Munca, februarie 1959 (Anul 15, nr. 3499-3522)

1959-02-01 / nr. 3499

Duminică 1 februarie 1959 — nr. 3499 MUNKA Lucrările Congresului al XXI-lea extraordinar al P.C.U.S. Şedinţa din după-amiaza zilei de 30 ianuarie (Urmare din pag. l­a) „Zaporojstal“ şi altele atestă existenţa posibilităţii de a face un nou pas îna­inte în îmbunătăţirea folosirii agrega­telor metalurgice- Este pe deplin rea­lizabilă sarcina obţinerii unui coefi­cient de folosire a capacităţii furnale­lor de minimum 0,70 şi a unei pro­­ducţii de oţel la metru pătrat de su­prafaţă utilă a cuptorului Martin de minimum 8,7 tone. In încheierea cuvîntării sale, L. I. Brejnev a spus : In planul septenal şi-a găsit expre­sia experienţa de mulţi ani a parti­dului şi poporului în construcţia so­cialistă. Ni se deschid perspective ad­mirabile în domeniul construcţiei eco­nomice şi culturale, pe toţi ne aşteap­tă o muncă mare şi pasionantă în do­meniul înfăptuirii grandiosului plan economico-­politic­ Acest plan va ge­nera un nou aflux de forţe creatoare ale poporului sovietic, îl va însufleţi pentru noi fapte măreţe. Muncitorii comunişti şi fără de par­tid, a spus A. M­­RIBAKOVA, dele­gată la Congres, muncitoare la uzina de anvelope din Moscova, secretar al organizaţiei de partid de atelier, m-au rugat să transmit cele mai calde sen­timente de dragoste şi ataşament faţă de partidul comunist şi să salut forul său suprem care s-a întrunit pentru a soluţiona cele mai importante pro­bleme ale construcţiei comuniste. Reorganizarea conducerii industriei, a spus ea, a îmbunătăţit substanţial activitatea întreprinderii. Noi simţim aceasta la locurile noastre de muncă — s-a făcut mai multă ordine, mai puţină birocraţie, mai multă precizie, treaba este mai organizată. Dar, în primul rînd, în această privinţă noi n-am făcut încă totul, iar în al doilea rînd, sarcinile noi pe care le pune Congresul cer ca acestea să fie solu­ţionate într-un fel nou. A. M­ Rîbakova a făcut o serie de propuneri menite să îmbunătăţească activitatea uzinei şi calitatea produc­ţiei ei- A. M. Rîbakova a spus că o rezervă uriaşă pentru satisfacerea ne­voilor de anvelope ale ţării o va con­stitui, deopotrivă cu mărirea produc­ţiei, îmbunătăţirea calităţilor lor de exploatare. Uzina şi-a propus să spo­rească în decursul septor­alului cu 50 la sută durata de exploatare a anve­lopelor, ceea ce echivalează cu spo­rirea producţiei lor cu peste un milion de bucăţi. Dar pentru aceasta trebuie să fie mai repede soluţionată problema pro­ducţiei de ţesături de cord de înaltă calitate din fibre sintetice, să fie ex­tinsă producţia de noi sorturi de ne­gru de fum activ, să fie luate măsuri hotărîte pentru îmbunătăţirea calităţii cauciucurilor sintetice. Vorbitoarea a atras atenţia delegaţilor asupra insu­ficientei înzestrări a producţiei de an­velope cu utilaj modern, ceea ce se explică prin faptul că uzinele con­structoare de maşini produc utilaj de tip vechi. A. M. Rîbakova a vorbit apoi despre sarcina îmbunătăţirii muncii organi­zaţiilor de bază de partid. Ca secretar al organizaţiei de partid de atelier, a spus ea, am de întîmpinat destule noutăţi în munca mea. O greutate de T­are­ ne lovim des este aceea că unii lucrători administrativi ignorează ho­­tărîrile organizaţiilor de bază­ Pentru a controla activitatea econo­mică în mod calificat, în cunoştinţă de cauza şi pentru a soluţiona alte probleme, a continuat A. M. Rîbakova, este necesar să ai cunoştinţe şi expe­rienţă. Or, învăţămîntul secretarilor organizaţiilor de partid se reduce la seminarii în diferite probleme, semi­­narii ce nu se ţin regulat. Ar fi bine dacă pentru secretari s-ar organiza cursuri cu scoaterea parţială din pro­ducţie, unde s-ar putea căpăta cuno­ştinţe temeinice în problemele muncii de partid, în domeniul economiei şi al tehnicii etc. P. F. LOMAKO, preşedintele Con­siliului economiei naţionale din Kras­noiarsk (Siberia), a spus că oamenii muncii din ţinutul Krasnoiarsk, ca şi întregul popor sovietic, au întîmpinat Congresul al XXI-lea al partidului cu succese importante în valorificarea bogăţiilor naturale inepuizabile şi în dezvoltarea tuturor ramurilor de pro­ducţie. Vorbitorul a menţionat efec­tuarea cu succes în anul 1957 a re­organizării radicale a conducerii in­dustriei şi construcţiilor • In perioada scurtă de activitate a consiliilor economiei naţionale au ieşit la iveală uriaşele avantaje ale acestei forme noi, mai perfecţionate de con­ducere economică, datorită căreia in­dustria depăşeşte considerabil planu­rile. In decurs de un an şi jumătate, întreprinderile Consiliului economiei naţionale Krasnoiarsk şi-au sporit producţia globală cu peste 19 la sută. A fost îndeplinit înainte de termen