Munca, iulie 1959 (Anul 15, nr. 3625-3651)

1959-07-01 / nr. 3625

Al V-lea Concurs al formaţiilor artistice de amatori de la oraşe şi sate FAZA REGIONALĂ Ieri seara, în sala Teatrului Satiric Muzical „C. Tănase" din Calea Vic­toriei nr. 174, a avut loc deschiderea fazei regionale a formaţiilor artistice de amatori ale sindicatelor, căminelor culturale şi caselor de cultură ale Sfatului popular al Capitalei. In prezenţa a numeroşi oameni ai muncii din întreprinderile bucureşte­­ne, tovarăşul I. Mitarcă, preşedintele Consiliului sindical orăşenesc Bucu­reşti, a urat artiştilor amatori succes în această mare întrecere. Vorbitorul a scos în evidenţă nivelul artistic ca­litativ, obţinut de cele 125 de for­maţii selecţionate la faza raională. In deschiderea spectacolului, a cîn­­tat corul întreprinderii „Electro-apa­­rataj" sub conducerea dirijorului Barbu Marin. Corul a interpretat „Marşul munci­torilor“ din opereta „Ana Lugojana” de Fiteret Barbu, „Răsunetul Crişa­­nei" de Ion Vidu (solist Răşeanu D-tru), „Mama lui Ştefan cel Mare" de Gh. Dima (solişti inginerul Ion Ciovei şi Scordalin Dumitra) şi „Pu­terea noastră" de Zaharov. Sala a răsplătit cu puternice aplauze tînărul colectiv de dansatori de la întreprinderea „Kirov", care a in­terpretat cu talent şi vervă, „Suită de dansuri munteneşti", dansul ucrai­nean „Gopac" şi dansul cu temă „Pe drumul eliberării". Ultimul dans redă sugestiv momentul eliberării ţării noastre de către armatele sovietice şi realizările obţinute de poporul mun­citor după 23 August 1944, sub conducerea P.M.R. O frumoasă impresie prin pregăti­rea sa a lăsat echipa de flueraşi a direcţiei orăşeneşti P.T.T.R. In cadrul spectacolului de deschi­dere au mai apărut pe scenă corul I.R.T.A., echipa de dansuri a Uzi­nelor „Mao Tze-dun“, brigada artis­tică de agitaţie a întreprinderii de ţigarete Bucureşti şi echipa de dan­suri (copii 12—16 ani) a căminului cultural „N. Mohănescu" din Bă­­neasa. întrecerea artiştilor amatori din Capitală continuă în zilele ce urmea­ză, pînă la 19 iulie. D Rept Echipa de fluieraşi a Direcţiei orăşeneşti P.T.T.R. In sprijinul constructorilor O vizită la întreprinderea „Victoria Muncii“ de la marginea Capitalei ne-a relevat că aici se lucrează cu sîrg. Colectivul fabricii este hotărît să asigure şantierelor din Bucureşti cu­ mai multe cărămizi de bună cali­tate şi la un preţ de cost tot mai scăzut. Dovadă stau rezultatele obţi­nute în întrecerea socialistă de către cele cinci unităţi ale întreprinderii. Astfel, în ciuda faptului că luna iunie a fost nefavorabilă, ploile care au căzut împiedicînd desfăşurarea normală a procesului de producţie, planul pe semestrul I, la producţia de cărămidă arsă a fost realizat cu patru zile înainte de termen. Ritmul în care se desfăşoară acum lucrările arată că pînă la sfîrşitul lunii se poate prevede producerea a cca 730.000 cărămizi arse peste planul semestrial. In mod deosebit în obţinerea acestor succese s-au remar­cat echipele din cadrul unităţii Chi­­tila I, unde în ultimele trei luni — printr-o mai bună organizare a lu­crului şi folosirea raţională a utilaje­lor — s-au realizat în medie pe schimb 45.000 cărămizi cu 10­ 000—15.000 mai mult ca în celelalte unităţi. Pen­tru a face din experienţa fruntaşilor de aici un bun al tuturor, comitetul de întreprindere (preşedinte Petre Ta­­dic) şi conducerea fabricii (director Ion Bogdan) au organizat aici un schimb de experienţă. Ca urmare, bri­găzile conduse de tovarăşul Jean Hai­­movici, Gh. Ştefan şi Dumitru Manea au reuşit să producă chiar a doua zi cu 5 000—10.000 cărămizi pe schimb, mai mult decît înainte. Aşa se face că, cu ocazia consfătuirii de producţie ce a avut loc recent, colectivul fabricii „Victoria Muncii“ şi-a reînnoit anga­jamentele în cinstea zilei de 23 Au­gust. Pînă la această dată, ei vor depăşi planul fizic la comenzi finite cu 350.000 bucăţi şi vor realiza eco­nomii