Munca, iulie 1959 (Anul 15, nr. 3625-3651)
1959-07-01 / nr. 3625
Al V-lea Concurs al formaţiilor artistice de amatori de la oraşe şi sate FAZA REGIONALĂ Ieri seara, în sala Teatrului Satiric Muzical „C. Tănase" din Calea Victoriei nr. 174, a avut loc deschiderea fazei regionale a formaţiilor artistice de amatori ale sindicatelor, căminelor culturale şi caselor de cultură ale Sfatului popular al Capitalei. In prezenţa a numeroşi oameni ai muncii din întreprinderile bucureştene, tovarăşul I. Mitarcă, preşedintele Consiliului sindical orăşenesc Bucureşti, a urat artiştilor amatori succes în această mare întrecere. Vorbitorul a scos în evidenţă nivelul artistic calitativ, obţinut de cele 125 de formaţii selecţionate la faza raională. In deschiderea spectacolului, a cîntat corul întreprinderii „Electro-aparataj" sub conducerea dirijorului Barbu Marin. Corul a interpretat „Marşul muncitorilor“ din opereta „Ana Lugojana” de Fiteret Barbu, „Răsunetul Crişanei" de Ion Vidu (solist Răşeanu D-tru), „Mama lui Ştefan cel Mare" de Gh. Dima (solişti inginerul Ion Ciovei şi Scordalin Dumitra) şi „Puterea noastră" de Zaharov. Sala a răsplătit cu puternice aplauze tînărul colectiv de dansatori de la întreprinderea „Kirov", care a interpretat cu talent şi vervă, „Suită de dansuri munteneşti", dansul ucrainean „Gopac" şi dansul cu temă „Pe drumul eliberării". Ultimul dans redă sugestiv momentul eliberării ţării noastre de către armatele sovietice şi realizările obţinute de poporul muncitor după 23 August 1944, sub conducerea P.M.R. O frumoasă impresie prin pregătirea sa a lăsat echipa de flueraşi a direcţiei orăşeneşti P.T.T.R. In cadrul spectacolului de deschidere au mai apărut pe scenă corul I.R.T.A., echipa de dansuri a Uzinelor „Mao Tze-dun“, brigada artistică de agitaţie a întreprinderii de ţigarete Bucureşti şi echipa de dansuri (copii 12—16 ani) a căminului cultural „N. Mohănescu" din Băneasa. întrecerea artiştilor amatori din Capitală continuă în zilele ce urmează, pînă la 19 iulie. D Rept Echipa de fluieraşi a Direcţiei orăşeneşti P.T.T.R. In sprijinul constructorilor O vizită la întreprinderea „Victoria Muncii“ de la marginea Capitalei ne-a relevat că aici se lucrează cu sîrg. Colectivul fabricii este hotărît să asigure şantierelor din Bucureşti cu mai multe cărămizi de bună calitate şi la un preţ de cost tot mai scăzut. Dovadă stau rezultatele obţinute în întrecerea socialistă de către cele cinci unităţi ale întreprinderii. Astfel, în ciuda faptului că luna iunie a fost nefavorabilă, ploile care au căzut împiedicînd desfăşurarea normală a procesului de producţie, planul pe semestrul I, la producţia de cărămidă arsă a fost realizat cu patru zile înainte de termen. Ritmul în care se desfăşoară acum lucrările arată că pînă la sfîrşitul lunii se poate prevede producerea a cca 730.000 cărămizi arse peste planul semestrial. In mod deosebit în obţinerea acestor succese s-au remarcat echipele din cadrul unităţii Chitila I, unde în ultimele trei luni — printr-o mai bună organizare a lucrului şi folosirea raţională a utilajelor — s-au realizat în medie pe schimb 45.000 cărămizi cu 10 000—15.000 mai mult ca în celelalte unităţi. Pentru a face din experienţa fruntaşilor de aici un bun al tuturor, comitetul de întreprindere (preşedinte Petre Tadic) şi conducerea fabricii (director Ion Bogdan) au organizat aici un schimb de experienţă. Ca urmare, brigăzile conduse de tovarăşul Jean Haimovici, Gh. Ştefan şi Dumitru Manea au reuşit să producă chiar a doua zi cu 5 000—10.000 cărămizi pe schimb, mai mult decît înainte. Aşa se face că, cu ocazia consfătuirii de producţie ce a avut loc recent, colectivul fabricii „Victoria Muncii“ şi-a reînnoit angajamentele în cinstea zilei de 23 August. Pînă la această dată, ei vor depăşi planul fizic la comenzi finite cu 350.000 bucăţi şi vor realiza economii