Munca, aprilie 1959 (Anul 15, nr. 3549-3574)

1959-04-01 / nr. 3549

Miercuri 1 aprilie 1959 — nr. 3549 NOTE­Gospodărie... negospodărită Cel ce vizitează în aceste zile întreprinderea minieră „Rovinari” rămîne plăcut impresionat de priveliştea pe care i-o oferă co­lonia muncitorească. Locuinţele pentru cei căsătoriţi, căminele pentru nefamilişti, clubul, canti­na, punctul sanitar şi alte con­­trucţii ridicate în ultimii ani aici au faţadele curate, spoite cu gust. Asta te îndeamnă să vizi­tezi şi interiorul lor. Dacă te opreşti la cantină sau la club, constaţi cu bucurie că înăuntrul acestora domneşte aceeaşi cu­răţenie. Nu cu aceleaşi impresii vei rămîne însă dacă poposeşti la căminul minerilor. Aci, curăţe­nia şi ordinea lasă mult de do­rit. Chiuvetele sunt fără robinete, din care pricină apa curge con­tinuu. In dormitoare, aşternutul, nu prea curat, arată că nu a fost schimbat la timp, iar după aspectul perdelelor îţi dai sea­ma că n-au mai avut de multă vreme de-a face cu peria şi apa. Un alt lucru supărător e acela că majoritatea încăperilor, nea­­vînd dulapuri, muncitorii sînt nevoiţi să-şi pună holdaele pe unde se întîmplă. De altfel, nici scaune nu prea sînt. Situaţia de la cămin este bine cunoscută de tovarăşii din conducerea între­prinderii şi comitetul sindical. Cu toate acestea, ea se menţine de luni de zile, ignorîndu-se în mod condamnabil cerinţele mun­citorilor de a li se crea condiţii de cazare mai bune. Tov. Nicu­­lae Julea, directorul întreprinde­rii, e de părere că cele arătate mai sus ar fi putut fi evitate dacă şeful serviciului adminis­trativ, tov. Petre Petrişor, ar ma­nifesta mai mult interes în aceas­tă privinţă. Dar dacă aşa stau lucrurile, de ce a tolerat şi to­lerează încă conducerea minei şi comitetul sindical nepăsarea gospodarului întreprinderii? Mun­citorii se întreabă pe bună drep­tate, pînă cînd va mai dura a­­ceastă situaţie ? Şi la punctul sanitar al între­prinderii lucrurile nu stau prea bine. Secţia sanitară a Sfatului popular al raionului Tîrgu Jiu a­­ încadrat această unitate cu patru oficianţi sanitari, o soră şi o felieră. In schimb nu s-a găsit nici un medic care să deservească permanent punctul. Consultaţiile le dă doctorul Du­mitru Parpăneaţă, care e şeful circumscripţiei sanitare Rovinarii Noi. Din această cauză de multe ori muncitorii care au nevoie de o consultaţie, după-amiaza, n-o pot primi deoarece la aceste ore medicul e în comună. Defectuos e şi programul far­maciei. Ea este deschisă numai între orele 8—15. Muncitorii care ies din schimbul de dimineaţă, nu-şi pot procura medicamente decit a doua zi. Este necesar ca cei ce răspund de activitatea acestor unităţi să ia măsuri în vederea unei mai bune deserviri a muncitorilor. M. ADRIAN corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Craiova Un original „iubitor" al sportului Tovarăşului Constantin Dabija, vicepreşedinte al Sfatului popular orășenesc Bacău, îi place nespus de mult sportul. Nimic rău în asta. Dimpotrivă. Să practici o disciplină sportivă, să petreci cite o după­­amiază pe un stadion, să sprijini activitatea unui club sportiv sunt lucruri lăudabile. Numai că pen­tru sport tovarăşul Dabija este în stare să facă orice. rSâ-şi asume, de pildă, şi atribuţii care ■ nu-i re­vin. Dar să vedem cum stau lu­crurile. Intr-o zi la întreprinderile şi in­stituţiile din oraşul Bacău s-a pri­mit înştiinţarea.