Munca, iulie 1958 (Anul 14, nr. 3317-3343)
1958-07-01 / nr. 3317
Să strîngem la timp şi fără pierderi rodul holdelor Au terminat secerişul orzului Gospodăriile agricole de stat din regiunea Bucureşti au terminat primele pe ţavă secerişul orzului. Producţia medie realizată de pe întreaga suprafaţă se ridică la 2.000 kg la hectar, cu 200 kg mai mult decît prevedea planul. Cele mai mari producţii de orz, Intre 2.500—2.800 kg la hectar, au fost obţinute la G.A.S.-urile Ivăneşti, Băneasa, Dîlga, Liţa, Ştorobăneasa şi altele, care au făcut Insămînţările de toamnă la sfîrşitul lunii septembrie. In regiune a Început şi secerişul griului. In zilele următoare, recoltarea griului va începe din plin In toate unitățile, folosindu-se aproape 400 de combine. jj începutul recoltării grîului CONSTANŢA (Coresp. „Munca“). Aproape în toate raioanele regiunii Constanţa, grîul a dat în pîrgă. Timpul propice recoltării lui i-a găsit pe colectiviştii din comuna Zebil raionul Istria cu celelalte lucrări terminate. Ei au terminat praşila a doua a culturilor de porumb, floarea soareului şi sfecla de zahăr şi au recoltat în Întregime cele 125 ha cu rapiţă, orz şi muştar. Cînd brigadierilor Ştefan Partebună şi Dumitru Partier li s-a făcut cunoscut că pot Începe recoltatul griului şi secarei aceştia n-au mai stat la gînduri. In prima zi ei au recoltat 30 ha griu şi 10 ha secară.Mînuitorii de secerători Petre Nistor, Mercur Achim şi Vasile Cartoafă s-au evidenţiat în mod deosebit. Producţia de grîu a fost evaluată la 1400 kg la ha. Şi în celelalte raioane a început recoltatul griului. Hotărîţi să stringă recolta fără pierderi şi la timp, colectiviştii din raionul Feteşti, de exemplu, au recoltat în primele zile peste 600 ha cu grîu. A 3000-a combină livrată în acest an agriculturii Ieri, colectivul de muncă al uzinelor „Semănătoarea" din Capitală a sărbătorit, în cadrul unui însufleţit miting livrarea celei de a 3.000 combine destinate agriculturii noastre. Acest însemnat lot de combine a fost construit numai în primul semestru al acestui an , ca rezultat al măsurilor luate în urma chemării Consfătuirii de la Constanţa privind dezvoltarea socialistă a agriculturii şi creşterea producţiei agricole. Acest lot de 3.000 de combine a fost livrat agriculturii cu 7 zile înainte de termen. Un fapt demn de menţionat este şi acela că colectivul uzinei a reuşit să obţină în primul semestru al acestui an economii în valoare de 11.000.000 lei. In actuala campanie de recoltat cereale, constructorii de la „Semănătoarea“ s-au angajat să trimită unităţilor socialiste din agricultură încă un lot de 500 de combine. (Rep.) -----------------pro----------------Inchiderea cursurilor şcolii superioare de cadre a mişcării sindicale din R. P. Romina „I. C. Frimu“ Aseară a avut loc închiderea cursurilor de doi ani promoţia 1950—1958, a şcolii superioare de cadre a mişcării sindicale „I. C. Frimu“ din R. P. Romînă. La festivitate au participat membri ai Prezidiului Consiliului Central al Sindicatelor, activişti ai C.C.S. şi ai comitetelor centrale ale sindicatelor. După raportul tov. Niculescu Haralambie, director adjunct al şcolii „I. C. Frimu“, asupra activităţii în cursul acestei promoţii, au luat cuvîntul în numele absolvenţilor tovarăşii : Tudor Aurel, Tavdaridis Tanasis şi Măciucă Constantin care şi-au exprimat recunoştinţa faţă de partid şi C.C.S. pentru condiţiile de învăţătură create în cursul anilor de şcoală şi s-au angajat ca cele învăţate aci să le pună cu însufleţire în practică în realizarea sarcinilor pe care mişcarea sindicală li le va încredinţa. Tovarăşul Nicolae Pascu, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., a felicitat călduros pe absolvenţii şcolii urîndu-le activitate rodnică în munca