în valoare de aproape 500.000 lei. , mai carnslul cdrcspcOTaSctrahalm „ŞANTIERUL TINERETULUI" Niciodată locuitorii Timişoarei n-au fost martorii unui asemenea ritm de construcţii de locuinţe ca în acest an. In diferite puncte ale oraşului se profilează deja la roşu siluetele unui mare număr de blocuri. Pînă la sfîrşitul anului e prevăzut ca peste 400 de familii de muncitori să se mute în tot atîtea apartamente noi. Cu cîtva timp în urmă am vizitat unul dintre şantiere, amplasat în strada Rusu Şirianu. De la început atenţia ne-a fost atrasă de numărul mare de tineri, unii dintre ei chiar foarte tineri, care participau la construirea blocurilor. În primele momente am crezut că avem de-a face cu brigăzile utemiste de muncă patriotică. Mare ne-a fost insă mirarea cînd meşterul de şantier, Anton Kovács, ne-a informat că aceşti tineri nu silit alţii decît constructorii celor două blocuri înălţate deja pînă la etajul iii. Dar mai bine s-o luăm de la început, pentru completa lămurire a cititorului. Cînd s-a pus problema construcţiei primelor 2 blocuri din grupul celor 7 zite vor fi ridicate în acest loc, conducerea şcolii profesionale de construcţii din localitate a venit cu o propunere pe cit de interesantă pe atît de îndrăzneaţă şi anume : construcţia unuia din ele să fie încredinţată elevilor, care vor face treaba asta în cadrul practicii de producţie. Bineînţeles, cu sprijinul întreprinderii de construcţii nr. 1 a T.R.C.L., a cărei datorie era de a asigura instructorii necesari din rîndurile meseriaşilor. Aşa a luat fiinţă „Şantierul tineretului“ din Timişoara. Dar n-au trecut decit cîteva zile şi o propunere asemănătoare a venit şi din partea Facultăţii de construcţii a Institutului Politehnic. Studenţii anului I şi-au exprimat dorinţa de a efectua şi ei practica de producţie la ridicarea unui bloc, de care sa răspundă de la fundaţie pînă la acoperiş. Conducerea întreprinderii de construcţii nr. 1 şi cea a facultăţii au convenit ca construcţia celui de-al doilea bloc din str. Rusu Şirianu să fie încredinţată studenţilor. Viitorii muncitori şi ingineri, dornici de a se pregăti cît mai temeinic pentru meseria pe care şi-au ales-o, şiau asumat astfel o grea dar frumoasă obligaţie. Blocul A — al studenţilor — şi blocul B — al elevilor, — fiecare cu 32 apartamente, se află într-un stadiu foarte avansat. Cu toate că construcţia lor a început la sfîrşitul lunii martie, zilele acestea s-a turnat ultimul planşeu, cel al etajului iii, şi a început montarea şarpantei. Faţă de plan lucrările sunt înaintate cu o lună de zile. Cei 29 de studenţi — deveniţi zidari şi dulgheri alături de lucrătorii întreprinderii de construcţii nr- 1 — s-au întrecut pe eiînşişi. Organizîndu-şi bine munca şi avînd la îndemînă toate materialele de care aveau nevoie, ei au făcut dovada că îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu munca practică duce la rezultate foarte bune. Lucrarea făcută de ei corespunde celor mai exigente cerinţe. Acelaşi lucru se poate spune şi despre harnicii ucenici de la şcoala profesională de construcţii. Demn de menţionat este şi faptul că la construcţia acestor blocuri s-au folosit şi se vor folosi materiale noi care vor reduce mult preţul de cost pe apartament. Aşa, de pildă, zidurile despărţitoare de 12,5 cm. sînt făcute din zgură şi ipsos, în loc de cărămidă, fiind astfel cu 40 la sută mai ieftine, dar avînd proprietăţi superioare sub raportul izolării fonice şi termice. Pereţii blocurilor vor fi căptuşiţi în interior cu plăci din coji de orez, ceea ce face ca grosimea zidului să se reducă cu o treime, mărindu-se deci suprafaţa locuibilă şi reducîndu-se substanţial consumul de cărămidă şi mortar. Plăcile din coji de orez vor fi folosite şi la pardoseli, în locul plăcilor de egalizare din beton peste care se pune parchetul. Astfel „Şantierul tineretului“ din