Munca, aprilie 1959 (Anul 15, nr. 3549-3574)

1959-04-01 / nr. 3549

Pag. 2-a La clubul fabricii de rulmenţi din Birlad pot fi găsite iniţiative bune, multe menite să-i îmbogăţească acti­vitatea şi să-i facă pe muncitori să îndrăgească cit mai mult clubul. în cele ce urmează mai jos vom stărui însă asupra încercărilor făcute pentru a pune în centrul muncii po­litice şi culturale de masă sprijinirea luptei pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie ale întreprinderii. Bună­oară, pentru a face cit mai atractivă munca de propagandă tehnică, se ob­servă căutarea unor forme noi, inte­resante, vii. In ultimele şase luni au fost organizate la club conferinţe tehnice care au tratat despre noue procedee tehnologice introduse la sec­ţiile forţă şi rectificare; metodele so­vietice in tratamentul termic al rul­menţilor şi posibilităţile de aplicare în fabrică; reducerea consumului specific la pietrele abrazive; preţul de cost şi căile de reducere a aces­tuia etc. La club au avut loc şi cîteva „seri de odihnă". Ultima a fost rezervată secfiei de rectificare, una din secţiile fruntaşe în lupta pentru economii. Programul serii a fost consacrat frun­taşilor. Inginerul Gheorghe Constan­tin, şeful secţiei, a vorbit cu acest prilej despre întrecerea care se des­făşoară in secţie. De la începutul anu­­lui colectivul acestei secţii a reuşit ca prin reducerea consumului specific şi sporirea productivităţii muncii să realizeze economii de peste 90.000 lei. A urmat apoi un program distractiv şi educativ. Asemenea seri de odihnă au intrat in obişnuinţa clubului. Dacă cutrecri secţiile fabricii de rulmenţi din Birlad, rămîi plăcut im­presionat de avintul oamenilor în lup­ta pentru realizarea sarcinilor de plin, pentru obţinerea de cit mai multe economii peste prevederi. Me­­talurgiştii birlădeni, răspunzînd ini­ţiativei patriotice a celor 8 Întreprin­deri din Capitală, s-au angajat ca in cursul acestui an, prin reducerea con­sumurilor specifice de materiale, prin creşterea productivităţii muncii şi re­ducerea rebuturilor admise — să rea­lizeze economii peste plan in valoare de un milion şi jumătate lei. Ei au realizat pînă acum aproape 300.000 lei economii. In întreprindere există preocupări pentru susţinerea acestei acţiuni patriotice. Agitaţia vizuală la locurile de muncă sprijină avintul oa­menilor. Peste tot se văd pancarte şi lozinci care-ţi atrag atenţia. „Muncitori rectificatori! Prin creşte­rea productivităţii muncii cu 1,5 la sută peste plan, aducem o economie echivalentă cu 3.900 rulmenţi", spune o lozincă din secţia rectificare. Ase­menea lozinci legate concret de mun­ca colectivului, graficele de economii, de producţie, tabelele cu cei care dau rebuturi şi fac greutăţi în muncă pot fi văzute in fiecare secţie. Dar comi­sia culturală a comitetului de Între­prindere (responsabil tov. Gh. Du­mitru) şi directorul de club (tov. Emil Iovu) nu s-au îngrijit ca şi in încăperile clubului să existe aseme­nea agitaţie vizuală. In ceea ce priveşte sprijinirea pro­cesului de producţie, la club se mai fac simţite şi alte lipsuri. Unele pro­puneri preţioase cu privire la spori­rea productivităţii muncii, la reduce­rea preţului de cost şi altele, reieşite din consfătuirile de producţie, n-au fost preluate de club spre a fi popu­larizate. În sălile clubului abia în ul­tima vreme a început să răsune ecoul luptei pentru realizarea peste plan a celui un milion şi jumătate lei eco­nomii. Staţia de radioamplificare, a­­flată în fabrică, n-are