lor viitoare. La şantierul Tunelieşire planul semestrial de montare şi betonare a virolelor din zona blindajului a fost îndeplinit la 22 iunie. S-au evidenţiat şeful de brigadă Moraru Tudor şi muncitorii Kucinschi Herman, Cimpoi Dumitru, Aldea Nicolae, mecanicii Pascu Teodor, Onfanu Constantin şi alţii. In clişeu: lansşrea unei virole pentru montare în zona blindată la ieşirea tunelului de aducţiune. (Foto: AGERPRES) HIDROCENTRALA „V. I. LENIN" Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIV. nr. 3317 Marți 1 iulie 1958 4 pagini 20 bani Folosesc cu pricepere mijloacele mecanizate CRAIOVA (Coresp. „Munca“). — In aceste zile pe câmpiile regiunii Craiova freamătul muncilor agricole de vară este în toi. Maşinile şi uneltele agricole sunt folosite cu pricepere de mecanizatorii care sunt hotărîţi să stringă în timpul cel mai scurt şi fără pierderi recolta de cereale. De altfel mai toate G.A.S. au terminat în întregime recoltatul orzului. Din cele 5.417 ha cultivate cu orz pe 4995 ha orzul a şi fost recoltat obţinîndu-se o producţie medie pe regiune de peste 1.400 kg la ha. Paralel cu strînsul orzului în multe G.A.S. cum sînt Segarcea, Portăreşti,Moţăţei, Băileşti şi altele a început recoltatul grîului. Pînă în prezent a fost strînsă recolta de pe 641 ha. La G.A.S. Segarcea s-a obţinut în medie peste 1.500 kg la ha de pe cele 185 ha cîte au fost recoltate în mai puţin de 8 zile. Muncitorii de la G.A.S. Giarmata, regiunea Timişoara, execută concomitent cu strînsul recoltei şi lucrările de întreţinerea celorlalte culturi. Brigada complexă din secţia agrolegumicolă prăşeşte zilnic cu patru tractoare aproape 70 de hectare de porumb. In clişeu, tractoristul Ion Kiltzer executînd prașila II-a la porumb. Foto D. NEGOIȚA Adunarea activului sindical şi a oamenilor muncii din Capitală In legătură cu lucrările Conferinţei sindicatelor şi oamenilor muncii din ţările Europei Luni după amiază a avut loc în sala Teatrului C.C.S. adunarea activului sindical şi a oamenilor muncii din Capitală în legătură cu lucrările Conferinţei sindicatelor şi oamenilor muncii din ţările Europei, desfăşurate la Berlin între 20—22 iunie. In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii Gheorghe Apostol, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Română, Anton Moisescu, vicepreşedinte al C.C.S., Mihai Marin, Nicolae Pascu, Ion Dobre, secretari ai C.C.S., Ion Mitarcă, preşedintele Consiliului Sindical Local Bucureşti, acad. Eugen Macovschi, ing. Nicolae Martalogu, de la Institutul de fizică atomică al Academiei R. P. Române, Ana Lupan, preşedinta comitetului de întreprindere al fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“, Iile Creţu, strungar fruntaş la uzinele tretalurgice „Tudor Vladimirescu“, Donca Zidaru, muncitoare fruntaşă la fabrica de tricotaje „Bela Brainer“. Adunarea a fost deschisă de tov. Ion Mitarcă, Tov. Anton Moisescu a făcut o amplă expunere asupra lucrărilor Conferinţei sindicatelor şi oamenilor muncii din ţările Europei împotriva primejdiei războiului atomic, pentru dezarmare, pace şi progres social, subliniind însemnătatea hotărîrilor şi a documentelor adoptate la această conferinţă. In numele muncitorilor din întreprinderile Capitalei au luat cuvîntul textilista Donca Zidaru şi strungarul Ilie Creţu. Vorbind despre faptul că muncitorii de la fabrica ,,Bela Brainer“ au învăţat să gospodărească cu pricepere întreprinderea, contribuind în acest fel la întărirea economică a patriei, tov. Donca Zidaru a exprimat hotărîrea întregului colectiv de a sta de veghe în apărarea cuceririlor noastre revoluţionare, împotriva duşmanilor care încearcă să dezlănţuie un nou război. Arătînd că muncitorii uzinelor „Tudor Vladimirescu“ lucrează cu mândrie într-o uzină