Munca, februarie 1959 (Anul 15, nr. 3499-3522)

1959-02-01 / nr. 3499

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. I. R. „In fruntea celor opt Întreprinderi bucureştene care au lansat chemarea la Întrecere pe ţară se află co­lectivul uzinelor „25 August“, care s-a angajat să e-e­conomisească­­-1 50.000 lei la preţul de cost." (Ziarele)­­E­xistă legi nescrise, dar legi, care ii converg drumurile cind se des­coperă aur. Mai cu seamă cind filonul e gros ca trunchiul fi stufos ca [ coroana cedrului. Aur I Magie? Asi I L-am văzut cu ochii. 'Aur nativ. E drept insă că l-am văzut în baia-mamă, în mina celor care l-au descoperit. Insă am credința că e la fel în oricare altă parte a imensului cîmp aurifer. Tot căutătorul il scoate, fără să fie geolog, fără să fie miner. Intîiaşi dată l-am văzut la nişte to­­pitori de fontă,­­ am ghicit după ochi că-l au. Cîţi descoperitori de comori ar rămîne în taină, de nu i-ar trăda ochii ! Stăteau sprijiniţi in crugne, ca ciobanii în bite, le şiroia sudoarea în bărbi şi se desfătau privindu-l cum curge roşu, ca vinul. Beţie mută, sub făcliile unui policandru purtat in ma­carale ; unsprezece tone de pojar fluid. Cred că e limpede : nu e vorba de mină, ci de turnătorie. Aurul, sub for-* ma unor grăuncioare cu strălucire mată, il mîngîia în palmă prim-topitorul. — Asta-i proba şarjei. Prima după angajament. — Și care este angajamentul ? 1 — Păi, totul e la încărcarea crew­­matului. Opt procente mai puţin la Untă de primă fuziune. ^ — ? I — Nu face aşa nişte ochi, că n-ant descoperit noi atomul. înlocuim fuzU bila cu deşeuri, cu maselote. Trei­zeci şi unu de lei şi treizeci şi şapte de bani, socotiţi pe muche, eco­nomisiţi la fiece tonă de lichid. Acu’ ia planul anual şi socoteşte. Am socotit. Aur sunător, palpabil. Dar voiam să împlinesc şi altă so­­coată, despre acest Gogu Gheorghe, prim-topitor, care n-a descoperit atomul. Şi m-am ţinut scai de el, în jurul cubilourilor, pe platforma de încărcare, sub ploaia de foc, în vuietul vîlvătaielor. — De ce mă tot sicii, nu vezi cită treabă am S­ă ! Ştiam că-l sicii. Dar nu ştiam că „atomul“, ca noţiune de cultură generală, la fost pi­nă nu de mult cu totul necunoscută acestui om, în jurul căruia se polarizează iniţiativele întrecerii din turnătorie —­ creanţe ale unei culturi înaintate. Şi-am aflat (mai puţin de la el şi mai mult de la tovarăşii săi de muncă) cite ceva. Pu­ţin, dar semnificativ. ...Pînă în 1946, veleat­in care dom­nul Malaxa a fost nevoit să-şi „îmbo­găţească“ fabrica cu o şcoală de cali­ficare, Gogu Gheorghe era „nea Gogu însemnări de la uzinele „23 August“ hamalu". Lipea pămînt la rină, ciuruia, mătura... ...Înjurat, umilit, îşi t­rnia picioarele cu paşi deşelaţi, cu capu-ntre umeri, fapt pentru care pe lingă „nene“ i se mai spunea şi „moşule“. Categoria oa­menilor fără vîrstă... ...Şi fără personalitate, deoarece ni­meni nu l-a întrebat vreodată ceva în legătură cu producţia. Cine avea ne­voie de părerea lui ?... ...Pentru hamali, orologiul nu exista decit la intrarea în fabrică. Plecarea o indicau aştri din bolta nopţii şi mai adesea interesele maiştrilor. Dar dimi­neaţa, un minut întîrziere însemna în­chiderea porţilor... ...Porţile i se închideau adesea. Une­ori pentru că nu-şi mai putea din pat mădularele trudite; alte­ori, pentru că i se făcea lehamite de tot şi ajungea dinadins după