* — Toţi preşedinţii comitetelor sindicale să se prezinte la Sfatul popular ! Respectivii s-au cam mirat de această convocare venită pe o cale neobişnuită pentru ei Dar ce şi-au zis: ,,Or fi avind să ne facă ceva comunicări urgente". Şi s-au pre­zentat. — V-am chemat să vă trasez o sarcină importantă, de urgentă fie­care să-mi facă 50 de înscrieri, la­ clubul sportiv ,,Dinamo" ! — Păi noi primim sarcini... — Și­ acum la treabă! a hotărlt tovarășul Dabija. Da, tovarășul Dabija nu a pregetat prea mult ca, în „dragos­tea" sa nețărmurită pentru sport, să se amestece in activitatea orga­nelor sindicale, să dispună convo­carea preşedinţilor comitetelor de întreprindere şi de instituţie, să le traseze sarcini. Unii s-au grăbit să dea urmare ..sarcinii primite". Alţii însă s-au întrebat ■ „De cînd am început noi să primim sarcini de la vice­preşedintele Sfatului popular ? Or­ganele noastre superioare şi-au în­cetat cumva existenţa ?" O întrebare pe care o punem şi noi tovarăşului Dabija. Ce-i drept, intre sfaturile populare şi organele sindicale trebuie să existe o strinsă colaborare în vederea realizării obiectivelor puse în faţa lor de că­tre partid. Dar de aici, tovarăşe Dabija, pînă la a vă apuca să tra­saţi sarcini organelor sindicale este cam mult. Nu vi se pare că aţi cam abuzat de funcţia ce o de­ţineţi ? Procedeul folosit mai denotă ceva: că subapreciaţi organul te­ritorial al Consiliului Central al Sindicatelor in regiunea Bacău, respectiv Consiliul sindical regio­nal, care are îndatorirea de a în­druma şi controla activitatea orga­nizaţiilor si organelor sindicale din regiune. De ce n-aţi apelat la el? ? Sau poate consideraţi că aceasta­­ este sub demnitatea dvs ? Noi ţi­­i­nem insă să vă atragem atenţia că­­ şi dvs. sînteţi membru de sindicat­­ şi aveţi datoria să respectaţi for­­­­mele de conducere şi organizare­­ din mişcarea noastră sindicală. întreprinzător cum este, tovară­şul Constantin Dabija s-ar putea apuca într-o zi să convoace şi adu­nări generale ale organizaţiilor sindicale, să pretindă să i­ se pre­zinte dări de seamă, să încaseze cotizaţii, să ia diferite măsuri or­ganizatorice in cadrul sindicate­lor etc Aşa că aşteptăm cu nerăb­dare să vedem ce a hotărtt în le­gătură­ cu această comportare a sa comitetul executiv al Sfatului popu­lar al cărui vicepreşedinte este. B. SEBASTIAN (După o sezisare primită la redacţie)" Mai multe legume Gospodăria agricolă colectivă „Tim­puri Noi” este situată la marginea Capitalei, în Dudeşti Cioplea, şi are ca sectoare de bază zootehnia şi legu­micultura Sarcina ei este să aprovi­zioneze pe oamenii muncii cu cit mai multe produse animale, legume şi zarzavaturi de bună calitate și ieftine. Ţinînd seama de acest lucru, con­siliul de conducere al gospodăriei, ascultînd de sfaturile tehnicienilor de la S.M.T. Chitila, a căutat ca an de an să mărească aceste două sectoare, aducătoare de mari venituri. Anul tre­cut, de pildă, de pe cele 16 hectare cultivate cu legume, dintre care 8 hec­tare irigate, s a realizat un venit net de aproape 400.000 lei. Bazaţi pe experienţa de pînă acum, colectiviştii au hotărit în adunarea generală ca în acest an să mărească suprafaţa legumicolă cu încă 4 hectare, iar cea irigată s-o ridice la 15 ha. Avind ajutorul permanent al­ meca­nizatorilor din brigada condusă de Alexandru Popescu, care le-au execu­tat alături de bună calitate încă din toamnă pe întreaga suprafaţă, colec­tiviştii s-au angajat să depăşească sarcina de plan în acest an. Ei vor pune la dispoziţia oamenilor muncii 520 tone legume şi zarzavaturi — cu 300 tone mai mult decît anul trecut. Du­pă felul cum muncesc în prezent, după primele rezultate obţinute, se poate deduce că acest angajament va fi îndeplinit şi depăşit chiar. Vizitînd de curînd sectorul legumi­col al gospodăriei, am putut constata că aici se lucrează intens, că zilele bune de muncă în cîmp sunt folosite din plin. îndrumaţi de brigadierul le­gumicol C. Stoian, legumicultorii au reuşit să confecţioneze 40.000 ghivece nutritive, în care au fost repicate roşiile timpurii. Tot în ghivece nutri­tive s-au însămînţat castraveţi şi do­vlecei. La culturile din răsadniţe, care totalizează peste 1.600 m. p., s-au aplicat îngrăşăminte suplimentare na­turale şi chimice. La cîmp a fost însămînţată mazărea de grădină pe o suprafaţă de 2 hectare, iar pe alte 3 hectare morcovi, păstîrnac şi pă­trunjel şi un hectar şi jumătate a fost plantat cu ceapă de arpagic. Avind însămânţate încă din toamnă 4,5 hectare cu spanac, colectivişti au putut pune din vreme la dispoziţia populaţiei, prin chioşcul propriu ce-l au în piaţa Vitan, peste 500 kg, spa­nac de bună calitate şi la ult preţ mult mai convenabil decît cel de la producătorii individuali. Tot din toam­nă, ei au plantat în cîmp peste 100. 