Munca, aprilie 1959 (Anul 15, nr. 3549-3574)
1959-04-01 / nr. 3549
Miercuri 1 aprilie 1959 — nr. 3549 NOTEGospodărie... negospodărită Cel ce vizitează în aceste zile întreprinderea minieră „Rovinari” rămîne plăcut impresionat de priveliştea pe care i-o oferă colonia muncitorească. Locuinţele pentru cei căsătoriţi, căminele pentru nefamilişti, clubul, cantina, punctul sanitar şi alte contrucţii ridicate în ultimii ani aici au faţadele curate, spoite cu gust. Asta te îndeamnă să vizitezi şi interiorul lor. Dacă te opreşti la cantină sau la club, constaţi cu bucurie că înăuntrul acestora domneşte aceeaşi curăţenie. Nu cu aceleaşi impresii vei rămîne însă dacă poposeşti la căminul minerilor. Aci, curăţenia şi ordinea lasă mult de dorit. Chiuvetele sunt fără robinete, din care pricină apa curge continuu. In dormitoare, aşternutul, nu prea curat, arată că nu a fost schimbat la timp, iar după aspectul perdelelor îţi dai seama că n-au mai avut de multă vreme de-a face cu peria şi apa. Un alt lucru supărător e acela că majoritatea încăperilor, neavînd dulapuri, muncitorii sînt nevoiţi să-şi pună holdaele pe unde se întîmplă. De altfel, nici scaune nu prea sînt. Situaţia de la cămin este bine cunoscută de tovarăşii din conducerea întreprinderii şi comitetul sindical. Cu toate acestea, ea se menţine de luni de zile, ignorîndu-se în mod condamnabil cerinţele muncitorilor de a li se crea condiţii de cazare mai bune. Tov. Niculae Julea, directorul întreprinderii, e de părere că cele arătate mai sus ar fi putut fi evitate dacă şeful serviciului administrativ, tov. Petre Petrişor, ar manifesta mai mult interes în această privinţă. Dar dacă aşa stau lucrurile, de ce a tolerat şi tolerează încă conducerea minei şi comitetul sindical nepăsarea gospodarului întreprinderii? Muncitorii se întreabă pe bună dreptate, pînă cînd va mai dura această situaţie ? Şi la punctul sanitar al întreprinderii lucrurile nu stau prea bine. Secţia sanitară a Sfatului popular al raionului Tîrgu Jiu a încadrat această unitate cu patru oficianţi sanitari, o soră şi o felieră. In schimb nu s-a găsit nici un medic care să deservească permanent punctul. Consultaţiile le dă doctorul Dumitru Parpăneaţă, care e şeful circumscripţiei sanitare Rovinarii Noi. Din această cauză de multe ori muncitorii care au nevoie de o consultaţie, după-amiaza, n-o pot primi deoarece la aceste ore medicul e în comună. Defectuos e şi programul farmaciei. Ea este deschisă numai între orele 8—15. Muncitorii care ies din schimbul de dimineaţă, nu-şi pot procura medicamente decit a doua zi. Este necesar ca cei ce răspund de activitatea acestor unităţi să ia măsuri în vederea unei mai bune deserviri a muncitorilor. M. ADRIAN corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Craiova Un original „iubitor" al sportului Tovarăşului Constantin Dabija, vicepreşedinte al Sfatului popular orășenesc Bacău, îi place nespus de mult sportul. Nimic rău în asta. Dimpotrivă. Să practici o disciplină sportivă, să petreci cite o dupăamiază pe un stadion, să sprijini activitatea unui club sportiv sunt lucruri lăudabile. Numai că pentru sport tovarăşul Dabija este în stare să facă orice. rSâ-şi asume, de pildă, şi atribuţii care ■ nu-i revin. Dar să vedem cum stau lucrurile. Intr-o zi la întreprinderile şi instituţiile din oraşul Bacău s-a primit înştiinţarea.