nouă, creaţie a regimului de democraţie populară, că ei fabrică autobuze şi troleibuze, produse închinate vieţii şi nu morţii atomice, tov. Ilie Creţu a spus : „Muncitorii din ţările capitaliste să audă glasul nostru care exprimă un NU hotărât războiului atomic ; să audă că suntem împotriva înarmării cu arme atomice a Germaniei Federale; să audă că suntem alături de toţi ceilalţi muncitori din Europa pentruînlăturarea unei primejdii de război pe continentul nostru“. Ambii vorbitori au subliniat că oamenii muncii din patria noastră aprobă întrutotul şi sprijină traducerea în viaţă a hotărârilor adoptate de Conferinţa de la Berlin. In cuvîntul său, acad. Eugen Macovschi a arătat că oamenii de ştiinţă din ţara noastră au urmărit cu atenţie lucrările Conferinţei de la Berlin şi îşi exprimă satisfacţia faţă de hotărîrile sale. O puternică impresie — a spus vorbitorul — a produs asupra noastră scrisoarea deschisă adresată oamenilor de ştiinţă din întreaga lume în care participanţii la Conferinţă îi cheamă să se alăture oamenilor muncii şi sindicatelor pentru ca prin eforturi comune să fie înlăturat pericolul atomic, ca minunatele descoperiri ale ştiinţei să slujească prosperităţii şi fericirii oamenilor în condiţiile unei păci trainice. In încheierea adunării a fost adoptat textul unei telegrame adresată Federaţiei Sindicale Mondiale în care activul sindical şi oamenii muncii din Capitală exprimă adeziunea lor totală faţă de hotărârile şi documentele adoptate de Conferinţa de la Berlin a sindicatelor şi oamenilor muncii din ţările Europei. (In numărul următor al ziarului nostru vom publica textul prescurtat al expunerii tovarășului Anton Moisescu și telegrama către F.S.M. adoptată de adunare). CALDĂ DESPĂRŢIRE DE PRIETENI DRAGI CONSTANŢA — In marea sală a Palatului Sporturilor din oraşul Constanţa a avut loc sîmbătă după amiază o entuziastă manifestare a prieteniei romîno-sovietice. In preajma înapoierii în patrie a trupelor sovietice, peste 2.500 de oameni ai muncii din întreprinderile oraşului, ostaşi, sergenţi şi ofiţeri români s-au întâlnit cu ostaşi, sergenţi şi ofiţeri ai armatei sovietice. Erau prezenţi în sală oameni ai muncii şi militari din oraş, pe piepturile cărora, alături de decoraţii romîneşti, strălucesc decoraţii sovietice, primite pentru participarea în războiul comun dus împotriva hitleriştrului, ostaşi, sergenţi şi ofiţeri sovietici, pe piepturile cărora se disting ordine şi medalii ale R.P. Române, recent conferite. Participanţii ovaţionau şi scandau chemări în cinstea prieteniei veşnice ce leagă popoarele român şi sovietic, a unităţii şi coeziunii lagărului socialist. Intîlnirea a fost deschisă de tov. Ilie Ionescu, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid. Au fost intonate imnurile de stat ale R.P. Române şi Uniunii Sovietice. In cuvîntul său, tov. Tudose Vasiliu, membru în Biroul Comitetului regional de partid, preşedintele sta-Oamenii muncii din Constanţa îşi iau rămas bun de la glorioşii ostaşi ai Armatei Sovietice titlul popular regional, a adresat în numele tuturor oamenilor muncii din oraşul şi regiunea Constanţa un călduros salut ostaşilor şi ofiţerilor Armatei Sovietice. Vorbitorul a înfăţişat apoi preţiosul şi multilateralul ajutor dat de Uniunea Sovietică pentru dezvoltarea ţării noastre.in regiunea noastră, a spus printre altele tov. Tudose Vasiliu, roadele colaborării frăţeşti cu Uniunea Sovietică sunt concretizate nu numai în construirea de noi întreprinderi, dar şi în reutilarea şi dezvoltarea capacităţii de producţie a vechilor întreprinderi. Nu există muncitor în portul Constanţa, de la Şantierul Naval şi din alte întreprinderi, care să nu vorbească cu căldură despre poporul sovietic, despre generozitatea acestui mare popor