000 fire salată, iar în răsadniţe 20.000 fire salată din care o parte a şi fost scoasă pe piaţă. In prezent legumicultorii acestei gospodării continuă cu repicatul ro­şiilor timpurii în noile răsadniţe. In scopul obţinerii de cartofi timpurii, s-au­ scos de la iarovizat cca 2.000 kg. cartofi şi s-au băgat la înrădăcinat în răsadniţe. In acest fel se scurtea­ză cu cel puţin o lună perioada de vegetaţie pînă la formarea tubercule­lor. Pentru culturile irigate s-a început amenajarea canalelor, iar sta­ţiile de pompare a apei din bazinul de decantare, cu o capacitate de cca. 600 vagoane, au fost puse şi ele la punct. Hotărîţi a produce cît mai multe le­gume şi zarzavaturi de bună calitate şi ieftine, precumm şi de a realiza în acest an un venit net din sectorul legumicol de cel puţin 560.000 lei, legumicultorii de la G.A.C. „Tim­puri Noi“, se străduiesc să exe­cute toate lucrările necesare la timp şi de bună calitate. ST. DUMITRESCU Pentru refacerea viilor şi livezilor din regiune La pepiniera pomi-viticolă Căli­­neşti au fost luate din timp măsuri pentru începerea campaniei de al­toire. Astfel, s-au adus 80 tone ru­meguş de brad pentru forţarea viţei, precum şi necesarul de coarde altoi şi butaşi port-altoi. Pentru mărirea capacităţii pepinierei, s-au mai cons­truit pe lingă cele două sere de for­ţat viţă existente, înncă una la care in prezent se fac lucrările de finisare. Anul acesta se vor putea produce 3.000.000 butuci de viţă altoită, faţă de 2.000.000 cît s-au produs anul trecut. Im sectorul pomicol s-a făcut altoirea a 7.000 pomi. Toţi po­mii şi viţa altoită produsă de aceas­tă pepinieră vor fi folosiţi pentru re­facerea viilor şi livezilor din regiunea Piteşti. Adrian Boboc corespondent voluntar Pe şantierele de­­ hidroamelioraţii ! Primăvară a intrat in drepturile ei. Ogoarele sunt din nou in forfotă. Pe drumuri de ţară, un du-te vino, autoca­mioane, căruţe. Toată lumea e gră­bită- Timpul nu aşteaptă. Ne-am dat seama mai bine de aceasta zilele tre­cute cind, la o răscruce de drumuri, Ungă comuna Oasele, aşteptam să „pice" o ocazie care să ne ducă la re­şedinţa raionului Bujor, regiunea­­Ga­laţi. Iată vine un autocamion­­ al S.M.T. Bujor... Facem semn. Şoferul frinează brusc, oarecum enervat. — Nu vedeţi, mergem in cîmp, la brigăzi ! Le ducem carburanţi... Aşteptăm. Un alt camion se iveşte in zare. E al gospodăriei colective din Băleni. Nu, n-are drum la Bujor ! „Se repede" pînă la­­5.A.S. „30 Decembrie" să ia nişte butaşi. Aşteaptă oamenii, colectiviştii. In sftrşit, trece în altul, plin cu oa­meni. — Avem noroc—zice tovarăşul meu. Precis merge la Bujor, la trrg. Facem semn. Şoferul deschide uşa cabinei. — Urcaţii ...Autocamionul opreşte la poalele unui deal. Oamenii sar iute jos. Pun mina pe cazmale, tirnăcoape, lopeţi. Tehnicianul agronom Victor Manol­a­­che, ajutat de ciţiva colectivişti, întin­de o ruletă, măsoară, socoteşte. — Mutăm dealul... ! Suntem in încurcătură. Cerem expli­caţii tehnicianului intr-una din puţinele clipe de răgaz. — Noi, colectiviştii din Oasele, ne-am propus ca in această primăva­ră să facem rodnice 20 ha. de dealuri sterpe, erodate, să le plantăm cu viţă de vie, prin terasare. Colectiviştii împărţiţi pe brigăzi se-n­trec de zor in muncă. Din cind in cind unul mai mucalit să zicem, moş Ion Mocanu zis „moş Mai“ face o glumă. (Moş Ion bate pămîntul cu maiul.) De ani dealurile din vecinătatea co­­munei nu aduc nici un folos oamenilor. Nici măcar iarbă pentru păşune. Acum oamenii uniţi in colectivă s-au hotărit să le hărăzească altă soartă. Autoca­mionul se întoarce iar. Un nou trans­port. Iată şi un „GAZ“. Aleargă, alear­gă. Din el coboară şeful secţiei agricole a sfatului popular al raionului Bujor, ing. Nicolae Bostan. Se sfătuieşte cu