* — Toţi preşedinţii comitetelor sindicale să se prezinte la Sfatul popular ! Respectivii s-au cam mirat de această convocare venită pe o cale neobişnuită pentru ei Dar ce şi-au zis: ,,Or fi avind să ne facă ceva comunicări urgente". Şi s-au prezentat. — V-am chemat să vă trasez o sarcină importantă, de urgentă fiecare să-mi facă 50 de înscrieri, la clubul sportiv ,,Dinamo" ! — Păi noi primim sarcini... — Și acum la treabă! a hotărlt tovarășul Dabija. Da, tovarășul Dabija nu a pregetat prea mult ca, în „dragostea" sa nețărmurită pentru sport, să se amestece in activitatea organelor sindicale, să dispună convocarea preşedinţilor comitetelor de întreprindere şi de instituţie, să le traseze sarcini. Unii s-au grăbit să dea urmare ..sarcinii primite". Alţii însă s-au întrebat ■ „De cînd am început noi să primim sarcini de la vicepreşedintele Sfatului popular ? Organele noastre superioare şi-au încetat cumva existenţa ?" O întrebare pe care o punem şi noi tovarăşului Dabija. Ce-i drept, intre sfaturile populare şi organele sindicale trebuie să existe o strinsă colaborare în vederea realizării obiectivelor puse în faţa lor de către partid. Dar de aici, tovarăşe Dabija, pînă la a vă apuca să trasaţi sarcini organelor sindicale este cam mult. Nu vi se pare că aţi cam abuzat de funcţia ce o deţineţi ? Procedeul folosit mai denotă ceva: că subapreciaţi organul teritorial al Consiliului Central al Sindicatelor in regiunea Bacău, respectiv Consiliul sindical regional, care are îndatorirea de a îndruma şi controla activitatea organizaţiilor si organelor sindicale din regiune. De ce n-aţi apelat la el? ? Sau poate consideraţi că aceasta este sub demnitatea dvs ? Noi ţiinem insă să vă atragem atenţia că şi dvs. sînteţi membru de sindicat şi aveţi datoria să respectaţi formele de conducere şi organizare din mişcarea noastră sindicală. întreprinzător cum este, tovarăşul Constantin Dabija s-ar putea apuca într-o zi să convoace şi adunări generale ale organizaţiilor sindicale, să pretindă să i se prezinte dări de seamă, să încaseze cotizaţii, să ia diferite măsuri organizatorice in cadrul sindicatelor etc Aşa că aşteptăm cu nerăbdare să vedem ce a hotărtt în legătură cu această comportare a sa comitetul executiv al Sfatului popular al cărui vicepreşedinte este. B. SEBASTIAN (După o sezisare primită la redacţie)" Mai multe legume Gospodăria agricolă colectivă „Timpuri Noi” este situată la marginea Capitalei, în Dudeşti Cioplea, şi are ca sectoare de bază zootehnia şi legumicultura Sarcina ei este să aprovizioneze pe oamenii muncii cu cit mai multe produse animale, legume şi zarzavaturi de bună calitate și ieftine. Ţinînd seama de acest lucru, consiliul de conducere al gospodăriei, ascultînd de sfaturile tehnicienilor de la S.M.T. Chitila, a căutat ca an de an să mărească aceste două sectoare, aducătoare de mari venituri. Anul trecut, de pildă, de pe cele 16 hectare cultivate cu legume, dintre care 8 hectare irigate, s a realizat un venit net de aproape 400.000 lei. Bazaţi pe experienţa de pînă acum, colectiviştii au hotărit în adunarea generală ca în acest an să mărească suprafaţa legumicolă cu încă 4 hectare, iar cea irigată s-o ridice la 15 ha. Avind ajutorul permanent al mecanizatorilor din brigada condusă de Alexandru Popescu, care le-au executat alături de bună calitate încă din toamnă pe întreaga suprafaţă, colectiviştii s-au angajat să depăşească sarcina de plan în acest an. Ei vor pune la dispoziţia oamenilor muncii 520 tone legume şi zarzavaturi — cu 300 tone mai mult decît anul trecut. După felul cum muncesc în prezent, după primele rezultate obţinute, se poate deduce că acest angajament va fi îndeplinit şi depăşit chiar. Vizitînd de curînd sectorul legumicol al gospodăriei, am putut constata că aici se lucrează intens, că zilele bune de muncă în cîmp sunt folosite din plin. îndrumaţi de brigadierul legumicol C. Stoian, legumicultorii au reuşit să confecţioneze 40.000 ghivece nutritive, în care au fost repicate roşiile timpurii. Tot în ghivece nutritive s-au însămînţat castraveţi şi dovlecei. La culturile din răsadniţe, care totalizează peste 1.600 m. p., s-au aplicat îngrăşăminte suplimentare naturale şi chimice. La cîmp a fost însămînţată mazărea de grădină pe o suprafaţă de 2 hectare, iar pe alte 3 hectare morcovi, păstîrnac şi pătrunjel şi un hectar şi jumătate a fost plantat cu ceapă de arpagic. Avind însămânţate încă din toamnă 4,5 hectare cu spanac, colectivişti au putut pune din vreme la dispoziţia populaţiei, prin chioşcul propriu ce-l au în piaţa Vitan, peste 500 kg, spanac de bună calitate şi la ult preţ mult mai convenabil decît cel de la producătorii individuali. Tot din toamnă, ei au plantat în cîmp peste 100. 