fluierul si­renei... Acest ultim amănunt biografic, ingi­nerul Nicolae Canahai a vrut neapărat să-l întregească cu un — expresia îi aparţine — „paradox“ : „Mai zilele trecute, se prinsese ter­menul de livrare cu un reper netur­nat. Era un cilindru pentru vaporul „Gheorghi Dimitrov“. Tovarășul Gogu Gheorghe (n.a.: observați că lipsesc GHEORGHE FILIMON (Continuare în pag. 2-a) I ) Anul trecut uzina „Gheorghi­­* I Dimitrov" din Arad a realizat e­­­­conomii în valoare de 559.000 lei, } › în urma celor 85 propuneri de mă­ l­a suri tehnico-organizatorice venite 7­³ din partea muncitorilor şi tehnicie­ /­­­nilor. Printre acestea se numără: } · introducerea matriţelor combinate­­ ) la talpa tamponului, care a adus­­­­ economii în valoare de 215.000 Iei, o­e dotarea atelierului cu un cuptor­­ I şi o maşină de înfăşurat arcuri d­e volute. Pentru anul acesta mum-­­, * citorii au făcut 315 propuneri care d­e vor duce la reducerea preţului de P C 1 cost al manoperei şi consumului d­e specific de materiale la tipurile de p * vagoane fabricate aci. 0 Creşte sectorul socialist în agricultură PECICA — al 5-lea raion complet colectivizat din regiunea Timişoara ,împărţirea veniturilor în gospodă­riile agricole colective, ca şi adună­rile generale ale colectiviştilor în care s-au analizat roadele muncii pe anul trecut şi - au dezbătut planurile pe 1959, au constituit noi prilejuri pentru ţăranii muncitori cu gospodă­rii individuale şi pentru întovărăşiţi să se convingă de avantajele pe care­­ le oferă G.A.C. In ultima vreme, mii de ţărani muncitori din regiunea Ti­mişoara au păşit pe calea arătată de partid, înscriindu-se în gospodăriile agricole colective. La numai cîteva z­ile după colectivizarea agriculturii în raionul Timişoara, membrii înto­vărăşirilor agricole din raionul Peci­­ca au intrat cu toţii în colective. In acest fel Pecica a devenit al 5-lea raion din regiunea Timişoara cu agricultura colectivizată. Azi, în cele 17 G.A.C. din raion peste 14.300 de familii de ţărani muncitori lucrează împreună o suprafaţă de 48.500 ha. Ceea ce a convins cel mai mult pe ţăranii întovărăşiţi diin acest raion să intre în G.A.C., sunt în primul rînd producţiile mari obţinute în 1958 de către colectivişti. In aceleaşi condiţii de climă şi sol, aceştia au recoltat cu 950 kg grîu, cu aproape 400 kg porumb, cu 585 kg floarea­­soarelui şi cu peste 1300 kg sfeclă de zahăr la ha mai mult decît înto­­vărăşiţii. G.A.C. din comunele Nădlac şi Rovine au obţinut în medie la ha 1.700 kg grîu şi 3000—4000 kg po­­rumb. Prin aplicarea unei agrotehnici diferenţiate, colectiviştii din Fernac au strîns de pe o suprafaţă de 500 ha cu 674 kg grîu mai mult la ha decît întovărăşiţii din comună al că­ror teren era asemănător. Recoltele mari dobîndite de G.A.C. au contribuit atît la sporirea avuţiei obşteşti, cît şi la ridicarea nivelului de trai al membrilor lor. In anul 1958, gospodăriile colective din Năd­lac au obţinut venituri de aproape 3.800.000 lei, din care 1.600.000 lei de pe urma cultivării plantelor tehnice. I. CEZAR corespondent al ziarului „Mun. .ca“ pentru regiunea Timisoara (Continuare in pag. 4-a) * In clişeu: lăcătuşii Măcean D 1 loan, Lăzărean loan şi Săbău Au- 0 1 rel, lucrînd la finisarea vagoane- 0 1 lor de minereu.