program şi nu retransmite decât emisiunile posturi­lor noastre de radio. Ea nu susţine cu nimic nici activitatea desfăşurată de muncitori în producţie, nici acţiu­nile interesante ce se desfăşoară u­­neori la club. O altă staţie, este vor­ba de cea aflată la club, stă defectă de mai multe luni de zile. Biblioteca clubului de asemenea n-a întreprins nimic pentru a susţine, prin pătrun­derea cit mai largă a cărţii în mase, preţioasele acţiuni iniţiate în fabrică pentru realizarea sarcinilor de produ­­ducţie. Bibliotecara Margareta Tudo­se nu-ți poate vorbi despre nici o ac­țiune organizată de ea în munca de masă cu cartea. Comitetul cunoaşte de mult timp pasivitatea tov. Marga­reta Tudose în munca de masă cu cartea, dar n-a luat nici o măsură concretă. In ultimul timp comitetul de între­prindere a analizat munca clubului şi cu acest prilej s-au luat măsuri care pot garanta îmbunătăţirea activităţii acestuia. Din aceste măsuri conside­răm importante de subliniat mai ales săptămînă neîntreruptă de activitate a clubului şi organizarea unor acţiuni interesante. Imbunătăţindu-şi permanent mun­ca, clubul fabricii de rulmenţi din Birlad poate deveni cu adevărat cen­trul activităţii politice şi cultural­­educative de masă; are toate condu­­iile. N. GRENEA („Flacăra Iaşului“ — Iaşi) Sprijin producţiei X („Dobrogea Nouă" — t * Constanta) £ ♦Răspîndirea experienţei \ l fruntaşe \ î(Din interviul tovarăşului Nicolae* 4cirnu, preşedintele comitetului t X sindical de linie C.F R.-Constanţa). ţ 4 Am întocmit un plan de mun- T I că in­ care sunt cuprinse o seamă I ♦ de manifestări, menite să contri- f 4 buie la mobilizarea ceferiştilor­­ X pentru îndeplinirea şi depăşirea 4 ♦ sarcinilor de plan. Convinşi fiind 4 * că aceasta se face şi prin ridi-f­icarea calificării muncitorilor, am 4 ♦ organizat, In colaborare cu di- + ♦ recţia regională, conferinţe şi ^ î consfătuiri în cadrul cărora li 4 ♦ s-a vorbit muncitorilor despre * * centralele telefonice și întreţine- f X rea aparatelor de telecomunicaţii, I * despre reducerea timpului de 1 7 formare a trenului la manevre 7 4 etc. In luna ianuarie, de pildă, ♦ s-a organizat o întîlnire a mun- . * citorilor de la C.F.R. cu meca- 4 X nicul fruntaş Orezeanu din De- t *­poul C. F. R. Constanţa-port. A- 4 t cesta le-a vorbit celor prezenţi 4 4 despre colaborarea între munci- j ♦ torii de la diferite sectoare, ară-1 t tind ce importanţă are această j 1 colaborare. Tot în luna ianuarie, f ♦ tov. Bacuiani de la Mişcare Pa- ] * las a vorbit muncitorilor, la club, j î despre felul în care munceşte el j 4 pentru reducerea timpului de . j formare a trenului de manevră, i 1 Aş mai putea aminti şi alte con- f *sfătuiri, la care au participat nu-^ t meroşi muncitori. Cea mai inte- 4 4 resantă ni s a părut consfătuirea t * tehnică, la care au participat. 1 4 peste 300 de muncitori cărora li l i s-a vorbit despre metoda Osi­­j­i pova. f 4 • ACTIVITATEA CLUBURILOR SINDICALE oglindită în paginile ziarelor regionale („Zori Noi“ — Suceava.) Cultivă tradiţiile revoluţionare de luptă ale clasei muncitoare In vederea cultivării tradiţiilor revoluţionare de luptă ale clasei muncitoare şi a dragostei pentru p­artidul nostru, pentru statul demo­crat-popular, la clubul uzinelor textile „Moldova"-Botoşani găsim reali­zate acpuni importante ca : întîlniri între activişti din ilegalitate şi tine­rii muncitorii, conferinţe ca „Figuri de eroi ai clasei muncitoare", „Des­pre patrie şi patriotism", „Nicolae Bălcescu, mare patriot şi