000 fire salată, iar în răsadniţe 20.000 fire salată din care o parte a şi fost scoasă pe piaţă. In prezent legumicultorii acestei gospodării continuă cu repicatul roşiilor timpurii în noile răsadniţe. In scopul obţinerii de cartofi timpurii, s-au scos de la iarovizat cca 2.000 kg. cartofi şi s-au băgat la înrădăcinat în răsadniţe. In acest fel se scurtează cu cel puţin o lună perioada de vegetaţie pînă la formarea tuberculelor. Pentru culturile irigate s-a început amenajarea canalelor, iar staţiile de pompare a apei din bazinul de decantare, cu o capacitate de cca. 600 vagoane, au fost puse şi ele la punct. Hotărîţi a produce cît mai multe legume şi zarzavaturi de bună calitate şi ieftine, precumm şi de a realiza în acest an un venit net din sectorul legumicol de cel puţin 560.000 lei, legumicultorii de la G.A.C. „Timpuri Noi“, se străduiesc să execute toate lucrările necesare la timp şi de bună calitate. ST. DUMITRESCU Pentru refacerea viilor şi livezilor din regiune La pepiniera pomi-viticolă Călineşti au fost luate din timp măsuri pentru începerea campaniei de altoire. Astfel, s-au adus 80 tone rumeguş de brad pentru forţarea viţei, precum şi necesarul de coarde altoi şi butaşi port-altoi. Pentru mărirea capacităţii pepinierei, s-au mai construit pe lingă cele două sere de forţat viţă existente, înncă una la care in prezent se fac lucrările de finisare. Anul acesta se vor putea produce 3.000.000 butuci de viţă altoită, faţă de 2.000.000 cît s-au produs anul trecut. Im sectorul pomicol s-a făcut altoirea a 7.000 pomi. Toţi pomii şi viţa altoită produsă de această pepinieră vor fi folosiţi pentru refacerea viilor şi livezilor din regiunea Piteşti. Adrian Boboc corespondent voluntar Pe şantierele de hidroamelioraţii ! Primăvară a intrat in drepturile ei. Ogoarele sunt din nou in forfotă. Pe drumuri de ţară, un du-te vino, autocamioane, căruţe. Toată lumea e grăbită- Timpul nu aşteaptă. Ne-am dat seama mai bine de aceasta zilele trecute cind, la o răscruce de drumuri, Ungă comuna Oasele, aşteptam să „pice" o ocazie care să ne ducă la reşedinţa raionului Bujor, regiuneaGalaţi. Iată vine un autocamion al S.M.T. Bujor... Facem semn. Şoferul frinează brusc, oarecum enervat. — Nu vedeţi, mergem in cîmp, la brigăzi ! Le ducem carburanţi... Aşteptăm. Un alt camion se iveşte in zare. E al gospodăriei colective din Băleni. Nu, n-are drum la Bujor ! „Se repede" pînă la5.A.S. „30 Decembrie" să ia nişte butaşi. Aşteaptă oamenii, colectiviştii. In sftrşit, trece în altul, plin cu oameni. — Avem noroc—zice tovarăşul meu. Precis merge la Bujor, la trrg. Facem semn. Şoferul deschide uşa cabinei. — Urcaţii ...Autocamionul opreşte la poalele unui deal. Oamenii sar iute jos. Pun mina pe cazmale, tirnăcoape, lopeţi. Tehnicianul agronom Victor Manolache, ajutat de ciţiva colectivişti, întinde o ruletă, măsoară, socoteşte. — Mutăm dealul... ! Suntem in încurcătură. Cerem explicaţii tehnicianului intr-una din puţinele clipe de răgaz. — Noi, colectiviştii din Oasele, ne-am propus ca in această primăvară să facem rodnice 20 ha. de dealuri sterpe, erodate, să le plantăm cu viţă de vie, prin terasare. Colectiviştii împărţiţi pe brigăzi se-ntrec de zor in muncă. Din cind in cind unul mai mucalit să zicem, moş Ion Mocanu zis „moş Mai“ face o glumă. (Moş Ion bate pămîntul cu maiul.) De ani dealurile din vecinătatea comunei nu aduc nici un folos oamenilor. Nici măcar iarbă pentru păşune. Acum oamenii uniţi in colectivă s-au hotărit să le hărăzească altă soartă. Autocamionul se întoarce iar. Un nou transport. Iată şi un „GAZ“. Aleargă, aleargă. Din el coboară şeful secţiei agricole a sfatului popular al raionului Bujor, ing. Nicolae Bostan. Se sfătuieşte cu oamenii, dă