în valoare de aproape 500.000 lei. , mai carnslul cdrcspcOTaSctrah­alm „ŞANTIERUL TINERETULUI" Niciodată locuitorii Timişoarei n-au fost martorii unui asemenea ritm de construcţii de locuinţe ca în acest an. In diferite puncte ale oraşului se profi­lează deja la roşu siluetele unui mare număr de blocuri. Pînă la sfîrşitul anu­lui e prevăzut ca peste 400 de familii de muncitori să se mute în tot atîtea apartamente noi. Cu cîtva timp în urmă am vizitat unul dintre şantiere, amplasat în strad­a Rusu Şirianu. De la început atenţia ne-a fost atrasă de numărul mare de tineri, unii dintre ei chiar foarte tineri, care participau la con­struirea blocurilor. În primele mo­mente am crezut că avem de-a face cu brigăzile utemiste de muncă pa­triotică. Mare ne-a fost insă mirarea cînd meşterul de şantier, Anton Ko­vács, ne-a informat că aceşti tineri nu silit alţii decît constructorii celor două blocuri înălţate deja pînă la etajul iii. Dar mai bine s-o luăm de la început, pentru completa lămurire a cititorului. Cînd s-a pus problema construcţiei primelor 2 blocuri din grupul celor 7 zite vor fi ridicate în acest loc, condu­cerea şcolii profesionale de construcţii din localitate a venit cu o propunere pe cit de interesantă pe atît de îndrăzneaţă şi anume : construcţia unuia din ele să fie încredinţată elevilor, care vor face treaba asta în cadrul practicii de pro­ducţie. Bineînţeles, cu sprijinul între­prinderii de construcţii nr. 1 a T.R.C.L., a cărei datorie era de a asigura instruc­torii necesari din rîndurile meseriaşilor. Aşa a luat fiinţă „Şantierul tinere­tului“ din Timişoara. Dar n-au trecut decit cîteva zile şi o propunere asemă­nătoare a venit şi din partea Facultăţii de construcţii a Institutului Politehnic. Studenţii anului I şi-au exprimat dorin­ţa de a efectua şi ei practica de pro­ducţie la ridicarea unui bloc, de care sa răspundă de la fundaţie pînă la a­­coperiş. Conducerea întreprinderii de construcţii nr. 1 şi cea a facultăţii au convenit ca construcţia celui de-al doi­­lea bloc din str. Rusu Şirianu să fie încredinţată studenţilor. Viitorii muncitori şi ingineri, dor­nici de a se pregăti cît mai temeinic pentru meseria pe care şi-au ales-o, şi­­au asumat astfel o grea dar frumoasă obligaţie. Blocul A — al studenţilor — şi blo­cul B — al elevilor, —­ fiecare cu 32 apartamente, se află într-un stadiu foar­te avansat. Cu toate că construcţia lor a început la sfîrşitul lunii martie, zilele acestea s-a turnat ultimul planşeu, cel al etajului iii, şi a început montarea şarpantei. Faţă de plan lucrările sunt înaintate cu o lună de zile. Cei 29 de studenţi — deveniţi zidari şi dulgheri alături de lucrătorii întreprinderii de construcţii nr- 1 — s-au întrecut pe ei­­înşişi. Organizîndu-şi bine munca şi avînd la îndemînă toate materialele de care aveau nevoie, ei au făcut do­vada că îmbinarea cunoştinţelor teore­tice cu munca practică duce la rezul­tate foarte bune. Lucrarea făcută de ei corespunde celor mai exigente cerinţe. Acelaşi lucru se poate spune şi despre harnicii ucenici de la şcoala profesională de construcţii. Demn de menţionat este şi faptul că la construcţia acestor blocuri s-au fo­losit şi se vor folosi materiale noi care vor reduce mult preţul de cost pe apar­tament. Aşa, de pildă, zidurile despăr­ţitoare de 12,5 cm. sînt făcute din zgură şi ipsos, în loc de cărămidă, fiind ast­fel cu 40 la sută mai ieftine, dar avînd proprietăţi superioare sub raportul izo­lării fonice şi termice. Pereţii blocuri­lor vor fi căptuşiţi în interior cu plăci din coji de orez, ceea ce face ca grosi­mea zidului să se reducă cu o treime, mărindu-se deci suprafaţa locuibilă şi reducîndu-se substanţial consumul de cărămidă şi mortar. Plăcile din coji de orez vor fi folosite şi la pardoseli, în locul plăcilor de egalizare din beton peste care se pune parchetul. Astfel „Şantierul tineretului“ din Timişoara constituie o noutate, atît