­­ [ (Foto: AGERPRES) Raionul Truşeşti cooperativizat în întregime In raionul Truşeşti, unul din cele mai importante raioane agricole ale regiunii s-a TERMINAT COOPE­RATIVIZAREA AGRICULTURII. In­trarea tuturor ţăranilor muncitori în gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole se datoreşte convingerii lor că muncind pămîntul în comun, cu mijloace mecanizate şi aplicînd regu­lile agrotehnice înaintate, producţiile obţinute vor fi mai mari, că venitu­rile lor vor creşte şi astfel viaţa le va deveni mai îmbelşugată. An de an, gospodăriile agricole co­lective s-au întărit şi au devenit mai bogate. Anul trecut, de pildă, recol­taje medii la hectar obţinute de gos­podăriile colective din raionul Tru­şeşti au fost cu 546 kg. la grîu, 1.068 kg. la porumb şi cu 439 kg. la floa­rea soarelui mai mari decit cele ob­ţinute de ţăranii muncitorii cu gospo­dărie individuală. Din producţiile realizate, gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole din raionul Truşeşti au livrat statului pe bază de contract peste 5.500 de­­tone de­­ ce­reale. Datorită valorificării unor can­tităţi mereu sporite de produse a crescut şi venitul obştesc al gospodă­riilor colective. Astăzi în raionul Truşeşti, cel de al doilea raion din regiunea Suceava cu agricultura cooperativizată, lucrea­ză în comun 20.877 familii de ţărani muncitori, deţinînd 49.052 ha. de teren. (Agerpres) . Anul XV, nr.­­ 3499 DUMINICĂ 1 FEBRUARIE 1959 4 pagini 20 bani „Pentru o producţie sporită de oţel, fontă şi laminate11 Siderurgiştii de la­­Oţelul Roşu se alătură iniţiativei hunedorenilor Muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinelor „Oţelul Roşu“ au aliat cu deosebită satisfacţie de chemarea siderurgiştilor hunedoreni adresată colectivului Combinatului metalur­gic Reşiţa, de a spori în acest an producţia de metal. Dezbătînd te­meinic în consfătuiri de producţie posibilităţile de a­­spori producţia de oţel şi laminate, siderurgiştii de la „Oţelul Roşu" au hotărît să-şi însuşească şi ei această iniţiativă patriotică. Pe baza propunerilor făcute în timpul dezbaterii cifrelor de plan pe anul în curs, la care s-au adăugat zilele acestea noi propuneri făcute cu prilejul discutării chemării la în­trecere adresate de siderurgiştii hu­• Vom produce în 1959, peste plan, prin creşterea indicilor de utilizare a agregatelor : 10.000 tone oţel 8.000 tone laminate • VOM REALIZA ECONO­MII DE 2.000.000 LEI, FAŢA DE PREŢUL DE COST PLANI­FICAT. nedoreni colectivului Combinatului metalurgic din Reşiţa, colectivul uzinei „Oţelul Roşu" şi-a luat an­gajamentul să producă în acest an, peste sarcina de plan, 10.009 tone oţel, 8.000 tone de laminate şi 300 tone cilindri. Totodată muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinei s-au an­gajat să realizeze 2.000.000 lei eco­nomii, faţă de preţul de cost plani­ficat. Alăturîndu-se iniţiativei hunedo­renilor, siderurgiştii de la „Oţelul Roşu“ şi-au exprimat hotărârea de a munci în acest an din ce în ce mai bine, de a spori indicii de uti­lizare a agregatelor, asigurînd astfel creşterea producţiei de metal — sar­cină de o deosebită însemnătate tra­sată de plenara C.C. cd P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958. Angajamentele unor colective din regiunea Galaţi Răspunzînd chemării pentru o pro­ducţie sporită de oţel, fontă şi lami­nate, muncitorii de la uzinele „La­minorul“ din Brăila şi „Cristea Ni­­colae“ din Galaţi s-au angajat ca în acest an să producă peste