îndrumări preţioase. ...In drum spre comuna Cuca, inginerul Bostan ne informează că pe întreg raionul Bujor vor fi puse în valoare in această primăvară 500 ha. terenuri degradate şi erodate pe care se vor face plantaţii silvo-pomicole şi viticole. In această acţiune, desfăşurată in mare parte prin muncă voluntară, îşi aduc contribuţia colectivişti, pionieri, tehnicieni agricoli şi cadre didactice din raion. Ei se bucură de sprijinul permanent al cercetătorilor Centrului de combatere a eroziunii solului din Folteşti. ...Din nou pe drumuri de ţară... Maşina aleargă, dealuri golaşe defilează rind pe rînd... Dealuri ce nu perie mult vor fi plantate — ca in imaginea de faţă luată in comuna Oasele — cu viţă de vie prin terasare. Text: S. DUMITRU Fotografia : P. COZIA IN TERASE MUNKA re sorin corespondenţii voluntari din oraşul Turda Activitatea In atenţia Sfatului popular staţiilor de radioamplificare Oraşul Turda, cu specificul său industrial, are o serie întreagă de întreprinderi şi instituţii care dispun de staţii de radioamplificare. Datorită acestui fapt, comitetele sindicale respective au la dispoziţie un mijloc puternic de agitaţie în sprijinul producţiei, al educării oamenilor muncii. Printre aceste staţii de radioamplificare există unele care îşi îndeplinesc cu cinste sarcinile de mai sus. Aşa, de pildă, este cazul cu staţia de la fabrica „Electroceramica“, al cărei responsabil este tov. N. Crişan. Aci, programele legate de specificul fabricii nu lipsesc în nici o zi. Dar cea mai bună activitate o desfăşoară noua staţie de radioamplificare de la Uzinele Chimice. Preşedintele comitetului de întreprindere, tov. I. Radu, se interesează îndeaproape de alcătuirea programului ei săptămînal, îndrumă colectivul de redacţie din care fac parte muncitori şi tehnicieni din toate sectoarele uzinei. Obiectivul principal prevăzut în planul de muncă al staţiei alcătuit pe o perioadă mai îndelungată este sprijinirea întrecerii socialiste şi a consfătuirilor de producţie. Iată cîteva din emisiunile permanente îndreptate spre realizarea acestui obiectiv : „Cum muncesc în secţie pentru a obţine economii“ (răspîndirea experienţei fruntaşilor), „Viaţa sindicală“, „Ştiaţi că...“ (noutăţi din viaţa întreprinderii, aspecte pozitive şi critice), „Brigada artistici de agitaţie are cuvîntul“ etc. Şi staţia de la fabrica de ciment „Victoria socialistă“ desfăşura cîndva o vie activitate. Pînă prin octombrie 1958 se spunea despre ea că are cel mai bun program intern. Se transmiteau zilnic emisiuni axate pe problemele concrete ale întreprinderii, se abordau felurite teme care interesau muncitorii. De pildă „Buletinul de ştiri din întreprindere“, difuzat de trei ori pe săptămînă, şi care oglindea mersul întrecerii socialiste. Programele staţiei erau operative şi aveau rezultate pozitive Nu odată s-a întîmplat ca cei criticaţi să iasă din amorţeală şi să realizeze după aceea adevărate producţii de vîrf şi de bună calitate. La ieşirea din impas a unor secţii, cum ar fi morile de ciment şi secţia var, un rol de seamă l-au jucat emisiunile transmise de staţie. Tot în cadrul ei prezenta scurte programe brigada artistică de agitaţie. Mult apreciate de ascultători erau emisiunea satirică „Săgetătorul“, emisiunile destinate inovatorilor, popularizării cabinetului tehnic, problemelor de tehnica securităţii muncii etc. Dar „epoca de aur“ a staţiei de la „Victoria Socialistă“ a apus. Astăzi ea nu mai desfăşoară nici o activitate. Rareori, cînd i se dă drumul, este cuplată pur şi simplu pe un post central transmiţîndu-se emisiunea acestuia. E drept că şi posturile de radio centrale au emisiuni interesante, dar acestea nu se referă la viaţa întreprinderii respective şi nici nu tratează probleme care interesează în mod direct pe muncitorii de aci. Nu este bine ca retransmiterea programelor staţiilor de radio centrale să prepondereze în activitatea staţiilor de radioamplificare. In aceeaşi