revoluţionar“. Pentru ca activităţile să fie cit mai atractive şi interesante s-a organizat şi concursul ghicitoare pe tema „Să ne cunoaştem bogăţiile şi frumuseţi­le patriei"­. Clubul se îngrijeşte de ridicarea nivelului ideologia şi politia al membrilor de sindicat. In acest scop, pe lingă informările politice ce se tin bilunar, s-au organizat jurnale vorbite, citirea în colectiv a ziare► lor şi concursul de citire a presei Intitulat „De la o săptămînă la alta", la care au participat un num­ăr însemnat de muncitori şi mun­citoare. Pe scena clubului „Constructorul“ din Ploeşti a avut loc acum cîteva zile un interesant schimb de experienţă al brigăzilor artistice de agitaţie din întreprinderile oraşului, în vederea participării lor la cel de al V-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori de la oraşe şi sate, în clişeu , un aspect al programului prezentat de brigada artistică de agitaţie de la O.C.L. „Produse industriale“. Foto: P. COZIA („Drumul Socialismului“ — Hunedoara) Mai aproape de viaţa uzinei Unii din activiştii culturali, chiar di­rectori­ de cluburi, dovedesc insuficien­tă preocupare pentru cuprinderea in programele lunare de activitate a te­melor interesante, atractive, care preo­cupă pe oamenii muncii, în scopul ri­dicării nivelului lor politic, profesional şi de cultură generală. Mai sunt cluburi în regiune care des­făşoară o activitate formală, sporadic organizată, fără să urmărească un scop bine definit în educaţia oameni­lor. Conducerea clubului „Alexandru Sa­­hia" din Hunedoara, de pildă, uită să invite la tribuna duhului pe inginerii, tehnicienii şi muncitorii combinatului siderurgic, care au vizitat şi au stu­diat in Uniunea Sovietică şi în ţările de democraţie populară. Aceştia ar fi in măsură să împărtăşească şi celor­lalţi cunoştinţele şi experienţele capa­ide. Multe probleme de bază ale pro­ducţiei au fost luate in discuţia side­­rurgiştilor hunedoreni şi în aceeaşi măsură au fost obţinute rezultate în realizarea şi depăşirea planului, în îmbunătăţirea indicilor de utilizare a agregatelor şi reducerea consumurilor specifice de materiale. Rău este însă că directorul clubului ,,Alexandru Sahia“ nu prea cunoaşte aceste probleme de bază şi nu s-a prea ocupat de susţi­nerea lor prin club. La ce folosesc cele cîteva conferinţe tehnice organizate duminica la cinematograful clubului hunedorean şi in care se vorbeşte des­pre „Valorificarea subproduselor rezul­tate la gudroane", cînd la ele parti­cipă, in majoritatea lor, oameni străini de viaţa uzinei, neinteresaţi direct în această problemă, care vin la club nu­mai pentru a viziona filmul care ur­mează conferinţei ? Iată de ce activi­tatea acestui club este încă formală, săracă, lipsită de conţinut şi fără e­­fecte practice. De lipsă de iniţiativă şi operativitate corespunzătoare dau do­vadă şi alte cluburi, cum ar fi cele din Gurabarza, Simeria etc. Creşterea producţiei şi productivităţii muncii in toate ramurile economiei na­ţionale, de care depinde ridicarea co­respunzătoare a nivelului de trai ma­terial şi cultural al oamenilor muncii, este principala sarcină şi acest lucru nu poate fi scăpat din preocupările şi atenţia cluburilor muncitoreşti. De a­­ceea, conducerile cluburilor trebuie să dea dovadă de multă iniţiativă, price­pere şi discern­ămînt în alegerea şi pre­gătirea programelor, să înţeleagă­­ că munca cu oamenii este de mare im­portanţă, că ea trebuie făcută cu răb­dare, pricepere şi multă pasiune. IN VIRFUL PENIŢEI @ Cindva la