plan prin îmbunătăţirea indicilor de folosire a agregatelor 4.250 tone laminate. Ana­­lizînd posibilităţile de sporire a pro­ducţiei, muncitorii din secţia produse metalice de la uzinele „Cristea Nico­­lae“ s-au angajat să producă peste plan 200 tone tablă zincată, iar cei de la uzina „Laminorul“, încă 476 tone sârmă trefilată, cuie,­ unelte a­­gricole mici, nituri etc. Angajamen­tul celor două mari uzine prevede de asemenea depăşirea planului produc­ţiei globale pe anul acesta cu 9.526.000 lei. (Agerpres) Secţie nouă intrată în funcţiune VALEA CALUGAREASCA (Coresp. „Munca“)­ — La fabrica de îngrăşă­minte chimice „Petru Poni“ din Valea Călugărească, regiunea Ploeşti, a intrat în producţie cu întreaga sa capacitate secţia de superfosfat granulat, îngrăşă­­mînt chimic cu o mai mare eficacitate. Noua secție dotată cu utilaj ultra-mo­dern are o capacitate zilnică de pro­ducție de 400 tone superfosfat granu­lat. . Lucrările Congresului a! XXI-lea extraordinar al P. C. IL S« Şedinţa din după-amiaza zilei de 30 ianuarie MOSCOVA 31 (Agerpres).—TASS : In şedinţa din după-amiiaza zilei de 30 ianuarie a Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., care s-a deschis sub pre­şedinţia lui N. G. Ignatov, primul a luat cuvîntul M. A- LAVRENTIEV, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., preşedintele filialei din Siberia a Academiei. El şi-a consacrat cuvîntarea sarcinilor care revin ştiin­ţei pentru înfăptuirea grandiosului plan de construire a comunismului în Uniunea Sovietică. Comitetul Central al partidului a felicitat nu o dată pe oamenii de ştiinţă şi le-a mulţumit pentru rezultatele obţinute, a spus M. A. Lavrentiev. Ştiinţa noastră a cu­cerit un loc de frunte în problemele cele mai importante. Mai avem însă mari rezerve care trebuie folosite în­deosebi în lumina noilor sarcini im­portante. Trebuie să realizăm o cît mai mare apropiere din punctul de vedere al conţinutului şi teritorial între ştiinţă, instituţiile de învăţămînt superior, in­dustrie şi agricultură, a spus M. A. Lavrentiev. Este necesară o mai bună cooperare între institutele de cercetări, instituţiile de învăţămînt superior şi uzine. La organizarea unor noi centre ştiinţifice mari trebuie să se asigure crearea unui complex de institute pen­tru principalele domenii ale ştiinţei teoretice moderne: matematica, meca­nica, fizica, chimiia, geologia. M. A. Lavrentiev a consacrat o mare parte a cuvîntării sale filialei din Siberia a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. şi problemelor de care se vor ocupa oamenii de ştiinţă de la acest important centru ştiinţific din răsăritul ţării. La acest centru au şi sosit peste 300 de colaboratori ştiin­ţifici din Moscova, Leningrad şi alte oraşe. In curînd vor sosi încă 400 de tineri specialişti. Chiar în acest an, constructorii vor da în folosinţă prin: ■mele trei institute : de hidrodinamică, geologie şi fizică. Construcţia orăşe­lului ştiinţei se va termina în anul 1961. Oamenii de ştiinţă din Siberia vor lucra în special la studierea subsolu­lui, elaborarea unor noi metode de prospectare a minereurilor, în proble­ma folosirii aburului cald subteran şi a apelor termale subterane şi la crea­rea de noi materiale sintetice. M. A. Lavrentiev a propus să se modifice organizarea planificării cer­cetărilor ştiinţifice, precum şi a siste­mului de acordare a gradelor şi