planul pe anul 1958 şi programul pe luna ianuarie. Vorbind în continuare despre planul septenal de dezvoltare a industriei în ţinutul Krasnoiarsk, vorbitorul a sub­liniat marea însemnătate a dezvoltării accelerate a energeticii. Pe baza folo­sirii cărbunelui şi energiei hidraulice celor mai ieftine din ţară, în ţinut se va putea desfăşura construcţia de în­treprinderi energetice de mare volum, în primul rînd pentru producţia alu­miniului. P. F. Lomako a vorbit despre ma­rile perspective ale extracţiei de căr­bune­ în ţinutul Krasnoiarsk. Condi­ţiile geologice deosebit de favorabile ale aşezării straturilor carbonifere în bazinul Kansk-Acinsk, posibilitatea ex­tracţiei la zi a cărbunelui, imediata apropiere de principalele linii de cale ferată îl plasează printre cele mai mari bazine carbonifere din Uniunea Sovietică. Referindu-se la construcţia centralei electrice de la Krasnoiarsk — cea mai mare din lume,­­ vorbitorul a arătat că preţul de cost al energiei electrice produsă de centrală va fi de 0,48 co­peici per kwh. în ceea ce priveşte cheltuielile capitale, această hidrocen­trală face parte din rîndul celor mai economicoase centrale puternice. Pri­mul grup electrogen al centralei va putea fi pus în funcţiune încă în anii 1963—1964. Ţinînd seama de uriaşa importanţă economică a valorificării bazinului de minereu de fier Angara- Pit, oamenii muncii din ţinut, a spus P. F. Lomako, vor depune toate efor­turile pentru a pune în slujba econo­miei naţionale într-un termen cît mai scurt bogăţiile acestei regiuni, pentru a construi aici încă în cursul septena­­lului întreprinderi ale industriei ex­tractive şi apoi pe baza lor să dez­volte întreprinderi metalurgice. La tribună a urcat apoi S. K- BOI­KO, preşedintele colhozului ,,Lenin“ din raionul Kremenciug, regiunea Poltava- Este îndeobşte cunoscută, a spus el, delăsarea în care se afla a­­gricultura pînă în anul 1953. La ple­nara din septembrie au fost scoase la iveală cu o sinceritate şi îndrăzneală bolşevică toate greşelile serioase co­mise în conducerea agriculturii. Sub conducerea partidului, poporul sovietic a început imediat să lionideze aceste greşeli, deşi grupul antipartinic demn de tot dispreţul Malenkov, Molotov, Kaganovici, Bulganin şi Şepilov a căutat din răsputeri să împiedice par­tidul şi poporul să înfăptuiască pla­nurile propuse. Acest grup a fost zdrobit şi măturat din calea noastră. Intrucît lucram pe atunci ca zooteh­­nician la direcţia raională agricolă şi de contractări, a continuat S. K­­Boiko, în calitate de comunist mi-am exprimat dorinţa să lucrez în colhoz. Comitetul raional m-a recomandat în­tr-un colhoz care era pe atunci cel mai înapoiat nu numai din raionul Kremenciug, ci şi din regiunea Pol­tava, iar colhoznicii m-au ales preşe­dinte al arteiului agricol. Pe atunci în colhoz nu exista decît un număr redus de vite, cu o productivitate scăzută, recolta nu depășea 8—11 chintale la hectar, retribuirea muncii colhoznicilor era foarte scăzută. S. K. Boiko a arătat apoi cum, ur­­mînd indicaţiile partidului, folosind elementul stimulativ al cointeresării materiale a colhoznicilor şi nou­l sis­tem de planificare, care a descătuşat iniţiativa colhoznicilor, membrii arte­­lului agricol au obţinut succese mi­nunate. In 1958, în comparaţie cu 1953, recolta la hectar a cerealelor a crescut de două ori, producţia de lapte — de 4 ori, de carne — de 13 ori. Totodată s-a realizat o reducere însemnată a preţului de cost al pro­ducţiei agricole-Personal, eu consider — a spus S. K. Boiko — că în prezent în nici un colhoz nu poate exista vreo justificare pentru rămînerea în urmă. Sistemul nostru socialist al economiei a creat posibilităţi pentru o asemenea dez­voltare pe care nici un fermier din Statele Unite nu o poate măcar visa. In continuare, vorbitorul a arătat că în colhoz,­ în vederea scutirii gos­podinelor de murici casnice şi a creării condiţiilor social-cul­turale ne­cesare, se planifică să se construiască în actualul septenal un combinat cu­prinzând baie şi spălătorie, o brutărie, cantină, casă de cultură, casă de odihnă şi casă pentru colhoznicii bă­­trîni. Sprijinind iniţiativa colhozurilor fruntaşe, a spus S­­K- Boiko, oamenii MOSCOVA 31 (Agerpres). —TASS: La şedinţa de sîmbătă dimineaţa a ce­lui de-al XXI-lea Congres extraordinar al Partidului Comunist al Uniunii So­vietice au continuat discuţiile pe mar­ginea raportului tovarăşului N. S. Hruş­­ciov cu privire la cifrele de control ale ■ dezvoltării economiei naţionale a U.R.S.S. pe anii 1959—1965. Acest plan măreţ de dezvoltare con­tinuă, puternică a economiei şi culturii patriei socialiste este pe deplin realist — iată ideea principală cuprinsă in cu­­vintările delegaţilor. Vorbitorii