Munca, august 1959 (Anul 15, nr. 3652-3677)
1959-08-01 / nr. 3652
Proletari din toate tarile, uniti-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului nostru muncitor Zilele trecute a avut loc plenara lărgită a Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Romînă, care, pe baza expunerii tovarăşului GheorgheApostol, a dezbătut şi aprobat sarci- tiile ce revin sindicatelor în lumina documentelor plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. cu privire ila noile măsuri pentru ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor. In cuvîntul lor, participanții la plenoara C.C.S. au exprimat entuziasmul puternic cu care oamenii muncii au iîntîmpinat măsurile prevăzute în ra-portul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la Plenara C.C. al P.M.R., în vederea creşterii bunăstării celor ce muncesc. Pe tot cuprinsul ţării, în oraşe şi sate, în uzine şi fabrici, pe şantiere şi pe ogoare, întregul nostru popor muncitor se angajează cu însufleţire să obţină noi şi noi succese în muncă, pentru înflorirea continuă a patriei noastre socialiste. Măsurile adoptate de plenară, constituie o nouă şi strălucită afirmare a justeţei politicii partidului pe care masele largi ale poporului nostru muncitor o consideră ca pe propria lor politică şi luptă cu fermitate pentru realizarea ei. Noile măsuri hotărîte de partid prevăd creşterea salariilor muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, maiştrilor şi funcţionarilor, cadrelor didactice, lucrătorilor din comerţ şi por categorii de oameni ai nunscutirea şi reducerea impozitului la unele categorii de salarii, îmbunătăţirea pensiilor, reducerea preţurilor de vînzare la peste 2.600 de produse industriale şi alimentare. In urma aplicării acestui ansamblu de măsuri, sporul net al veniturilor oamenilor muncii va fi de 4,7 miliarde lei anual. Ca urmare a majorării salariilor, scutirii și reducerii impozitului pe salarii, salariul mediu va înregistra o creștere efectivă de 12,5%, sporul fiind mai accentuat la salariile muncitorilor, care se vor mări cu 14%. La baza tuturor acestor importante măsuri adoptate de plenară stau succesele istorice obţinute de eroica noastră clasă muncitoare, de toţi oamenii muncii sub conducerea partidului, în îndeplinirea măreţelor sarcini trasate de Congresul al II-lea al P.M.R. cu privire la înfăptuirea cu consecvenţă a politicii leniniste, de industrializare socialistă a ţării. Ca rezultat al politicii de dezvoltare cu precădere a industriei ele — temelia dezvoltării tuturor râurilor de producţie şi a întregii ecourii naţionale — producţia industriei mijloacelor de producţie a crescut în anii 1956—1959 cu 56%, iar producţia bunurilor de consum cu 29%. In aceşti ani s-au construit 38 de întreprinderi industriale şi 40 de secţii noi şi s-au dezvoltat şi modernizat alte 125 de întreprinderi. Creşte rapid producţia industriei siderurgice, ea depăşind producţia anului 1955 cu 70% la oţel, cu peste 55% la laminate, cu 370% la ţevi de oţel şi cu 450% la cocs metalurgic. O asemenea creştere a producţiei siderurgice a fost posibilă datorită şi faptului că în această ramură au fost construite noi capacităţiindustriale, prin,,tre care oţelăria Siemens-Martin de la Hunedoara, fabrica de ţevi de la Roman, 3 linii pentru laminarea tablei subţiri la Galaţi. O amplă dezvoltare a căpătat industria noastră petroliferă, altădată izvor de bogăţie pentru monopolurile străine. Producţia petroliferă creşte anul acesta cu 21% faţă de 1955, iar pentru mărirea capacităţii de prelucrare au fost construite noile rafinării de la Borzeşti şi Dărmăneşti şi au intrat