Munca, iulie 1959 (Anul 15, nr. 3625-3651)
1959-07-01 / nr. 3625
Proletari din toate tarile, uniți-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. în întimpinarea celei de a 15*a aniversări S\SS\X\\\S\\\%SSSS\\^SS%XS3^SSSSSS\' SSS%SSS%\SSS\SSXSS\S%S\%\S\\SS%SSSSSSSSS\\SS\%SS\S.SSSSSSS.\\Si a eliberării patriei SXSSSS&SSSSSSSSSSSSiliSSSSSSSf SS%S$SSSSSSSSSSSX întrecerea pentru economisirea metalului Arad In producţia fabricii „Iosif Rangheţ" şi a uzinelor de vagoane „Gheorghi Dimitrov“ din Arad metalul ocupă peste 90 la sută din volumul materiilor prime folosite. Aceasta a determinat pe muncitorii celor două mari întreprinderi arădane să-şi propună ca principal obiectiv în întrecerea socialistă ce o desfăşoară în cinstea zilei de 23 August gospodărirea cu grijă a metalului. La fabrica „Iosif Rangheţ" prin introducerea modelelor de metal pentru formele de turnare, în locul celor de lemn, se economiseşte anual o cantitate de fontă din care se pot construi 20 de strunguri. In uzină s-a extins forjarea în matrițe Lu încă 32 repere, fapt care duce la micșorarea consumului de metal pentru fabricarea pieselor cu 10—15 la sută. Economiile realizate de colectivul acestei fabrici în primele 5 luni ale anului prin gospodăriea cu grijă a metalului, reducerea rebuturilor şi prin alte măsuri tehnico-organizatorice aplicate se ridică la 470 000 lei, cu 120.000 lei mai mult decît prevedea angajamentul luat. Importante realizări în ceea ce priveşte economisirea metalului au obţinut în ultimul timp şi constructorii de vagoane de la uzinele „Gheorghi Dimitrov". In această întreprindere, la prelucrarea tablelor de metal se utilizează acum pe scară largă planuri tip de croire complexă, ceea ce e dus la o reducere a consumului specific de 280 kg metal pe fiecare vagon. In secţia forje s-a introdus preforjarea în matriţe a barelor de tracţiune de pe vagonul basculant, reducîndu-se consumul de metal pe fiecare vagon cu 25 kg. De la începutul anului şi pînă acum la uzinele de vagoane „Gh. Dimitrov“ s-au economisit aproape 100 tone metal. (Agerpres) Hunedoara Cocşarii, oţelarii secţiei I Martin, jurnaliştii secţiei a doua şi laminatorii de la laminorul de 800 sunt colective fruntaşe în Combinatul Siderurgic Hunedoara. In cinstea celei de a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre, ei se întrec pentru a realiza cea mai mare producţie de bună calitate şi mai ieftină. Rezultatele lor, înregistrate de la 1—26 iunie, sunt remarcabile: 5.260 tone cocs metalurgic, 2.715 tone fontă, 2.515 tone oţel şi 1.753 tone laminate peste plan. In această întrecere brigăzile prim-jurnaliştilor Jurcă Simion, Alexandru Comşa, Ludovic Cioiş, echipele oţelarilor Gheorghe Andruţ, Dumitru Mihai şi Simion Mihăilă, ca şi schimbul tehnicianului laminator Iosif Trifu şi al maistrului cocsar Ştefan Staron, au obţinut cei mai înalţi indici de utilizare a suprafeţelor de producţie, a agregatelor, iar în ce privește calitatea au de asemenea, cea mai bună calitate. (Coresp. „Munca") Cuvîntu! constructorilor de maşini agricole fDe la trimisul nostru). De cîteva zile trecătorii de pe bulevardul Republicii din Craiova văd ieşind pe poarta uzinei ,,7 Noiembrie" noi loturi de maşini agricole care iau drumul spre gară, pentru a ajunge la beneficiari (G.A.S. şi S.M.T.). De la începutul anului şi pînă la 26 iunie, harnicul colectiv de muncă al acestei uzine a expediat unităţilor agricole socialiste, conform obligaţiilor contractuale, 227 remorci cu un ax ,şi 108 remorci cu două axe necesare aprovizionării cu carburanţi a mecanizatorilor aflaţi pe teren. Pentru prinsul paielor de pe mirişti după oitarea păioaselor s-au expediat G.A.S.