au sub­liniat de asemenea că noile teze teore­tice, formulate in raportul tovarăşului N. S. Hruşciov, sunt o contribuţie valo­roasă la teoria marxist-leninistă, care luminează calea construirii societăţii comuniste. Şedinţa din dimineaţa de 31 ianuarie s-a deschis sub preşedinţia lui L. N. Efremov. El a dat cuvîntul lui I. D. MUSTAFAEV, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist din Azerbaidjan. Actualul congres, a declarat I. D. Mustafaev, va intra în istoria parti­dului nostru ca una din paginile stră­lucite, marcind începutul unei perioa­de noi în dezvoltarea Uniunii Sovie­tice — perioada construcţiei desfăşu­rate a comunismului. Nu există nici o îndoială că, în termenul istoric cel mai scurt, Uniunea Sovietică va ocupa primul loc în lume atît din punct de vedere al volumului absolut al pro­ducţiei, cît şi din punct de vedere al producţiei pe cap de locuitor şi va a­­vea cel mai ridicat nivel de trai din lume. A fost un timp, a spus în continuare I. D. Mustafaev, cînd în ceea ce pri­veşte dezvoltarea sa economică, Azer­baidjanul se afla la un nivel tot atît de înapoiat ca celelalte ţări ale Orien­tului Apropiat şi Mijlociu. Astăzi însă, Azerbaidjanul s-a transformat într-o republică sovietică înaintată, avînd o industrie, agricultură şi cultură socia­liste puternic dezvoltate. Aceasta o da­torează Azerbaidjanul înfăptuirii nea­bătute a înţeleptei politici naţionale le­niniste, grijii permanente a Comitetu­lui Central al Partidului şi a Gu­­vernului Sovietic pentru înflorirea tuturor republicilor naţionale ale Uniunii Sovietice, ajutorului frăţesc al marelui popor rus, care şi-a cîştigat stima şi dragostea profundă a oameni­lor muncii din întreaga lume. IN PREZENT, IN AZERBAIDJAN SE PRODUCE MULT MAI MULTA ENERGIE ELECTRICA PE CAP DE LOCUITOR DECIT IN ŢĂRILE ORIENTULUI APROPIAT ŞI MIJ­LOCIU ŞI MAI MULTA CHIAR DECIT IN ŢARI EUROPENE, CUM SINT FRANŢA ŞI ITALIA. Anul muncii din regiunea Poltava şi-au luat angajamentul să îndeplinească septenalul în 5 ani, iar colhoznicii din artelul nostru agricol — în 3—4 ani. In calitate de membru al Asociaţiei pentru prietenia sovieto-chineză, S. K­­roiko a adresat cuvinte calde de salut delegaţiei Partidului Comunist Chinez, prezentă la Congres şi conducătorului ei, Giu En-lai, şi a rugat-o să trans­mită oamenilor muncii chinezi cele mai bune urări din partea colhoznici­lor din regiunea Poltava. La sfîrşitul şedinţei de seară au luat cuvîntul conducători ai partide­lor frăţeşti din ţările străine, care au fost întîmpinaţi cu căldură de dele­gaţii la Congres. Secretarul general al Partidului Co­munist din Finlanda, VILLE PESSI, a declarat în cuvîntarea sa de salut că oamenii muncii din Finlanda ur­măresc cu mult interes progresul ra­pid realizat de puternica ţară socia­listă vecină. De un an şi jumătate, a spus el, în Finlanda continuă criza de suprapro­ducţie, multe întreprinderi industriale au fost închise sau lucrează parţial, iar şomajul a atins un nivel record. In aceste condiţii pentru Finlanda ar fi extrem de necesar să dezvolte co­merţul şi alte forme de colaborare economică cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări socialiste. In Finlanda însă există cercuri influente care nu vor acest lucru. Partidul Comunist din Finlanda, a continuat Viile Pessi, împreună cu oa­menii muncii de la oraşe şi din loca­lităţile rurale cer insistent noului gu­vern al agrarienilor să ia de ur­genţă măsuri împotriva şomajului, a scăderii nivelului de trai al oameni­lor muncii, cer dezvoltarea relaţiilor prieteneşti cu Uniunea Sovietică, care corespund intereselor poporului fin­­landez. A luat apoi cuvîntul DOLORES IBARRURI, secretar general al Par­tidului Comunist din Spania. In salu­tul nostru frăţesc, entuziast, către Con­gresul al XXI-lea, a spus ea, expri­trecut în Azerbaidjan extracţia de mi­nereu de fier şi producţia de oţel a fost considerabil mai mare decît în Turcia. In ce priveşte numărul de stu­denţi socotit la 10.000 de locuitori, A­­zerbaidjanul se află nu numai înain­tea tuturor ţărilor din Orient, dar şi a Angliei, Franţei. In nici una din ţările învecinate din Orient nivelul a­­sistenţei medicale a populaţiei nu este atît­ de ridicat ca în Azerbaidjan. In septenal, a arătat I. D. Musta­faev, producţia globală a industriei republicii va creşte cu 93 la sută. Ra­murile principale ale industriei grele vor lua o dezvoltare simţitoare. Aşa, de pildă, volumul global al producţiei metalurgiei neferoase va creşte de 3,5 ori, al industriei chimice — de 6,4 ori, al industriei constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor — de 2,6 ori. Va spori extracţia de petrol şi gaze. In republică se va or­ganiza producţia de