Munca, iulie 1959 (Anul 15, nr. 3625-3651)

1959-07-01 / nr. 3625

Proletari din toate tarile, uniți-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. în întimpinarea celei de a 15*a aniversări S\SS\X\\\S\\\%SSSS\\^SS%XS3^SSSSSS\' SSS%SSS%\SSS\SSXSS\S%S\%\S\\SS%SSSSSSSSS\\SS\%SS\S.SSSSSSS.\\Si a eliberării patriei SXSSSS&SSSSSSSSSSSSiliSSSSSSSf SS%S$SSSSSSSSSSSX întrecerea pentru economisirea metalului Arad In producţia fa­bricii „Iosif Ran­­gheţ" şi a uzine­lor de vagoane „Gheorghi Dimitrov“ din Arad meta­lul ocupă peste 90 la sută din volu­mul materiilor prime folosite. Acea­sta a determinat pe muncitorii celor două mari întreprinderi arădane să-şi propună ca principal obiectiv în între­cerea socialistă ce o desfăşoară în cinstea zilei de 23 August gospodă­rirea cu grijă a metalului. La fabrica „Iosif Rangheţ" prin introducerea mo­delelor de metal pentru formele de turnare, în locul celor de lemn, se e­­conomiseşte anual o cantitate de fon­tă din care se pot construi 20 de strunguri. In uzină s-a extins forja­rea în matrițe Lu încă 32 repere, fapt care duce la micșorarea consumului de metal pentru fabricarea pieselor cu 10—15 la sută. Economiile realizate de colectivul acestei fabrici în pri­mele 5 luni ale anului prin gospodă­­riea cu grijă a metalului, reducerea rebuturilor şi prin alte măsuri tehni­­co-organizatorice aplicate se ridică la 470­ 000 lei, cu 120.000 lei mai mult decît prevedea angajamentul luat. Importante realizări în ceea ce pri­veşte economisirea metalului au obţi­nut în ultimul timp şi constructorii de vagoane de la uzinele „Gheorghi Di­mitrov". In această întreprindere, la prelu­crarea tablelor de metal se utilizează acum pe scară largă planuri tip de croire complexă, ceea ce e dus la o reducere a consumului specific de 280 kg metal pe fiecare vagon. In secţia forje s-a introdus preforjarea în ma­triţe a barelor de tracţiune de pe va­gonul basculant, reducîndu-se consu­mul de metal pe fiecare vagon cu 25 kg. De la începutul anului şi pînă acum la uzinele de vagoane „Gh. Di­mitrov“ s-au economisit aproape 100 tone metal. (Agerpres) Hunedoara Cocşarii, oţelarii secţiei I Martin, jurnaliştii secţiei a doua şi laminato­­rii de la laminorul de 800 sunt colec­tive fruntaşe în Combinatul Siderurgic Hunedoara. In cinstea celei de a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre, ei se întrec pentru a realiza cea mai mare producţie de bună calitate şi mai ieftină. Rezultatele lor, înregistrate de la 1—26 iunie, sunt remarcabile: 5.260 tone cocs metalurgic, 2.715 tone fontă, 2.515 tone oţel şi 1.753 tone laminate peste­ plan. In această între­cere brigăzile prim-jurnaliştilor Jurcă Simion, Alexandru Comşa, Ludovic Cioiş, echipele oţelarilor Gheorghe An­­druţ, Dumitru Mihai şi Simion Mi­­hăilă, ca şi schimbul tehnicianului la­­minator Iosif Trifu şi al maistrului cocsar Ştefan Staron, au obţinut cei mai înalţi indici de utilizare a supra­feţelor de producţie, a agregatelor, iar în ce privește calitatea au de aseme­nea, cea mai bună calitate. (Coresp. „Munca") Cuvîntu! constructorilor de maşini agricole fDe la trimisul nostru). De cîteva zile trecătorii de pe bu­levardul Republicii din Craiova văd ieşind pe poarta uzinei ,,7 Noiem­brie" noi loturi de maşini agricole care iau drumul spre gară, pentru a ajunge la beneficiari (G.A.S. şi S.M.T.). De la începutul anului şi pînă la 26 iunie, harnicul colectiv de muncă al acestei uzine a expediat unităţilor a­­gricole socialiste, conform obligaţii­lor contractuale, 227 remorci cu un ax ,­­şi 108 remorci cu două axe­­ nece­sare aprovizionării cu carburanţi a mecanizatorilor aflaţi pe teren. Pentru prinsul paielor de pe mirişti după oitarea păioaselor s-au expediat G.A.S.