Timişoara constituie o noutate, atît prin vîrsta şi profesia celor care lucrează aici, cît şi prin îmbunătăţirile de ordin tehnic şi tehnologic care se aduc construcţiilor. I. CEZAR corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Timişoara S-au schimbat părerile... (Urmare din pag. l-a) organizat în fabrică un curs special de ridicarea calificării controlorilor. Avînd cunoştinţe mai multe ei lucrează astăzi mai bine. In activitatea noastră a intervenit şi un alt lucru nou: probele practice. Din fiecare lot de scule care urmează să fie livrat se iau 10—15 bucăţi cu care se lucrează efectiv nu numai cu regimurile de aşchiere pe care le indicăm, ci şi cu altele mult mai mari, la care eventual ar putea fi supuse. In acest mod, defectele — in cazul cînd sînt — apar imediat. Astfel, cu prilejul unei asemenea probe practice, am constatat că burghiul de filetat nu era suficient detalonat, din care cauză era folosit greu, iar atunci cînd era cît de puţin forţat — se rupea. A fost schimbată imediat tehnologia de fabricaţie, s-a executat o altă detalonare şi drept urmare calitatea burghielor de filetat s-a îmbunătăţit foarte mult. Cuvîntul hotarîtor Operaţia care hotărăşte soarta definitivă a sculelor — arată maistrul Nicolae Păiuş — este tratamentul termic. Aici se întîmpinau în trecut multe neajunsuri din cauza nerespectării timpului de călire. După tratament, sculele ieşeau ori prea moi —în care caz la prima folosire se ardeau — ori prea casante — şi atunci se rupeau. Rezolvarea acestei probleme ne-a dat multă bătaie de cap. Unele măsuri luate — printre care instruirea temeinică a muncitorilor asupra necesităţii strictei respectări a timpului de călire — nu dăduseră rezultate prea bune. Trebuiau deci găsite alte mijloace. Şi s-au găsit. La propunerea maistrului Zoltán Ciszar, a lăcătuşului Gheorghe Doboş şi a altora, la cuptoare s-au montat relee temporizate, care dau posibilitatea să se stabilească timpul exact de călire. De asemenea, cu ajutorul unei instalaţii electrice, momentul cînd operaţia de călire s-a terminat este anunţat muncitorilor prin aprinderea unor becuri verzi. Călitorii scot atunci sculele din baie. Aceste măsuri şi altele au dus la îmbunătăţirea substanţială a calităţii sculelor aşchietoare. Cuvîntul hotărîtor i-a spus însă maşina confecţionată de electricienii Ştefan Alexandru şi Ion Aubici şi inginerul Walter Tzevereş, cu ajutorul căreia operaţia de călire a sculelor din oţel rapid se execută de la început pînă la sfîrşit în mod automat. „Robotul“ asigură astfel o calitate ireproşabilă, iar productivitatea muncii creşte cu sută la sută. In paranteză trebuie spus că documentaţia referitoare la această instalaţie a fost solicitată şi de alte uzine din ţară, întrucît cu unele mici modificări ea poate fi folosită şi pentru călirea unor piese de dimensiuni mai reduse. Astfel am rezolvat cea mai complicată problemă din cîte s-au ivit pînă acum în sectorul nostru, pentru că se ştie că scula poate să aibă o construcţie excelentă, dar dacă calitatea tratamentului termic nu este corespunzătoare ea nu dă rezultate. In încheiere, vreau să spun că de cînd s-a îmbunătăţit munca la tratament nu am primit nici o reclamaţie, în timp ce în aceeaşi perioadă a anului trecut numărul reclamaţiilor era foarte mare. Acestea sînt cele trei răspunsuri. La ele s-ar putea adăuga numeroase altele. Are acum cu ce se lăuda acest harnic colectiv care nu-şi precupeţeşte eforturile pentru a confecţiona scule de cea mai bună calitate. Nu degeaba beneficiarii — întreprinderile constructoare de maşini — trimit azi scrisori elogioase. * U.I.L. Stîlpeni este una din unităţile fruntaşe pe ţară în această ramură. Succesele colectivului au fost încununate la sfirşitul anului 1958 cind a primit Drapelul de fruntaş pa ramură pe semestrul II al anului 1958. Acest lucru a constituit un imbold