situaţie se află în prezent staţiile de radioamplificare de la fabrica de sticlărie, de la întreprinderea de prefabricate şi din alte unităţi. Dezinteresîndu-se de activitatea lor comitetele de întreprindere respective se lipsesc de unul din mijloacele eficace ale activităţii culturale de masă. A. Pusta! . al regiunii C lui Odihna şi tratamentul balnear constituie o problemă de stat căreia regimul nostru îi acordă o deosebită atenţie. Necontenit se măreşte capacitatea de cazare şi tratament a unor staţiuni, se înfrumuseţează altele, în ultimii ani s-au dezvoltat foarte multşi staţiunile de interes regional, au fost amenajate noi izvoare cu proprietăţi terapeutice, în scopul creării unor condiţii optime pentru tratamente ambulatorii, în această direcţie, o importantă contribuţie au adus sfaturile populare. Din păcate însă nu se poate spune acelaşi lucru şi despre Sfatul popular al regiunii Cluj. Deşi în vecinătatea oraşului Turda se află băile populare Durgău, ale căror ape sărate şi nămoluri au efecte bune în vindecarea reumatismului, nu s-au creat însă condiţii pentru un tratament continuu în timpul sezonului de vară. N-au fost amenajate cabine speciale pentru aplicarea nămolului, locul nu este împrejmuit, nu există nici un chioşc de alimentaţie publică. Pînă la începerea sezonului de băi mai este timp suficient pentru efectuarea tuturor acestor amenajări la băile Durgau. E necesar însă ca tovarăşii de la Sfatul popular regional să se trezească din amorţeala în care se complac. Victor Salzman -------0*0------Stimulează vizionarea spectacolelor La uzinele chimice din Turda, comisia muncii culturale de masă a comitetului de întreprindere a procurat pentru muncitori — în numai două luni de zile — bilete la spectacole în valoare de 10.000 lei. P. Aurel Eficiență... Anul trecut, In toamnă, la întreprinderea noastră a venit un tinăr. — Bună ziua! Sint de la ziar — s-a recomandat el. Intr-un fel m-am bucurat. A venit să ne popularizeze — mi-am zis. Pînă atunci nu prea ne călcaseră pragul cei de la ziare. Așa că m-am oferit să-i arăt întreprinderea. Degeaba am căutat să ocolesc unele locuri de muncă unde ştiam că treburile merg mai prost: cel de la ziar se interesa de toate. Şi-a notat şi bune şi rele şi a plecat. — Aşteptăm articolul — i-am zis eu la plecare. N-am aşteptat prea mult. La cîteva zile ne „admira“ întreaga ţară. Sub titlul „Despre risipă, risipitori şi unele fonduri cheltuite inutil" era publicat un articol cu un cearceaf. Tretuie să recunosc că nu m-am simţit prea bine... Seara am fost nevoit să citesc articolul in faţa unei săli pline. In spirit autocritic am recunoscut ca juste toate cele scrise şi am apelat la muncitori să deschidă focul criticii împotriva lipsurilor. Au luat mulţi cuvîntul. Ne-au amintit despre toate. Şi despre risipa de materie şi despre rebuturi şi despre banii pe care i-am cheltuit fără rost şi despre faptul că noi muncim defectuos... A fost o consfătuire furtunoasă. Critica şi propunerile gindite ale muncitorior şi tehnicienilor ne-au ajutat să ieşim din situaţia in care ne găseam. In colaborare cu comitetul de întreprindere şi sprijiniţi îndeaproape de organizaţia de partid am căutat să îmbunătăţim conţinutul întrecerii socialiste, să punem la baza acesteia obiective concrete, mobilizatoare. Lupta împotriva risipei, a rebuturilor şi a proastei calităţi sunt numai citeva din aceste obiective. Paralel cu munca de realizare a planului am urgentat punerea în funcţie a cuptorului de topit pentru a putea recupera toate deşeurile, am luat o serie de măsuri care să întărească exigenţa controlorilor de calitate la recepţia produselor executate, într-un cuvint măsuri care să ducă la cheltuirea cu mare chibzuinţă a fiecărui leu. După plenara partidului din noiembrie anul trecut, am intensificat şi mai mult activitatea noastră în direcţia realizării de economii, iar ca răspuns la chemarea la întrecere lansată de colectivul celor opt întreprinderi din Capitală noi ne-am luat angajamente însemnate in muncă. Muncitorii şi tehnicienii noştri se străduiesc să realizeze la fiecare produs economii. Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. De la începutul anului şi pînă la 15 martie s-au recuperat materii prime în valoare de 380.000 lei. La multe din produsele noastre, prin îmbunătăţirea procesului tehnologic, a fost redus consumul specific. Datorită acestui lucru s-au economisit pînă acum materiale in valoare de peste 100.000 lei. Numai prin subţierea grătarelor pentru acumulatorul auto s-au obţinut lunar economii importante. Cit priveşte capitolul rebuturi, s-au obţinut de asemenea bune rezultate. In ianuarie procentul acestora a fost de numai 0,55 la sută, iar in februarie a scăzut la 0,38 la sută faţă de 1 la sută şi s-a înregistrat in aceeaşi perioadă a anului trecut. Trebuie să amintesc şi faptul că ‘întreprinderea noastră a devenit rentabilă. Şi asta nu este incă totul. Colectivul se străduieşte să înregistreze noi succese, iar noi, conducerea, căutăm să le creăm condiţii cit mai bune. In luna februarie la atelierul de asamblat acumulatori s-a dat in folosinţă o bandă rulantă prin care s-a uşurat efortul oamenilor, iar productivitatea muncii a crescut cu 35 la sută. Aceasta va aduce economii anuale de peste 100.000 lei. Trec săptămini, luni. La noi se munceşte din ce in ce mai bine. Tov. Gherase Săvescu, preşedintele comitetului de întreprindere îmi spunea deunăzi: — Acum cînd ■ totul merge bine, nu s-arată cei de la ziar. Şi totuşi pînă la urmă a venit cel care venise şi in toamnă. — Am auzit —■ zice el — despre succesele obţinute. L-am condus cu drag prin locurile care in toamnă căutam să le ocolesc. Observă că materialul altădată risipit, a fost adunat de prin toate ungherele, că săgeata graficului de rebuturi a căzut mult in jos, că s-au amenajat vestiare şi băi pentru muncitori, cit şi alte realizăriale noastre. II bucură acestea. Ne face şi unele observaţii. Recunoaştem că mai avem lipsuri, dar că luptăm să le înlăturăm. Îşi notează în carnet numele fruntaşilor. Notează ceva şi despre mine şi despre preşedintele comitetului de întreprindere. Stau şi chibzuiesc neliniştit: ce va scrie ? Ce-ar fi să mă interesez cind apare articolul ?... Şi interlocutorul meu, tovarăşul Constantin Ionescu, inginer şef al întreprinderii „Acumulatorul" din Capitală, puse mina pe telefon să vorbească cu redacţia. D. VLASCEANU 150 ani de la naşterea lui Gogol II. MOTTO: „O, Gogol, nemuritorul nostru Gogol I Derită, bucurie ţi-ar fi cuprins sufletul nobil, dacă ai vedea in jura-ţi asemenea elevi geniali" TARAS SEVCENCO Dar, dacă acum, după 150 de ani de la naşterea sa ar poposi în mijlocul poporului său drag, în patria sa atît de iubită, de cită bucurie ar fi cuprins nobilul său suflet! S-ar umple de mîndrie văzînd cum poporul său a realizat o societate unde „sufletele" nu mai sint de vînzare, unde oamenii ne mai fiind zdrobiţi, asemeni nenorocitului său Akaki Akakievich se pot avînta într-o muncă de creaţie neasemuită, izvor de fericire şi bucurie. Iar dacă uimit ar pune întrebarea: „Cum aţi ajuns fraţi ai mei la o asemenea înălţime morală, cum aţi putut înfăptui atîtea într-un timp atît de scurt fără îndoială i s-ar răspunde: — „Şi tu, Gogol, fără să prevezi viitorul, ai ajutat cu ceva. Tu ai ţinut în faţa oamenilor o oglindă fermecată rugîndu-i să nu se supere pe oglindă pentru acele strîmbătăţi care se vădesc a fi fiind un ei. Nu, tu nu te-ai sfiit deloc să arăţi nelegiuirile societăţii feudale. 