-urilor 30 greble mecanice. Au mai fost livrate şi 1.245 sape rotative. Ţinînd seama de faptul că în acest an se pune un accent deosebit pe dez­voltarea culturilor irigate, uzina a furnizat cu 15 zile înainte de termen unităţilor agricole socialiste 220 mo­­topompe pentru irigat. Sectorului vitr­ed i s-au livrat pînă acum 73 teascuri şi 145 zdrobitori, iar celui zootehnic 420 tocători pentru nutreţ. Stimulat de rezultatele bune obţi­nute în producţie în primele 5 luni ale acestui an, cînd planul produc­­ţiei-marfă a fost îndeplinit în propor­ţie de 101,5 la sută, productivitatea muncii a crescut şi ea cu 3,5 la sută, iar preţul de cost a fost redus cu 1,41 la sută faţă de indicii planificaţi, co­lectivul uzinei în urma analizării po­sibilităţilor de care dispune şi mobili­zat de către comitetul de întreprin­dere, şi-a luat în cinstea celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist următoarele anga­jamente: să îndeplinească planul pro­ducţiei globale pînă la sfîrşitul lunii august în proporţie de 107 la sută, iar al producţiei-marfă în proporţie de 101 la sută. Să sporească pro­ductivitatea muncii cu 5 la sută, iar preţul de cost să-l scadă cu 1 la sută faţă de cifra planificată pe această perioadă. Prin reducerea consumului de metal cu 2 la sută şi a rebuturilor cu 0,5 la sută sub pro­centul admis etc. să realizeze econo­mii de 741.000 lei, adică cu 30 la sută peste angajamentul luat, ca răspuns la chemarea celor 8 întreprinderi din Capitală. Iată cîteva portrete de fruntaşi al uzinelor „7, Noiembrie“ ŞTEFAN DUMITRESCU, strungar, depăşeşte în medie norma zil­nică cu 15-20 la sută MARIN BOZNEA, maistru-forjor, este unul din cei mai buni preanizatori ai muncii. ŢUGUI SPIREA, turnător, depăşeşte norma zilnică cu 15 la sută. GHEORGHE BURLACU, frezor, depăşeşte norma zilnica cu 20 la sută. Spre furnale! BACAU 30 (Agerpres).­­ Zilele acestea, din gara Piatra Neamţ a plecat spre Hunedoara prima garni­tură de tren compusă din 22 de va­goane cu un tonaj de 320 tone­­de fier vechi colectat de tinerii din brigăzile de muncă patriotică din raionul Pia­tra Neamţ. Tinerii din acest raion, printre care şi cei de pe şantierele Bicaz, Săvineşti, Roznov, s-au anga­jat ca în cinstea zilei de 23 August să colecteze încă 300 tone de fier vechi. Sondorii de pe Zemeş reduc preţul de cost Ca rezultat al avîntului cu care se desfăşoară întrecerea socialistă şi a aplicării pe scară largă a metodelor de muncă avansate — îndeosebi forajul cu turbina — petroliştii din cadrul trustului de foraj Moineşti şi-au reali­zat încă de la data de 14 iunie planul pe primele 6 luni din acest an. Pînă la data de 25 iunie ei au reuşit să mai foreze în plus, peste sarcina pla­nului semestrial, un număr de 3141 metri. Este demn de relevat succesul obţinut de sondorii moldoveni pe linia reducerii preţului de cost. Astfel, pe primele 5 luni ale anului, acest preţ de cost a fost redus pe trust cu 11,5 la sută faţă de sarcina planificată. Rezultate deosebite în muncă au ob­ţinut brigăzile conduse de sondorii fruntaşi Constantin Prohozescu şi Ma­rin Ilie de la întreprinderea de foraj Zemeş, care au realizat peste plan 972 metri şi respectiv 688 metri foraţi, cele ale sondorilor Petre Baciu şi An­ton Besea, de la întreprinderea de fo­raj Moineşti şi multe altele. (Coresp. , M­unea"). Mesaj de peste mări... Ti... ti... ţa... ta..