titlu­rilor ştiinţifice. El a arătat că este necesară spori­­­rea exigenţei faţă de toţi oamenii de ştiinţă din ţară, pentru ca fiecare din­tre ei să tindă să obţină rezultate cît mai mari în cercetările sale. Ştiinţa sovietică trebuie să fie strins legată de sarcinile practice şi să răspundă zi de zi cerinţelor economiei naţionale. A luat apoi cuvîntul L­ I. BREJNEV, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S." Cel de-al XXI-lea Congres al parti­dului va intra în istorie ca un jalon luminos care marchează intrarea pa­triei noastre socialiste în perioada de cea mai mare importanţă a dezvoltării ei — perioada construcţiei desfăşurate a comunismului — a spus el. Vorbitorul a relevat că în raportul tovarăşului N. S. Hruşciov sunt oglin-­ dite perspectivele grandioase ale dez­voltării ţării şi sunt elaborate totodată probleme extrem de importante ale ştiinţei marxist-leniniste. L. I. Brejnev a subliniat, că succesele repurtate după cel de-al XX-lea Congres al par­tidului au apropiat ţara de comunism. Baza acestor succese o constituie fap­tul că în activitatea lor Comitetul Central şi întregul partid sunt călăuzite neabătut de marxism-leninism, pe care îl aplică în mod creator. Vorbitorul a relevat, ca un exemplu de soluţionare creatoare a probleme­lor importante, reorganizarea condu­cerii industriei şi construcţiilor şi re­organizarea staţiunilor de maşini şi tractoare. Ca urmare a acestor măsuri au fost valorificate rezerve colosale ale economiei naţionale- Industria so­cialistă a început să lucreze mai bine, iar agricultura a făcut un salt gigan­tic în dezvoltarea ei. L. I. Brejnev a vorbit apoi despre zdrobirea grupului fracţionist Malen­kov, Kaganovici, Molotov, Bulganin şi Şepilov. Viaţa însăşi, a subliniat el, i-a pus în situaţia de faliţi politici şi i-a aruncat peste bord. Vorbitorul a consacrat o mare parte a cuvîntării sale problemelor dezvol­tării industriei grele. Pentru dezvol­tarea acestei extreim de importante ra­muri a industriei se investesc în ca­drul planului septenal 700 de miliarde de ruble. In siderurgie se proiectează lărgirea şi reconstruirea unor între­prinderi în funcţiune. Totodată se vor construi noi uzine ca cele din Kara­ganda, Siberia de vest şi Taişet. L. I. Brejnev a subliniat că este in­admisibil să se întîrzie termenele lu­crărilor de construcţie. Uzinele meta­lurgice de la Cerepoveţ şi Orsk- Hatilovo sînt în construcţie de peste 10 ani şi totuşi acolo nu s-a organizat încă producţia de laminate. Această practică nu mai poate fi tolerată pe viitor şi este necesar ca ritmul lucrărilor de construcţie să fie ac­celerat. Pentru a arăta că această sarcină este cît se poate de realistă, L. I. Brejnev a dat următorul exem­plu. Anul trecut au fost construite în ţară şapte furnale mari- Toate au fost date în funcţiune înainte de termen, iar construirea lor nu a durat mai mult de un an. Industrializarea lucră­rilor de construcţie, transformarea şantierelor de construcţie în şantiere de montaj, va avea un rol important în accelerarea construirii de noi ca­pacităţi, în industria grea. In continuare, L. I. Brejnev a sub­liniat că metalul trebuie economisit în ttoate ramurile economiei. Pentru a­­ceasta există posibilităţi uriaşe. S-a calculat de exemplu că pentru con­struirea unor rezervoare de ţiţei şi produse petrolifere cu o capacitate de 130—150 milioane