în funcţiune instalaţiile de la Teleajen pentru producerea uleiurilor superioare. Industria chimică, aproape inexistentă în trecut, a crescut în perioada anilor 1955—1959 de circa două ori, cu un ritm anual mediu de 19%. Sarcinile trasate prin planul de electrificare a ţării au fost îndeplinite şi depăşite. Sunt asigurate toate condiţiile pentru ca producţia de energie electrică prevăzută pentru anul 1960 să fie realizată înainte de termen. Cerinţele mereu crescînde ale oamenilor muncii sunt satisfăcute din ce în ce mai bine de către industria bunurilor de larg consum, care produce în 1959 cu 59% mai mult zahăr decit în 1955, cu 23% mai multe confecţii, cu peste 50% mai multă încălţăminte şi de peste două ori mai multă mobilă. Faptul că producţia industrială pe un singur trimestru al anului 1959 este mai mare decît producţia obţinută în întreg anul 1938 — anul cu cea mai înaltă producţie industrială în regimul burghezo-moşieresc— demonstrează cu prisosinţă progresele importante ale industriei noastre socialiste în ultimii ani. Succese importante au fost obţinute în transformarea socialistă a agriculturii. Aproape 2.500.000 familii de ţărani muncitori au păşit cu încredere pe drumul arătat de partid, lucrînd în comun peste 67% din suprafaţa arabilă a ţării. Pentru dezvoltarea agriculturii s-a alocat numai în ultimii 3 ani de către statul democrat popular uriaşa sumă de 8,7 miliarde lei. Zi de zi satul nostru capătă o altă înfăţişare, creşte neîncetat nivelul de viaţă material şi cultural al ţărănimii muncitoare. Creşterea productivităţii muncii este hiotărîtoare pentru victoria orîndtuirii noi, socialiste. Pe ansamblul industriei noastre, productivitatea muncii creşte în perioada 1955—1959 cu 31%. Deosebit de pozitiv este faptul că în ultimii ani, trei sferturi din creşterea producţiei industriale a fost obţinută pe seama creşterii productivităţii muncii. Prin eforturile susţinute ale muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor, funcţionarilor s-a realizat în această perioadă o reducere a preţului de cost cu 12%. Numai în ultimii patru ani economiile totale realizate prin reducerea prețului de cost se cifrează la 9 miliarde 400 milioane lei. Noile măsuri pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, care se adaugă celor înfăptuite în perioada ce s-a scurs de la cel de-al II-lea Congres al P.M.R., vor face ca salariul real al oamenilor muncii să crească în anul 1959 cu 30% faţă de 1955, realizîndu-se astfel cu un an mai devreme sarcina trasată de Congres cu privire la creşterea salariului real. Aceasta constituie o mare victorie a regimului nostru democrat popular. La obţinerea succeselor poporului nostru în opera de construire a socialismului, un aport preţios l-au adus sindicatele — sprijin de nădejde al partidului în realizarea politicii sale. Educate şi îndrumate de partid, sindicatele şi-au îmbunătăţit permanent munca, antrenînd tot mai activ masele muncitoare pentru însuşirea şi traducerea în viaţă a istoricelor hotărîri ale Congresului al II-lea al PM.R. Mobilizate de sindicate, mase tot mai largi de muncitori, ingineri şi tehnicieni particină cu succes la întrecerea socialistă în care se manifestă din plin iniţiativa lor creatoare în lupta pentru o producţie mai mare, mai bună şi mai ieftină. Organele şi organizaţiile sindicale au acordat o atenţie mai mare pregătirii şi desfăşurării consfătuirilor de producţie, şi-au îmbunătăţit activitatea în fondurile inovatorilor şi raţionalizatorilor, au participat activ la elaborarea şi definitivarea planurilor de stat. Măsurile adoptate de partid pun în faţa