fibre şi piele sin­tetică, de noi articole din mase pla­stice. O deosebită atenţie se acordă producţiei de îngrăşăminte minerale­ Se prevede construirea primei mari centrale electrice din ţara noastră cu turbine cu gaze de tip descoperit. Ea va fi cea mai rentabilă termocentrală electrică din U.R.S.S. Azerbaidjanul este una din republi­cile înfloritoare din răsăritul patriei noastre, a declarat vorbitorul. Nu de mult am aniversat pe marele poet azerbaidjan Fizicii de la a cârni moarte au trecut 400 de ani. La ser­bările jubiliare au sosit oaspeţi din Turcia, Iran, Afganistan, Irak, India şi alte ţări. Făcînd cunoştinţă cu cul­tura şi viaţa din Azerbaidjan, ei au fost uimitori entuziasmaţi de faptul că într-un timp atît de scurt repu­blica noastră a obţinut succese atît de uriaşe in dezvoltarea ei. Apoi a luat cuvîntul A. I. KIRI­CENKO- Toate uriaşele realizări ale ţării noastre, a declarat el, sînt re­zultatul muncii organizatorice gigan­tice a partidului nostru, al rolului său conducător, al politicii sale le­niniste clarvăzătoare. Dezvoltînd și aplicînd în mod creator teoria marxist­­leninistă, partidul înlătură cu curaj din cale tot ceea ce și-a trăit traiul, s-a învechit, tot ceea ce frînează mersul nostru înainte. A. I. Kiricenko a subliniat că o astfel de frînă a fost grupul antipar­tinic, care după moartea lui I. V. Statin a acţionat împotriva celor mai importante măsuri ale Comitetului Central îndreptate spre asigurarea a­­vîntului continuu al economiei şi cul­turii. Dogmatici demni de dispreţ, măr sentimentele întregii Spanii "mun­ci­to­are şi progresiste, care vede în măreţele realizări social-politice, teh­nice şi ştiinţifice ale poporului sovie­tic propriul său viitor, viitorul liber şi fericit al tuturor popoarelor. Dolores Ibárrumi a vorbit despre lupta poporului său împotriva dicta­turii lui Franco- Aceasta este o luptă extraordinar de grea şi periculoasă, care comportă un risc permanent pen­tru libertate şi uneori pentru viaţă. In închisorile Spaniei se mai găsesc încă mii de deţinuţi politici, dintre care 90 la sută sunt comunişti. Permiteţi-mi, dragi tovarăşi, a spus cu emoţie Dolores Ibárrumi, să repet încă o dată că fiecare din victoriile voastre istorice pe care le obţineţi în construirea comunismului ne acordă un ajutor de nepreţuit în lupta po­porului nostru pentru democratizarea Spaniei. Permiteţi-mi să vă comunic cu cît elan, bucurie şi entuziasm po­porul nostru a urmărit zborul sateli­ţilor artificiali sovietici ai Pămîntului care constituie o minunată realizare a ştiinţei şi tehnicii sovietice, o nouă demonstraţie a superiorităţii orîndui­­rii socialiste asupra celei capitaliste. Sîntem mîndri că o rachetă sovie­tică a fost lansată prima în spaţiul sideral- Ea poartă numele Uniunii Sovietice prin căile neexplorate ale Cosmosului şi acum, după ce a uluit ‘întreaga omenire, povesteşte stelelor despre poporul sovietic, despre oa­menii sovietici, care primii — şi în aceasta constă gloria voastră — au păşit cu îndrăzneală pe calea neex­plorată încă a construirii comunismu­lui ! După cuvîntarea lui Dolores Ibár­rum­, N. G. Ignatov, care prezida şedinţa, a anunţat că pe adresa celui de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. au sosit mesaje de salut din partea Par­tidului Comunist din Sudan şi a Par­tidului Comunist din Turcia. Cu aceasta şedinţa de după-amiază a luat sfîrşit. La 31 ianuarie, Congresul îşi con­tinuă lucrările, care s-au rupt de viaţă, membrii gru­pului nici nu bănuiau cît de mult rămîn ei în urmă faţă de marxism­­leninismul viu şi adevărat, de viaţa poporului, de tot ceea ce transformă teoria într-o forţă materială. Adevărat marxist-leninist este acela, a spus A. I. Kiricenko, care nu nu­mai că a studiat şi a înţeles trecutul poporului său, dar cunoaşte bine şi viaţa de astăzi a oamenilor muncii şi ştie să privească în viitor. Partidul rezolvă de pe poziţia marxism-leni­­nismului creator, ţinînd seama de si­tuaţia reală, toate problemele politicii interne şi internaţionale, toate proble­mele care apar în cursul construirii comunismului. Zdrobind grupul antipartinic, Co­mitetul Central a repurtat o mare victorie în practica construcţiei co­muniste. Acum, pînă şi scepticul cel mai înrăit îşi dă seama cită dreptate a avut şi cît de perspicace a fost Co­mitetul Central al P C. U S., a spus în continuare A. I. Kiricenko, înfăp­tuind una după alta măsuri de cea mai mare importanţă. Niciodată încă industria noastră nu a cunoscut un asemenea avînt ca în prezent, după schimbarea radicală a vechilor forme şi metode de condu­cere economică. Rolul creator şi or­ganizator al Partidului Comunist, al Comitetului său Central, s-a manife­stat cu o deosebită