in muncă pentru muncitori, ingineri şi tehnicieni ele a obţine noi şi însemnate succese şi in anul 1959. Astfel pe primele luni ale anului au realizat planul producţiei globale în proporţie de 102,5% obţinînd economii în valoare de 274.000 lei peste sarcina planificată la preţul de cost şi beneficii peste plan în valoare de 1.621.000 lei. Interiştii Constantin Dobrescu şi Petre Moloş lucrind la tăiatul Ei realizează planul lunar in proporţie de 105-107%. clişeu : gabuştenitor. MUNKA In întîmpinarea zilei de 23 August Pregătiri la Iaşi In întîmpinarea celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei, In regiunea Iaşi vor avea loc numeroase manifestări culturale. In oraşe şi sate vor fi organizate, la cămine culturale, cluburi şi colţuri roşii, pe tema zilei de 23 August, seri literare, conferinţe, intilniri ale tineretului cu militanţi ai mişcării muncitoreşti. Oamenii de ştiinţă din centrul universitar ieşan pregătesc, in cadrul filialei S.R.S.C., conferinţe cu următoarele subiecte: „Moldova in zilele lui August 1944", „Agricultura regiunii Iaşi in trecut şi azi", ,123 August oglindit in literatura romina", „Realizări culturale in oraşele şi satele regiunii Iaşi", „Privind harta patriei după 15 ani de la eliberare", „Moldova in trecut şi in prezent" etc. Filiala Iaşi a Academiei R.P.R. pregăteşte o sesiune ştiinţifică festivă, consacrată măreţei sărbători. Se vor face mai multe comunicări. ★ Artiştii plastici ieşeni lucrează la noi creaţii consacrate sărbătoririi celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist. In atelierele lor o parte din tablouri sunt terminate, altele sínt In curs de finisare. Multe din ele înfăţişează aspecte din viaţa noastră de azi, pe omul nou, participant activ la măreaţa operă de construire a socialismului. Pictorul Dan Hatmanu va fi prezent cu tablourile: „In aşteptarea schimbului", „Vizită medicală la o şcoală sătească", „Portrete de fruntaşi In producţie". Pictorul Petre Hirtopeanu cu: „Tractoriştii lucrind pe ogoarele gospodăriei agricole colective", „Cules de mere Intr-o gospodărie agricolă de stat", „Intr-o bibliotecă sătească". Prizele pictorului Niculae Popa înfăţişează aspecte de pe şantierul hidrocentralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz. Sculptorul Vasile Condurache a realizat compoziţia „Soţiile ceferiştilor la procesul din 1934", iar sculptorul Iftimie Birleanu: „Ilie Pintilie vorbind muncitorilor la Iaşi". (Coresp. „Munca“) Informaţii Printr-un decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române a fost conferit „Ordinul Muncii" clasa a II-a compozitorului Paul Constantinescu, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de viaţă, pentru merite deosebite în domeniul creaţiei muzicale şi al învăţământului muzical superior. * Marţi seară s-a înapoiat în Capitală violonistul Ştefan Ruha, care a participat pe cel de-al VIII-lea Concurs internaţional de interpretare muzicală „Margueritte Long,Jacques Thibaut" de la Paris, concurs la care a fost distins cu premiul II. Totodată s-au înapoiat şi compozitorul Dumitru Bughici şi pianistul acompaniator Ferdinand Weiss. (Agerpres) Pag. 3-a Progresul tehnic al tuturor ramurilor economiei naţionale — o chestiune a întregului popor sovietic — Hotărîrea Plenarei C. C. al P. C. U. S. — MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite : La 30 iunie, ziarele din Moscova publică hotărîrea „Activitatea organizaţiilor de partid şi sovietice şi a consiliilor economiei naţionale în domeniul îndeplinirii hotărîrilor Congresului al XXI-lea al P.C.U.S. referitoare la accelerarea progresului tehnic in industrie şi construcţii“ adoptată în cadrul şedinţei de închidere din 29 iunie a Plenarei Comitetului Central al P.C.U.S. Plenara C.C. al P.C.U.S. a subliniat că in perioada care a trecut de la Congresul al XX-lea al partidului (1956), in