sindicatelor noi şi importante sarcini în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat, creşterea productivităţii muncii, reducerea sistematică a preţului de cost, realizarea de economii şi îmbunătăţirea calităţii produselor, baza sigură pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc din ţara noastră. : * In raportul prezentat la plenara C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a arătat că „Preocuparea principală a partidului şi guvernului se îndreaptă către ridicarea nivelului de viaţă al clasei muncitoare, clasă care a purtat în mod eroic greul anilor de muncă încordată pentru refacerea şi dezvoltarea economiei naţionale, îndeplinindu-şi şi misiunea istorică de a organiza şi conduce poporul muncitor în opera de transformare socialistă a societăţii'. Ca urmare a succeselor obţinute de oamenii muncii în dezvoltarea economiei naţionale, veniturile nete din salarii ale muncitorilor au fost sporite în medie cu aproape 14% faţă de salariul actual, la care dacă adăugăm îmbunătăţirea salarizării efectuată în anii 1957—1958, rezultă că nivelul veniturilor nete provenite din salarii ale muncitorilor creşte în medie cu 34% faţă de 1956. Organele şi organizaţiile sindicale şi-au adus o contribuţie preţioasă la traducerea în viaţă a hotărîrilor partidului şi guvernului cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi normare, a cărui experimentare a constituit pentru organele sidicale, pentru toţi activiştii sindicatelor o înaltă şcoală de cunoaştere şi rezolvare practică a problemelor economice concrete ale întreprinderilor de stat din industrie şi agricultură. Astăzi, ca urmare a măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi normare, la a căror experimentare şi stabilire au fost consultate masele largi de oameni ai muncii, salariul tarifar a devenit baza sigură şi stabilă din cîştigul muncitorilor, el reprezentind circa 83% din venitul muncitorilor, faţă de numai 62% cît era înainte de experimentare. Sistemul îmbunătăţit de salarizare şi normare a muncii a devenit mai mobilizator, mai stimulativ, corespunde mai deplin nivelului de dezvoltare a economiei naţionale şi contribuie din ce în ce mai mult la cointeresarea materială a oamenilor muncii. Rezultate importante au fost obţinute în direcţia introducerii normelor cu motivare tehnică, acestea reprezentind astăzi circa 40% din volumul total al muncii în acord, contribuind din plin la aplicarea mai justa a principiului socialist de plată după cantitatea și calitatea muncii, la sporirea cîştigurilor muncitorilor pe baza unei creşteri continue şi reale a productivităţii muncii. In acest scop comitetele sindicale din întreprinderi sunt datoare să sprijine conducerile administrative In continuarea acţiunii de introducere a normelor tehnice şi să urmărească justa încadrare a muncitorilor după pregătirea Şi calificarea fiecăruia. , O importanţă deosebită a fost acordată îmbunătăţirii salarizării maiştrilor şi creşterii rolului acestora în organizarea şi conducerea producţiei, salariile lor tarifare majorîndu-se în medie cu 20%. Grija de căpetenie a organelor şi organizaţiilor sindicale din întreprinderi să se exprime în sprijinul acordat maiştrilor pentru ridicarea nivelului lor de cunoştinţe şi pregătire profesională, în însuşirea de către maiştri a tot ceea ce apare nou în meseria sau ramura respectivă, astfel ca ei să se poată ridica la înălţimea rolului de organizatori ai producţiei. In acelaşi timp, fiecare maistru să considere o îndatorire patriotică ajutorul la timp şi calificat pe care să-l acorde muncitorilor din subordine, făcînd din bogata lor