cu ajutorul căruia întreprinderile lor au fost dotate cu maşini moderne şi de înaltă tehnicitate. De la oamenii sovietici, miile de muncitori din regiunea noastră au învăţat metode înaintate care le-au uşurat munca şi le-au dat posibilitatea să obţină produse mai multe şi mai ieftine. Vorbind despre succesele obţinute în agricultura regiunii, tov. Tudose Vasiliu a spus: „La obţinerea acestor rezultate au contribuit vizitele pe care colhoznicii şi oamenii de ştiinţă sovietici le-au făcut în regiunea Constanţa, împărtăşind ţăranilor noştri muncitori bogata lor experienţă, metodele pentru sporirea producţiei agricole, vegetale şi animale. De asemenea, vizitele pe care ţăranii muncitori din această parte a ţării le-au făcut în Uniunea Sovietică au constituit un prilej de cunoaştere şi însuşire a practicii nemijlocite a construcţiei colhoznice. In curînd, a spus apoi vorbitorul adresîndu-se ostaşilor şi ofiţerilor Armatei Sovietice, ne vom lua rămas bun de la voi cu un sentiment de adîncă prietenie. Prietenia noastră, cimentată prin lupta comună împotriva fascismului, se dezvoltă şi se întăreşte necontenit, pentru că la baza ei stau interesele noastre comune, de apărare a cauzei păcii şi socialismului, stă ideologia comună marxist-leninistă. Vă asigurăm, tovarăşi, că nimeni şi nimic nu va putea destrăma această prietenie pe care noi o preţuim ca lumina ochilor. Cu multă căldură a fost primit cuvîntul generalului maior V. E. Kopienko, care a vorbit în numele ostaşilor şi ofiţerilor sovietici din Constanţa. Pentru noi, militari ai Armatei Sovietice, a spus printre altele generalul maior V. K. Kopienko, este o deosebită bucurie să vă mulţumim pentru această călduroasă manifestare care are loc în preajma marii sărbători naţionale a poporului român, cea de-a 14-a aniversare a eliberării României de sub jugul fascist. Eliberarea Romîniei a marcat începutul unei ere noi în istoria poporului romîn, a deschis o pagină nouă în istoria relaţiilor sovieto-romîne, care se bazează pe marile principii ale internaţionalismului proletar, îndeplinind datoria noastră ostăşească şi aceea de internaţionalişti pe teritoriul patriei voastre, noi am cui ’’ (Continuare in pag. 3-a) Pe şantierul „Cristea Nicolae“ din Galaţi la minorul nr. 2 a intrat in rodaj la cald cu mese basculante îmi permit să încep scurtul reportaj de pe şantierul „Cristea Nicolae“ din Galaţi cu o frază care aparţine inginerului Edgar Russu, şeful şantierului: „Cînd revezi o lucrare la a cărei înfăptuire ai contribuit din plin şi care a dat rezultate bune încerci aceeaşi emoţie ca un compozitor ascultîndu-şi execuţia propriei sale opere, sau un pictor la expoziţia sa retrospectivă“. Mi-am amintit de această autentică profesiune de credinţă încă înainte de a vizita şantierul propriu zis, în faţa a două fotografii.Una din ele înfăţişa un cîmp golaş, mlăştinos, de o dezolantă pustietate. Explicaţia laconică nu necesita nici un fel de comentariu : „Aşa arăta amplasamentul uzinei „Cristea Nicolae“ în mai 1955“. A doua fotografie reprezenta o construcţie masivă dominînd împrejurimile prin liniile sale impunătoare. Explicaţia suna la fel de succint: „Vedere generală asupra şantierului“. Cele două fotografii se află în „jurnalul de bord“ al şantierului „Cristea Nicolae“ şi ele constituie documente preţioase ale muncii constructorilor. De altminteri laminorul nr. 3 a produs pînă în prezent peste 10.000 de tone de tablă. Şi iată-ne acum, în faţa unei noi construcţii de o cutezanţă proprie anilor noştri, laminorul nr. 2. Mecanisme de o exactitate absolută, o substanţială concentrare a tehnicii moderne vor înlocui în întregime efortul manual, istovitor, al oamenilor. Un motto ar merita scris cu litere de aur pe frontispiciul noului laminor: „Omul — la comenzi !