metri cubi va fi nevoie de aproximativ 3,5 milioane tone de foi de oţel. Dacă aceste rezer­voare vor fi construite din beton ar­mat, lucru pe deplin posibil şi indicat, se vor putea economisi peste 1.500.000 tone de­ metal. Tot atîtea posibilităţi există şi în construcţii, în metalurgia prelucrătoare, în construcţia navală, în industria petrolului şi gazelor, în gospodăria comunală. L. I. Brejnev­ a subliniat îr­ conti­nuare că partidul în activitatea sa în domeniul construcţiei economiei socia­liste s-a preocupat întotdeauna de progresul tehnic. Una din metodele înaintate în metalurgie este turnarea oţelului şi fontei cu folosirea oxigenu­lui. Succesul acestei metode depinde în mare măsură de constructorii de maşini care trebuie să construiască mari instalaţii de oxigen. Un alt proces economic şi înaintat în metalurgie este producţia metalu­lui cu folosirea gazelor naturale. Este necesar ca în industria aluminiului să se introducă metoda electrotermică ceea ce permite economisirea unei treimi din cheltuielile capitale şi re­duce cu 20 la sută cheltuielile de ex­ploatare. Probleme tehnice importante sunt de asemenea obţinerea directă a fierului din minereu, cocsificarea ne­întreruptă şi altele. L. I. Brejnev a vorbit apoi despre sarcinile folosirii rezervelor în econo­mia naţională şi îndeosebi în meta­lurgie, despre sporirea continuă a productivităţii muncii. Coeficientul de folosire a furnalelor şi cuptoarelor Martin, în condiţiile în care lucrează acelaşi număr de mun­citori principali, este la noi cu 25—30 la sută mai mare decît în S.U.A­, a arătat vorbitorul. Dacă comparăm însă productivitatea muncii unui muncitor cu calificare medie se constată că la noi productivitatea muncii este mai scăzută. Acest lucru se întîmplă pen­tru că numărul de muncitori care lu­crează la diferitele operaţiuni auxilia­re, la lucrările de reparaţii şi anexe este mult mai mare la noi în ţară­ Vorbitorul a subliniat că urmează să se desfăşoare o amplă muncă în ve­derea introducerii mecanizării şi auto­matizării, în vederea îmbunătăţirii continue a specializării şi cooperării întreprinderilor. Metalurgiştii sovietici, a spus L. I. Brejnev, au făcut un pas însemnat în ridicarea coeficientului de folosire a furnalelor şi cuptoarelor Martin. Dar experienţa unor întreprinderi fruntaşe, cum ar fi combinatele metalurgice din Magnitogorsk și Nijnii Taghil, uzina (Continuare In pag. 3-a) In Editura politică a apărut: N. S. HRUȘCIOV I Cu privire la cifrele* de control ale dezvoltă-­­ rii economiei naţionalei a U. R. S. S. pe anii­ 1959-1965­­ , p — Raport prezentat la Con­­g­­resul al XXI-lea extraordinar­­ al Partidului Comunist al Uniu-­­ nii Sovietice. 8 Lucrarea a fost tipărită într-un­­ tiraj de masă. 8B X­ oo oo oo no no no no nn no nes na na na rvs rvi rvi iww nr nrs r) Oamenii muncii din ţara noastră urmăresc cu viu interes lucrările istoricului Congres al P.C.U.S. Spre cel mai înalt nivel de viaţă din lume I­n aceste zile, lucrările Congresului al XXI-lea al Partidului Comunist al Uniu­nii Sovietice se află în atenţia întregii lumi progresiste. Cu admiraţie şi mîndrie au primit muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la uzinele ,,1 Mai" din Ploeşti grandiosul program de construcţie desfăşurată a comunismului, ex­pus în raportul tovarăşului N. S. Hruşciov. Gran­dioasele realizări ale poporului