experienţă şi pricepere un bun al tuturor muncitorilor pe care-i conduc. Odată cu sporirea salariilor tarifare ale muncitorilor şi maiştrilor se majorează şi salariile personalului tehnic-ingineresc, administrativ şi de specialitate, în medie cu 8%, diferenţiat pe ramuri şi funcţiuni, îndatorirea de cinste a inginerilor, tehnicienilor, economiştilor este de a depune noi eforturi în lupta pentru introducerea tehnicii avansate şi ridicarea nivelului tehnic profesional al muncitorilor în scopul folosirii depline a capacităţii instalaţiilor, maşinilor şi agregatelor, pentru obţinerea unor economii cît mai mari la cheltuielile de producţie. Concomitent cu îmbunătăţirea salarizării în unităţile productive, pe baza hotărârii plenarei C.C. al P.M.R. se majorează în medie cu 8% şi salariile lucrătorilor din aparatul de stat şi instituţiile bugetare. Dacă avem în vedere şi reducerea impozitelor, creşterea medie a cîştigului este de 11%, iar pentru categoriile inferioare de salarizare de 20%. Această îmbunătăţire substanţială a salarizării constituie pentru lucrătorii din aparatul de stat un nou imbold în lupta pentru continua perfecţionare şi ieftinire a aparatului de stat. In cadrul măsurilor luate de plenara C.C. al P.M .„ salariile tarifare ale cadrelor didactice , se majorează cu 24 la sută, iar pentru unele categorii cu 34 la sută. Salariile majorate ale educatorilor, învăţătorilor şi profesorilor corespund rolului şi importantei ce se acordă acestei numeroase categorii a intelectualităţii noastre în viaţa social-culturală a ţării. In adunările ce au avut loc cu cadrele didactice pentru dezbaterea documentelor plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c., participanţii s-au angajat să muncească mai mult pentru perfecţionarea neîncetată a activităţii lor pedagogice şi de ridicare a nivelului politic-ideologic, să se ridic,ce la nivelul încrederii acordate de partid de a fi vrednici educatori ai tinerei generaţii în spiritul dragostei de muncă şi al patriotismului socialist. De o majorare importantă a salariilor beneficiază lucrătorii din comerţ. Împreună cu reducerea impozitului pe salarii, creşterea medie a salariilor lucrătorilor din comerţ este de 20 la sută, iar a celor din categoriile inferioare de salarizare de 30 la sută. Oamenii muncii aşteaptă din partea lucrătorilor din comerţ o mai bună organizare şi conducere a comerţului, o atitudine mai atentă faţă de cumpărători, reducerea simţitoare a cheltuielilor de circulaţie, realizarea a cu mai multe economii. înfăptuirea acestor sarcini trebuie să constituie preocuparea principală de zi cu zi a organizaţiilor sindicale din comerţ şi cooperaţie. îmbunătăţirea sistemului actual de pensionare şi majorarea pensiilor constituie un exemplu viu al atenţiei cu care sunt înconjuraţi în ţara noastră cei ce muncesc şi care după ani de muncă în producţie au ieşit la pensie. Măsurile stabilite de plenara C.C. al P.M.R. prevăd o substanţială creştere a pensiilor, alocîndu-se în plus în acest scop suma de 1 miliard 85 milioane lei. Plenara C.C.S. a subliniat necesitatea ca organele sindicale să arate o grijă deosebită față de pensionari, să participe activ încomisiile de echivalare a pensiilor, să se îngrijească ca celor care ies la pensie să li se întocmească în timpul cel mai scurt actele necesare. Plenara C.C.S. a exprimat hotărîrea fermă a sindicatelor din țara noastră de a depune toate eforturile pentru mobilizarea largă a oamenilor muncii în vederea întăririi şi dezvoltării continue a economiei naţionale, pentru înflorirea şi fericirea scumpei noastre patrii. ■k Plenara C.C. al P.M.R. a