forţă şi în reali­zarea avîntului rapid al agriculturii-Partidul­ nostru, a subliniat A. I. Kiricenko, a întărit şi mai mult legă­turile cu poporul. In Partidul Comu­nist intră cei mai buni fii şi fiice ale poporului sovietic, spre a lupta în rîndurile lui pentru înfăptuirea celor mai înalte idealuri ale omenirii. Nu­mărul celor care intră în partid creşte continuu­ Dacă în trei ani şi ceva, de la Congresul al XIX-lea la Con­gresul al XX-lea ale P.C.U.S., în par­tid­­ au intrat .736.000 de persoane, în mai puţin de trei ani, care au trecut între congresele al XX-lea şi al XXI- lea, în partid au intrat 1.285.000 de persoane. Pentru a îndeplini şi a depăşi cu succes măreţele sarcini ale planului septenal, trebuie să muncim şi mai bine­ Planul septenal, a subliniat vor­bitorul, trebuie să devină pentru fie­care comunist program de luptă. Fie­care trebuie să-şi găsească locul, rolul în munca comună a poporului sovietic pentru înfăptuirea planului septenal. Tocmai aici trebuie să se manifeste rolul organizator al orga­nizaţiilor de bază ale partidului. Un rol măreţ în această operă revine şi Comsomolului nostru leninist. In continuare A. I­ Kiricenko a vorbit despre munca cu cadrele. Par­tidul nostru a crescut şi educat lu­crători calificaţi pentru toate ramu­rile economiei naţionale şi culturii, pentru organele de partid şi de stat. In republicile unionale s-au format cadre locale admirabile. Acest lucru însă nu dă nici un temei pentru slă­birea muncii cu aceste cadre. Cu toate acestea, unii conducători sînt de părere că, întrucît treburile merg bine în ţară, nu există nici un fel de probleme deosebite în legătură cu munca cu cadrele. Este limpede că acest mod de a gîndi este greşit şi dăunător. Măreţele sarcini ale planu­lui septenal ne obligă nu numai să nu slăbim, ci să sporim exigenţa faţă de cadrele conducătoare de par­tid, de stat, întreaga noastră muncă cu aceste cadre trebuie să fie ridicată la un nivel nou, mai înalt. In prezent, viaţa impune ca în rîn­durile lucrătorilor din conducerea de partid, sovietică şi economică să fie mai mulţi specialişti, cunoscători ai diferitelor ramuri ale economiei. Iată de ce este important ca în munca de partid să fie­­promovaţi cu curaj spe­cialişti. Aceasta nu înseamnă că am pornit o campanie de înlocuire a ca­drelor existente cu altele noi, cu spe­cialişti. Pornind pe o astfel de cale am aduce prejudicii cauzei noastre. Este bine ştiut că mulţi lucrători din conducere, care nu au studii speciale, au o mare experienţă, sunt buni or­ganizatori, oameni activi şi capabili. Trebuie să avem o atitudine atentă faţă de asemenea lucrători şi să le acordăm ajutor în ridicarea calificării lor, în studierea economiei şi totodată să promovăm tineretul. In prezent, a spus în încheiere tov. A- I. Kiricenko, ideile comunismului devin idei dominante în întreaga lume. Pentru ele nu există hotare şi cordoane, ele cuceresc popoarele prin adevărul şi forţa lor dătătoare de viaţă­ Văzînd cît de mare este supe­rioritatea orînduirii socialiste asupra celei capitaliste, în rîndurile oameni­lor muncii din ţările capitaliste, co­loniale şi dependente creşte spiritul revoluţionar. Teoreticienii burghezi şi socialiştii de dreapta sunt cuprinşi de îngrijorare pentru soarta stăpînilor lor. Ei dau din colţ în colţ pentru a ascunde racilele capitalismului, pen­tru a-i da un nou veşmînt. In ultima vreme s-­au ivit multe şi diferite proiecte de „îmbunătăţire“ a capitalismului, de transformare a sa într-un sistem al prosperităţii. Teore­ticienii burghezi şi socialiştii da dreapta, încercînd să înşele pe oa­menii muncii, dezvoltă idei privind transformarea capitalismului în socia­lism. Dar aceste vicleşuguri nu-i, vor ajuta cu nimic. Comunismul este primăvara ome­nirii şi oricît ar încerca capitaliştii şi lacheii lor să oprească mersul isto­riei, ideile comunismului se vor re­vărsa, aidoma apelor primăverii, a­­supra tuturor ţărilor lumii. Tov. D. I. BARAŞKIN, oţelar la uzina de automobile din Minsk, un reprezentant al glorioasei clase mun­citoare din U.R.S.S., a vorbit în cu­vîntarea sa despre marele avînt în muncă şi în activitatea politică cu care masele au întîmpinat Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. Programul concret de construire a comunismului în ţara noastră, elabo­rat de partid, a devenit o cauză scumpă, vitală, pentru fiecare om so­vietic, a spus tov. Baraşkin. Fiecare dintre noi vede în aceste planuri în­făptuirea grijii atît de nobile a par­tidului pentru fericirea poporului, pentru puternica dezvoltare a statului sovietic. Aceasta ne însufleţeşte la noi fapte de eroism în muncă-Eu, fost ţăran sărac bielorus, încerc o deosebită bucurie. Conferinţa de partid a