­. Telegraful desfăşoară pe bandă linii şi puncte, semne cărora omul cu căşti din faţa aparatului Morse le dă viaţă şi grai. Calmul profesional al radiotele­­pralistului nu înseamnă şi lipsa de receptivitate la emoţii. Minun­e îi sunt cuprinse de un tremur uşor, iar ochii ii sint strălucitori cînd înmînează hirtia curierului■ — Radiotelegrama aceasta este pentru comitetul sindical. Să o dai imediat! — Radiotelegrama aceasta să fie multiplicată şi dată spre pu­blicare ziarului „Portul Constan­­ţa", gazelelor de perete şi staţiei de radioamplificare. Este un me­saj de la cei de pe mare... Docherul Dumitru Dinu, preşe­dintele comitetului de intreprin­­dere de la D.R.N.M., se uită cu drag la hirtia ce o înminează... Vocea crainicului de la staţia de radioamplificare a portului se aude clar in toate danele por­tului : ,,Transmitem radiograma primi­tă­ azi din partea echipajului de pe vasul Berezina . In cinstea celei de-a 15-a aniversări a eli­berării patriei noastre de sub ju­gul fascist, echipajul Berezinei cheamă la întrecere toate navele noastre maritime comerciale cu următoarele obiective : depăşirea planului de transport cu 20 la sută la tonă mile; predarea şi primirea mărfurilor sută la sută şi realizarea de economii cu 2,5 la sută faţă de planul de cheltuieli ale navei­, efectuarea a 300 ore de muncă voluntară la întreţinerea navei". Semnează echipajul vasului Berezina . (Coresp. „Munca*) . Anul XV,­­ nr. 362S MIERCURI 1 IULIE 1959 4 pagini 20 bani Se profilează primele construcţii ale fabricii de zahăr Luduş CLUJ.­­ Pe şantierul fabricii de zahăr din Luduş au început să se pro­fileze primele construcţii. La magazia de seminţe de sfeclă de zahăr construc­torii montează pe scheletul ridicat che­­soanele prefabricate, folosindu-se de o puternică macara, iar la depozitul de carburanţi şi lubrefianţi se execută în­­tr-un ritm rapid lucrările de zidărie. Se toarnă fundaţiile la hala principală, la atelierul mecanic şi la magazia de borhot uscat. Odată cu noua fabrică, la Luduş se vor construi blocuri de locuinţe mo­derne, o casă de cultură, o şcoală, o policlinică, magazine, se vor amenaja parcuri. Constructorii lucrează acum la ridicarea primelor 4 blocuri de locuinţe. In cinstea celei de-a 15-a aniversări a eliberării ţării, constructorii s-au an­gajat să depăşească prevederile planu­lui, să ridice productivitatea muncii cu 5 la sută şi să reducă preţul de cost cu 1 la sută. Pînă la 23 August ei vor da în folosinţă primele 24 de apartamente. A început rodajul noilor maşini papetare Pentru continua dezvoltare a indus­triei de celuloză şi hîrtie, în fabricile din acest sector se construiesc noi secţii şi se montează noi instalaţii. Astfel, la fabrica de hîrtie „Recon­strucţia“ din Piatra Neamţ, specia­lişti din R.D. Germană, din Finlan­da şi din ţara noastră au început zilele acestea probele mecanice de ro­daj pentru darea în folosinţă a două maşini de hîrtie de 9.000 şi 3.000 tone. Datorită efortului comun al a­­cestor specialişti, lucrările de mon­taj au fost terminate într-un timp re­cord, iar darea în folosinţă a acestor maşini va spori simţitor capacitatea de producţie a fabricii. (Rep.). Hotărîrea minerilor GIMPULUNG. — In exploatările bazinului carbonifer Schitu Goleşti în­trecerea socialistă a căpătat în aceste zile un avînt deosebit. La Godeni şi Berevoeşti, la Poenari şi Pescărea­sa, ca şi în restul sectoarelor de muncă, minerii se întrec pentru a întîmpina cu noi fapte aniversarea a 15 ani de la eliberarea patriei. In consfătuirile care au avut loc pe exploatări, zilele trecute, ei