complexul de şantiere al Hidrocentralei „V. I. Lenin“ din I­i­­caz a existat o fanfară formată din muncitori de pe şantiere. Muncitorii îndrăgiseră aşa de­ mult această fan­fară, incit atunci cînd aveau repetiţii ori spectacole veneau pe jos kilometri întregi pînă la clubul central. Cuiva — nu se ştie cui anume — i-a venit insă ideea să­ desfiinţeze această­­ fanfară şi comitetul sindical al com­plexului nu s-a opus citaşi de puţin. Acum, instrumentele aduse tocmai din Cehoslovacia zac undeva într-o maga­zie, nefolosite. N-ar fi oare timpul ca tov. Ştefan, responsabilul comisiei cul­turale, să valorifice aceste instrumente, adică să reînfiinţeze fanfara ? Cre­dem că da. (,Steagul Roşu” — Bacău) MUNKA („Steaua Roşie" — „Vörös­­ Zászló" — Tg. Mureş) . „foile tineretului“, Casa de cultură a sindicatelor,­­ în colaborare cu Comitetul oră- $­şenesc U.T.M., organizează dej mai multă vreme în fiecare joi | ' conferinţe interesante, plăcute şi | pline de învăţăminte. Tineretul | uzinelor din oraş — băieţi ş­i fete, |­­ romîni şi maghiari — frecventea- ? ; ză cu plăcere aceste „foi ale ti- • - neretului“, ascultînd conferinţele f 1 ce se tin în cadrul acestora.­­ Încă de la începutul anului­­ Casa de cultură a sindicatelor a f 1 iniţiat un Ciclu de conferinţe des- ? I­pre muzica populară. In cadrul a- i a­cestuia, tînărul compozitor Zol­ f­­­tán Aladár a vorbit despre asemă- j nările existente între cîntecele I populare româneşti şi maghiare şi­­ a arătat în ce măsură munca po-­­ porului român şi a naţionalităţilor­­ conlocuitoare şi prietenia acesto- ; ra influenţează cultura lor şi im- i plicit cîntecele lor populare. Și­­ toate acestea le-a dovedit nu nu- ; mai prin cuvinte, dar și prin cîn-­­ tecele executate de orchestra An- j samblului secuiesc de stat.­­ De asemenea, în cadrul acestor : ale tineretului" procurorul : " Puskás Vilmos a tinut un ciclu • de conferinţe tineretului pe pro- • . bleme juridice. Deosebit de inte- » I resantă şi educativă a fost confe- : ! rinţa : „Regulile de convieţuire­­ socială". Numeroşi tineri ’au au-j diat conferinţa „Vorbirea corec- : I ta, ca mii loc de contact social“,: i precum şi alte conferinţe orga- : j nizate pentru tineret în cadrul ? I Casei de cultură. Tocmai de a- : I ceea credem că nu vom exagera : f dacă afirmăm că „foile tineretu- ! I lui“ organizate de Casa de cul-^ î tură a sindicatelor și Comitetul î orășenesc U.T.M. contribuie cu \ ', adevărat la educarea tineretului' muncitor din întreprinderile şi , instituţiile oraşului nostru. („Viaţa Nouă" — Galaţi) La televizor Avînd treburi prin raionul Fili­­mon Sîrbu, am poposit zilele tre­cute şi la staţiunea experimentală zootehnică de la Ruşeţu. După orele de muncă, la clubul staţiunii există o mare animaţie. Pentru moment şahul, ping-pon­gul şi alte forme de destindere au fost parcă date uitării. Tele­vizorul prezintă acum­ mare atrac­ţie şi curiozitate. De la emisiunile de televiziune nu lipsesc nici mu­safirii. Colectiviştii din comuna Ruşeţu sunt tot timpul musafirii staţiunii. Sala de festivităţi, ce-i drept, nu prea mare, avînd 120 locuri, devine neîncăpătoare. („Dobrogea Noua’ — Constanţa) Propaganda prin conferinţe Unul din obiectivele activităţii cultural-educative din cadrul clubului nostru este şi propaganda prin confe­rinţe politice, tehnice, ştiinţifice şi de educaţie patrio­tică Pentru ridicarea nivelului tehnic şi profesional al muncitorilor au fost organizate conferinţe adecvate lo­cului de producţie : „Conducerea focului