regiunii Minsk mi-a acordat o mare cinste alegîndu-mă delegat la acest Congres istoric şi acordîndu-mi încrederea de a participa la discu­tarea măreţului plan al construcţiei co­muniste. D. I. Baraşkin a comunicat că anul trecut colectivul uzinei sale a înde­plinit cu succes planul de stat şi a dat peste plan o producţie în valoare de zeci de milioane de ruble. Munci­torii şi inginerii uzinei lucrează activ pentru introducerea continuă a tehni­cii noi, automatizarea şi mecanizarea proceselor de producţie, îmbunătăţirea tuturor indicilor tehnico-economici ai întreprinderii. Colectivul uzinei a elaborat proiec­tele şi a fabricat modelele unor auto­vehicule mai perfecţionate — „MAZ- 500“ şi „MAZ-503“. Colectivul de multe mii de oameni ai muncii a in­trat în anul 1959 ferm convins că planul septenal al uzinei va fi înde­plinit înainte de termen. In aplauzele delegaţilor, D. I. Ba­raşkin a declarat că în cinstea Con­gresului al XXI-lea al partidului el şi-a luat angajamentul personal să sporească producţia de oţel în primul an al septenalului cu 20 la sută, să economisească în fiecare lună cîte 20 000 de kilowaţi ore energie elec­trică. El îşi îndeplineşte angajamen­tul producînd peste plan în timpul unui schimb trei tone de oţel. Acea­sta, desigur, nu este mult, a spus oţelarul, dar dacă această contribuţie modestă o vom înmulţi cu numărul schimburilor din cursul septenalului şi la aceasta vom adăuga munca a milioane de oameni sovietici, vom ob­ţine în mod suplimentar sute de mii de tone de oţel. Iar aceste tone su­plimentare de oţel vor grăbi mişca­rea noastră spre comunism. Iniţiativa oţelarului a fost sprijinită de toţi muncitorii din schimbul său. Partici­­pînd la schimburi de onoare în cin­stea deschiderii Congresului partidu­lui, ei s-au alăturat întrecerii pentru titlul de brigadă a muncii comuniste. Vorbitorul a arătat că, cu prilejul discutării tezelor raportului tovarăşu­lui N. S. Hruşciov, la uzina de auto­mobile din Minsk s-au făcut unele propuneri concrete. In legătură cu proiectata reconstrucţie a întreprin­derii se prevede sporirea de 2,5 ori a capacităţii secţiei de turnare a oţelu­lui. Colectivul uzinei a cerut Comite­tului de Stat al Planificării din U.R.S.S. să accelereze lucrările de proiectare pentru secţia respectivă. A sosit timpul să fie rezolvată şi pro­blema creării unor maşini de formare de înaltă productivitate pentru piese turnate grele necesare industriei de automobile. V. P. MÎLARŞCIKOV, şeful secţiei agricole pentru R.S.F-S-R. a C.C. al P.C.U.S., şi-a consacrat cuvîntarea dezvoltării agriculturii în Federaţia Rusă-Ca rezultat al valorificării pămîn­­turilor înţelenite şi virgine, al schim­bării structurii suprafeţelor cultiva­­bile şi al ridicării nivelului tehnic al agriculturii au sporit considerabil în republică producţia şi achiziţiile de cereale, sfeclă de zahăr, floarea-soa­­relui, in cu fibre lungi şi de produse animaliere­ In ultimii cinci ani în Fe­deraţia Rusă producţia globală de ce­reale a crescut de la 2.900 milioane poduri, la 4.800 milioane puduri. A­­nul trecut s-au vîndut statului 1.934 milioane puduri de cereale, în timp ce în anul 1953 colectările globale de cereale pe întreaga ţară se cifrau la 1.899 milioane puduri. Achiziţiile glo­bale de sfeclă de zahăr au crescut în aceeaşi perioadă de patru ori, în mod corespunzător creşte şi producţia de zahăr. Producţia de fibre de in a sporit de 2,6 ori. Au sporit conside­rabil recoltele de cartofi şi legume. Timp îndelungat, a declarat vorbi­torul, creşterea vitelor a fost cel mai neglijat sector al agriculturii. Colho­zurile şi sovhozurile republicii au reuşit acum să sporească producţia animalieră şi numărul vitelor. Achizi­ţiile de lapte au crescut de două ori­ Totuşi, a subliniat V. P. M­iavşcikov, ritmul de creştere al producţiei şi al achiziţiilor de carne este încă cu to­tul insuficient. In prezent se desfăşoară întrecerea socialistă pentru îndeplinirea înainte de termen a planului septenal de dez­voltare a agriculturii. După exemplul oamenilor muncii din agricultura re­giunii Riazan, care au hotărît să în­deplinească sarcina planului septenal în ce priveşte producţia de lapte şi carne în 2—3 ani, şi-au luat angaja­mente mari şi colhoznicii şi lucrătorii din sovhozurile regiunii Rostov, din ţinuturile Stavropol şi Krasnodar şi din alte regiuni, ţinuturi şi republici autonome din R-S.F-S-R. Ocupîndu-se de sarcinile planului septenal, V. P. Mîlarşcikov a spus că, în această perioadă, Federaţia Rusă trebuie să sporească­ producţia glo­bală de cereale cu 1,8 miliarde pu­duri, ridicînd-o pînă la 6,6 miliarde puduri. Paralel cu lărgirea suprafe­ţelor însămînţate, principala rezervă de sporire a producţiei