U.R.S.S. s-a făcut un nou pas important în domeniul dezvoltării şi perfecţionării tehnice a tuturor ramurilor economiei naţionale. Au fost create şi a fost pusă la punct producţia în serie a peste 5.000 de noi tipuri de maşini, mecanisme, aparate şi dispozitive. Au fost elaborate şi aplicate pe scară largă procese tehnologice avansate în industrie şi construcţii. S-a ridicat considerabil nivelul mecanizării, îndeosebi al lucrărilor grele şi care necesită un mare volum de muncă. Au fost automatizate multe operaţii de producţie în industrie, construcţii şi transporturi. In hotărîre se subliniază că consiliile economiei naţionale desfăşoară o amplă activitate pentru îndeplinirea sarcinilor planului septenal şi pentru ridicarea continuă a nivelului tehnic al producţiei în ramurile principale ale economiei naţionale. Marile succese obţinute în dezvoltarea economiei noastre, se subliniază in hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.U.S., dovedesc că înfiinţarea consiliilor economiei naţionale a fost o măsură cu adevărat revoluţionară în domeniul perfecţionării formelor de conducere a industriei şi construcţiilor. Succesele obţinute în industrie, construcţii, transporturi şi în agricultură dovedesc că toate popoarele din Uniunea Sovietică consideră planul septenal o cauză a lor vitală şi luptă cu perseverenţă pentru îndeplinirea lui cu succes. In hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.U.S. se spune că realizările Uniunii Sovietice în domeniul folosirii energiei atomice în scopuri paşnice, în domeniul aviaţiei cu reacţie, lansarea primilor sateliţi artificiali ai Pămîntului şi a primei rachete cosmice din istoria omenirii, au dovedit în mod elocvent întregii lumi ce culmi a atins poporul în ştiinţă şi tehnică în anii Puterii Sovietice. Plenara C.C. al P.C.U.S. constată că noile succese în perfecţionarea tehnică a industriei şi construcţiilor au fost obţinute datorită îndeplinirii consecvente a hotărîrilor Congresului al XX-lea al partidului în domeniul progresului tehnic, a reorganizării conducerii industriei şi construcţiilor şi datorită faptului că organizaţiile de partid şi economice acordă mai multă atenţie introducerii tehnicii noi. în hotărîre se subliniază că în Uniunea Sovietică există toate condiţiile necesare pentru îndeplinirea cu succes a programului cu privire la ridicarea continuă a nivelului tehnic a producţiei. Plenara consideră că în prezent principalul este de a ridica activitatea organizatorică şi conducerea de partid şi economică în domeniul introducerii tehnicii înaintate la nivelul noilor sarcini. Plenara C.C. al P.C.U.S. atrage atenţia asupra faptului că în cursul elaborării şi introducerii tehnicii noi unii conducători se străduiesc să obţină numai sporirea producţiei şi trec cu vederea un scop nu mai puţin important — sporirea productivităţii şi uşurarea muncii muncitorilor, îmbunătăţirea calităţii şi reducerea preţului de cost al produselor. Plenara consideră că lipsurile existente în domeniul introducerii tehnicii noi sunt generate în mare măsură de conservatorismul tehnic care dăinuie în rîndurile unor economişti, ingineri şi tehnicieni, de faptul că aceştia s-au obişnuit cu vechile metode de producţie şi cu uneltele de muncă vechi, de lipsa de dorinţă a multor conducători economici de a birui greutăţile legate de introducerea tehnicii noi, de faptul că ei nu rezolvă problemele perfecţionării tehnice a producţiei de pe poziţia intereselor de stat. Plenara Comitetului Central al P.C.U.S. consideră că principala orientare în activitatea consiliilor economiei naţionale trebuie să devină perfecţionarea tehnică a producţiei în scopul sporirii productivităţii şi uşurării muncii muncitorilor, in scopul creşterii rapide a producţiei industriale, îmbunătăţirii calităţii şi reducerii preţului ei de cost, in scopul ieftinirii