au hotărît să extragă în plus pînă la 23 August 3.000 tone căr­bune,­ să sporească productivitatea muncii cu 2 la sută şi să îmbunătă­ţească calitatea cărbunelui cu 2 la sută. Unul din obiectivele de seamă pe care şi le-au propus să-l realizeze mi­nerii de aci constă în obţinerea de cît mai multe economii. In acest sens ei s-au angajat ca, prin reducerea preţu­lui de cost al tonei de cărbune şi al consumului specific de lemn de mină cu 500 metri cubi, să economisească 150.000 lei. (Coresp. „Munca“). T­ele­gr­ama... sub jugul fascist. Important este fap­tul că în întrecerea ce se desfăşoară au apărut numeroase Iniţiative. Pentru dezvoltarea acestora secţia 1 .a me­­talurgică a chemat la întrecere toate secţiile uzinei cu următoarele obiecti­ve : îndeplinirea planului la oţel elec­tric şi lichid cu 3 zile înainte de sfîr­şitul lunii dînd o depăşire de 10 tone oţel electric lichid şi 30 tone piese bune pentru livrat, realizarea de eco­­nomii în valoare de 200.000 lei, redu­cerea procentului de rebut cu 2 la sută faţă de cel admis şi depăşirea planu­lui de producţie cu 10 la sută. Ing. PETRIŞOR CONSTANTIN - şef secţie; BANULESCU DUMI­­TRU — secretarul organizaţiei de bază nr. 1 P.M.R.; BOLOHAN VIOREL — preşedintele comitetu­lui sindical de secţie; CHIRILA DUMITRU — secretarul organiza­ţiei de bază nr. 1 U.T.M. Colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri ai uzinelor metalurgice de uti­laj din Medgidia întîmpină cu succese deosebite în muncă cea de a 15ia ani­­versare a eliberării patriei noastre de Uzina de construcţii metalice şi maşini agricole din Bocşa Română s-a dezvoltat vertiginos in ultimii ani. Mlaştina de lingă vechea fabrică a dispărut sub temeliile noilor hale, sub gazonul stadionului sportiv. De la producerea lopeţilor şi potcoavelor, Bocşa Romînă a trecut la fabri­carea uriaşelor macarale şi schelete metalice pentru marile şantiere ale socialismului, precum şi a nume­roase maşini agricole. Faţă de indicii producţiei globale existente la naţionalizare, producţia de azi este de peste 10 ori mai mare. Paralel cu construcţiile industriale, în Bocşa Romînă s-au clădit în ultimul timp un număr de ISO apartamente, un cămin pentru cei necă­sătoriţi cu o capacitate de 186 locuri, un cămin de zi pentru copiii sala­­riaţilor, o cantină etc. In clişee: (sus) Nicolae Gri­gore, organizatorul grupei sindicale de la sudură automată, care în cinstea zilei de 23 August îşi îndeplineşte planul lunar, conform angajamentului în proporţie de 125 la sută. (jos), aspect al noilor locuinţe muncitoreşti. Foto: D. NEGOIŢA Dezbaterea activităţii cultural-educative a organelor sindicale în plenarele consiliilor sindicale regionale După dezbaterile care au avut loc în grupele sindicale, în adu­nările pe secţii, în adunările generale pe întreprinderi, G.A.S., S.M.T. instituţii, în plenarele consiliilor sindicale raionale, analiza activi­tăţii cultural-educative desfăşurată de către organele sindicale a intrat într-o nouă fază : dezbaterea în cadrul plenarelor consiliilor sindicale regionale. Pînă în prezent, asemenea şedinţe plenare au avut loc la Plo­eşti, Cluj, Hunedoara, Iaşi, Craiova, Oradea, Piteşti şi în alte re­giuni, urmînd ca în viitoarele zile să se ţină în toate regiunile ţării. In cadrul plenarelor respective au fost prezentate ample dări de seamă asupra felului în care munca cultural-educativă de masă des­făşurată de către organizaţiile sindicale a contribuit la realizarea sarcinilor de plan, la educarea socialistă a oamenilor muncii, în spi­ritul patriotismului