prin vîrsta şi profesia celor care lucrează aici, cît şi prin îmbunătăţirile de ordin tehnic şi tehnologic care se aduc construcţiilor. I. CEZAR corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Timişoara S-au schimbat părerile... (Urmare din pag. l-a) organizat în fabrică un curs special de ridicarea calificării controlorilor. Avînd cunoştinţe mai multe ei lu­crează astăzi mai bine. In activitatea noastră a intervenit şi un alt lucru nou: probele prac­tice. Din fiecare lot de scule care ur­mează să fie livrat se iau 10—15 bucăţi cu care se lucrează efectiv nu numai cu regimurile de aşchiere pe care le indicăm, ci şi cu altele mult mai mari, la care eventual ar putea fi supuse. In acest mod, defectele — in cazul cînd sînt — apar imediat. Astfel, cu prilejul unei asemenea probe practice, am constatat că bur­ghiul de filetat nu era suficient deta­­lonat, din care cauză era folosit greu, iar atunci cînd era cît de puţin forţat — se rupea. A fost schimbată imediat tehnologia de fabricaţie, s-a executat o altă detalonare şi drept urmare calitatea burghielor de filetat s-a îmbunătăţit foarte mult. Cuvîntul hotarîtor Operaţia care hotărăşte soarta de­­finitivă a sculelor — arată maistrul Nicolae Păiuş — este tratamentul termic. Aici se întîmpinau în trecut multe neajunsuri din cauza neres­pectării timpului de călire. După tra­tament, sculele ieşeau ori prea moi —­­în care caz la prima folosire se ardeau — ori prea casante — şi atunci se rupeau. Rezolvarea acestei probleme ne-a dat multă bătaie de cap. Unele măsuri luate — printre care instrui­rea temeinică a muncitorilor asupra necesităţii strictei respectări a timpu­lui de călire — nu dăduseră rezultate prea bune. Trebuiau deci găsite alte mijloace. Şi s-au găsit. La propune­rea maistrului Zoltán Ciszar, a lăcă­tuşului Gheorghe Doboş şi a altora, la cuptoare s-au montat relee tempori­zate, care dau posibilitatea să se sta­bilească timpul exact de călire. De a­­semenea, cu ajutorul unei instalaţii electrice, momentul cînd operaţia de călire s-a terminat este anunţat mun­citorilor prin aprinderea unor becuri verzi. Călitorii scot atunci sculele din baie. Aceste măsuri şi altele au dus la îmbunătăţirea substanţială a cali­tăţii sculelor aşchietoare. Cuvîntul ho­­tărîtor i-a spus însă maşina confec­ţionată de electricienii Ştefan Alexan­dru şi Ion Aubici şi inginerul Walter Tzevereş, cu ajutorul căreia operaţia de călire a sculelor din oţel rapid se execută de la început pînă la sfîrşit în mod automat. „Robotul“ asigură astfel o calitate ireproşabilă, iar productivita­tea muncii creşte cu sută la sută. In paranteză trebuie spus că documen­taţia referitoare la această instalaţie a fost solicitată şi de alte uzine din ţară, întrucît cu unele mici modifi­cări ea poate fi folosită şi pentru că­­lirea unor piese de dimensiuni mai reduse. Astfel am rezolvat cea mai complicată problemă din cîte s-au ivit pînă acum în sectorul nostru, pentru că se ştie că scula poate să aibă o construcţie excelentă, dar dacă calitatea tratamentului termic nu este corespunzătoare ea nu dă rezultate. In încheiere, vreau să spun că de cînd s-a îmbunătăţit munca la tra­tament nu am primit­ nici o reclama­­ţie, în timp ce în aceeaşi perioadă a anului trecut numărul reclamaţiilor era foarte mare. Acestea sînt cele trei răspunsuri. La ele s-ar putea adăuga numeroase altele. Are acum cu ce se lăuda acest harnic colectiv care nu-şi precupeţeşte eforturile pentru a confecţiona scule de cea mai bună calitate. Nu degea­ba beneficiarii — întreprinderile con­structoare de maşini — trimit azi scrisori elogioase. * U.I.L. Stîlpeni este una din unită­ţile fruntaşe pe ţară în această ra­mură. Succesele colectivului au fost încununate la sfir­­şitul anului 1958 cind a primit Dra­pelul de fruntaş pa ramură pe semes­trul II al anului 1958. Acest lucru a constituit un im­bold in muncă pen­tru muncitori, in­gineri