-urilor 30 greble mecanice. Au mai fost livrate şi 1.245 sape rotative. Ţinînd seama de faptul că în acest an se pune un accent deosebit pe dezvoltarea culturilor irigate, uzina a furnizat cu 15 zile înainte de termen unităţilor agricole socialiste 220 motopompe pentru irigat. Sectorului vitred i s-au livrat pînă acum 73 teascuri şi 145 zdrobitori, iar celui zootehnic 420 tocători pentru nutreţ. Stimulat de rezultatele bune obţinute în producţie în primele 5 luni ale acestui an, cînd planul producţiei-marfă a fost îndeplinit în proporţie de 101,5 la sută, productivitatea muncii a crescut şi ea cu 3,5 la sută, iar preţul de cost a fost redus cu 1,41 la sută faţă de indicii planificaţi, colectivul uzinei în urma analizării posibilităţilor de care dispune şi mobilizat de către comitetul de întreprindere, şi-a luat în cinstea celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist următoarele angajamente: să îndeplinească planul producţiei globale pînă la sfîrşitul lunii august în proporţie de 107 la sută, iar al producţiei-marfă în proporţie de 101 la sută. Să sporească productivitatea muncii cu 5 la sută, iar preţul de cost să-l scadă cu 1 la sută faţă de cifra planificată pe această perioadă. Prin reducerea consumului de metal cu 2 la sută şi a rebuturilor cu 0,5 la sută sub procentul admis etc. să realizeze economii de 741.000 lei, adică cu 30 la sută peste angajamentul luat, ca răspuns la chemarea celor 8 întreprinderi din Capitală. Iată cîteva portrete de fruntaşi al uzinelor „7, Noiembrie“ ŞTEFAN DUMITRESCU, strungar, depăşeşte în medie norma zilnică cu 15-20 la sută MARIN BOZNEA, maistru-forjor, este unul din cei mai buni preanizatori ai muncii. ŢUGUI SPIREA, turnător, depăşeşte norma zilnică cu 15 la sută. GHEORGHE BURLACU, frezor, depăşeşte norma zilnica cu 20 la sută. Spre furnale! BACAU 30 (Agerpres). Zilele acestea, din gara Piatra Neamţ a plecat spre Hunedoara prima garnitură de tren compusă din 22 de vagoane cu un tonaj de 320 tonede fier vechi colectat de tinerii din brigăzile de muncă patriotică din raionul Piatra Neamţ. Tinerii din acest raion, printre care şi cei de pe şantierele Bicaz, Săvineşti, Roznov, s-au angajat ca în cinstea zilei de 23 August să colecteze încă 300 tone de fier vechi. Sondorii de pe Zemeş reduc preţul de cost Ca rezultat al avîntului cu care se desfăşoară întrecerea socialistă şi a aplicării pe scară largă a metodelor de muncă avansate — îndeosebi forajul cu turbina — petroliştii din cadrul trustului de foraj Moineşti şi-au realizat încă de la data de 14 iunie planul pe primele 6 luni din acest an. Pînă la data de 25 iunie ei au reuşit să mai foreze în plus, peste sarcina planului semestrial, un număr de 3141 metri. Este demn de relevat succesul obţinut de sondorii moldoveni pe linia reducerii preţului de cost. Astfel, pe primele 5 luni ale anului, acest preţ de cost a fost redus pe trust cu 11,5 la sută faţă de sarcina planificată. Rezultate deosebite în muncă au obţinut brigăzile conduse de sondorii fruntaşi Constantin Prohozescu şi Marin Ilie de la întreprinderea de foraj Zemeş, care au realizat peste plan 972 metri şi respectiv 688 metri foraţi, cele ale sondorilor Petre Baciu şi Anton Besea, de la întreprinderea de foraj Moineşti şi multe altele. (Coresp. , Munea"). Mesaj de peste mări... Ti... ti... ţa... ta... Telegraful desfăşoară