17 ani ai lucrat la una din operele tale cele mai de seamă — „Suflete moarte“, conducîndu-ţi cu ajutorul ei cititorii prin hăţişurile unei orînduiri putrede, arătîndu-le adevărata faţă a tagmei moşierilor. Tu ai scris şi admirabila comedie „Revizorul“, în care ai pus pe masa de disecţie nu numai notabilii dirntr-un orăşel oarecare, arătîndu-i cum fură, înşeală şi-şi bat joc de oamenii simpli, ci şi samavolnicia care caracterizează întreaga orînduire ţaristă. Datorită bisturiului tău satiric s-au dezvăluit cu mai mare forţă tumorile ce măcinau o societate putredă pînă-n măduva oaselor. Cînd Sobachevici, cel creat de tine în „Suflete moarte”, spune: „Credemă că îţi dau în pierdere, n-ai să găseşti nicăieri mai ieftin oameni aşa de buni“, înţelegem că te-ai ridicat împreună cu poporul împotriva unei orînduiri care îi considera pe ţărani drept o marfă oarecare. Am înţeles cît se poate de bine că opera ta izvorăşte dintr-o mare dragoste pentru poporul oprimat şi o mare ură pentru birocraţi şi moşieri. De aceea eşti satiric atunci cînd vorbeşti despre existenţa murdară, monstruoasă , a claselor corupte, de aceea opera ta respiră o minunată poezie şi o mare duioşie atunci cînd pana ta pătrunde în lumea poporului. Eroul tău popular „Taras Bulba“ reprezintă un întreg popor, minunatul lui caracter, tăria sa sufletească, dragostea lui de patrie, vitejia lui, dorul său fierbinte pentru libertate, în ale tale „Serile în cătunul de lingă Dhamca’ ne apare imaginea fermecatoarei naturi a Ucrainei, ca şî poporul ucrainean. Ştim că drumul ţi-a fost spinos, că cei pe care i-ai satirizat te-au urît cu înverşunare. Ştim că în viaţă n-ai putut să fii mai mult decit un copist modest, că ai fost silit să emigrezi în străinătate. Ştim ca drumul tău nu a fost ferit de rătăciri şi contradicţii. Dar ceea ce este măreţ în opera ta, demascarea cu forţa a putregaiului ţarist, ca şi dragostea ta, nemărginită pentru patrie şi popor ţi-au asigurat un loc,veşnic în inima poporului tău ca şi în cea a multor popoare la care opera ta a ajuns“ Au trecut 150 de ani de cînd într-un s cătun din gubernia Poltavei a venit pe lume cel ce a devenit mai apoi un mare scriitor, cunoscut şi iubit în lumea întreagă, Nicolai Vasilievici Gogol. In prezent o treime a omenirii a scuturat jugurile asupririi şi înfăptuieşte visul de aur al omenirii, socialismul şi comunismul. Dar opera lui nu-şi pierde valabilitatea, datorită măiestriei artistice, realismului cu care el a descris o lume putredă, urîtă de popor. Undeva, Gogol, conştient de misiunea scriitorului în societate scria cu dispreţ despre scriitorii care culeg laudele contemporanilor, „dosind laturile triste ale vieţii şi arătîndu-le doar omul desăvîrşit“, pe cei ce ştiu să măgulească „cu «mult meşteşug“, în acelaşi timp, cu puţină amărăciune el spunea că singurătatea este soarta celui ce, asemeni lui, îndrăzneşte să scoată la iveală „în faţa ochilor întregului popor..." „Toată tina groaznică, zguduitoare, a lucrurilor mărunte ce ne încîlcesc viaţa...“. Gogol însă n-a rămas singur. Nu poate rămîne singur un scriitor care merge în rind cu poporul. Marea lui operă păşeşte un rînd cu întregul popor rus, împreună cu popoarele de pretutindeni care construiesc o societate nouă, sau aspiră şi luptă pentru o societate nouă în care ticăloşiile ciicovilor şi tragediile akakievicilor să nu se poată repeta. E. MARTON ★ La Bucureşti doua şedinţă a sectei economiei construcţiilor din Comisia permanentă de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică pentru construcţii din cadrul C. A. E. R. al ţărilor socialiste Intre 19 şi 22 martie a avut loc la Bucureşti a doua şedinţă a secţiei economiei construcţiilor din Comisia permanentă de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică pentru construcţii din cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CA.E.R.) al ţărilor socialiste. La această şedinţă au participat delegaţiile Republicii Populare Bulgaria, Republicii Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Populare Române, R. P. Ungare, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. La şedinţă ,au luat parte observatori reprezentanţi ai Republicii Populare Chineze. Şedinţa a constituit o etapă în dezvoltarea colaborării economice între ţările socialiste în domeniul construcţiilor. A