Munca, august 1959 (Anul 15, nr. 3652-3677)

1959-08-01 / nr. 3652

Proletari din toate tarile, uniti-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului nostru muncitor Zilele trecute a avut loc plenara­ lărgită a Consiliului Central al Sin­dicatelor din R. P. Romînă, care, pe baza expunerii tovarăşului Gheorghe­­Apostol, a dezbătut şi aprobat sarci-­ tiile ce revin sindicatelor în lumina documentelor plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. cu privire ila noile măsuri pentru ridicarea nive­lului de trai al poporului muncitor. In cuvîntul lor, participanții la ple­­noara C.C.S. au exprimat entuziasmul puternic cu care oamenii muncii au iîntîmpinat măsurile prevăzute în ra-­­portul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la Plenara C.C. al P.M.R., în vederea creşterii bunăstării celor ce muncesc. Pe tot cuprinsul ţării, în oraşe şi sate, în uzine şi fabrici, pe şantiere şi pe ogoare, întregul nostru popor munci­tor se angajează cu însufleţire să obţină noi şi noi succese în muncă, pentru înflorirea continuă a patriei noastre socialiste. Măsurile adoptate de plenară, constituie o nouă şi strălucită afir­mare a justeţei politicii partidului pe care masele largi ale poporului nostru muncitor o consideră ca pe propria lor politică şi luptă cu fermitate pentru realizarea ei. Noile măsuri hotărîte de partid prevăd creşterea salariilor muncitori­lor, inginerilor, tehnicienilor, maiştri­lor şi funcţionarilor, cadrelor di­dactice, lucrătorilor din comerţ şi p­or categorii de oameni ai nun­scutirea şi reducerea impozitu­lui la unele categorii de salarii, îmbunătăţirea pensiilor, reducerea pre­ţurilor de vînzare la peste 2.600 de produse industriale şi alimentare. In urma aplicării acestui ansam­blu de măsuri, sporul net al venituri­lor oamenilor muncii va fi de 4,7 mi­liarde lei anual. Ca urmare a majo­rării salariilor, scutirii și reducerii im­pozitului pe salarii, salariul mediu va înregistra o creștere efectivă de 12,5%, sporul fiind mai accentuat la salariile muncitorilor, care se vor mări cu 14%. La baza tuturor acestor importan­te măsuri adoptate de plenară stau succesele istorice obţinute de eroica noastră clasă muncitoare, de toţi oamenii muncii sub conducerea parti­dului, în îndeplinirea măreţelor sar­cini trasate de Congresul al II-lea al P.M.R. cu privire la înfăptuirea cu consecvenţă a politicii leniniste, de industrializare socialistă a ţării. Ca rezultat al politicii de dezvol­tare cu precădere a industriei ele — temelia dezvoltării tuturor râ­urilor de producţie şi a întregii eco­ur­ii naţionale — producţia industriei mijloacelor de producţie a crescut în anii 1956—1959 cu 56%, iar produc­ţia bunurilor de consum cu 29%. In aceşti ani s-au construit 38 de între­prinderi industriale şi 40 de secţii noi şi s-au dezvoltat şi modernizat alte 125 de întreprinderi. Creşte rapid producţia industriei si­derurgice, ea depăşind producţia anu­lui 1955 cu 70% la oţel, cu peste 55% la laminate, cu 370% la ţevi de oţel şi cu 450% la cocs metalurgic. O ase­menea creştere a producţiei siderur­gice a fost posibilă datorită şi faptu­lui că în această ramură au fost cons­truite noi capacităţi­­industriale, prin­­,,­tre care oţelăria Siemens-Martin de la Hunedoara, fabrica de ţevi de la Roman, 3 linii pentru laminarea tablei subţiri la Galaţi. O amplă dezvoltare a căpătat indus­tria noastră petroliferă, altădată izvor de bogăţie pentru monopolurile străi­ne. Producţia petroliferă creşte anul acesta cu 21% faţă de 1955, iar pen­tru mărirea capacităţii de prelucrare au fost construite noile rafinării de la Borzeşti şi Dărmăneşti şi au intrat în funcţiune instalaţiile de la Teleajen pentru producerea uleiurilor supe­rioare. Industria chimică, aproape inexis­tentă în trecut, a crescut în perioada anilor 1955—1959 de circa două ori, cu un ritm anual mediu de 19%. Sarcinile trasate prin planul de electrificare a ţării au fost îndepli­­nite şi depăşite. Sunt asigurate toate condiţiile pentru