oamenii, dă îndrumări preţioase. ...In drum spre comuna Cuca, ingine­rul Bostan ne informează că pe întreg raionul Bujor vor fi puse în valoare in această primăvară 500 ha. terenuri de­gradate şi erodate pe care se vor face plantaţii silvo-pomicole şi viticole. In această acţiune, desfăşurată in mare parte prin muncă voluntară, îşi aduc contribuţia colectivişti, pionieri, tehni­cieni agricoli şi cadre didactice din raion. Ei se bucură de sprijinul perma­nent al cercetătorilor Centrului de com­batere a eroziunii solului din Folteşti. ...Din nou pe drumuri de ţară... Ma­şina aleargă, dealuri golaşe defilează rind pe rînd... Dealuri ce nu perie mult vor fi plantate — ca in imaginea de faţă luată in comuna Oasele — cu viţă de vie prin terasare. Text: S. DUMITRU Fotografia : P. COZIA IN TERASE MUNKA re sorin corespondenţii volunta­ri din oraşul Turda Activitatea In atenţia Sfatului popular staţiilor de radioamplificare Oraşul Turda, cu specificul său in­dustrial, are o serie întreagă de între­prinderi şi instituţii care dispun de staţii de radioamplificare. Datorită a­­cestui fapt, comitetele sindicale respec­tive au la dispoziţie un mijloc puternic de agitaţie în sprijinul producţiei, al educării oamenilor muncii. Printre aceste staţii de radioamplifi­care există unele care îşi îndeplinesc cu cinste sarcinile de mai sus. Aşa, de pildă, este cazul cu staţia de la fabri­ca „Electroceramica“, al cărei respon­sabil este tov. N. Crişan. Aci, progra­mele legate de specificul fabricii nu lipsesc în nici o zi. Dar cea mai bună activitate o desfăşoară noua staţie de radioamplificare de la Uzinele Chimice. Preşedintele comitetului de întreprin­dere, tov. I. Radu, se interesează în­deaproape de alcătuirea programului ei săptămînal, îndrumă colectivul de redacţie din care fac parte muncitori şi tehnicieni din toate sectoarele uzi­nei. Obiectivul principal prevăzut în planul de muncă al staţiei alcătuit pe o perioadă mai îndelungată este spri­jinirea întrecerii socialiste şi a consfă­tuirilor de producţie. Iată cîteva din emisiunile permanente îndreptate spre realizarea acestui obiectiv : „Cum mun­­cesc în secţie pentru a obţine economii“ (răspîndirea experienţei fruntaşilor), „Viaţa sindicală“, „Ştiaţi că...“ (nou­tăţi din viaţa întreprinderii, aspecte po­zitive şi critice), „Brigada artistici de agitaţie are cuvîntul“ etc. Şi staţia de la fabrica de­ ciment „Victoria socialistă“ desfăşura cîndva o vie activitate. Pînă prin octombrie 1958 se spunea despre ea că are cel mai bun program intern. Se transmiteau zil­nic emisiuni axate pe problemele concre­te ale întreprinderii, se abordau felurite teme care interesau muncitorii. De pil­dă „Buletinul de ştiri din întreprin­dere“, difuzat de trei ori pe săptămînă, şi care oglindea mersul întrecerii so­cialiste. Programele staţiei erau ope­rative şi aveau rezultate pozitive­ Nu odată s-a întîmplat ca cei criticaţi să iasă din amorţeală şi să realizeze după aceea adevărate producţii de vîrf şi de bună calitate. La ieşirea din impas a unor secţii, cum ar fi morile de ciment şi secţia var, un rol de sea­mă l-au jucat emisiunile transmise de staţie. Tot în cadrul ei prezenta scurte programe brigada artistică de agitaţie. Mult apreciate de ascultători erau emi­siunea satirică „Săgetătorul“, emisiu­nile destinate inovatorilor, populariză­rii cabinetului tehnic, problemelor de tehnica securităţii muncii etc. Dar „epoca de aur“ a staţiei de la „Victoria Socialistă“ a apus. Astăzi ea nu mai desfăşoară nici o activitate. Rareori, cînd i se dă drumul, este cu­plată pur şi simplu pe un post central transmiţîndu-se emisiunea acestuia. E drept că şi posturile de radio centrale au emisiuni interesante, dar acestea nu se referă la viaţa întreprinderii respective şi nici nu tratează probleme care interesează în mod direct pe mun­citorii de aci. Nu este bine ca retrans­miterea programelor staţiilor de ra­dio centrale să prepondereze în acti­vitatea staţiilor de radio­amplificare. In