de cereale constă în ridicarea producţiei la hectar. Este suficient ca producţia la hectar să fie sporită numai cu 2 chintale pentru a se obţine un spor al recoltei globale de aproximativ 1 miliard de poduri. Colhozurile şi sovhozurile din Fe­deraţia Rusă, a spus V. P. Mîlarşci­kov, pot îndeplini înainte de termen sarcina planului septenal în ce pri­veşte producţia agricolă. Şi nu în­cape îndoială că ele vor face faţă cu succes acestei sarcini. Delegaţii au întîmpinat cu căldură cuvîntarea lui SEVERO AGUIRRE, membru al Comitetului Executiv al Partidului Popular Socialist din Cu­ba, care a transmis un fierbinte sa­lut frăţesc Comitetului Central al P.C.U.S. şi delegaţilor la Congres din partea Comitetului Naţional al Partidului Popular Socialist din Cu­ba, a secretarului general al acestui partid, Bias Roca, şi a întregului po­por cuban, care a răsturnat dictatura sîngeroasă a lui Batista. Cuba, a spus vorbitorul, se află departe de frontierele Uniunii Sovie­tice. Poporul ei însă urmăreşte cu un interes profund şi cu o adevărată admiraţie succesele minunate ale oa­menilor sovietici. Aceste succese re­prezintă nu numai un stimulent, ci şi un ajutor eficace pentru popoarele care, la fel cu poporul cuban, luptă împotriva jugului imperialist; aceste succese constituie o mare contribuţie la cauza păcii şi socialismului. Reprezentantul Cubei a vorbit dele­gaţilor la Congres despre lupta po­porului său împotriva regimului a­­gentului american Batista. Acum în ţara noastră a fost instau­rată o nouă putere, a spus el. Gu­vernul provizoriu se bucură de un sprijin atît de puternic în ţară şi străinătate, încît guvernul de la Washington este nevoit să ţină seama de existenţa lui. S. Aguirre a vorbit despre uriaşul avînt revoluţionar al poporului cuban. El a spus că evenimentele din Cuba au dezminţit născocirile acelora care afirmau că în ţările Americii Latine ar fi imposibilă — din cauză că S.U.A. sînt aproape — o luptă încununată de succes împotriva jugului imperialist. Cînd întregul popor se ridică la lupta armată şi la soarta ţării în propriile sale mîini, victoria, este a­­sigurată, a spus vorbitorul în aplau­zele congresiştilor. Victoria Cubei, a continuat el, a de­­venit posibilă datorită noului raport de forţe pe arena internaţională, dato­rită întăririi lagărului socialismului şi a luptei încununate de succes a po­poarelor asuprite din Asia şi Africa pentru eliberarea lor. În încheiere, reprezentantul Cubei a exprimat recunoştinţă faţă de toate­­partidele comuniste şi muncitoreşti din lume pentru solidaritatea cu poporul cuban. El a urat succes în muncă Con­gresului al XXI.lea al P.C.U.S. şi şi-a exprimat convingerea că grandiosul plan septenal va fi îndeplinit cu suc­ces. După o scurtă pauză tov. I. D. MU­STAFAEV, care a prezidat şedinţa, a dat cuvîntul lui A. B. ARISTOV. Raportul tovarăşului N. S. Hruşciov cu privire la cifrele de control ale dez­voltării economiei naţionale a U.R.S.S. pe viitorii şapte ani, a spus A. B. Aristov, a găsit un viu ecou în întrea­­­ga Uniune Sovietică, în toate ţările lu­mii. In acest document istoric sunt a­­rătate realizările remarcabile cu care ne-am prezentat la Congres, sunt des­chise perspective foarte largi, sunt tra­sate sarcini pentru noua perioadă, este fundamentat în mod profund şi multi­lateral programul măreţ al partidului în domeniul construcţiei comuniste. Acest program are o puternică for­ţă vitală, un caracter realist întrucît a fost elaborat cu participarea între­­gului popor, se bazează pe extrem de bogata experienţă de luptă glorioasă pentru crearea societăţii noi, acumu­lată de partid timp de mulţi ani. Va­loarea deosebită a raportului constă în aceea că el ne convinge, simplu şi clar, prin forţa faptelor, a calculelor economice de necontestat şi printr-un optimism luminos, prin încrederea în realitatea construirii comunismului în­tr-un viitor apropiat în ţara noastră. In continuare, A. B. Aristov a vor­bit despre problemele întrecerii econom­­ice dintre Uniunea Sovietică şi S.U.A., despre ritmul mai înalt de dezvoltare a industriei sovietice în comparaţie cu ceea ce se petrece în ţările capitaliste. In 1920 produceam numai o cincime din ceea ce producea industria Rusiei ţariste în 1913. Ni­velul antebelic al producţiei industria­­le a fost atins la sfîrşitul anului 1926. La acel moment S.U.A. depăşiseră cu 50 la sută nivelul din 1913. Urmînd linia leninistă de industrializare a ţă­rii, Uniunea Sovietică a făcut încă în perioada primelor cincinale un salt înainte şi în 1940 a sporit de 8,5 ori producţia industrială în comparaţie cu 1913. In această perioadă, volumul producţiei industriale a crescut în S.U.A. de mai puţin de două ori. Un război