pe bandă linii şi puncte, semne cărora omul cu căşti din faţa aparatului Morse le dă viaţă şi grai. Calmul profesional al radiotelepralistului nu înseamnă şi lipsa de receptivitate la emoţii. Minune îi sunt cuprinse de un tremur uşor, iar ochii ii sint strălucitori cînd înmînează hirtia curierului■ — Radiotelegrama aceasta este pentru comitetul sindical. Să o dai imediat! — Radiotelegrama aceasta să fie multiplicată şi dată spre publicare ziarului „Portul Constanţa", gazelelor de perete şi staţiei de radioamplificare. Este un mesaj de la cei de pe mare... Docherul Dumitru Dinu, preşedintele comitetului de intreprindere de la D.R.N.M., se uită cu drag la hirtia ce o înminează... Vocea crainicului de la staţia de radioamplificare a portului se aude clar in toate danele portului : ,,Transmitem radiograma primită azi din partea echipajului de pe vasul Berezina . In cinstea celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist, echipajul Berezinei cheamă la întrecere toate navele noastre maritime comerciale cu următoarele obiective : depăşirea planului de transport cu 20 la sută la tonă mile; predarea şi primirea mărfurilor sută la sută şi realizarea de economii cu 2,5 la sută faţă de planul de cheltuieli ale navei, efectuarea a 300 ore de muncă voluntară la întreţinerea navei". Semnează echipajul vasului Berezina . (Coresp. „Munca*) . Anul XV, nr. 362S MIERCURI 1 IULIE 1959 4 pagini 20 bani Se profilează primele construcţii ale fabricii de zahăr Luduş CLUJ. Pe şantierul fabricii de zahăr din Luduş au început să se profileze primele construcţii. La magazia de seminţe de sfeclă de zahăr constructorii montează pe scheletul ridicat chesoanele prefabricate, folosindu-se de o puternică macara, iar la depozitul de carburanţi şi lubrefianţi se execută într-un ritm rapid lucrările de zidărie. Se toarnă fundaţiile la hala principală, la atelierul mecanic şi la magazia de borhot uscat. Odată cu noua fabrică, la Luduş se vor construi blocuri de locuinţe moderne, o casă de cultură, o şcoală, o policlinică, magazine, se vor amenaja parcuri. Constructorii lucrează acum la ridicarea primelor 4 blocuri de locuinţe. In cinstea celei de-a 15-a aniversări a eliberării ţării, constructorii s-au angajat să depăşească prevederile planului, să ridice productivitatea muncii cu 5 la sută şi să reducă preţul de cost cu 1 la sută. Pînă la 23 August ei vor da în folosinţă primele 24 de apartamente. A început rodajul noilor maşini papetare Pentru continua dezvoltare a industriei de celuloză şi hîrtie, în fabricile din acest sector se construiesc noi secţii şi se montează noi instalaţii. Astfel, la fabrica de hîrtie „Reconstrucţia“ din Piatra Neamţ, specialişti din R.D. Germană, din Finlanda şi din ţara noastră au început zilele acestea probele mecanice de rodaj pentru darea în folosinţă a două maşini de hîrtie de 9.000 şi 3.000 tone. Datorită efortului comun al acestor specialişti, lucrările de montaj au fost terminate într-un timp record, iar darea în folosinţă a acestor maşini va spori simţitor capacitatea de producţie a fabricii. (Rep.). Hotărîrea minerilor GIMPULUNG. — In exploatările bazinului carbonifer Schitu Goleşti întrecerea socialistă a căpătat în aceste zile un avînt deosebit. La Godeni şi Berevoeşti, la Poenari şi Pescăreasa, ca şi în restul sectoarelor de muncă, minerii se întrec pentru a întîmpina cu noi fapte aniversarea a 15 ani de la eliberarea patriei. In consfătuirile care au avut loc pe exploatări, zilele trecute, ei au hotărît să