ca producţia de e­­nergie electrică prevăzută pentru anul 1960 să fie realizată înainte de ter­men. Cerinţele mereu crescînde ale oa­menilor muncii sunt satisfăcute din ce în ce mai bine de către industria bu­nurilor de larg consum, care produce în 1959 cu 59% mai mult zahăr de­cit în 1955, cu 23% mai multe con­fecţii, cu peste 50% mai multă încăl­ţăminte şi de peste două ori mai multă mobilă. Faptul că producţia industrială pe un singur trimestru al anului 1959 este mai mare decît producţia obţi­nută în întreg anul 1938 — anul cu cea mai înaltă producţie industrială în regimul burghezo-moşieresc— de­monstrează cu prisosinţă progresele importante ale industriei noastre so­cialiste în ultimii ani. Succese importante au fost obţinute în transformarea socialistă a agri­culturii. Aproape 2.500.000 familii de ţărani muncitori au păşit cu încredere pe drumul arătat de partid, lucrînd în comun peste 67% din suprafaţa a­­rabilă a ţării. Pentru dezvoltarea agriculturii s-a alocat numai în ul­timii 3 ani de către statul democrat popular uriaşa sumă de 8,7 miliarde lei. Zi de zi satul nostru capătă o altă înfăţişare, creşte neîncetat nive­lul de viaţă material şi cultural al ţă­rănimii muncitoare. Creşterea productivităţii muncii este hiotărîtoare pentru victoria orîndtuirii noi, socialiste. Pe ansamblul industriei noastre, productivitatea muncii creşte în­ perioada 1955—1959 cu 31%. De­osebit de pozitiv este faptul că în ultimii ani, trei sferturi din creşterea producţiei industriale a fost obţinută pe seama creşterii productivităţii muncii.­­ Prin eforturile susţinute ale munci­torilor, tehnicienilor, inginerilor, func­ţionarilor s-a realizat în această pe­rioadă o reducere a preţului de cost cu 12%. Numai în ultimii patru ani economiile totale realizate prin redu­cerea prețului de cost se cifrează la 9 miliarde 400 milioane lei. Noile măsuri pentru ridicarea nive­lului de trai al celor ce muncesc, care se adaugă celor înfăptuite în perioada ce s-a scurs de la cel de-al II-lea Congres al P.M.R., vor face ca sala­riul real al oamenilor muncii să crea­scă în anul 1959 cu 30% faţă de 1955, realizîndu-se astfel cu un an mai de­vreme sarcina trasată de Congres cu privire la creşterea salariului real. Aceasta constituie o mare victorie a regimului nostru democrat popular. La obţinerea succeselor poporului nostru în opera de construire a socia­lismului, un aport preţios l-au adus sindicatele — sprijin de nădejde al partidului în realizarea politicii sale. Educate şi îndrumate de partid, sin­dicatele şi-au îmbunătăţit permanent munca, antrenînd tot mai activ masele muncitoare pentru însuşirea şi tradu­cerea în viaţă a istoricelor hotărîri ale Congresului al II-lea al P­M.R. Mobilizate de sindicate, mase tot mai largi de muncitori, ingineri şi tehnicieni particină cu succes la în­trecerea socialistă în care se mani­festă din plin iniţiativa lor creatoare în lupta pentru o producţie mai mare, mai bună şi mai ieftină. Organele şi organizaţiile sindicale au acordat o atenţie mai mare pregătirii şi desfăşurării consfătuirilor de produc­ţie, şi-au îmbunătăţit activitatea în fondurile inovatorilor şi raţionalizato­­rilor, au participat activ la elaborarea şi definitivarea planurilor de stat. Măsurile adoptate de partid pun în faţa sindicatelor noi şi importante sarcini în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat, creşte­rea productivităţii muncii, reducerea sistematică a preţului de cost, reali­zarea de economii şi îmbunătăţirea calităţii produselor, baza sigură pen­tru ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc din ţara noastră. : * In raportul prezentat la plenara C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a arătat că „Preo­cuparea principală a partidului şi gu­vernului se îndreaptă către ridicarea nivelului de viaţă al clasei munci­toare, clasă care a purtat în mod eroic greul anilor de muncă încor­dată pentru refacerea şi dezvoltarea economiei naţionale, îndeplinindu-şi şi misiunea