aceeaşi situaţie se află în prezent staţiile de radioamplificare de la fa­brica de sticlărie, de la întreprinderea de prefabricate şi din alte unităţi. De­­zinteresîndu-se de activitatea lor comi­tetele de întreprindere respective se lip­sesc de unul din mijloacele eficace ale activităţii culturale de masă. A. Pusta! . al regiunii C lui Odihna şi tratamentul balnear con­stituie o problemă de stat căreia re­gimul nostru îi acordă o deosebită atenţie. Necontenit se măreşte capaci­tatea de cazare şi tratament a unor staţiuni, se înfrumuseţează altele, în ultimii ani s-au dezvoltat foarte mult­­şi staţiunile de interes regional, au fost amenajate noi izvoare cu pro­prietăţi terapeutice, în scopul creării unor condiţii optime pentru tratamente ambulatorii, în această direcţie, o importantă contribuţie au adus sfatu­rile populare. Din păcate însă nu se poate spune acelaşi lucru şi despre Sfatul popular al regiunii Cluj. Deşi în vecinătatea oraşului Turda se află băile populare Durgău, ale căror ape sărate şi nămoluri au efecte bune în vindecarea reumatismului, nu s-au creat însă condiţii pentru un trata­ment continuu în timpul sezonului de vară. N-au fost amenajate cabine speciale pentru aplicarea nămolului, locul nu este împrejmuit, nu există nici un chioşc de alimentaţie publică. Pînă la începerea sezonului de băi mai este timp suficient pentru efectu­area tuturor acestor amenajări la băile Durgau. E necesar însă ca to­varăşii de la Sfatul popular regional să se trezească din amorţeala în care se complac. Victor Salzman -------0*0------­Stimulează vizionarea spectacolelor La uzinele chimice din Turda, co­misia muncii culturale de masă a comitetului de întreprindere a procu­rat pentru muncitori — în numai două luni de zile — bilete la specta­cole în valoare de 10.000 lei. P. Aurel Ef­icienț­ă... Anul trecut, In toamnă, la întreprin­derea noastră a venit un tinăr. — Bună ziua! Sint de la ziar — s-a recomandat el. Intr-un fel m-am bucurat. A venit să ne popularizeze — mi-am zis. Pînă a­­tunci nu prea ne călcaseră pragul cei de la ziare. Așa că m-am oferit să-i arăt întreprinderea. Degeaba am căutat să ocolesc unele locuri de muncă unde ştiam că treburile merg mai prost: cel de la ziar se interesa de toate. Şi-a no­tat şi bune şi rele şi a plecat. — Aşteptăm articolul — i-am zis eu la plecare. N-am aşteptat prea mult. La cîteva zile ne „admira“ întreaga ţară. Sub ti­tlul „Despre risipă, risipitori şi unele fonduri cheltuite inutil" era publicat un articol cu­ un cearceaf. Tret­uie să recu­nosc că nu m-am simţit prea bine... Seara am fost nevoit să citesc arti­colul in faţa unei săli pline. In spirit autocritic am recunoscut ca juste toate cele scrise şi am apelat la muncitori să deschidă focul criticii împotriva lipsuri­lor. Au luat mulţi cuvîntul. Ne-au a­­mintit despre toate. Şi despre risipa de materie şi despre rebuturi şi despre banii pe care i-am cheltuit fără rost şi despre faptul că noi muncim defectuos... A fost o consfătuire furtunoasă. Critica şi propunerile gindite ale muncitorior şi tehnicienilor ne-au ajutat să ieşim din situaţia in care ne găseam. In colaborare cu comitetul de între­prindere şi sprijiniţi îndeaproape de or­ganizaţia de partid am căutat să îm­bunătăţim conţinutul întrecerii so­cialiste, să punem la baza acesteia obiective concrete, mobilizatoare. Lupta împotriva risipei, a rebuturilor şi a proastei calităţi sunt numai cit­ev­a din aceste obiective. Paralel cu munca de realizare a planului am urgentat punerea în funcţie a cuptorului de topit pentru a putea recupera toate deşeurile, am luat o serie de măsuri care să în­tărească exigenţa controlorilor de cali­tate la recepţia produselor executate, într-un cuvint măsuri care să ducă la cheltuirea cu mare chibzuinţă a fiecărui leu. După plenara partidului din noiem­brie anul trecut, am intensificat şi mai mult activitatea noastră în direcţia rea­lizării de economii, iar ca răspuns la chemarea la întrecere lansată de colec­tivul celor opt întreprinderi din Capi­tală noi ne-am luat angajamente în­semnate in muncă. Muncitorii şi tehni­cienii noştri se străduiesc să realizeze la fiecare produs economii. Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. De la începu­tul anului şi pînă la 15 martie s-au recuperat materii prime în valoare de 380.000 lei. La multe din produsele noastre, prin îmbunătăţirea procesului tehnologic, a fost redus consumul spe­cific. Datorită acestui lucru s-au econo­misit pînă acum materiale in valoare de peste 100.000 lei. Numai prin sub­­ţierea grătarelor pentru acumulatorul auto s-au obţinut lunar economii im­portante. Cit priveşte capitolul rebuturi, s-au obţinut de asemenea bune rezultate. In ianuarie procentul acestora a fost de numai 0,55 la sută, iar in februarie a scăzut la 0,38 la sută faţă de 1 la sută şi s-a înregistrat in aceeaşi pe­rioadă a anului trecut. Trebuie să a­­mintesc şi faptul că ‘întreprinderea noastră a devenit rentabilă. Şi asta nu este incă totul. Colectivul se străduieşte să înregistreze noi suc­cese, iar noi, conducerea, căutăm să le creăm condiţii cit mai bune. In luna fe­bruarie la atelierul de asamblat acu­mulatori s-a dat in folosinţă o bandă rulantă prin care s-a uşurat efortul oa­menilor, iar productivitatea muncii a crescut cu 35 la sută. Aceasta va aduce economii anuale de peste 100.000 lei. Trec săptămini, luni. La noi se mun­ceşte din ce in ce mai bine. Tov. Ghe­­rase Săvescu, preşedintele comitetului de întreprindere îmi spunea deunăzi: — Acum cînd ■ totul merge bine, nu s-arată cei de la ziar. Şi totuşi pînă la urmă a venit cel care venise şi in toamnă. — Am auzit —■ zice el — despre succesele obţinute. L-am condus cu drag prin locurile care in toamnă căutam să le ocolesc. Observă că materialul altădată risipit, a fost adunat de prin toate ungherele, că săgeata graficului de rebuturi a căzut mult in jos, că s-au amenajat vestiare şi băi pentru muncitori, cit şi alte rea­lizări­­ale noastre. II bucură acestea. Ne face şi unele observaţii. Recunoaş­tem că mai avem lipsuri, dar că luptăm să le înlăturăm. Îşi notează în carnet numele fruntaşilor. Notează ceva şi despre mine şi despre preşedintele co­mitetului de întreprindere. Stau şi chib­­zuiesc neliniştit: ce va scrie ? Ce-ar fi să mă interesez cind apare articolul ?... Şi interlocutorul meu,­ tovarăşul Con­stantin Ionescu, inginer şef al între­prinderii „Acumulatorul" din Capitală, puse mina pe telefon să vorbească cu redacţia. D. VLASCEANU 150 ani de la naşterea lui Gogol II. MOTTO: „O, Gogol, nemuritorul nostru Gogol I De­rită, bucurie ţi-ar fi cu­prins sufletul nobil, dacă ai vedea in jura-ţi asemenea elevi geniali­­" TARAS SEVCENCO Dar, dacă acum, după 150 de ani de la naşterea sa ar poposi în mijlo­cul poporului său drag, în patria sa atît de iubită, de cită bucurie ar fi cuprins nobilul său suflet! S-ar um­ple de mîndrie văzînd cum poporul său a realizat o societate unde „su­fletele" nu mai sint de vînzare, unde oamenii ne mai fiind zdrobiţi, ase­meni nenorocitului său Akaki Akakie­vich se pot avînta într-o muncă de creaţie neasemuită, izvor de fericire şi bucurie. Iar dacă uimit ar pune întrebarea: „Cum aţi ajuns fraţi ai mei la o asemenea înălţime morală, cum aţi putut înfăptui atîtea într-un timp atît de scurt fără îndoială i s-ar răspunde: — „Şi tu, Gogol, fără să prevezi viitorul, ai ajutat cu ceva. Tu ai ţinut în faţa oamenilor o oglindă ferme­cată rugîndu-i să nu se supere pe oglindă pentru acele strîmbătăţi care se vădesc a fi fiind un ei. Nu, tu nu te-ai sfiit deloc să arăţi nelegiuirile societăţii feudale. 