extragă în plus pînă la 23 August 3.000 tone cărbune, să sporească productivitatea muncii cu 2 la sută şi să îmbunătăţească calitatea cărbunelui cu 2 la sută. Unul din obiectivele de seamă pe care şi le-au propus să-l realizeze minerii de aci constă în obţinerea de cît mai multe economii. In acest sens ei s-au angajat ca, prin reducerea preţului de cost al tonei de cărbune şi al consumului specific de lemn de mină cu 500 metri cubi, să economisească 150.000 lei. (Coresp. „Munca“). Telegrama... sub jugul fascist. Important este faptul că în întrecerea ce se desfăşoară au apărut numeroase Iniţiative. Pentru dezvoltarea acestora secţia 1 .a metalurgică a chemat la întrecere toate secţiile uzinei cu următoarele obiective : îndeplinirea planului la oţel electric şi lichid cu 3 zile înainte de sfîrşitul lunii dînd o depăşire de 10 tone oţel electric lichid şi 30 tone piese bune pentru livrat, realizarea de economii în valoare de 200.000 lei, reducerea procentului de rebut cu 2 la sută faţă de cel admis şi depăşirea planului de producţie cu 10 la sută. Ing. PETRIŞOR CONSTANTIN - şef secţie; BANULESCU DUMITRU — secretarul organizaţiei de bază nr. 1 P.M.R.; BOLOHAN VIOREL — preşedintele comitetului sindical de secţie; CHIRILA DUMITRU — secretarul organizaţiei de bază nr. 1 U.T.M. Colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri ai uzinelor metalurgice de utilaj din Medgidia întîmpină cu succese deosebite în muncă cea de a 15ia aniversare a eliberării patriei noastre de Uzina de construcţii metalice şi maşini agricole din Bocşa Română s-a dezvoltat vertiginos in ultimii ani. Mlaştina de lingă vechea fabrică a dispărut sub temeliile noilor hale, sub gazonul stadionului sportiv. De la producerea lopeţilor şi potcoavelor, Bocşa Romînă a trecut la fabricarea uriaşelor macarale şi schelete metalice pentru marile şantiere ale socialismului, precum şi a numeroase maşini agricole. Faţă de indicii producţiei globale existente la naţionalizare, producţia de azi este de peste 10 ori mai mare. Paralel cu construcţiile industriale, în Bocşa Romînă s-au clădit în ultimul timp un număr de ISO apartamente, un cămin pentru cei necăsătoriţi cu o capacitate de 186 locuri, un cămin de zi pentru copiii salariaţilor, o cantină etc. In clişee: (sus) Nicolae Grigore, organizatorul grupei sindicale de la sudură automată, care în cinstea zilei de 23 August îşi îndeplineşte planul lunar, conform angajamentului în proporţie de 125 la sută. (jos), aspect al noilor locuinţe muncitoreşti. Foto: D. NEGOIŢA Dezbaterea activităţii cultural-educative a organelor sindicale în plenarele consiliilor sindicale regionale După dezbaterile care au avut loc în grupele sindicale, în adunările pe secţii, în adunările generale pe întreprinderi, G.A.S., S.M.T. instituţii, în plenarele consiliilor sindicale raionale, analiza activităţii cultural-educative desfăşurată de către organele sindicale a intrat într-o nouă fază : dezbaterea în cadrul plenarelor consiliilor sindicale regionale. Pînă în prezent, asemenea şedinţe plenare au avut loc la Ploeşti, Cluj, Hunedoara, Iaşi, Craiova, Oradea, Piteşti şi în alte regiuni, urmînd ca în viitoarele zile să se ţină în toate regiunile ţării. In cadrul plenarelor respective au fost prezentate ample dări de seamă asupra felului în care munca cultural-educativă de masă desfăşurată de către organizaţiile sindicale a contribuit la realizarea sarcinilor de plan, la educarea socialistă a oamenilor muncii, în spiritul patriotismului socialist şi