socialist şi internaţionalismului proletar, în spi­ritul Intransigenţei şi vigilenţei faţă de uneltirile duşmanului de cla­să, asupra felului în care munca cultural-educativă a contribuit la ridicarea nivelului politic, ideologic şi de cultură generală al oa­menilor muncii. Discuţiile ce s au purtat în marea lor majoritate la un înalt nivel de principialitate, dovedind maturitatea politică a activului, au scos în evidenţă o seamă de metode bune folosite de organele sindicale în munca cultural-educativă de masă, atrăgînd totodată atenţia asupra lipsurilor care mai fac ca această latură importantă a activităţii sindicale să nu se ridice întotdeauna la nivelul cerin­ţelor actuale. Participanţii la plenare, în cuvîntul lor, au făcut nu­meroase şi preţioase propuneri care vor duce în mod hotărît la creşterea permanentă a nivelului muncii cultural- educative de masă. Plenarele s-au încheiat prin adoptarea unor hotărîri impor­tante care, traduse în viaţă, vor ridica munca cultural-educativă desfăşurată de organele sindicale pe o nouă treaptă. Pentru o bună desfăşurare a muncilor agricole Recoltează şi dezmiriştesc PITEŞTI (Coresp. „Munca“). Dotarea unităţilor Trustului Gostat Piteşti cu încă 46 combine C. 1 va permite mecanizarea în întregime a recoltării păioaselor. Pregătiţi din vre­me, mecanizatorii au început de cî­teva zile această lucrare în majorita­tea gospodăriilor. La G.A.S. Drăgă­­neşti-Olt au şi fost recoltate 154 hec­tare orz, la Poiana 100 hectare etc. Producţia medie la hectar la G.A.S. Poiana este de 2.200 kg. la G.A.S. Drăgăneşti-Olt de 2.500 kg., iar la G.A.S. Piatra Olt de 3.000 kg. Paralel cu recoltarea păioaselor mecanizatorii execută dezmiriştitul şi întreţinerea culturilor prăşitoare. Pînă la ora actuală, în toate gospodăriile agricole s-a terminat a 3-a praşilă la floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr. S-a deschis şantierul Termocentralei din Ploeşti La marginea oraşului Ploeşti s-a deschis şantierul unei viitoare termo­centrale. Acum se lucrează aci la construcţia baracamentelor, dormitoa­relor pentru muncitori, cantinei şi magaziilor de materiale. Pe locul unde va fi casa de pompe, au şi început să lucreze excavatoarele. In acelaşi timp se construieşte linia electrică de înal­tă tensiune, un drum de acces interior, precum şi calea ferată care vor de­servi şantierul. Termocentrala de la Ploeşti va furniza aburi necesari In-n treprinderilor industriale petrolifere. Rafinăriei nr. 7 Brazi şi viitorului mare combinat petrochimic, in compar­­aţie cu actualul sistem de producere a aburului în unităţi mici şi cu ran­dament scăzut, noua centrală va eco­nomisi anual 200.000 tone combustibil convenţional. Totodată ea va deveni sursă principală de alimentare cu e­­nergie electrică a întreprinderilor in­dustriale din oraşul Ploeşti şi din îm­prejurimi. Viitoarea termocentrală de la Plo­eşti va primi utilaj de înaltă tehni­citate din Uniunea Sovietică. Cît pri­veşte automatizarea, ea va depăşi prin perfecţionare ceea ce s-a înfăptuit pînă acum în ţara noastră în acest domeniu. (Coresp. „Munca“) Calitatea produselor în discuţia consfătuirilor de producţie S-au schimbat părerile... Fabrica de scule din Rîşnov a luat fiinţă acum cîţiva ani. De la început ea a primit o sarcină de mare răs­pundere : să aprovizioneze cu scule aşchietoare — care altădată se im­portau cu bani grei — toate între­prinderile metalurgice. In acest scop ea a fost utilată cu maşini speciale şi cu cadre tehnice bine pregătite pro­­fesional. An de an, colectivul de aici a reuşit să