şi tehnicieni ele a obţine noi şi însem­nate suc­cese şi in anul 1959. Astfel pe pri­mele luni ale anu­lui au realizat pla­nul producţiei glo­bale în proporţie de 102,5% obţinînd economii în valoa­re de 274.000 lei peste sarcina pla­nificată la preţul de cost şi beneficii peste plan în valoare de 1.621.000 lei. In­teriştii Constantin Dobrescu şi Petre Moloş lucrind la tăiatul Ei realizează planul lunar in proporţie de 105-107%. clişeu : ga­­buştenitor. MUNKA In întîmpinarea zilei de 23 August Pregătiri la Iaşi In întîmpinarea celei de-a 15-a ani­versări a eliberării patriei, In regiunea Iaşi vor avea loc numeroase manifestări culturale. In oraşe şi sate vor fi orga­nizate, la cămine culturale, cluburi şi colţuri roşii, pe tema zilei de 23 Au­gust, seri literare, conferinţe, intilniri ale tineretului cu militanţi ai mişcării muncitoreşti. Oamenii de ştiinţă din centrul universitar ieşan pregătesc, in cadrul filialei S.R.S.C., conferinţe cu următoarele subiecte: „Moldova in zi­lele lui August 1944", „Agricultura re­giunii Iaşi in trecut şi azi", ,123 Au­gust oglindit in literatura romina", „Realizări culturale in oraşele şi satele regiunii Iaşi", „Privind harta patriei după 15 ani de la eliberare", „Moldo­va in trecut şi in prezent" etc. Filiala Iaşi a Academiei R.P.R. pre­găteşte o sesiune ştiinţifică festivă, con­sacrată măreţei sărbători. Se vor face mai multe comunicări. ★ Artiştii plastici ieşeni lucrează la noi creaţii consacrate sărbătoririi celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist. In atelierele lor o parte din tablouri sunt terminate, altele sínt In curs de finisare. Multe din ele înfăţişează aspecte din viaţa noastră de azi, pe omul nou, participant activ la măreaţa operă de construire a socialis­mului. Pictorul Dan Hat­manu va fi pre­zent cu tablourile: „In aşteptarea schim­bului", „Vizită medicală la o şcoală sătească", „Portrete de fruntaşi In pro­ducţie". Pictorul­­ Petre Hirtopeanu cu: „Tractoriştii lucrind pe ogoarele gospo­dăriei agricole colective", „Cules de mere Intr-o gospodărie agricolă de stat", „Intr-o bibliotecă sătească". Pri­­zele pictorului Niculae Popa înfăţi­şează aspecte de pe şantierul hidrocen­tralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz. Sculp­torul Vasile Condurache a realizat compoziţia „Soţiile ceferiştilor la pro­cesul din 1934", iar sculptorul Iftimie Birleanu: „Ilie Pintilie vorbind munci­torilor la Iaşi". (Coresp. „Munca“) Informaţii Printr-un decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Popu­lare Române a fost conferit „Ordinul Muncii" clasa a II-a compozitorului Paul Constantinescu, cu prilejul împli­nirii a 50 de ani de viaţă, pentru merite deosebite în domeniul creaţiei muzicale şi al învăţământului muzical superior. * Marţi seară s-a înapoiat în Capitală violonistul Ştefan Ruha, care a parti­cipat pe cel de-al VIII-lea Concurs internaţional de interpretare muzicală „Margueritte Long,Jacques Thibaut" de la Paris, concurs la care a fost dis­tins cu premiul II. Totodată s-au îna­poiat şi compozitorul Dumitru Bu­­ghici şi pianistul acompaniator Fer­dinand Weiss. (Agerpres) Pag. 3-a Progresul tehnic al tuturor ramurilor economiei naţionale — o chestiune a întregului popor sovietic — Hotărîrea Plenarei C. C. al P. C. U. S. — MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite : La 30 iunie, ziarele din Mos­cova publică hotărîrea „Activitatea or­ganizaţiilor de partid şi sovietice şi a consiliilor economiei naţionale în do­meniul îndeplinirii hotărîrilor Congre­sului al XXI-lea al P.C.U.S. referitoare la accelerarea progresului tehnic in in­dustrie şi construcţii“ adoptată în ca­drul şedinţei de închidere din 29 iunie a Plenarei Comitetului Central al P.C.U.S. Plenara C.C. al P.C.U.S. a subliniat că in perioada care a trecut de la Con­gresul al XX-lea al partidului (1956), in U.R.S.S. s-a făcut un nou pas im­portant