la sută tablă sub 0,4 mm. grosime. împreună cu lami­norul nr. 3 el va face să sporească cu ICO la sută producţia de tablă sub­ţire pe întreaga ţară. Sunt cifre seci, pur tehnice, dar din ele desprindem însemnătatea reală a acestei construcţii, prin ele zărim bi­ruinţa muncii constructorilor. A con­structorilor, adică a acelor oameni care zămislesc uriaşii de fier şi beton şi pe care nu-i mai întîlneşti pe şan­tier în momentul cînd munca lor se materializează în chip definitiv. Zi­­darii Ion Rădulescu şi Vasile Levan­­dovschi, dulgherii Ştefan Donţov şi Cuprian Demidov, montorul de prefa­bricate Nicu Ştefan, lăcătuşul meca­nic Vasile Ţigănuş şi atîţia alţii au pornit acum să atace alte puncte ale şantierului. Dar activitatea lor se vă­deşte în această gigantică construcţie care este laminorul nr. 2. In momentul de față laminorul nr. 2 a intrat în rodaj la cald cu mese basculante­ SORIN HOLBAN corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Galați T­elegramă t­ovarăşului WALTER ULBRICHT prim-secretar al C.C. al P.S.U.G BERLIN Scumpe tovarăşe Ulbricht, Cu prilejul împlinirii a 65 de ani, Comitetul Central al Partidului Mun­citoresc Român vă trimite de„ fiu devotat al poporului german, luptător I de frunte pentru cauza clasei munci­toare şi militant eminent al mişcării muncitoreşti internaţionale, calde fe­licitări frăţeşti. Vă urăm, scumpe tovarăşe Ulbricht, ani mulţi şi noi succese în activita­tea dv. neobosită închinată construi­rii socialismului în R.D. Germană, făuririi unei Germanii unite, întăririi păcii şi prieteniei între popoare. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN Decorarea lui Walter Ulbricht cu ordinul de „Erou al muncii“ BERLIN 29 (Agerpres). — Agen­ţia A-D.N. anunţă că la 29 iunie pre­­şedintele Wilhelm Pieck l-a primit pe Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C■ al P­ S.U.G. şi prim-vicepreşe­­dinte al Consiliului de Miniştri al R.D.G., şi i-a înmînat ordinul de „Erou al muncii“. Lui Walter Ul­bricht i s-a conferit acest titlu cu prilejul celei de-a 65-a aniversări a zilei sale de naştere pentru merite deosebite în construirea socialismu­lui în R. D. Germană­ -7-----vca. 1500 tone de metal economisit Economisirea metalului a constituit în primul semestru al acestui an o­­biectivul de bază în întrecerea socia­listă a colectivelor de muncă din în­treprinderile industriale metalurgice ale regiunii Stalin. Colectivul uzine­lor metalurgice „Strungul“ din Ora­şul Stalin, de pildă, a economisit în această perioadă 90 tone metal — a­­dică angajamentul luat pentru întreg anul 1958. Intr-una din recentele sale consfătuiri de producţie el şi-a re­înnoit angajamentul în sensul de a e­­conomisi pînă la sfîrşitul anului prin reducerea pierderilor tehnologice, în­că 50 tone tootal. Totalul economisirilor de metal realizate în acest semestru de indu­stria metalurgică a regiunii se ridică la aproape 1.500 tone. (Coresp. „Munca“) Ce măsuri am luat pentru a reduce COSTUL METRULUI PĂTRAT DE SUPRAFAŢĂ CON­STRUITĂ LA 1400 Iei In planul de activitate al trustului de construcţii Ba­cau, construcţiile de locuinţe pentru oamenii muncii ocu­pa un loc preponderent. In acest an numai în oraşele Ba­cău, Roman şi Piatra psteamţ, numărul apartamentelor în blocuri, pe care le avem de executat se ridica la 474. Co­lectivul nostru de munca şi-a fixat ca sarcina de căpetenie realizarea acestor construcţii în condiţii optime şi îndeo­sebi la un preţ de cost cît mai redus. O prima măsură a noastra, în vederea atingerii obiecti­vului fixat, a fost sa aducem