fost analizată problema nivelului indicilor economici din construcţii pentru anii 1950—1958 şi perspectivele pentru anii ce urmează în ţările participante la C.A.E.R. Şedinţa a adoptat o serie de propuneri menite să contribuie la folosirea experienţei avansate în economia construcţiilor, acumulată de ţările participante. La şedinţă a fost definitivat şi completat planul de lucru al secţiei pentru anul 1959—1960 şi adoptate tematicile prevăzute în plan. Lucrările şedinţei au fost pătrunse de spiritul de colaborare frăţească, de înţelegere reciprocă şi de tendinţa de a contribui cît mai mult la îmbunatăţirea sectorului de construcţii şi la rezolvarea rapidă a sarcinii economice de bază a ţărilor noastre. (Agerpres) Pag. 3-a Sistematizarea staţiunii Băile Herculane Institutul Central de proiectare şi sistematizare a oraşelor şi regiunilor, din cadrul Departamentului de arhitectură şi urbanism a elaborat studiul de sistematizare a staţiunii Băile Herculane, cea mai veche localitate balneară din ţara noastră, cunoscută încă de pe vremea stăpânirii romane în Dacia. In anii regimului democrat-popular, datorită noilor amenajări şi condiţiilor de cură create, Băile Herculane sunt frecventate cu aproape 3 ori mai mulţi vizitatori decît înainte de război. Dintre aceştia 2.000—3.000 vin din străinătate pentru a se trata aci. In cadrul sistematizării, este prevăzută o însemnată dezvoltare a staţiunii în viitorii ani, cuprinzînd între altele: modernizarea actualelor stabilimente de băi, construirea de noi pavilioane de cazare, amenajarea unui drum carosabil, care să devieze circulaţia vehiculelor grele în afara limitelor localităţii, lucrări de termoficare, extindere a reţelei electrice etc. Băile Herculane urmează să devină — datorită dezvoltării preconizate în studiul de sistematizare — nu numai o localitate de cură, dar şi o verigă însemnată in complexul turistic al ţării noastre. (Rep.). INFORMAŢII Cu prilejul aniversării a 150 de ani de la naşterea scriitorului N. V. Gogol, Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ din Bucureşti a prezentat marţi seara în sala Comedia piesa „Revizorul“ a marelui clasic al literaturii ruse. Distribuţia spectacolului a fost aceeaşi în care comedia „Revizorul" s-a bucurat de un deosebit succes la Moscova cu prilejul turneului întreprins anul trecut de Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ în Uniunea Sovietică. i Cu acelaşi prilej Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi a prezentat marţi seara un spectacol festiv cu comedia „Căsătoria“, înainte de începerea spectacolului, tov. Traian Ghiţescu, directorul Teatrului Naţional din Iaşi, a vorbit despre viaţa şi opera lui Gogol. ★ In zilele de 28 şi 29 martie la Institutul de mine din Petroşani s-au desfăşurat lucrările celei de-a 5-a sesiuni ştiinifice studenţeşti. Au fost prezentate un număr important de referate şi comunicări legate de problema dezvoltării bazinului carbonifer al Văii Jiului. Marţi a avut loc cea de-a VlI-a sesiune a cercurilor ştiinţifice ale studenţilor de la Institutul de căi ferate „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Bucureşti. La sesiune au fost prezentate lucrări pe secţii de specialitate. Pescarii din cadrul secţiei piscicole Sfîntu Gheorghe a întreprinderii piscicole Sulina au pescuit zilele acestea primele cantităţi de scrumbii din acest an. Pregătite din vreme, întreprinderile piscicole* Tulcea şi Sulina au declanşat pescuitul scrumbiilor la mare şi Dunăre în setei fixe şi plutitoare, precum şi cu taliene. Spre deosebire de alţi ani, pescarii întreprinderii piscicole Sulina vor folosi în acest an la pescuitul scrumbiilor numai setei de nylon. ★ Marţi la Casa de Cultură a Sindicatelor din Bucureşti a fost organizată o seară de cineclub. Cu acest prilej regizorul Marius Teodorescu a vorbit despre „încercări de film romînesc înainte de 23 August 1944“. Expunerea a fost însoţită de proiecţii.