de cuptoare“* „Condiţiile calitative ale pastei pentru ciment de bună calitate“ „Reparaţiile planificate şi de bună calitate — succesul realizării sarcinilor de plan“, „Cum trebuie să muncim la locul de producţie” etc. Pentru educarea patriotică a muncitorilor din fabrică s-au organizat in cursul anului 1958 conferinţe cu teme ca ,,Dragostea faţă de patrie“ şi altele. De asemenea pentru propagarea cunoştinţelor ştiinţi­fice au mai fost ţinute conferinţele „Ştiinţa şi religia“, „Despre apariţia vieţii pe pămint”, „Exploziile nucleare, pericol pentru organism“, „Soarele şi sistemul solar”, „Forma şi alcătuirea materială a pămîntului“, „Impor­tanţa lansării celui de al lll-lea satelit artificial al pă­mîntului, lansat de prima ţară socialistă din lume „ Uniunea Sovietică“ ş.a. Tot în cadrul clubului au fost ţinute o serie de confe­rinţe pentru combaterea misticismului : „Somnul şi vi­sele“, „Ce sunt vrăjitoriile”, „Ce sunt tunetele şi talge­rele” etc. Aceste manifestări s-au bucurat de o largă populari­zare, muncitorii din fabrica noastră înţelegând că cea mai înaltă ştiinţă din lume este ştiinţa sovietică. Confe­rinţele au fost redactate de grupul de conferenţiari din fabrica noastră. O dată pe lună organizăm conferinţe pentru Îmbogă­ţirea cunoştinţelor politice pe teme ale situaţiei interne şi internaţionale. Printre aceste conferinţe amintim pe cele cu titlurile: „U.R.S.S. luptătoare activă pentru pace“, „Partizanii păcii, forţă de neînvins”. Roadele propagandei prin conferinţe se oglindesc în rezultatele bune pe care le obţine în producţie colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri din fabrica noastră. Traducînd în viaţă Directivele celui de al 11-lea Congres al P.M.R. privind creşterea producţiei, productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, cimentiştii noştri au obţinut în urma acestor rezultate menţiunea Ministeru­lui Construcţiilor, Materialelor de Construcţii şi Indus­tria Lemnului şi a Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din construcţii, materiale de construcţii şi industria lemnului, menţiune de fabrică fruntaşă pe ra­mură. Mulţi dintre muncitori şi tehnicieni au fost deco­raţi. În scopul ridicării nivelului cunoştiinţelor tehnico-ştiin­­ţifice al muncitorilor din fabrica noastră, pentru obţine­rea rezultatelor bune în îndeplinirea şi depăşirea planu­lui de stat la toţi indicii, vom căuta să ne organizăm cit mai bine munca de educare a oamenilor muncii. O legătură mai strînsă va trebui să ţinem cu S.R.S.C. pentru buna organizare a conferinţelor ştiinţifice. Asigurîndu-ne de asemenea sprijinul cabinetului teh­nic şi al cercului A.S.I T. vom intensifica şi mai mult munca de popularizare a fruntaşilor în producţie, a ino­vatorilor şi raţionalizatorilor din fabrica noastră. N. NOVAC directorul clubului fabricii „Cimentul Păcii".. Medgidia („Pentru Socialism“ — Baia Mare) Cum se întocmeşte planul de muncă încăperile primitoare şi bine între­ţinute ale clubului muncitoresc „I. C. Frimu“ sunt destinate să găzduiască activităţile politice de masă şi cultu­rale de masă ale muncitorilor din şapte întreprinderi şi instituţii din oraşul Satu Mare. Vin aici să-şi pe­treacă timpul liber muncitorii de la întreprinderile „1 Septembrie“, Uzina electrică, „Tudor Vladimirescu“, în­treprinderea mixtă orăşenească, „In­­texar“, „Solidaritatea“, alături de sa­lariaţii sfatului popular orăşenesc. Ei găsesc la club diverse posibilităţi de a-şi ridica cunoştinţele politice, teh­­nico-economice