îmbunătăţirile posibile, prin înlocuirea soluţiilor de proiect neeconomicoase, la construcţiile ce au fost începute după proiectele tip D2 elaborate de I.P.C.T. Acest lucru l-am realizat cu ajutorul Institutului Regional de Proiectări. Astfel, pentru blocu­rile în curs de construcţie — bunaoara cele de cîte 18 a­­partamente ce se executa în Parcul Libertăţii din Bacau — prin mici modificări ale demisolului şi ale şarpantei s-au creat în plus cîte 4 apartamente, 2 garsoniere şi 8 camere individuale de fiecare bloc. Procentul de suprafa­ţa locuibila faţa de cea construita s-a modificat, în acest fel, de la 33 la suta cît era în proiectul tip, la 46 la suta, iar preţul de cost pe metrul patrat de suprafaţa construi­ta a scăzut de la 1920 lei la 1640 lei. Pentru construcţiile noi, posibilităţile de îmbunătăţire a proiectelor existente au fost mai mari. In cadrul unui concurs organizat s-au prezentat soluţii ce au ţinut sea­ma de necesitatea : înlocuirii culoarelor interioare ale apartamentelor cu holuri locuibile ; eliminării pe cît posi­bil a zidurilor despărţitoare şi tîmplariilor interioare , fo­losirii la maximum a scărilor, pîna chiar şi a fiecărui podest. Astfel s-a ajuns la un bloc în care suprafaţa lo­cuibilă reprezintă 56 la sută din suprafaţa construită, iar costul pe metrul pătrat suprafaţa locuibila e circa 1400 lei. Comitetul de întreprindere şi conducerea Trustului şi-au dat seama că sarcina ce stă în faţa colectivului de constructori nu este uşoara, dar nici de neîndeplinit. Trebuiau folosite toate caile în vederea reducerii substan­ţiale a tuturor cheltuielilor. Un ajutor preţios în această privinţă l-au constituit organizarea unor consfătuiri de producţie speciale cu aceasta problema. Ca urmare a propunerilor venite din masă, ce au ţinut seama de expe­rienţa din trecut, s-au luat o serie de măsuri importante. Astfel s-au stabilit sursele cele mai apropiate de aprovi­zionare cu materiale de construcţii. Totodată am sprijinit industria locala, prin proiecte şi utilaje, pentru a-şi orga­niza mai bine producţia carierelor şi balastierelor, astfel incit preţul materialelor respective sa scadă sub preţurile republicane. In vederea înlăturării risipei de materiale, serviciul contabilităţii a organizat o evidenţă clară a materialelor de pe şantiere şi a introdus analiza operativă lunară a preţului de cost pe puncte de lucru. Tot în consfătuirile de producţie s-a născut ideea orga­nizării controlului obştesc pe şantiere in vederea comba­terii neglijenţei în pastrarea şi manipularea materialelor şi prevenirii pierderilor ce se pot produce în acest fel. Au fost luate şi o serie de masuri în vederea creşterii pro­ductivităţii muncii ca : organizarea lucrului în lanţ pe grupe de blocuri, aprovizionarea locurilor de munca cu cărămidă şi alte materiale, de către o echipă de noapte, ceea ce asigura continuitate în lucru etc. Roadele acestor măsuri au şi început să se vadă. In luna mai, spre deose­bire de cele precedente, productivitatea muncii a crescut cu 6,83 la sută faţa de indicele planificat, obţinîndu-se totodată beneficii peste plan de 400.000 lei. Noi nu ne vom limita la ceea ce am întreprins pînă acum. Cu ajutorul consfătuirilor de producţie vom anali­za şi mai amănunţit posibilităţile fiecărui loc de munca, astfel încît pe baza folosirii concrete de noi rezerve in­terne sa scădem preţul de cost pe metrul pătrat suprafaţă construită la 1400 lei. Ing. EUGEN SOLOMON director, XENOFON GHEORGHIU , preşedintele comitetului de întreprindere, Trustul de Construcţii Bacau

Next