greu, care a lovit patria noastră, ne-a împiedicat să conti­nuăm construcţia socialistă paşnică. Rezultatul a fost că din punctul de vedere industrial Uniunea Sovietică a fost împinsă cu mulţi ani înapoi. A­­bia în 1948 a fost atins nivelul ante­belic. In comparaţie cu 1940, în­ S.U­ A, acest nivel a fost atunci cu 50 la sută mai ridicat. Aceasta este lesne de în­ţeles. Doar economia lor nu a avut de suferit distrugerile războiului, asupra lor nu au căzut bombele duşmanului, şi pe deasupra livrările de armament aduceau capitaliştilor profituri uriaşe. IN 1958, U.R.S.S. A DEPĂŞIT NI­VELUL ANULUI 1913 DE 36 DE ORI, S.U.A. DE MAI PUTIN DE PATRU ORI. DE AICI REZULTA, a conchis A. B. Aristov, CA ÎN AJUNUL PLA­NULUI NOSTRU SEPTENAL RIT­MUL DEZVOLTĂRII NOASTRE — DACA SE IA DREPT COMPARATIE NIVELUL DIN ANUL 1913 — A DEPĂȘIT PE CEL AMERICAN DE 9,5 ORI. Prin ce se asigură ritmul înalt de dezvoltare a economiei sovietice ? In primul rînd prin orînduirea noastră socialistă, prin politica leninistă justă a­­partidului, care urmăreşte dezvolta­rea cu precădere a industriei grele — principala bază a avîntului întregii e­­conomii naţionale, a întăririi capacită­ţii de apărare­ a ţării şi a ridicării bu­năstării poporului , precum şi prin avîntul politic şi în muncă tot mai puternic al întregului nostru popor. Prin acest ritm înalt se explică şi aceea că avem numeroase cadre calificate, că ţara noastră dis­pune de resurse naturale inepuizabile. Sîntem mai bogaţi decît oricare ţară din lume, avînd în vedere nu numai bo­găţiile minerale, dar şi întinderile ţării noastre. U.R.S.S. OCUPĂ PRIMUL LOC IN LUME IN PRIVINŢA A 13 DIN 16 SUBSTANŢE MINERALE U­­TILE CELE MAI IMPORTANTE. SÎNTEM FERM CONVINŞI, a spus A. B. Aristov, CA EROICUL NOSTRU POPOR SOVIETIC VA CIŞTIGA IN­­TRECEREA CU CAPITALISMUL. A. B. Aristov a citat în continuare cifre concludente care dovedesc îmbu­nătăţirea activităţii industriei după crearea Consiliilor economiei­­naţiona­le împotriva cărora, după cum a spus el, a acţionat cu atîta înverşunare gru­pul fracţionist antipartinic. In decur­sul unui an şi jumătate ne-am convins că Consiliile economiei naţionale au trecut cu pricepere la rezolvarea unor importante probleme practice, şi le re­zolvă repede, competent. In ansamblu pe R.S.F.S.R., a decla­rat vorbitorul, sarcina de plan pe 1958 a fost îndeplinită cu succes în toate ramurile economiei naţionale. Indus­tria a îndeplinit planul anual în pro­porţie de 104 la sută. Rezultate bune au fost­­obţinute şi în agricultură. A fost depăşită sarcina privind construc­ţia de locuinţe. Recent, Biroul C.C. al P.C.U.S. pentru R.S.F.S.R., împreună cu Consiliul de Miniştri al R.S.F.S.R. şi cu participarea unui mare grup de specialişti, a examinat amă­nunţit proiectul planului septenal de dezvoltare a economiei re­publicii. Pe baza datelor obiective şi a propunerilor venite din diferite re­giuni, a­­spus A. B. Aristov, noi consi­derăm că planul de dezvoltare a eco­nomiei naţionale a R.STL S.R. pe 1959- 1965 este întrutotul realist şi va fi îndeplinit înainte de termen. A B. Aristov s-a ocupat apoi de o serie de probleme ale dezvoltă­rii Ştiinţei şi tehnicii. El a subliniat că fără a pierde prilejul de a învăţa chiar şi de la adversar, trebuie să ţi­nem seama că principala cale în re­zolvarea sarcinii de a întrece nivelul tehnicii din străinătate este calea noastră sovietică, cunoscută de multă vreme prin originalitatea, curajul şi iniţiativa ei. Sarcina organelor de partid, a Consiliilor economiei na­ţionale este de a ajuta prin toate mijloacele pe oamenii noştri de ştiin­ţă, pe constructori, pe specialişti şi inovatori în producţie să facă în acest septenal un nou pas înainte în între­cerea cu ştiinţa şi tehnica capitalistă. Subliniind în continuare necesitatea apropierii de producţie a activităţii institutelor de cercetări ştiinţifice, a birourilor şi organizaţiilor de proiec­tare, vorbitorul a arătat că unele in­stitute ştiinţifice din Moscova şi Le­ningrad trebuie mutate în alte re­giuni economice şi în special în răsă­rit, mai aproape de întreprinderi. In cuvîntarea sa, A. B. Aristov a acordat un loc de seamă ridicării ro­lului conducător al organelor de par­tid în mobilizarea tuturor forţelor creatoare ale poporului, în folosirea tuturor rezervelor şi posibilităţilor orînduirii socialiste pentru îndeplini­rea planului septenal. Activitatea desfăşurată în ultimii ani de nucleul conducător al partidi­ (Continuare în pag. 4-a) Şedinţa din dimineaţa zilei de 31 ianuarie Intr-o pauză a Congresului, tovarăşul Jacques­ Duclos, conducătorul delegaţiei Partidului Comunist Francez, se întreţine cu două delegate sovietice la Congres. (Telefoto : agerpres) Pag. 3-a

Next