şi de cultură generală, pe lingă diferite jocuri distractive. Se întîlnesc aici tineri şi bătrîni, munci­tori şi intelectuali, romîni şi maghiari. Poate oare clubul muncitoresc „I. C. Frimu“ să-şi organizeze în aşa fel activitatea incit să capteze atenţia tuturor ? Să urmărim puţin felul cum deser­veşte clubul cele şapte întreprinderi şi instituţii sătmărene. Clubul este condus de art colectiv format din re­prezentanţii tuturor întreprinderilor deservite de el. Aceştia se ocupă vo­luntar de activitatea clubului, iar ca angajaţi­­permanenţi ai clubului există un director şi o bibliotecară. La începutul fiecărei luni, repre­zentanţii întreprinderilor propun­­ac­ţiunile pe care vor să le iniţieze cu salariaţii din unităţile respective. In şedinţe comune de lucru ale comitetu­lui de conducere, aceste acţiuni sunt dezbătute pe larg. Se stabilesc aici acţiunile comune la care participă angajaţii tuturor întreprinderilor care sunt deservite de club şi acţiunile spe­ciale, specifice fiecărei întreprinderi în parte. In felul acesta conducerea clubului a găsit un bun mijloc de a deservi colectivele tuturor celor şapte întreprinderi, punîndu-şi ca sarcină de prim ordin să slujească prin acti­vitatea lui producţia. In planul de muncă al clubului s-au inclus şi chiar s-au pornit acţiuni in­spirate din consfătuirile de producţie, întîlniri cu fruntaşi etc. Printr-o strînsă legătură cu subfiliala S.R.S.C. şi cercurile A.S.I.T., conducerea clu­bului şi-a asigurat din vreme unele conferinţe interesante ca de exemplu : „Cum am reuşit să valorificăm rezer­vele interne ale întreprinderii noa­stre“, „Despre Kozrasciot“, „Desfăşu­rarea ritmică a procesului de produc­ţie“ etc. La aceste conferinţe au par­ticipat angajaţii tuturor întreprinderi­lor şi instituţiilor deservite de club. La acţiunile specifice unei si­ngure ramuri de producţie vor participa nu­mai întreprinderile care lucrează în această ramură. In afara conferinţelor pe teme de producţie, la club se mai organizează conferinţe ca : „Expunerea tovarăşu­lui Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C.C­ al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958“, „Lucrările Congresului al XXI-lea al P.C.U.S.". Tn planul clubului se prevăd con- „ ferinţe ştiinţifice şi de cultură gene- t rală, urmate de filme, reprezentaţii artistice etc. In ceea ce priveşte munca cu car­tea, colectivul de conducere al clubu­lui a stabilit să comaseze toate bi­bliotecile celor 7 întreprinderi într-o bibliotecă comună a clubului. Astfel îmbogăţită, biblioteca clubului poate să satisfacă mult­ mai bine gusturile şi cerinţele cititorilor. Biblioteca­ a clubului are sarcina de a înfiinţa în cadrul întreprinderilor biblioteci vo­lante cărora să le schimbe lunar fon­dul de cărţi. In cadrul clubului se or­ganizează diferite acţiuni pentru popu­larizarea unor anumite cărţi de inte­res general In ceea ce priveşte munca artistică, pe lîngă formaţiile cultural-artistice ale fiecărei întreprinderi care se pre­gătesc şi dau spectacole în incinta clubului, s-au organizat formaţii mo­del pe club. A început recrutarea ca­drelor pentru brigada artistică de agi­taţie a clubului, care îşi va alcătui repertoriul cu date culese de către membrii ei din toate cele şapte intreru prinderi Mai rămîne de văzut cum se face popularizarea activităţii clubului. A­­cest lucru cade în atribuţia reprezen­tanţilor întreprinderilor, care pe lîngă faptul că au sarcina să se preocupe de cîte un resort al muncii culturale desfăşurate