şi accelerării construcţiilor. In hotărîre se stabileşte că sarcinile cu privire la cele mai importante lucrări în domeniul creării şi introducerii tehnicii noi, care au o importanţă de stat, trebuie să constituie o parte organică integrantă a planului economiei naţionale. Măsurile pentru crearea şi introducerea tehnicii noi trebuie să fie asigurate, în primul rând, prin finanţare şi resurse materiale şi tehnice. O condiţie de importanţă excepţională a îndeplinirii cu succes a planului septenal, se subliniază în hotarîrea Plenarei C.C. al P.C.U.S., o constituie reconstrucţia, lărgirea şi reutilarea tehnică a întreprinderilor în funcţiune, înzestrarea tehnică continuă a organizaţiilor de construcţii. Plenara C.C. al P.C.U.S. a aprobat iniţiativa oamenilor muncii, a organizaţiilor de partid şi economice din unele regiuni, din Moscova şi Bielorusia, în ce priveşte căutarea de posibilităţi pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor planului septenal printr-o mai bună folosire a capacităţilor de producţie şi prin reconstrucţia întreprinderilor aflate în funcţiune. In hotărîre sînt stabilite procesele tehnologice şi perfecţionările care trebuie să capete o aplicare deosebit de largă în diferite ramuri ale industriei şi transportului. Plenara C.C. al P.C.U.S. a trasat de asemenea măsurile pentru reînzestrarea tehnică a construcţiilor, transporturilor şi comunicaţiilor, pentru întărirea bazei de construcţii şi experimentare a industriei constructoare de maşini. Considerînd că mecanizarea şi automatizarea complexă a proceselor de producţie reprezintă mijlocul principal al progresului tehnic, fără de care nu este cu putinţă un ritm rapid de dezvoltare continuă a productivităţii muncii, plenara a hotărît să se concentreze atenţia asupra îndeplinirii sarcinii trasate de Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. şi anume lichidarea muncii manuale grele în industrie, construcţii, în transporturi şi agricultură pe baza mecanizării complexe a proceselor de producţie. In hotărîrea plenarei sînt indicate măsurile în vederea mecanizării complexe a unor procese care necesită cel mai mare volum de muncă. Plenara consideră că îndeplinirea acestor măsuri este o chestiune urgentă, care nu suferă amînare. Plenara C.C. al P.C.U.S. propune ca în domeniul automatizării principala atenţie să fie concentrată asupra îndeplinirii practice a sarcinii trecerii de la automatizarea unor operaţii de producţie la crearea unor procese tehnologice, secţii şi întreprinderi complet automatizate, în primul rind în ramurile în care automatizarea asigură rezultate economice maxime. A fost adoptată hotărîrea cu privire la elaborarea unui plan de introducere a tehnicii radioelectronice în toate ramurile economiei naţionale. Un capitol special al hotărîrii prevede măsuri îndreptate spre dezvoltarea continuă a specializării şi cooperării în economia naţională. Comitetul de stat al planificării de pe lingă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S., Consiliile de Miniştri ale republicilor unionale, ministerele şi departamentele au sarcina ca in anul 1959 să elaboreze planuri de dezvoltare a specializării în industrie şi construcţii. In hotărîre se subliniază necesitatea ridicării rolului ştiinţei în progresul tehnic, al îmbunătăţirii organizării lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi experimentale, precum şi al accelerării introducerii in producţie a realizărilor ştiinţei. Plenara consideră că o sarcină din cele mai importante a tuturor oamenilor de ştiinţă sovietici este dezvoltarea creatoare continuă a ştiinţei şi tehnicii in legătură indisolubilă cu practica construcţiei comuniste. Plenara a hotărît să fie elaborate şi înfăptuite măsuri în vederea întăririi bazei tehnico-materiale a institutelor de cercetări ştiinţifice şi a instituţiilor de învăţămînt