“. Ce mesaj de înaltă umanitate reprezintă această simplă propoziţie ! Un exemplu despre gradul înalt de tehnicitate al laminorului, întregul proces de încălzire al cuptoarelor care înainte necesita o colosală cheltuială de forţă umană va fi supravegheat de unul sau doi oameni. O uzina în miniatură va regla automat temperatura, amestecul de gaze şi aer, presiunea in cuptoare. Laminorul nr. 2 va produce în proporţie de 70 la sută tablă sub 0,4 mm. grosime. împreună cu laminorul nr. 3 el va face să sporească cu ICO la sută producţia de tablă subţire pe întreaga ţară. Sunt cifre seci, pur tehnice, dar din ele desprindem însemnătatea reală a acestei construcţii, prin ele zărim biruinţa muncii constructorilor. A constructorilor, adică a acelor oameni care zămislesc uriaşii de fier şi beton şi pe care nu-i mai întîlneşti pe şantier în momentul cînd munca lor se materializează în chip definitiv. Zidarii Ion Rădulescu şi Vasile Levandovschi, dulgherii Ştefan Donţov şi Cuprian Demidov, montorul de prefabricate Nicu Ştefan, lăcătuşul mecanic Vasile Ţigănuş şi atîţia alţii au pornit acum să atace alte puncte ale şantierului. Dar activitatea lor se vădeşte în această gigantică construcţie care este laminorul nr. 2. In momentul de față laminorul nr. 2 a intrat în rodaj la cald cu mese basculante SORIN HOLBAN corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Galați Telegramă tovarăşului WALTER ULBRICHT prim-secretar al C.C. al P.S.U.G BERLIN Scumpe tovarăşe Ulbricht, Cu prilejul împlinirii a 65 de ani, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român vă trimite de„ fiu devotat al poporului german, luptător I de frunte pentru cauza clasei muncitoare şi militant eminent al mişcării muncitoreşti internaţionale, calde felicitări frăţeşti. Vă urăm, scumpe tovarăşe Ulbricht, ani mulţi şi noi succese în activitatea dv. neobosită închinată construirii socialismului în R.D. Germană, făuririi unei Germanii unite, întăririi păcii şi prieteniei între popoare. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN Decorarea lui Walter Ulbricht cu ordinul de „Erou al muncii“ BERLIN 29 (Agerpres). — Agenţia A-D.N. anunţă că la 29 iunie preşedintele Wilhelm Pieck l-a primit pe Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C■ al P S.U.G. şi prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.D.G., şi i-a înmînat ordinul de „Erou al muncii“. Lui Walter Ulbricht i s-a conferit acest titlu cu prilejul celei de-a 65-a aniversări a zilei sale de naştere pentru merite deosebite în construirea socialismului în R. D. Germană -7-----vca. 1500 tone de metal economisit Economisirea metalului a constituit în primul semestru al acestui an obiectivul de bază în întrecerea socialistă a colectivelor de muncă din întreprinderile industriale metalurgice ale regiunii Stalin. Colectivul uzinelor metalurgice „Strungul“ din Oraşul Stalin, de pildă, a economisit în această perioadă 90 tone metal — adică angajamentul luat pentru întreg anul 1958. Intr-una din recentele sale consfătuiri de producţie el şi-a reînnoit angajamentul în sensul de a economisi pînă la sfîrşitul anului prin reducerea pierderilor tehnologice, încă 50 tone tootal. Totalul economisirilor de metal realizate în acest semestru de industria metalurgică a regiunii se ridică la aproape 1.500 tone. (Coresp. „Munca“) Ce măsuri am luat pentru a reduce COSTUL METRULUI PĂTRAT DE SUPRAFAŢĂ CONSTRUITĂ LA 1400 Iei In planul de activitate al trustului de construcţii Bacau, construcţiile de locuinţe pentru oamenii muncii ocupa un loc preponderent. In acest an numai în oraşele Bacău, Roman şi Piatra psteamţ, numărul apartamentelor în blocuri, pe care le avem de executat se ridica la 474. Colectivul nostru de munca