la club, trebuie să popu­larizeze activitatea clubului în între­prinderea lor. Nu peste mult timp se vor tipări programe ale clubului care vor fi­ difuzate în întreprinderi. ­„Drum Nou“ — Regiunea Stalin, Acţiuni atractive de răspîndire a cărţii De Ziua Internaţională a Femeii, muncitoarele fabricii „Vitrometan" au participat la un concurs-ghici­­toare organizat în club pe tema: „Figuri de femei oglindite în litera­tura clasică şi contemporană“. Zeci de muncitoare din fabrică s-au pre­gătit intens şi au dat răspunsuri pre­cise, bine documentate, dovedind o clară înţelegere despre unele per­sonaje din lucrările literare. Astfel de acţiuni interesante şi in­structive nu sunt izolate. Conform u­­nui plan de muncă, întocmit sub conducerea comitetului de întreprin­dere, biblioteca organizează în fie­care săptămînă seri de basme cu copiii muncitorilor, cercuri de me­morat şi recitat poezii, recenzii cu cititorii mai vîrstnici, iar cele 16 bi­blioteci volante din secţii şi ateliere se bucură de o largă participare, u­­nele numărind chiar sute de cititori. De curînd biblioteca sindicală de la „Vitrometan" a organizat „Ziua celui mai activ cititor şi a bibliote­carului fruntaş“. Utemistul Willy Gross, muncitor în secţia hută şi responsabil al bibliotecii mobile din secţie, a fost evidenţiat pentru acti­vitatea sa şi a împărtăşit experienţa muncii sale celorlalţi bibliotecari. Biblioteca a organizat un panou cu portretele cititorilor fruntaşi, care este deosebit de elocvent. Nu e de loc întîmplător că cei mai activi citi­tori ai bibliotecii (Butnaru Dumitru, Nagy Ioan, Gheorghe Magdaş, Ele­na Steiner, Maria Păcuroiu şi alţii) sînt fruntaşi în producţie, cîştigători ai întrecerii pe profesie. Pentru difuzarea cărţii politice, pentru ca ea să fîe pusă la­ îndemî­­na tuturor celor care studiază mar­­xism-leninismul, sau care sînt preo­cupaţi de creşterea nivelului lor po­litic şi ideologic, bibliotecara ţine o permanentă legătură cu propagan­diştii cercurilor de învăţămînt de partid şi U.T.M., pentru a pune la dispoziţia cursanţilor bibliografia necesară. Este demn de remarcat că biblio­tecara Iuliana Saşi nu lasă nefolo­sită nici o formă de activitate care ar putea să contribuie la populari­zarea cărţii, la ajutarea înţelegerii ei, la atragerea unui tot mai mare număr de cititori. Ea a organizat cu sprijinul unui larg colectiv de cola­boratori numeroase cercuri de citit în ateliere (pictură, gravură, sortir fin, hută, ambalaj). Numeroase ex­poziţii tematice s-au bucurat de a­­tenţie în rîndul muncitorilor. Ulti­mele două au fost consacrate teme­lor „Să cunoaştem scriitorii noştri contemporani", „Chipul femeii oglin­dit în literatură". Formele atractive, interesante, fo­losite în munca cu cartea la­ biblio­teca clubului „Vitrometan“ din Me­diaş constituie un exemplu, valoros şi util pentru celelalte cluburi şi colţuri roşii muncitoreşti. Ele pot folosi din plin această interesantă experienţă. P. NISTOR Miercuri 1 aprilie 1959 — nr. 8549 („Flamura Prahovei“ — Ploeşti) Conferinţe interesante legate de problemele producţiei Programul de activitate al clubului ,,Ştefan Gheorghiu* al uzinei meca­nice Cîmpina prevede o serie de con­ferinţe pe teme tehnice ce se vor ţine în primul trimestru al anului în curs. In general, acest program se respectă şi colectivul de conducere al clubului se poate mîndri cu faptul că a înregis­trat succese de seamă în propaganda tehnică prim conferinţe. Ceea ce merită a fi relevat nu este însă respectarea