superior. Organele competente au sarcina ca pînă la începutul anului viitor să prezinte Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. propuneri cu privire la crearea unor institute de cercetări ştiinţifice pe lingă întreprinderi mari, unificarea unor institute de cercetări ştiinţifice cu instituţii de învăţamint superior şi comasarea instituţiilor ştiinţifice de acelaşi profil. Plenara Comitetului Central al P.C.U.S. a hotărît ca organizaţiile de partid din industrie, construcţii şi transporturi să-şi concentreze principala atenţie asupra realizării practice a sarcinilor trasate de Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. în domeniul progresului tehnic, ca o condiţie hotăritoare a îndeplinirii cu succes a planului septenal. In hotărîrea Plenarei C. C. al P.C.U.S. se subliniază că în etapa actuală a construcţiei comuniste lupta pentru progresul tehnic în toate ramurile economiei naţionale este o chestiune a întregului popor şi reclamă o intensă activitate organizatorică din partea tuturor organizaţiilor de partid, sindicale și comsomoliste. CINEMATOGRAFE CANTAREŢUL MEXICAN : Patria, Bucureşti, Grădina 13 Septembrie, Gradina Dinamo, Mioriţa, Grădina Moşilor, N. Bălcescu *, SAGEATA ALBASTRA , Republica, I. C. Frimu, Al. Sahia, Libertăţii , TAINA LUI ZEMSKOV : Magheru, Lumina, Donca Simo , FATA IN NEGRU : V. Alecsandri, Elena Pavel, înfrăţirea între popoare, 1 Mai UMBRELA SFlNTULUI PETRU : Central, Arta BANCNOTA DE UN MILION LIRE : 13 Septembrie ZBOARA COCORII : Maxim Gorki: ARTICOLUL 420 : Victoria : NOI TRĂIM LA MINSK, ŞTIINŢA ŞI TEHNICA 4/959, DOI VECINI : Timpuri Noi ! OLEKO DUNDICI , Tineretului ■, ClNTECUL MATROZILOR , Gh. Doja, Volga ; ŞTIINŢA ŞI TEHNICA 2959, ARCUL MIRACULOS, SENA INTlLNEŞTE PARISUL, SPORT SOVIETIC 15/1958, IEPURELE NU VREA SA ÎNVEŢE, UN DAR DE ZIUA NAŞTERII . Al. Popov , IVAN BROVKIN SE INSOARA : 8 Martie, Flacăra, Gh. Coşbuc , D-ALE CARNAVALULUI , Griviţa ! TATAL MEU ACTORUL : Vasile Roaită ; FATA DIN KIEV : Cultural, 23 August GODZILA , 8 Mai » FACEREA LUMII : Unirea : DE PARTEA CEALALTA : C. David ; FRUNZE ROŞII : T. Vladimirescu, Drumul Serii ! MISIUNE SPECIALA : Munca ; MARINARUL ÎNDRĂGOSTIT : Popular O DATA IN VIATA : Ilie Pintilie, STEAGURI PE TURNURI : M. Eminescu : ALARMA LA GRANIŢA : Olga Bancic, Aurel Vlaicu ; FAVORITUL 13, completare: PRIMII PAŞI AI LUI IONICA : G. Bacovia : TRENUL PRIETENIEI : 16 Februarie : SPIOANA DIN HONGKONG : B- Delavrancea , CIOCIOSAN : 30 Decembrie. Apelul adresat oamenilor muncii din U. R. S. S. MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS: Plenara Comitetului Central al P.C.U.S. care şi-a încheiat lucrările la 29 iunie a adresat muncitorilor şi muncitoarelor, colhoznicilor şi colhoznicelor, intelectualilor sovietici, tuturor oamenilor muncii din Uniunea Sovietică chemarea de a desfășura pe scară largă întrecerea socialista a întregului popor pentru îndeplinirea înainte de termen a planului septenal, pentru progresul tehnic. Plenara cheamă pe oamenii muncii să lupte pentru o înaltă productivitate a muncii, pentru mecanizarea şi automatizarea complexă a proceselor de producţie, împotriva conservatorismului, stagnării, rămânerii în urmă în domeniul tehniciiApelul îndeamnă să se introducă cu mai mult curaj tehnica nouă, să se folosească mai bine rezervele şi capacităţile de producţie. Plenara C.C. al P.C.U.S. cheamă la dezvoltarea prin toate mijloacele a ştiinţei înaintate, la însuşirea perseverentă a tehnicii noi, la răspîndirea pe scară şi mai largă a experienţei inovatorilor în producţie, la dezvoltarea mişcării de masă a raţionalizatorilor şi inventatorilorin apel se subliniază că importantele măsuri in domeniul mecanizării şi automatizării complexe a proceselor de producţie in toate ramurile economiei naţionale prevăzute de Plenara Comitetului Centralal P.C.U.S. urmăresc îmbunătăţirea