arătat că datoria sindicatelor este să desfăşoare o largă acţiune politică de mobilizare a oamenilor muncii în întrecerea socialistă pentru descoperirea şi valorificarea rezervelor interne şi pentru reducerea cheltuielilor de producţie in toate ramurile economiei. In lupta maselor pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al 11-lea al P.M.R., s-a dovedit din ce în ce mai mult marea forţă a întrecerii socialiste ca metodă principală de construire a socialismului, ca mijloc de mobilizare activă a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, de educare a lor în spiritul patriotismului socialist. După plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, care a arătat necesi(Continuare în pag. 3-a). • Majorarea salariilor muncitorilor, maiştrilor şi ale personalului tehnic-administrativ din întreprinderi și instituții Pe baza masurilor elaborate de Plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín și Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române au adoptat la 30 iulie 1959 hotărîrea cu privire la majorarea salariilor tarifare ale muncitorilor, maiştrilor, inginerilor, tehnicienilor, funcţionarilor şi specialiştilor din întreprinderile şi instituţiile de stat, precum şi cu privire la îmbunătăţirea principiilor de premiere şi de acordare a diferitelor sporuri la salariile muncitorilor. A. Cu privire la majorarea salariilor muncitorilor Potrivit Hotâririi Comitetului Central al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri, salariile tarifare ale muncitorilor se majorează în medie cu 10 la sută, diferenţiat în raport cu importanţa economică, cu condiţiile de muncă şi nivelul de tehnicitate al ramurilor şi unităţilor de producţie. Potrivit Hotărîrii, salariile tarifare ale muncitorilor din diferitele ramuri de producţie se majorează după cum urmează : In industria minieră salariile tarifare ale muncitorilor de bază — cu 5 pînă la 11,1 la sută. In industria siderurgică — cu 8,4 pînă la 11,4 la sută. In industria constructoare de mașini — cu 8,7 pînă la 20,1 la sută. In industria construcții montaj — cu 5,7 pînă la 14,1 la sută. * * In industria petrol-chimie — cu 8 pînă la 11,1 la sută. In industria petroliferă ramura foraj — cu 6 pînă la 9,6 la sută. In industria lemnului — cu 8,1 pînă la 14 la sută. In exploatările forestiere — cu 6,1 pînă la 17,3 la sută. In industria materialelor de construcții — cu 7,7 pînă la 11,4 la sută.. In industria cimentului — cu 8,6 pînă la 11,3 la sută. In industria textilă — cu 8,2 pînă la 12,9 la sută In industria confecţiilor piele-cauciuc — cu 7,2 pînă la 16,6 la sută. In industria alimentară — cu 6,6 pînă la 10,3 la sută. In sectorul exploatării căilor ferate — cu 5,6 pînă la 23,8 la sută. . In sectorul transporturilor rutiere, navale şi aeriene — cu 7,9 pînă la 17 la sută., In industria locală şi panificaţie — cu 4,5 pînă la 17,2 la sută. In gospodăria comunala — prestări servicii şi transport orăşenesc — cu 6,8 pînă la 11,7 la sută. , , Salariile tarifare ale mecanizatorilor din agricultură cu 10 pînă la 16,6 la sută. In unele ramuri unde pînâ în prezent sporurile pentru condiţiile grele de muncă erau incluse în salariile tarifare, s-a prevăzut — pe lingă majorarea salariilor tarifare — şi acordarea de sporuri la salarii de la 25—100 lei lunar. Astfel, majorarea salariilor tarifare plus sporurile la salarii se ridică : In industria metalurgiei neferoase de la 8,5 pînă la 17,2 la sută. In industria poligrafică de la 5,8 pînă la 15,2 la suta. In industria sticlei de la 6,5 pînă la 14,2 la sută. In industria viscozei de la 7,2 pînă la 20 la sută. In