întocmai a programu­­lui de activitate al clubului, ci orga­nizarea unor manifestări care, nefiind incluse iniţial în acest program, s-au impus prin actualitatea lor, prin faptul că răspundeau unor cerinţe imediate ivite în unele secţii ale uzinei. Astfel, cînd la secţia turnătorie se mărise procentul de rebuturi, conduce­rea clubului, împreună cu colectivul de conferenţiari, a analizat situaţia şi a hotărit organizarea unui ciclu de conferinţe. S-au elaborat şi s-au ţinut conferinţe ca : „Respectarea tempera­turii,­la turnare“, „Respectarea forme­lor şi răcirii fontei“ şi altele. Rezulta-­ tele n-au întîrziat să se arate şi în scurtă vreme rebuturile au scăzut în secţia turnătorie sub norma admisă. In acelaşi fel s-a procedat şi la sec­ţia cazangerie, unde se constatase că la tăierea­­materialului cădeau bucăţi mari nefolosite; de asemenea, la secţia montaj, unde unii maiştri şi tehnicieni erau de părere că nu există condiţii pentru realizarea de economii. In a­­ceastă secţie s-a ţinut, printre altele, o conferinţă intitulată : „Economii se pot face şi la secţia montaj", tema fiind ilustrată cu numeroase exemple concrete. Asemenea conferinţe pe teme actuale din procesul de producţie al întreprin­derii s-au ţinut şi la secţia sculărie şi tratamente termice, obţinându-se bune, rezultate. Experienţa clubului uzinei mecanice Cîmpina şi a colectivului său de con­ferenţiari arată limpede că acolo unde propaganda prin coferinţe se inspiră din problemele cele mai actuale ale producţiei şi ţine seama de sugestiile muncitorilor şi tehnicienilor, rezultatele sunt rodnice şi au o înm­urire binefă­cătoare asupra desfăşurării întregului proces de producţie. („Zori Noi“ — Suceava) Să organizăm cît mai plăcut şi cit mai instructiv timpul liber al muncitorilor şi membrilor de familie Cluburile muncitoreşti din regiunea Suceava au mari posibilităţi de a organiza timpul liber al muncitorilor şi al fa­miliilor lor cît mai plăcut şi educativ. Aşa de pildă, cluburile „Ber­­nath Andrei“ din oraşul Vatra Dornei, „1 Mai“ din­ oraşul Rădăuţi, clu­bul uzinelor textile „Moldova“ din Boto­şani şi altele au posibi­litatea să organizeze în condiţii optime univer­sităţi populare şi lecto­rate pentru părinţi. De asemenea, la toate clu­burile muncitoreşti din regiunea noastră se pot organiza diferite cercuri de cultură generală şi­­ tehnice, seri tematice, seri de odihnă, seri di­stractive, montaje lite­­rar-muzicale, procese li­terare şi recenzii pe marginea unor lucrări literare şi filme, d­ferite întîlniri şi convorbiri cu muncitorii fruntaşi în producţie, inovatori, oameni de şt­inţă, lup­tători comunişti ilega­lişti, excursii, diferite competiţii etc. Acolo unde pe lîngă întreprin­deri şi cluburi, de exem­plu la Vatra Dornei, funcţionează şcoli pro­fesionale, conducerile cluburilor au datoria de a-i antrena pe elevii meseriaşi de la aceste şcoli la activităţile clu­bului şi să organizeze în mod special cu ace­ştia, în timpul liber, diferite activităţi prin care să le dezvolte dra­gostea pentru meser­a aleasă, dragostea faţă de muncă. De aseme­nea, cluburile muncito­­reşti trebuie să organi­zeze temeinic şi cu pri­cepere timpul liber al copiilor muncitorilor. Cu aceştia se pot orga­niza ore de meditaţie, citirea diferitelor cărţi în colectiv, vizionarea de spectacole în colec­tiv, vizitarea de între­prinderi şi instituţii, or­gan­zarea de cercuri de aeromodelism, cercu­ri de mîini îndemînatice, micii naturalişti, de cul­tură generală etc. P. OBERSCHI

Next