în domeniul dezvoltării şi per­fecţionării tehnice a tuturor ramurilor economiei naţionale. Au fost create şi a fost pusă la punct producţia în serie a peste 5.000 de noi tipuri de maşini, mecanisme, aparate şi dispozitive. Au fost elaborate şi apli­cate pe scară largă procese tehnologice avansate în industrie şi construcţii. S-a ridicat considerabil nivelul mecanizării, îndeosebi al lucrărilor grele şi care necesită un mare volum de muncă. Au fost automatizate multe operaţii de pro­ducţie în industrie, construcţii şi trans­porturi. In hotărîre se subliniază că consi­liile economiei naţionale desfăşoară o amplă activitate pentru îndeplinirea sarcinilor planului septenal şi pentru ridicarea continuă a nivelului tehnic al producţiei în ramurile principale ale economiei naţionale. Marile succese obţinute în dezvolta­rea economiei noastre, se subliniază in hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.U.S., dovedesc că înfiinţarea consiliilor eco­nomiei naţionale a fost o măsură cu adevărat revoluţionară în domeniul perfecţionării formelor de conducere a industriei şi construcţiilor. Succesele obţinute în industrie, con­strucţii, transporturi şi în agricultură dovedesc că toate popoarele din Uniu­nea Sovietică consideră planul septe­nal o cauză a lor vitală şi luptă cu perseverenţă pentru îndeplinirea lui cu succes. In hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.U.S. se spune că realizările Uniunii Sovie­tice în domeniul folosirii energiei ato­mice în scopuri paşnice, în domeniul aviaţiei cu reacţie, lansarea primilor sateliţi artificiali ai Pămîntului şi a primei rachete cosmice din istoria ome­nirii, au dovedit în mod elocvent între­gii lumi ce culmi a atins poporul în ştiinţă şi tehnică în anii Puterii Sovie­tice. Plenara C.C. al P.C.U.S. constată că noile succese în perfecţionarea tehnică a industriei şi construcţiilor au fost obţinute datorită îndeplinirii consecven­te a hotărîrilor Congresului al XX-lea al partidului în domeniul progresului tehnic, a reorganizării conducerii in­dustriei şi construcţiilor şi datorită faptului că organizaţiile de partid şi economice acordă mai multă atenţie introducerii tehnicii noi. în hotărîre se subliniază că în Uni­unea Sovietică există toate condiţiile necesare pentru îndeplinirea cu succes a programului cu privire la ridicarea continuă a nivelului tehnic a­ produc­ţiei. Plenara consideră că în prezent principalul este de a ridica activitatea organizatorică şi conducerea de par­tid şi economică în domeniul introdu­cerii tehnicii înaintate la nivelul noilor sarcini. Plenara C.C. al P.C.U.S. atrage a­­tenţia asupra faptului că în cursul e­­laborării şi introducerii tehnicii noi unii conducători se străduiesc să ob­ţină numai sporirea producţiei şi trec cu vederea un scop nu mai puţin im­portant — sporirea productivităţii şi uşurarea muncii muncitorilor, îmbu­nătăţirea calităţii şi reducerea preţu­lui de cost al produselor. Plenara consideră că lipsurile exis­tente în domeniul introducerii tehnicii noi sunt generate în mare măsură de conservatorismul tehnic care dăinuie în rîndurile unor economişti, ingineri şi tehnicieni, de faptul că aceştia s-au obişnuit cu vechile metode de produc­ţie şi cu uneltele de muncă vechi, de lipsa de dorinţă a multor conducători economici de a birui greutăţile legate de introducerea tehnicii noi, de faptul că ei nu rezolvă problemele perfecţio­nării tehnice a producţiei de pe pozi­ţia intereselor de stat. Plenara Comitetului Central al P.C.U.S. consideră că principala orien­tare în activitatea consiliilor econo­miei naţionale trebuie să devină per­fecţionarea tehnică a producţiei în scopul sporirii productivităţii şi uşu­rării muncii muncitorilor, in scopul creşterii rapide a producţiei industria­le, îmbunătăţirii calităţii şi reducerii preţului ei de cost, in scopul ieftinirii şi accelerării construcţiilor. In hotărîre se