internaţionalismului proletar, în spiritul Intransigenţei şi vigilenţei faţă de uneltirile duşmanului de clasă, asupra felului în care munca cultural-educativă a contribuit la ridicarea nivelului politic, ideologic şi de cultură generală al oamenilor muncii. Discuţiile ce s au purtat în marea lor majoritate la un înalt nivel de principialitate, dovedind maturitatea politică a activului, au scos în evidenţă o seamă de metode bune folosite de organele sindicale în munca cultural-educativă de masă, atrăgînd totodată atenţia asupra lipsurilor care mai fac ca această latură importantă a activităţii sindicale să nu se ridice întotdeauna la nivelul cerinţelor actuale. Participanţii la plenare, în cuvîntul lor, au făcut numeroase şi preţioase propuneri care vor duce în mod hotărît la creşterea permanentă a nivelului muncii cultural- educative de masă. Plenarele s-au încheiat prin adoptarea unor hotărîri importante care, traduse în viaţă, vor ridica munca cultural-educativă desfăşurată de organele sindicale pe o nouă treaptă. Pentru o bună desfăşurare a muncilor agricole Recoltează şi dezmiriştesc PITEŞTI (Coresp. „Munca“). Dotarea unităţilor Trustului Gostat Piteşti cu încă 46 combine C. 1 va permite mecanizarea în întregime a recoltării păioaselor. Pregătiţi din vreme, mecanizatorii au început de cîteva zile această lucrare în majoritatea gospodăriilor. La G.A.S. Drăgăneşti-Olt au şi fost recoltate 154 hectare orz, la Poiana 100 hectare etc. Producţia medie la hectar la G.A.S. Poiana este de 2.200 kg. la G.A.S. Drăgăneşti-Olt de 2.500 kg., iar la G.A.S. Piatra Olt de 3.000 kg. Paralel cu recoltarea păioaselor mecanizatorii execută dezmiriştitul şi întreţinerea culturilor prăşitoare. Pînă la ora actuală, în toate gospodăriile agricole s-a terminat a 3-a praşilă la floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr. S-a deschis şantierul Termocentralei din Ploeşti La marginea oraşului Ploeşti s-a deschis şantierul unei viitoare termocentrale. Acum se lucrează aci la construcţia baracamentelor, dormitoarelor pentru muncitori, cantinei şi magaziilor de materiale. Pe locul unde va fi casa de pompe, au şi început să lucreze excavatoarele. In acelaşi timp se construieşte linia electrică de înaltă tensiune, un drum de acces interior, precum şi calea ferată care vor deservi şantierul. Termocentrala de la Ploeşti va furniza aburi necesari In-n treprinderilor industriale petrolifere. Rafinăriei nr. 7 Brazi şi viitorului mare combinat petrochimic, in comparaţie cu actualul sistem de producere a aburului în unităţi mici şi cu randament scăzut, noua centrală va economisi anual 200.000 tone combustibil convenţional. Totodată ea va deveni sursă principală de alimentare cu energie electrică a întreprinderilor industriale din oraşul Ploeşti şi din împrejurimi. Viitoarea termocentrală de la Ploeşti va primi utilaj de înaltă tehnicitate din Uniunea Sovietică. Cît priveşte automatizarea, ea va depăşi prin perfecţionare ceea ce s-a înfăptuit pînă acum în ţara noastră în acest domeniu. (Coresp. „Munca“) Calitatea produselor în discuţia consfătuirilor de producţie S-au schimbat părerile... Fabrica de scule din Rîşnov a luat fiinţă acum cîţiva ani. De la început ea a primit o sarcină de mare răspundere : să aprovizioneze cu scule aşchietoare — care altădată se importau cu bani grei — toate întreprinderile metalurgice. In acest scop ea a fost utilată cu maşini speciale şi cu cadre tehnice bine pregătite profesional. An de an, colectivul de aici a reuşit să