industria pielăriei-tăbăcării de la 9,2 pînă la 15,5 la sută. Hotărîrea mai prevede că se vor acorda sporuri la salarii de 50—150 iei, şi în unele cazuri pînă la 200 lei lunar, muncitorilor care lucrează în condiţii grele (mediu vătămător, temperatură ridicată etc.). De asemenea, Hotărîrea prevede că se vor acorda sporuri la salarii pentru muncitorii care conduc o formaţie de lucru, (echipă, brigadă) şi pentru exercitarea unei funcţii suplimentare. De asemenea, se reglementează în mod unitar sporurile acordate pentru vechime în producţia în unele ramuri ale economiei. Odată cu majorarea salariilor tarifare, Hotărîrea C.C al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri prevede îmbunătăţirea principiilor de premiere a muncitorilor. Astfel, in vederea creşterii caracterului stimulativ al premiilor, legării mai strinse de rezultatele tehnico-economice ale activităţii întreprinderilor. Hotărîrea prevede extinderea sistemului de premiere pentru realizarea de economii, îmbunătăţirea calităţii produselor etc. Majorările salariilor tarifare prevăzute de Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi Consiliului de Miniştri vor duce la creşterea în aceeaşi măsură a cîştigurilor totale ale muncitorilor, deoarece celelalte elemente ale sistemului de salarizare, — adică normele de muncă şi cotele de premiere — rămîn la nivelul existent în prezent. B. Cu privire la majorarea salariilor maiştrilor, inginerilor, tehnicienilor, funcţionarilor şi specialiştilor Prin Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri salariile maiştrilor se majorează în medie cu 29%, diferenţiat pe ramuri de producţie. De asemenea au fost majorate în medie cu 8% salariile tarifare ale personalului tehnic ingineresc, administrativ şi de specialitate din întreprinderile industriale, de construcţii, de transporturi şi din celelalte unităţi economice, precum şi din institutele de proiectări şi cercetări, din ministere, sfaturi populare şi din alte unităţi bugetare. Potrivit Hotărîrii C.C. al P.M.R. şi Consiliului de Miniştri majorarea salariilor muncitorilor şi celorlalte categorii de salariaţi nu afectează drepturile acestora la alocaţia de stat pentru copii, chirii, abonamente de transport, taxe şcolare, burse pentru elevii şi studenţii merituoşi, costul uniformelor de serviciu. Majorările salariilor se aplică începînd cu data de 1 august 1950. - I Anul XV. nr. 3652 SIMBÄTA 1 AUGUST 1959 4 pagini 20 bani Sub steagul marxism-leninismului, înainte pe drumul bunăstării și progresului poporului nostru, spre victoria socialismului în scumpa noastră patrie ! (Din Chemările C.C. al P.M.R. cu prilejul celei de a XV-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist). Scutiri şi reduceri la impozitul pe salarii Prezidiul Marii Adunări Naţionale a emis la 30 iulie 1959 Impozitul pe salarii Decretul privind acordarea unor scutiri şi reduceri la impozitul asupra cîştigurilor lunare între : 500—• 600 lei se reduce In medie cu 85% Impozitul asupra cîştigurilor de peste 1.500 lei ramîne neschim.................... „ 601— 700 „ „ „ 66% bat. asupra cîștigurilor „irji lunare intre: 701— 800 lei se reduce in medie cu 57% PC Saian • „ „ „ „ 801- 900 „ „ „ 37,5 Astfel, cistigurile lunare pînă la 500 lei se scutesc complect de „ „ „ „ 901—1.000 „ „ „ 25% Impozit pe salarii, „ „ „ „ 1.001—1.100 „ „ „ 19% Impozitul pe salarii ............................ 1.301-1.500 ................ „ 5,7% PAGINI DE MONOGRAFIE: 2 Pagini de monografie : HUNEDOARA Pe străzi şi bulevarde, autocisternele udă asfaltul. O reţea de autobuze împînzeşte oraşul. La intersecţia străzilor Karl Marx şi Aurel Vlaicu, ochiul ciclopian al stopului e colorat în verde. Spre gară, spre şantiere, spre combinat, trec unele după altele autoturisme, camioane, motociclete... Ca in fiecare dimineaţă, circulaţia e mai intensă. Stopul, cu doi-trei ani în urmă, era o noutate pentru hunedoreni. In afara utilităţii sale, existenţa lui are o semnificaţie deosebită. Aici, cîndva, era marginea oraşului. In mijlocul cîmpului, Liţă baci, pădurean scoborlt din munţii Poiana Ruscă, îşi statornicise un sălaş. De cum amurgea, fereca porţile ogrăzii şi lăsa slobozi dulăii. Pustnicia anilor începuse să-l părăsească de la o vreme. In apropiere, s-au tăiat drumuri. Camioane, cîte nu văzuse niciodată în viaţa lui moşneagul, au împînzit cîmpul cu materiale de construcţii. Zidari, dulgheri, fierari-betonişti, cu sutele. Pe nesimţite, Liţă baci se pomeni cu casa ocrotită de multe clădiri. Pădureanul şi-a schimbat şi el portul. Şi-a lepădat sumanul şi şi-a pus haină de orăşean. Acum îşi răsuceşte mereu mustaţa neagră şi stufoasă şi se tot laudă. I se împlineşte o dorinţă mare. Nu-i mai place casa cu şură. Se dă laolaltă cu gineri su, cu maistrul care a ridicat binalele de pe dealul Chizitului. Casa nouă e aproape gata. Ii ajută statul. Pe vechea lui vatră, va fi un parc. Şi nu-i departe ziua cînd, poate, şi Liţă baci îşi va plimba pe aici nepoţii... Noul oraş al siderurgiştilor şi-a întins hotarul pînă în apropierea satului Buitur. Acum şi-l lărgeşte spre pădure şi în vale. Din balcoanele blocului constructorilor, înălţat în vîrful dealului, se vede întreg oraşul. Străzile şi bulevardele sale, străjuite de clădiri moderne, îi dau o înfăţişare măreaţă, socialistă. In partea de sud, puieţii, sădiţi odată cu primele săpături, au atins acoperişul clădirilor. De aici s-a început construcţia primelor locuinţe. La capătul străzii „A“, o casă. Nu se deosebeşte de celelalte vecine. Dar istoria noului oraş vorbeşte despre ea în prima sa pagină. In toamnă, împlineşte 11 ani. Sub talpa ei, siderurgiştii hunedoreni au pus un document: „Prin grija Partidului (Continuare in pag. 2 si 3) REPORTAJ de GH. PANTAZI si A. MITROFAN O nouă sculerie la uzinele „Steagul Roşu" ORAŞUL STALIN 31 (Agerpres). In cinstea zilei de 23 August, la uzinele „Steagul Roşu" a intrat în funcţiune, cu întreaga capacitate, una din cele mai moderne sculerii din ţară. Noua sculerie este instalată intr-o clădire care a fost proiectată de un colectiv al uzinelor. In noile hale spaţioase, dotate cu lumini fluorescente, au fost montate maşini perfecţionate de înaltă productivitate- Noua unitate dispune de diferite ateliere, de un birou tehnologic, laborator, precum şi anexe sociale. Noua sculerie este destinată să satisfacă în întregime necesităţile de scule, dispozitive şi verificatoare ale fabricaţiei de autocamioane. Intîlnirea activului sindical din Galaţi cu secretari ai F.S.M. Ieri după amiază, la Consiliul Sindical regional Galaţi, a avut loc o întîlnire între activul sindical din localitate şi tovarăşii Giuseppe Casadei şi Elena Teodorescu, secretari ai Federaţiei Sindicale Mondiale. Cu acest prilej ei au răspuns la o serie de întrebări privind acţiunile pe care F.S.M. le întreprinde în vederea apărării drepturilor oamenilor muncii şi întărirea păcii, împotriva pericolului atomic. Apoi, tov. Giuseppe Casadei a îm- părtăşit cîteva din impresiile culese din timpul călătoriei sale în ţara noastră, arătind că a fost impresionat de amploarea construcţiei socialiste şi de avîntul cu care întregul popor muncitor traduce în viaţă politica PM.R., politică de pace şi bunăstare a oamenilor muncii. (Coresp. „Munca").