stabileşte că sarcinile cu privire la cele mai importante lu­crări în domeniul creării şi introduce­rii tehnicii noi, care au o importanţă de stat, trebuie să constituie o parte organică integrantă a planului econo­miei naţionale. Măsurile pentru crea­rea şi introducerea tehnicii noi trebuie să fie asigurate, în primul rând, prin finanţare şi resurse materiale şi teh­nice. O condiţie de importanţă excepţio­nală a îndeplinirii cu succes a planu­lui septenal, se subliniază în hotarî­­rea Plenarei C.C. al P.C.U.S., o con­stituie reconstrucţia, lărgirea şi reuti­­larea tehnică a întreprinderilor în funcţiune, înzestrarea tehnică conti­nuă a organizaţiilor de construcţii. Plenara C.C. al P.C.U.S. a aprobat iniţiativa oamenilor muncii, a organi­zaţiilor de partid şi economice din u­­nele regiuni, din Moscova şi Bielo­­rusia, în ce priveşte căutarea de posi­bilităţi pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor planului septenal printr-o mai bună folosire a capaci­tăţilor de producţie şi prin reconstruc­ţia întreprinderilor aflate în funcţiune. In hotărîre sînt stabilite procesele tehnologice şi perfecţionările care tre­buie să capete o aplicare deosebit de largă în diferite ramuri ale industriei şi transportului. Plenara C.C. al P.C.U.S. a trasat de asemenea măsurile pentru reînzes­­trarea tehnică a construcţiilor, trans­porturilor şi comunicaţiilor, pentru în­tărirea bazei de construcţii şi experi­mentare a industriei constructoare de maşini. Considerînd că mecanizarea şi au­tomatizarea complexă a proceselor de producţie reprezintă mijlocul principal al progresului tehnic, fără de care nu este cu putinţă un ritm rapid de dez­voltare continuă a productivităţii muncii, plenara a hotărît să se con­centreze atenţia asupra îndeplinirii sarcinii trasate de Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. şi anume lichida­rea muncii manuale grele în industrie, construcţii, în transporturi şi agricul­tură pe baza mecanizării complexe a proceselor de producţie. In hotărîrea plenarei sînt indicate măsurile în vederea mecanizării com­plexe a unor procese care necesită cel mai mare volum de muncă. Plenara consideră că îndeplinirea acestor mă­suri este o chestiune urgentă, care nu suferă amînare. Plenara C.C. al P.C.U.S. propune ca în domeniul automatizării principala atenţie să fie concentrată asupra în­deplinirii practice a sarcinii trecerii de la automatizarea unor operaţii de pro­ducţie la crearea unor procese tehno­logice, secţii şi întreprinderi complet automatizate, în primul rind în ramu­rile în care automatizarea asigură re­zultate economice maxime. A fost adoptată hotărîrea cu privire la elaborarea unui plan de introduce­re a tehnicii radioelectronice în toate ramurile economiei naţionale. Un capitol special al hotărîrii pre­vede măsuri îndreptate spre dezvolta­rea continuă a specializării şi coope­rării în economia naţională. Comitetul de stat al planificării de pe lingă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S., Consiliile de Miniştri ale republicilor unionale, ministerele şi departamentele au sarcina ca in anul 1959 să­ elaboreze planuri de dezvolta­re a specializării în industrie şi cons­trucţii. In hotărîre se subliniază necesita­tea ridicării rolului ştiinţei în progre­sul tehnic, al îmbunătăţirii organiză­rii lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi experimentale, precum şi al accelerării introducerii in producţie a realizărilor ştiinţei. Plenara consideră că o sarcină din cele mai importante a tuturor oameni­lor de ştiinţă sovietici este dezvoltarea creatoare continuă a ştiinţei şi tehnicii in legătură indisolubilă cu practica construcţiei comuniste. Plenara a hotărît să fie elaborate şi înfăptuite măsuri în vederea întăririi bazei tehnico-m­ateriale a institutelor de cercetări ştiinţifice şi a instituţiilor de învăţămînt superior. Organele compe­tente au sarcina ca pînă la