îndeplinească cantitativ sarcina de plan. Din punct de vedere calitativ însă lucrurile stăteau mai prost. Beneficiarii nu erau mulţumiţi de calitatea burghiilor spirale, a celor de filetat şi a filierelor, care aveau importante defecte de construcţie, de tratament termic şi altele. Acum însă, lucrurile s-au schimbat şi odată cu aceasta şi părerile beneficiarilor. Sculele produse la Rîşnov pot sta astăzi alături de cele care altădată se importau. Cu ce s-a început Că sculele erau de calitate necorespunzătoare ştia toată lumea. Nu se cunoştea însă exact cauzele şi măsurile ce trebuiau luate pentru a se ajunge la îmbunătăţirea lor. Aceasta era problema numărul unu. Rezolvarea ei a început cu o largă consultare a colectivului de muncitori, tehnicieni şi ingineri, prin mijlocirea consfătuiride producţie. In cadrul acestora s-au dezbătut problemele şi s-au dat soluţiile. Participarea efectivă a muncitorilor şi tehnicienilor la conducerea şi organizarea producţiei, utilizarea experienţei înaintate şi valorificarea iniţiativei creatoare a maselor au fost de un real folos. „In numai cîteva luni — îmi spunea tov. Miron Gurgui, directorul fabricii — s-au făcut atîtea propuneri de măsuri tehnico-organizatorice cate se făceau altădată în doi ani“. In legătură cu eficacitatea lor am primit trei răspunsuri. Le redau întocmai, fără alte comentarii... Primul răspuns — In sectorul nostru, care confecţionează burghie spirale, burghie pentru filetat, freze şi alezoare — spunea tov. Ion Cimpoia, şeful sectorului I — se execută trei mari operaţii : strunjire, frezare şi rectificare. Fiecare din aceste operaţii trebuie făcută cu foarte multă grijă, întrucît aici se dă formă definitivă sculelor. Cînd am dezbătut problema calităţii produselor noastre, au ieşit la iveală multe deficienţe. Cea mai importantă consta însă în faptul că muncitorii nu respectau totdeauna indicaţiile din fişele tehnologice. Astfel detalonările erau ori prea mici ori prea mari. Nu corespundeau cu desenul nici alte dimensiuni ale sculelor. In plus, productivitatea pe om era redusă în raport cu cerinţele sarcinilor de plan. Cauzele acestei situaţii erau edificarea slabă a unora şi insuficientul control preventiv din partea maiştrilor. La propunerea muncitorilor şi a tehnicienilor din sector, cele trei mari operaţii de care aminteam mai sus au fost defalcate pe suboperaţii, în aşa fel incit un muncitor să nu execute în întregime un spital, de pildă, ci numai strunjirea conului lui şi a suprafeţei de aşchiere. Aceasta a dat oamenilor posibilitatea să se specializeze, şi să se exercite un control mai eficace. De asemenea, atenţia personalului tehnico-ingineresc a fost acum concentrată asupra confecţionării unor dispozitive care să uşureze munca. La propunerea maistrului Bîrsan au fost modificate şi frezele care executau operaţia de profilare a burghielor şi a rezoarelor. Rezultatul a fost că în scurt timpneajunsurile de care am pomenit mai sus au fost lichidate. Primul pas pe calea îmbunătăţirii calităţii sculelor era deci făcut. Asta ne-a dat aripi. Am continuat să luăm măsuri tehnice şi organizatorice, dobîndind alte succese. Iată încă unul din ele. „Suprafeţele canalelor pe care curge şpanul sînt nefinisate, din care cauză burghiele se gripează şi se rup“. Această frază o Intîlneam adesea în reclamaţiile beneficiarilor. In ultimele 7-8 luni n-am mai întîlnit-o însă niciodată. Problema a fost rezolvată în felul următor: în uleiul cu care făceam răcirea în timpul lucrului am introdus o