17 ani ai lucrat la una din operele tale cele mai de seamă — „Suflete moarte“, conducîn­­du-ţi cu ajutorul ei cititorii prin hăţi­şurile unei orînduiri putrede, arătîn­du-le adevărata faţă a tagmei moşieri­lor. Tu ai scris şi admirabila comedie „Revizorul“, în care ai pus pe masa de disecţie nu numai notabilii dirn­­tr-un orăşel oarecare, arătîn­du-i cum fură, înşeală şi-şi bat joc de oamenii simpli, ci şi samavolnicia care carac­terizează întreaga orînduire ţaristă. Datorită bisturiului tău satiric s-au dezvăluit cu mai mare forţă tumorile ce măcinau o societate putredă pînă-n măduva oaselor. Cînd Sobachevici, cel creat de tine în „Suflete moarte”, spune: „Crede­­mă că îţi dau în pierdere, n-ai să găseşti nicăieri mai ieftin oameni aşa de buni“, înţelegem că te-ai ridicat împreună cu poporul împotriva unei orînduiri care îi considera pe ţărani drept o marfă oarecare. Am înţeles cît se poate de bine că opera ta izvorăşte dintr-o mare dra­goste pentru poporul oprimat şi o mare ură pentru birocraţi şi moşieri. De aceea eşti satiric atunci cînd vorbeşti despre existenţa murdară, monstruoasă , a claselor corupte, de aceea opera ta respiră o minunată poezie şi o mare duioşie atunci cînd pana ta pătrunde în lumea poporului. Eroul tău popular „Taras Bulba“ re­prezintă un întreg popo­r, minunatul lui caracter, tăria sa sufletească, dra­gostea lui de patrie, vitejia lui, dorul său fierbinte pentru libertate, în ale tale „Serile în cătunul de lingă Dh­­­amca’ ne apare imaginea fermeca­toarei naturi a Ucrainei, ca şî poporul ucrainean. Ştim că drumul ţi-a fost spinos, că cei pe care i-ai satirizat te-au urît cu înverşunare. Ştim că în viaţă n-ai putut să fii mai mult decit un copist modest, că ai fost silit să emigrezi în străinătate. Ştim ca drum­ul tău nu a fost ferit de rătăciri şi contra­dicţii. Dar ceea ce este măreţ în opera ta, demascarea cu forţa a putrega­iului ţarist, ca şi dragostea ta, nemăr­ginită pentru patrie şi popor ţi-au asigurat un loc,veşnic în inima poporului tău ca şi în cea a multor popoare la care opera ta a ajuns“ Au trecut 150 de ani de cînd într-un s cătun din gubernia Poltavei a venit pe lume cel ce a devenit mai apoi un mare scriitor, cunoscut şi iubit în lumea întreagă, Nicolai Vasilievici Gogol. In prezent o treime a omenirii a scuturat jugurile asupririi şi înfăp­tuieşte visul de aur al omenirii, so­cialismul şi comunismul. Dar opera lui nu-şi pierde valabilitatea, datorită măiestriei artistice, realismului cu care el a descris o lume putredă, urî­tă de popor. Undeva, Gogol, conştient de misiu­nea scriitorului în societate scria cu dispreţ despre scriitorii care culeg laudele contemporanilor, „dosind la­turile triste ale vieţii şi arătîndu-le doar omul desăvîrşit“, pe cei ce ştiu să măgulească „cu «mult meşteşug“, în acelaşi timp, cu puţină amărăciune el spunea că singurătatea este soarta celui ce, asemeni lui, îndrăzneşte să scoată la iveală „în faţa ochilor în­tregului popor..." „Toată tina groaz­nică, zguduitoare, a lucrurilor mă­runte ce ne încîlcesc viaţa...“. Gogol însă n-a rămas singur. Nu poate rămîne singur un scriitor care merge în rind cu poporul. Marea lui operă păşeşte un rînd cu întregul popor rus, împreună cu popoarele de pretutindeni care construiesc o socie­­tate nouă, sau aspiră şi luptă pentru o societate nouă în care ticăloşiile ci­icovilor şi tragediile akakievicilor să nu se poată repeta. E. MARTON ★ La Bucureşti doua şedinţă a sectei economiei construcţiilor din Comisia permanentă de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică pentru construcţii din cadrul C. A. E. R. al ţărilor socialiste Intre 19 şi 22 martie a avut loc la Bucureşti a doua şedinţă a secţiei economiei construcţiilor din Comisia permanentă de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică pentru construcţii din cadrul Consiliului de Ajutor Eco­nomic Reciproc (C­A.E.R.) al ţărilor socialiste. La această şedinţă au participat delegaţiile Republicii Populare Bul­garia, Republicii Cehoslovace, Repu­blicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Populare Române, R. P. Ungare, Uniunii Re­publicilor Sovietice Socialiste. La şedinţă ,au luat parte observatori reprezentanţi ai Republicii Populare Chineze. Şedinţa a constituit o etapă în dezvoltarea colaborării economice în­tre ţările socialiste în domeniul con­strucţiilor. A