vieţii poporului, înmulţirea bunurilor sale materiale şi culturale, întărirea continuă a puterii Uniunii Sovietice. Plenara C.C. al P.C.U.S. cheamă fiecare colectiv de muncă să elaboreze un plan de însuşire şi introducere a realizărilor ştiinţei, tehnicii, automaticii, de folosire cît mai bună a rezervelor de producţie şi a suprafeţelor de producţie pentru a cuceri mai repede redutele septenalului. Azi începe turneul internaţional de volei Astăzi după-amiaza pe terenurile special amenajate la patinoarul artificial „23 August“ începe un mare turneu internaţional de volei organizat de Federaţia de specialitate (între 1—7 iulie a.c.) în cinstea celei de a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist şi la 500 de ani de la întemeierea oraşului Bucureşti. Această competiţie, de talie mondială am putea-o numi, dat fiind valoarea ridicată a echipelor, reuneşte la startul ei reprezentativele masculine ale R. Cehoslovace — campioană mondială pe 1956 şi europeană pe anul 1958 — ale R.P. Române, vice-campioni atît la mondială cît şi la europeană, valoroasa reprezentativă a oraşului Moscova din care nu lipsesc cîţiva titulari ai primei formaţii a Uniunii Sovietice, R. P. Polonă, R. P. Ungară şi sportivii marii Chinei populare, care au început să se afirme e arena internaţională sportivă. Tot a băieţi mai participă încă o formaţie a ţării noastre compusă din cele mai autentice speranţe ale voleiului nostru. Turneul feminin se anunţă şi el deosebit de atractiv. Reprezentativa oraşului Moscova — care în linii mari se poate identifica cu echipa Uniunii Sovietice, cîştigătoarea ultimelor ediţii ale campionatului mondial şi european — va înfrunta reprezentativele R. Cehoslovace, R. P. Polone, R. P. Ungare, R. P. Chineze şi, bineînţeles, a R. P. Române. Iată programul zilei de azi : la ora 16,30 festivitatea de deschidere, după aceea urmează disputarea meciurilor: R.P. Romînă II - R.P. Romînă I (m); R.P. Chineză - Moscova (m); R.P. Polonă — R. P. Ungară (m). (Rep.) Intre 31 august—13 septembrie Turul ciclist al R. P. Romíné Turul ciclist al R. P. Romíné pe anul 1959 se va desfăşura intre 30 august şi 13 septembrie pe un traseu de aproximativ 1800 km împărţit în 13 etape, cu două zile de odihnă. în drumul său caravana cicliştilor va trece prin cele mai mari oraşe ale ţării şi prin numeroase centre muncitoreşti. Interesanta competiţie rutieră va reuni la start, alături de cicliştii romîni, echipe din R. P. Bulgaria, R . Ungară, R. P. A bănia şi din alte ţări. Cele 13 etape se vor desfăşura astfel : etapa I Circuitul oraşului Bucureşti (150 km); etapa a II-a Bucureşti—Focşani (201 km); etapa a IlI-a Focşani—Iaşi (225 km); etapa a IV-a Iaşi—Piatra Neamţ (185 km); etapa a V-a Piatra Neamţ— Lacul Roşu (50 km contra-cronometru); etapa a Vl-a Reghin —Cluj (160 km); etapa a VlI a Cluj —Oradea (150 km); etapa a VIII-a Oradea—Timişoara (170 km); etapa a IX-a Timişoara— Lugoj (50 km contra-cronometru); etapa a X-a Deva —Sibiu (130 km); etapa XI-a Sibiu—Oraşul Stalin (140 km); etapa a XlI-a Oraşul Stalin—Cîmpulung Muscel (80 km); etapa a XIII-a Câmpulung Muscel - Bucureşti (150 km). Zilele de odihnă vor fi la Lacul Roşu şi Deva. Ştiri sportiv® Joi stadionul Dinamo din Capitală va găzdui cel de-al doilea joc al echipei de fotbal Vefa Istanbul care se află în turneu în ţara noastră. Fotbaliştii turci vor întîlni cu încăpere de la ora 17.30 o echipă combinată a clubului Dinamo. In deschidere la ora 15.45 se va desfăşura meciul dintre echipele Metalul,Titanii şi A. S. Pompierul. * Federaţia de box a stabilit ca finanlele campionatelor individuale să se desfăşoare între 15 şi 18 iulie în Capitală pe ringul special amenajat în incinta patinoarului din parcul ,,23 August“. Semifinalele campionatelor vor avea loc in zilele de 15 și 16 iulie urmînd ca finalele să se dispute şi rabată 18 iulie