sovietic şi mă­reţele perspective deschise de planul septenal dovedesc din nou superioritatea orînduirii so­cialiste faţă de cea capitalistă, dovedesc dra­gostea de pace a oamenilor sovietici ce-şi gă­sesc expresie în politica externă dusă de U.R.S.S. Cu o legitimă mîndrie şi satisfacţie am re­ţinut din raportul prezentat la Congresul al XXI-lea faptul că, prin îndeplinirea planurilor economice ale Uniunii Sovietice şi ale ţărilor socialiste din Europa şi Asia, vor fi create posibilităţi reale pentru lichidarea războiului ca mijloc de rezolvare a problemelor interna­ţionale litigioase şi că este foarte aproape ziua când toate ţările socialiste, în frunte cu Uniu­nea Sovietică, vor produce la un loc mai mult de jumătate din producţia industrială mon­dială. Colectivul uzinei noastre, ca şi toţi oamenii muncii din ţara noastră, ştiu că dezvoltarea economică a Republicii Populare Romíne, sub conducerea înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Romín, se datoreşte în mare măsură sprijinu­lui dezinteresat şi permanent dat de poporul sovietic. O expresie vie a acestui ajutor Îl constituie şi dezvoltarea uzinei noastre. Din­­tr-o uzină complet ruinată in timpul celui de-al doilea război mondial, s-a ridicat după elibe­rarea ţării noastre, cu sprijinul Uniunii Sovie­tice, o mare şi modernă întreprindere construc­toare de utilaj petrolifer. De unde în trecut ţara noastră importa şi cele mai mici scule pentru industria petroliferă, astăzi produce tot felul de utilaje şi instalaţii moderne necesare atît industriei petrolifere din ţară, cît şi pen­tru export. Congresul al XXI-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice ne întăreşte şi mai mult hotărirea de a merge pe drumul arătat de par­tidul nostru, ne însufleţeşte la realizarea într-un ritm şi mai rapid a sarcinilor trasate de partid prin Plenara din 26—28 noiem­brie 1958. MIHAI STOIAN preşedintele comitetului de întreprindere al uzinelor „1 Mai“ Ploeşti COMUNISMUL devine realitate A­m urmărit cu mult interes şi admiraţie iar portul făcut de tovarăşul N. S. Hruşciov, la cel de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S., amploarea obiectivelor economice ale planului septenal. Acest grandios program de activitate concretă a poporului sovietic constituie o che­mare la întrecere paşnică adresată sistemului mondial al capitalismului, o chemare în care primul stat al muncitorilor şi ţăranilor se anga­jează ca într-un timp relativ scurt să întreacă ce mai dezvoltată ţară capitalistă, S.U.A. Aşa cum reiese din expunerea tovarăşului Hruşciov, volumul total al investiţiilor capitale ale statului va reprezenta trei trilioane de ruble — o cifră colosală — ceea ce înseamnă că in aceşti 7 ani se vor investi aproximativ tot atîtea mijloace cite s-au investit în toţi anii puterii sovietice. In activitatea de călăuzitor şi îndrumător al viitorilor ingineri de căi ferate din ţara noas­tră m-a interesat în mod deosebit partea rezer­vată învăţămîntului, condiţiile ce se creează celor ce vor să înveţe, să se specializeze în cele mai diverse domenii ale ştiinţei şi tehnicii. Este pur şi simplu impresionant numărul imens de studenţi ce-şi vor putea desăvîrşi pregătirea în in­stitutele sovietice de specialitate. Am certitudinea că ştiinţa sovietică, care şi-a ciştigat de pe acum în litetatea in lume, va atinge culmi pe care îna­intaşii