îndeplinească cantitativ sarcina de plan. Din punct de vedere calitativ însă lucrurile stăteau mai prost. Beneficiarii nu erau mulţumiţi de calitatea burghiilor spirale, a celor de filetat şi a filierelor, care aveau importante defecte de construcţie, de tratament termic şi altele. Acum însă, lucrurile s-au schimbat şi odată cu aceasta şi părerile beneficiarilor. Scu­lele produse la Rîşnov pot sta as­tăzi alături de cele care altădată se importau. Cu ce s-a început Că sculele erau de calitate necores­punzătoare ştia toată lumea. Nu se cunoştea însă exact cauzele şi măsu­rile ce trebuiau luate pentru a se ajun­ge la îmbunătăţirea lor. Aceasta era problema numărul unu. Rezolvarea ei a început cu o largă consultare a co­lectivului de muncitori, tehnicieni şi ingineri, prin mijlocirea consfătuiri­­de producţie. In cadrul acestora s-au dezbătut problemele şi s-au dat so­luţiile. Participarea efectivă a munci­torilor şi tehnicienilor la conducerea şi organizarea producţiei, utilizarea experienţei înaintate şi valorificarea iniţiativei creatoare a maselor au fost de un real folos. „In numai cîteva luni — îmi spunea tov. Miron Gurgui, directorul fabricii — s-au făcut atîtea propuneri de măsuri tehnico-organi­­zatorice cate se făceau altădată în doi ani“. In legătură cu eficacitatea lor am primit trei răspunsuri. Le re­­dau întocmai, fără alte comentarii... Primul răspuns — In sectorul nostru, care confec­ţionează burghie spirale, burghie pen­tru filetat, freze şi alezoare — spunea tov. Ion Cimpoia, şeful sec­torului I — se execută trei mari ope­raţii : strunjire, frezare şi rectificare. Fiecare din aceste operaţii tre­buie făcută cu foarte multă gri­jă, întrucît aici se dă formă defi­nitivă sculelor. Cînd am dezbătut problema calităţii produselor noastre, au ieşit la iveală multe deficienţe. Cea mai importantă consta însă în faptul că muncitorii nu respectau tot­deauna indicaţiile din fişele tehnolo­gice. Astfel detalonările erau ori prea mici ori prea mari. Nu corespun­deau cu desenul nici alte dimensiuni ale sculelor. In plus, productivitatea pe om era redusă în raport cu ce­rinţele sarcinilor de plan. Cauzele a­­cestei situaţii erau edificarea slabă a unora şi insuficientul control preven­tiv din partea maiştrilor. La propu­nerea muncitorilor şi a tehnicienilor din sector, cele trei mari operaţii de care aminteam mai sus au fost de­falcate pe suboperaţii, în aşa fel incit un muncitor să nu execute în între­gime un spital, de pildă, ci numai strunjirea conului lui şi a suprafeţei de aşchiere. Aceasta a dat oamenilor posibilitatea să se specializeze, şi să se exercite un control mai eficace. De asemenea, atenţia personalului tehni­­co-ingineresc a fost acum concentra­tă asupra confecţionării unor dispozi­tive care să uşureze munca. La pro­punerea maistrului Bîrsan au fost modificate şi frezele care executau operaţia de profilare a burghielor şi a rezoarelor. Rezultatul a fost că în scurt timp­­neajunsurile de care am pomenit mai sus au fost lichidate. Primul pas pe calea îmbunătăţirii calităţii sculelor era deci făcut. Asta ne-a dat aripi. Am continuat să luăm măsuri tehnice şi organizatorice, dobîndind alte suc­cese. Iată încă unul din ele. „Suprafeţele canalelor pe care curge şpanul sînt nefinisate, din care cauză burghiele se gripează şi se rup“. A­­ceastă frază o Intîlneam adesea în re­­clamaţiile beneficiarilor. In ultimele 7-8 luni n-am mai întîlnit-o însă nici­odată. Problema a fost rezolvată în felul următor: în uleiul cu care fă­ceam răcirea în timpul lucrului am introdus