începutul anului viitor să prezinte Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. propuneri cu pri­vire la crearea unor institute de cerce­tări ştiinţifice pe lingă întreprinderi mari, unificarea unor institute de cer­cetări ştiinţifice cu instituţii de învă­­ţamint superior şi comasarea institu­ţiilor ştiinţifice de acelaşi profil. Plenara Comitetului Central al P.C.U.S. a hotărît ca organizaţiile de partid din industrie, construcţii şi trans­porturi să-şi concentreze principala a­­tenţie asupra realizării practice a sar­cinilor trasate de­ Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. în domeniul progresului tehnic, ca o condiţie hotăritoare a în­deplinirii cu succes a planului septenal. In hotărîrea Plenarei C. C. al P.C.U.S. se subliniază că în etapa ac­tuală a construcţiei comuniste lupta pentru progresul tehnic în toate ramu­rile economiei naţionale este o ches­tiune a întregului popor şi reclamă o intensă activitate organizatorică din partea tuturor organizaţiilor de partid, sindicale și comsomoliste. CINEMATOGRAFE CANTAREŢUL MEXICAN : Patria, Bucu­reşti, Grădina 13 Septembrie, Gradina Dina­mo, Mioriţa, Grădina Moşilor, N. Bălcescu *, SAGEATA ALBASTRA , Republica, I. C. Frimu, Al. Sahia, Libertăţii , TAINA LUI ZEMSKOV : Magheru, Lumina, Donca Simo , FATA IN NEGRU : V. Alecsandri, Elena Pa­vel, înfrăţirea între popoare, 1 Mai­­ UM­BRELA SFlNTULUI PETRU : Central, Arta­­ BANCNOTA DE UN MILION LIRE : 13 Sep­tembrie­­ ZBOARA COCORII : Maxim Gorki: ARTICOLUL 420 : Victoria : NOI TRĂIM LA MINSK, ŞTIINŢA ŞI TEHNICA 4/959, DOI VECINI : Timpuri Noi ! OLEKO DUNDICI , Tineretului ■, ClNTECUL MATROZILOR , Gh. Doja, Volga ; ŞTIINŢA ŞI TEHNICA 2­959, ARCUL MIRACULOS, SENA INTlLNEŞTE PARISUL, SPORT SOVIETIC 15/1958, IEPU­RELE NU VREA SA ÎNVEŢE, UN DAR DE ZIUA NAŞTERII . Al. Popov , IVAN BROV­KIN SE INSOARA : 8 Martie, Flacăra, Gh. Coşbuc , D-ALE CARNAVALULUI , Griviţa ! TATAL MEU ACTORUL : Vasile Roaită ; FATA DIN KIEV : Cultural, 23 August­­ GODZILA , 8 Mai » FACEREA LUMII : Uni­rea : DE PARTEA CEALALTA : C. David ; FRUNZE ROŞII : T. Vladimirescu, Drumul Serii ! MISIUNE SPECIALA : Munca ; MA­RINARUL ÎNDRĂGOSTIT : Popular­­ O DATA IN VIATA : Ilie Pintilie­­, STEAGURI PE TURNURI : M. Eminescu : ALARMA LA GRANIŢA : Olga Bancic, Aurel Vlaicu ; FA­VORITUL 13, completare: PRIMII PAŞI AI LUI IONICA : G. Bacovia : TRENUL PRIE­TENIEI : 16 Februarie : SPIOANA DIN HONGKONG : B- Delavrancea , CIO­CIO­SAN : 30 Decembrie. Apelul adresat oamenilor muncii din U. R. S. S. MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS: Plenara Comitetului Central al P.C.U.S. care şi-a încheiat lucrările la 29 iunie a adresat muncitorilor şi muncitoarelor, colhoznicilor şi colhoz­nicelor, intelectualilor sovietici, tutu­ror oamenilor muncii din Uniunea Sovietică chemarea de a desfășura pe scară largă întrecerea socialista a întregului popor pentru îndeplinirea înainte de termen a planului septenal, pentru progresul tehnic. Plenara cheamă pe oamenii muncii să lupte pentru o înaltă productivitate a muncii, pentru mecanizarea şi au­tomatizarea complexă a proceselor de producţie, împotriva conservatorismu­lui, stagnării, rămânerii în urmă în domeniul tehnicii­­Apelul îndeamnă să se introducă cu mai mult curaj teh­nica nouă, să se folosească mai bine rezervele şi capacităţile de producţie. Plenara C.C. al P.C.U.S. cheamă la dezvoltarea prin toate mijloacele a ştiinţei înaintate, la însuşirea perse­verentă a tehnicii noi, la răspîndirea pe scară şi mai largă a experienţei inovatorilor în producţie, la dezvolta­rea mişcării de masă a raţionalizato­­rilor şi inventatorilor­­in apel se subliniază că importan­tele măsuri in domeniul mecanizării şi automatizării complexe a procese­lor de producţie in toate ramurile e­­conomiei naţionale prevăzute de Ple­nara Comitetului Central­­al P.C.U.S. urmăresc îmbunătăţirea vieţii poporu­lui, înmulţirea