fost analizată problema nivelului indicilor economici din con­strucţii pentru anii 1950—1958 şi per­spectivele pentru anii ce urmează în ţările participante la C.A.E.R. Şedinţa a adoptat o serie de pro­puneri menite să contribuie la folosi­rea experienţei avansate în economia construcţiilor, acumulată de ţările participante. La şedinţă a fost definitivat şi completat planul de lucru al secţiei pentru anul 1959—1960 şi adoptate tematicile prevăzute în plan. Lucrările şedinţei au fost pătrunse de spiritul de colaborare frăţească, de înţelegere reciprocă şi de tendinţa de a contribui cît mai mult la îmbunată­­ţirea sectorului de construcţii şi la rezolvarea rapidă a sarcinii econo­mice de bază a ţărilor noastre. (Agerpres) Pag. 3-a Sistematizarea staţiunii Băile Herculane Institutul Central de proiectare şi sistematizare a oraşelor şi regiunilor, din cadrul Departamentului de arhi­tectură şi urbanism a elaborat studiul de sistematizare a staţiunii Băile Herculane, cea mai veche localitate balneară din ţara noastră, cunoscută încă de pe vremea stăpânirii romane în Dacia. In anii regimului democrat-popular, datorită noilor amenajări şi condiţii­­lor de cură create, Băile Herculane sunt frecventate cu aproape 3 ori mai mulţi vizitatori decît înainte de război. Dintre aceştia 2.000—3.000 vin din străinătate pentru a se trata aci. In cadrul sistematizării, este pre­văzută o însemnată dezvoltare a sta­ţiunii în viitorii ani, cuprinzînd între altele: modernizarea actualelor sta­bilimente de băi, construirea de noi pavilioane de cazare, amenajarea unui drum carosabil, care să devieze circulaţia vehiculelor grele în afara limitelor localităţii, lucrări de termo­­ficare, extindere a reţelei electrice etc. Băile Herculane urmează să devi­­nă — datorită dezvoltării preconizate în studiul de sistematizare — nu nu­mai o localitate de cură, dar şi o ve­rigă însemnată in complexul turistic al ţării noastre. (Rep.). INFORMAŢII Cu prilejul aniversării a 150 de ani de la naşterea scriitorului N. V. Gogol, Teatrul Naţional „I. L. Cara­­giale“ din Bucureşti a prezentat marţi seara în sala Comedia piesa „Revi­zorul“ a marelui clasic al literaturii ruse. Distribuţia spectacolului a fost a­­ceeaşi în care comedia „Revizorul" s-a bucurat de un deosebit succes la Mos­cova cu prilejul turneului întreprins anul trecut de Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ în Uniunea Sovietică. i­ Cu acelaşi prilej Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi a pre­zentat marţi seara un spectacol festiv cu comedia „Căsătoria“, înainte de începerea spectacolului, tov. Traian­ Ghiţescu, directorul Tea­trului Naţional din Iaşi, a vorbit des­pre viaţa şi opera lui Gogol. ★ In zilele de 28 şi 29 martie la In­stitutul de mine din Petroşani s-au desfăşurat lucrările celei de-a 5-a se­siuni­ ştiin­ifice studenţeşti. Au fost prezentate un număr important de re­ferate şi comunicări legate de proble­ma dezvoltării bazinului carbonifer al Văii Jiului. Marţi a avut loc cea de-a VlI-a se­siune a cercurilor ştiinţifice ale stu­denţilor de la Institutul de căi ferate „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Bucureşti. La sesiune au fost prezentate lu­crări pe secţii de specialitate.­­ Pescarii din cadrul secţiei piscico­le Sfîntu Gheorghe a întreprinderii piscicole Sulina au pescuit zilele acestea primele cantităţi de scrumbii din acest an. Pregătite din vreme, în­treprinderile piscicole* Tulcea şi Su­lina au declanşat pescuitul scrumbii­lor la mare şi Dunăre în setei fixe şi plutitoare, precum şi cu taliene. Spre deosebire de alţi ani, pescarii între­prinderii piscicole Sulina vor folosi în acest an la pescuitul scrumbiilor nu­mai setei de nylon. ★ Marţi la Casa de Cultură a Sindi­catelor din Bucureşti a fost organi­zată o seară de cineclub. Cu acest prilej regizorul Marius Teodorescu a vorbit despre „încercări de film ro­­mînesc înainte de 23 August 1944“. Expunerea a fost însoţită de proiec­ţii.

Next