o anumită cantitate de sulf, ceea ce ajuta la desprinderea aşchii­lor. Am obținut astfel o suprafață lucie, netedă. In plus — pe baza pro­punerilor primite de la beneficiari — am trecut chiar la rectificarea cana­lelor spitalelor. Alături de aceste mă­suri de ordin tehnic, comitetul de secţie, în colaborare cu conducerea sectorului şi cu maiştrii din ateliere, s-au preocupat de mai buna organi­zare a întrecerii socialiste, de răs­­pîndirea­ experienţei înaintate a frun­taşilor­ în producţie. Astăzi, continua îmbunătăţire a calităţii produselor este principalul obiectiv al întrecerii, iar rezultatele se văd. In ce constă noul — Organizarea mai judicioasă a producţiei, utilizarea cadrelor tehnice la nivelul posibilităţii pregătirii lor, au contribuit foarte mult şi la îmbu­nătăţirea activităţii serviciului nostru de control tehnic , ne-a spus tov. inginer Ilie. Cei mai buni controlori au fost trecuţi de la masa de con­trol, de la birou, la locul de muncă, pentru că aici se hotărăşte de fapt soarta oricărui produs. Asta ne-a a­­jutat să sezisăm la timp defecţiunile care apăreau şi să luăm măsuri co­respunzătoare. In acelaşi timp a fost FL. PANTELIMONESCU (Continuare In pag. 3-a) Pregătiri pentru înmagazinarea recoltei Pe lîngă alte măsuri luate în vede­rea lucrărilor de recoltare, conducerea G.A.S.-Periş s-a îngrijit să asigure toate condiţiile pentru înmagazinarea cerealelor şi transportarea lor la baza de recepţie. In acest scop toate magaziile au fost dezinfectate şi totodată au fost pregătiţi sacii necesari transportului cerealelor. In afară de aceasta s-au luat măsuri pentru o mai bună aprovizionare cu a­­limente a cantinei pentru ca în timpul campaniei de recoltare muncitorii să aibă asigurată o masă consistentă şi la un preţ redus. DUMITRU PETRE preşedintele comitetului sindical de la G.A.S.-Periş Dotarea brigăzilor cu aparate de radio IAŞI (Coresp. „Munca"). Pentru ca mecanizatorii din S.M.T. care lucrează in afara staţiunilor să fie întotdeauna la curent cu ceea ce se petrece in ţară şi peste hotare, s-au luat măsuri ca fiecare din cele 135 brigăzi de tractoare din regiune să fie dotate cu aparate de radio la baterie. Necesitatea acestui lu­cru a fost subliniată in cadrul şedinţe­lor de analiză a muncii cultural-educa­tive care au avut loc in primăvară in unităţile agricole de stat. Brigăzile de mecanizatori de la S.M.T. Podul Ildaiei, Huşi, Tîrgu Frumos au şi in­trat in posesia aparatelor respective. Dotarea celorlalte brigăzi de mecaniza­tori din regiune este in curs. 30 de aparate de radio au fost cumpărate din fondul cultural al Consiliului sindical regional Iași. Veşti din bazinul fructifer al Văii Teleajenului VĂLENII DE MUNTE (Coresp. „Munca”).— Fabrica de conserve ali­mentare din Vălenii de Munte este si­tuată în inima importantului bazin fructier al Văii Teleajenului. De cîteva zile a început aici un nou circuit de fabricaţie care s-a deschis cu prelu­crarea primelor cantităţi de căpşuni din noua recoltă. Pentru acest sezon, conducerea întreprinderii a luat din timp măsuri: s-au reparat utilajele, s-a mecanizat operaţia de spălare a fruc­telor etc. Tot aici şi-a început activi­tatea o secţie de băuturi răcoritoare cu o capacitate zilnică de 8000 sti­cle. Ca şi pînă acum, o parte din pro­dusele acestei fabrici vor fi exportate în alte ţări — Cehoslovacia, Uniunea Sovietică, Polonia şi chiar în An­glia. Pentru prelucrarea fructelor de toamnă vor fi utilizate noile cisterne de beton şi centrale termice — obiec­tive aflate în stadiul final de con­strucție.

Next