bunurilor sale materiale şi culturale, întărirea continuă a pu­terii Uniunii Sovietice. Plenara C.C. al P.C.U.S. cheamă fiecare colectiv de muncă să elaboreze un plan de însuşire şi introducere a realizărilor ştiinţei, tehnicii, automa­ticii, de folosire cît mai bună a re­zervelor de producţie şi a suprafeţe­lor de producţie pentru a cuceri mai repede redutele septenalului. Azi începe turneul internaţional de volei Astăzi după-amiaza pe terenurile special amenajate la patinoarul artifi­cial „23 August“ începe un mare tur­neu internaţional de volei organizat de Federaţia de specialitate (între 1—7 iu­lie a.c.) în cinstea celei de a 15-a ani­versări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist şi la 500 de ani de la întemeierea oraşului Bucureşti. Această competiţie, de talie mondială am pu­tea-o numi, dat fiind valoarea ridicată a echipelor, reuneşte la startul ei re­­prezentativele masculine ale R. Ceho­slovace — campioană mondială pe 1956 şi europeană pe anul 1958 — ale R.P. Române, vice-campioni atît la mondială cît şi la europeană, valoroasa repre­zentativă a oraşului Moscova din care nu lipsesc cîţiva titulari ai primei for­maţii a Uniunii Sovietice, R. P. Polonă, R. P. Ungară şi sportivii marii Chine­i populare, care au început să se afirme e arena internaţională sportivă. Tot a băieţi mai participă încă o forma­ţie a ţării noastre compusă din cele mai autentice speranţe ale voleiului nostru. Turneul feminin se anunţă şi el deo­sebit de atractiv. Reprezentativa ora­şului Moscova — care în linii mari se poate identifica cu echipa Uniunii So­­vietice, cîştigătoarea ultimelor ediţii ale campionatului mondial şi european — va înfrunta reprezentativele R. Ceho­slovace, R. P. Polone, R. P. Ungare, R. P. Chineze şi, bineînţeles, a R. P. Române. Iată programul zilei de azi : la ora 16,30 festivitatea de deschidere, după aceea urmează disputarea meciurilor: R.P. Romînă II - R.P. Romînă I (m); R.P. Chineză - Moscova (m); R.P. Polonă — R. P. Ungară (m). (Rep.) Intre 31 august—13 septembrie Turul ciclist al R. P. Romíné Turul ciclist al R. P. Romíné pe an­ul 1959 se va desfăşura intre 30 au­gust şi 13 septembrie pe un traseu de aproximativ 1800 km împărţit în 13 e­­tape, cu două zile de odihnă. în dru­mul său caravana cicliştilor va trece prin cele mai mari oraşe ale ţării şi prin numeroase centre muncitoreşti. Interesanta competiţie rutieră va reuni la start, alături de cicliştii romîni, echi­pe din R. P. Bulgaria, R . Ungară, R. P. A bănia şi din alte ţări. Cele 13 etape se vor desfăşura astfel : etapa I Circuitul oraşului Bucureşti (150 km); etapa a II-a Bucureşti—Focşani (201 k­m); etapa a IlI-a Focşani—Iaşi (225 km); etapa a IV-a Iaşi—Piatra Neamţ (185 km); etapa a V-a Piatra Neamţ— Lacul Roşu (50 km contra-cronome­­tru); etapa a Vl-a Reghin —Cluj (160 km); etapa a VlI a Cluj —Oradea (150 km); etapa a VIII-a Oradea—Timişoa­ra (170 km); etapa a IX-a Timişoara— Lugoj (50 km contra-cronometru); e­­tapa a X-a Deva —Sibiu (130 km); eta­pa XI-a Sibiu—Oraşul Stalin (140 km); etapa a XlI-a Oraşul Stalin—Cîmpu­lung Muscel (80 km); etapa a XIII-a Câmpulung Muscel - Bucureşti (150 km). Zilele de odihnă vor fi la Lacul Roşu şi Deva. Ştiri sportiv® Joi stadionul Dinamo din Capitală va găzdui cel de-al doilea joc al echi­pei de fotbal Vefa Istanbul care se află în turneu în ţara noastră. Fot­baliştii turci vor întîlni cu încăpere de la ora 17.30 o echipă combinată a clu­bului Dinamo. In deschidere la ora 15.45 se va desfăşura meciul dintre echipele Metalul,Titanii şi A. S. Pom­pierul. * Federaţia de box a stabilit ca finan­­lele campionatelor individuale să se desfăşoare între 15 şi 18 iulie în Ca­pitală pe ringul special amenajat în incinta patinoarului din parcul ,,23 Au­gust“. Sem­­if­ina­le­le campionatelor vor avea loc in zilele de 15 și 16 iulie ur­­mînd ca finalele să se dispute şi ra­­bată 18 iulie

Next