anumită cantitate de sulf, ceea ce ajuta la desprinderea aşchiilor. Am obținut astfel o suprafață lucie, netedă. In plus — pe baza propunerilor primite de la beneficiari — am trecut chiar la rectificarea canalelor spitalelor. Alături de aceste măsuri de ordin tehnic, comitetul de secţie, în colaborare cu conducerea sectorului şi cu maiştrii din ateliere, s-au preocupat de mai buna organizare a întrecerii socialiste, de răspîndirea experienţei înaintate a fruntaşilor în producţie. Astăzi, continua îmbunătăţire a calităţii produselor este principalul obiectiv al întrecerii, iar rezultatele se văd. In ce constă noul — Organizarea mai judicioasă a producţiei, utilizarea cadrelor tehnice la nivelul posibilităţii pregătirii lor, au contribuit foarte mult şi la îmbunătăţirea activităţii serviciului nostru de control tehnic , ne-a spus tov. inginer Ilie. Cei mai buni controlori au fost trecuţi de la masa de control, de la birou, la locul de muncă, pentru că aici se hotărăşte de fapt soarta oricărui produs. Asta ne-a ajutat să sezisăm la timp defecţiunile care apăreau şi să luăm măsuri corespunzătoare. In acelaşi timp a fost FL. PANTELIMONESCU (Continuare In pag. 3-a) Pregătiri pentru înmagazinarea recoltei Pe lîngă alte măsuri luate în vederea lucrărilor de recoltare, conducerea G.A.S.-Periş s-a îngrijit să asigure toate condiţiile pentru înmagazinarea cerealelor şi transportarea lor la baza de recepţie. In acest scop toate magaziile au fost dezinfectate şi totodată au fost pregătiţi sacii necesari transportului cerealelor. In afară de aceasta s-au luat măsuri pentru o mai bună aprovizionare cu alimente a cantinei pentru ca în timpul campaniei de recoltare muncitorii să aibă asigurată o masă consistentă şi la un preţ redus. DUMITRU PETRE preşedintele comitetului sindical de la G.A.S.-Periş Dotarea brigăzilor cu aparate de radio IAŞI (Coresp. „Munca"). Pentru ca mecanizatorii din S.M.T. care lucrează in afara staţiunilor să fie întotdeauna la curent cu ceea ce se petrece in ţară şi peste hotare, s-au luat măsuri ca fiecare din cele 135 brigăzi de tractoare din regiune să fie dotate cu aparate de radio la baterie. Necesitatea acestui lucru a fost subliniată in cadrul şedinţelor de analiză a muncii cultural-educative care au avut loc in primăvară in unităţile agricole de stat. Brigăzile de mecanizatori de la S.M.T. Podul Ildaiei, Huşi, Tîrgu Frumos au şi intrat in posesia aparatelor respective. Dotarea celorlalte brigăzi de mecanizatori din regiune este in curs. 30 de aparate de radio au fost cumpărate din fondul cultural al Consiliului sindical regional Iași. Veşti din bazinul fructifer al Văii Teleajenului VĂLENII DE MUNTE (Coresp. „Munca”).— Fabrica de conserve alimentare din Vălenii de Munte este situată în inima importantului bazin fructier al Văii Teleajenului. De cîteva zile a început aici un nou circuit de fabricaţie care s-a deschis cu prelucrarea primelor cantităţi de căpşuni din noua recoltă. Pentru acest sezon, conducerea întreprinderii a luat din timp măsuri: s-au reparat utilajele, s-a mecanizat operaţia de spălare a fructelor etc. Tot aici şi-a început activitatea o secţie de băuturi răcoritoare cu o capacitate zilnică de 8000 sticle. Ca şi pînă acum, o parte din produsele acestei fabrici vor fi exportate în alte ţări — Cehoslovacia, Uniunea Sovietică, Polonia şi chiar în Anglia. Pentru prelucrarea fructelor de toamnă vor fi utilizate noile cisterne de beton şi centrale termice — obiective aflate în stadiul final de construcție.