şi-a fixat ca sarcina de căpetenie realizarea acestor construcţii în condiţii optime şi îndeosebi la un preţ de cost cît mai redus. O prima măsură a noastra, în vederea atingerii obiectivului fixat, a fost sa aducem îmbunătăţirile posibile, prin înlocuirea soluţiilor de proiect neeconomicoase, la construcţiile ce au fost începute după proiectele tip D2 elaborate de I.P.C.T. Acest lucru l-am realizat cu ajutorul Institutului Regional de Proiectări. Astfel, pentru blocurile în curs de construcţie — bunaoara cele de cîte 18 apartamente ce se executa în Parcul Libertăţii din Bacau — prin mici modificări ale demisolului şi ale şarpantei s-au creat în plus cîte 4 apartamente, 2 garsoniere şi 8 camere individuale de fiecare bloc. Procentul de suprafaţa locuibila faţa de cea construita s-a modificat, în acest fel, de la 33 la suta cît era în proiectul tip, la 46 la suta, iar preţul de cost pe metrul patrat de suprafaţa construita a scăzut de la 1920 lei la 1640 lei. Pentru construcţiile noi, posibilităţile de îmbunătăţire a proiectelor existente au fost mai mari. In cadrul unui concurs organizat s-au prezentat soluţii ce au ţinut seama de necesitatea : înlocuirii culoarelor interioare ale apartamentelor cu holuri locuibile ; eliminării pe cît posibil a zidurilor despărţitoare şi tîmplariilor interioare , folosirii la maximum a scărilor, pîna chiar şi a fiecărui podest. Astfel s-a ajuns la un bloc în care suprafaţa locuibilă reprezintă 56 la sută din suprafaţa construită, iar costul pe metrul pătrat suprafaţa locuibila e circa 1400 lei. Comitetul de întreprindere şi conducerea Trustului şi-au dat seama că sarcina ce stă în faţa colectivului de constructori nu este uşoara, dar nici de neîndeplinit. Trebuiau folosite toate caile în vederea reducerii substanţiale a tuturor cheltuielilor. Un ajutor preţios în această privinţă l-au constituit organizarea unor consfătuiri de producţie speciale cu aceasta problema. Ca urmare a propunerilor venite din masă, ce au ţinut seama de experienţa din trecut, s-au luat o serie de măsuri importante. Astfel s-au stabilit sursele cele mai apropiate de aprovizionare cu materiale de construcţii. Totodată am sprijinit industria locala, prin proiecte şi utilaje, pentru a-şi organiza mai bine producţia carierelor şi balastierelor, astfel incit preţul materialelor respective sa scadă sub preţurile republicane. In vederea înlăturării risipei de materiale, serviciul contabilităţii a organizat o evidenţă clară a materialelor de pe şantiere şi a introdus analiza operativă lunară a preţului de cost pe puncte de lucru. Tot în consfătuirile de producţie s-a născut ideea organizării controlului obştesc pe şantiere in vederea combaterii neglijenţei în pastrarea şi manipularea materialelor şi prevenirii pierderilor ce se pot produce în acest fel. Au fost luate şi o serie de masuri în vederea creşterii productivităţii muncii ca : organizarea lucrului în lanţ pe grupe de blocuri, aprovizionarea locurilor de munca cu cărămidă şi alte materiale, de către o echipă de noapte, ceea ce asigura continuitate în lucru etc. Roadele acestor măsuri au şi început să se vadă. In luna mai, spre deosebire de cele precedente, productivitatea muncii a crescut cu 6,83 la sută faţa de indicele planificat, obţinîndu-se totodată beneficii peste plan de 400.000 lei. Noi nu ne vom limita la ceea ce am întreprins pînă acum. Cu ajutorul consfătuirilor de producţie vom analiza şi mai amănunţit posibilităţile fiecărui loc de munca, astfel încît pe baza folosirii concrete de noi rezerve interne sa scădem preţul de cost pe metrul pătrat suprafaţă construită la 1400 lei. Ing. EUGEN SOLOMON director, XENOFON GHEORGHIU , preşedintele comitetului de întreprindere, Trustul de Construcţii Bacau