noştri nici nu le-au putut întrezări, aşa cum este învingerea gravitaţiei pămintului prin lansarea rachetei cosmice. Reforma care leagă in mod organic invâţămîntul teoretic de practică — care contribuie la asigurarea pregă­tirii temeinice a cadrelor necesare înfăptuirii acestor măreţe planuri — creează cele mai bune condiţii pentru dezvoltarea pe mai departe a ştiinţei şi tehnicii sovietice. Perspectivele grandioase pe care le deschid sarcinile planului septenal vor exercita — aşa cum arată tovarăşul Gh Gheorghiu-Dej in cu­vin­,area sa la Congresul constructorilor comunis­mului o profundă înm­urire nu numai in viaţa poporului sovietic, ci şi in viaţa tuturor popoare­lor din ţările socialiste. Oamenii muncii din ţara noastră văd in planul septenal un program al creşterii puterii de neînvins a lagărului socia­list. Puterea acestuia va exclude astfel definitiv şi pentru totdeauna orice încercare de rezolvare pe calea armelor a eventualelor chestiuni liti­gioase. Prof. ing. TEOFIL REVICI laureat al Premiului de Stat Expresia puternicei năzuinţe de pace a poporului sovietic O­amenii muncii din combinatul nostru side­rurgic urmăresc cu viu interes desfăşura­rea lucrărilor celui de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. Rezultatele obţinute de marele popor sovietic sub conducerea încercatului său partid, ca şi măreţele perspective ce i se deschid pe drumul construirii comunismului, umplu de bucurie inimile oamenilor muncii din întreaga lume. Saltul uriaş pe care îl face poporul sovietic în toate ramurile economiei, în ştiinţă şi cultură, în creşterea nivelului lui de viaţă, stîrneşte admiraţia tuturor şi dovedeşte lumii întregi forţa atotbiruitoare a marxism-leninis­­mului. De la tribuna Congresului, tovarăşul N. S. Hruşciov a arătat hotărirea unanimă a poporu­lui sovietic de a se întrece pe cale paşnică şi a depăşi cel mai dezvoltat stat capitalist, S.U.A. Această hotărîre exprimă năzuinţa de pace a poporului sovietic şi ea se întemeiază pe puter­nicele baze economice de care dispune astăzi Uniunea Sovietică. Ţara noastră, ca stat ce face parte din ma­rele lagăr al păcii şi socialismului, a primit şi primeşte un sprijin efectiv, frăţesc, din partea poporului sovietic. Agregatele moderne ale combinatului nostru siderurgic ca şi progresul tehnic pe care l-am făcut în domeniul elabo­rării fontei şi oţelului, sînt mărturii ale acestui ajutor frăţesc. Noi sîntem mîndri de realizările pe care le înfăptuim astăzi sub conducerea P.M.R. care aplicînd neabătut politica leninistă dă viaţă visurilor de veacuri ale milioanelor de muncitori şi ţărani din ţara noastră. Ca unul care am avut ocazia de a cunoaşte o parte din măreţele construcţii ale comunis­mului din Uniunea Sovietică — de pildă ma­rele combinat siderurgic din Magnitogorsk — şi să mă conving de capacitatea creatoare şi forţa uriaşă a oamenilor sovietici, îmi exprim toată admiraţia pentru realizările lor strălu­cite pe care le obţin sub conducerea partidului lui Lenin. Obiectivele îndrăzneţe prevăzute a fi atinse în anii planului septenal, ne mobili­zează şi pe noi mai activ în întrecerea pentru “construirea socialismului, ştiind că fiecare suc­ces obţinut de U.R.S.S. aparţine în acelaşi timp lagărului păcii şi socialismului. AUREL STANCIU prim-topitor oţelar, şef de echipă, Oţelăria nouă Martin, Combinatul Siderurgic Hunedoara

Next