istorică de a organiza şi conduce poporul muncitor în opera de transformare socialistă a societăţii­'. Ca urmare a succeselor obţinute de oamenii muncii în dezvoltarea econo­miei naţionale, veniturile nete din salarii ale muncitorilor au fost sporite în medie cu aproape 14% faţă de salariul actual, la care dacă adăugăm îmbunătăţirea salarizării e­­fectuată în anii 1957—1958, rezultă că nivelul veniturilor nete provenite din salarii ale muncitorilor creşte în medie cu 34% faţă de 1956. Organele şi organizaţiile sindicale şi-au adus o contribuţie preţioasă la traducerea în viaţă a hotărîrilor parti­dului şi guvernului cu privire la îmbu­nătăţirea sistemului de salarizare şi normare, a cărui experimentare a con­stituit pentru organele si­­dicale, pen­tru toţi activiştii sindicatelor o înaltă şcoală de cunoaştere şi rezolvare prac­tică a problemelor economice concrete ale întreprinderilor de stat din in­dustrie şi agricultură. Astăzi, ca urmare a măsurilor de îmbunătăţire a sistemului­­ de salari­zare şi normare, la a căror experi­mentare şi stabilire au fost consultate masele largi de oameni ai muncii, sa­lariul tarifar a devenit baza sigură şi stabilă din cîştigul muncitorilor, el reprezentind circa 83% din venitul muncitorilor, faţă de numai 62% cît era înainte de experimentare. Siste­mul îmbunătăţit de salarizare şi nor­mare a muncii a devenit mai mobili­­zator, mai stimulativ, corespunde mai deplin nivelului de dezvoltare a eco­nomiei naţionale şi contribuie din ce în ce mai mult la cointeresarea ma­terială a oamenilor muncii. Rezultate importante au fost obţi­nute în direcţia introducerii norme­lor cu motivare tehnică, acestea re­prezentind astăzi circa 40% din vo­lumul total al muncii în acord, contri­buind din plin la aplicarea mai justa a principiului socialist de plată după cantitatea și calitatea muncii, la spo­rirea cîştigurilor muncitorilor pe baza unei creşteri continue şi reale a pro­ductivităţii muncii. In acest scop comitetele sindicale din întreprinderi sunt datoare să spri­jine conducerile administrative In con­tinuarea acţiunii de introducere a nor­melor tehnice şi să urmărească justa încadrare a muncitorilor după pregă­tirea Şi calificarea fiecăruia. , O importanţă deosebită a fost acor­dată îmbunătăţirii salarizării maiştri­lor şi creşterii rolului acestora în or­­ganizarea­­ şi conducerea producţiei, salariile lor tarifare majorîndu-se în medie cu 20%. Grija de căpetenie a organelor şi organizaţiilor sindicale din întreprin­deri să se exprime în sprijinul acor­dat maiştrilor pentru ridicarea nivelu­lui lor de cunoştinţe şi pregătire pro­fesională, în însuşirea de către maiş­tri a tot ceea ce apare nou în mese­ria sau ramura respectivă, astfel ca ei să se poată ridica la înălţimea ro­lului de organizatori ai producţiei. In acelaşi timp, fiecare maistru să con­sidere o îndatorire patriotică ajutorul la timp şi calificat pe care să-l acor­de muncitorilor din subordine, făcînd din bogata lor experienţă şi pricepere un bun al tuturor muncitorilor pe care-i conduc. Odată cu sporirea salariilor tarifare ale muncitorilor şi maiştrilor se ma­jorează şi salariile personalului teh­­nic-ingineresc, administrativ şi de spe­cialitate, în medie cu 8%, diferenţiat pe ramuri şi funcţiuni, îndatorirea de cinste a inginerilor, tehnicienilor, eco­nomiştilor este de a depune noi efor­turi în lupta pentru introducerea teh­nicii avansate şi ridicarea nivelului tehnic profesional al muncitorilor în scopul folosirii depline a capacităţii instalaţiilor, maşinilor şi agregatelor, pentru obţinerea unor economii cît mai mari la cheltuielile de producţie. Concomitent cu îmbunătăţirea sala­rizării în unităţile productive, pe baza hotărârii plenarei C.C. al P.M.R. se majorează în medie cu 8% şi salariile lucrătorilor din aparatul de stat şi instituţiile bugetare. Dacă avem în vedere şi reducerea impozitelor, creş­terea medie a cîştigului este de 11%, iar pentru categoriile inferioare de salarizare de 20%. Această îmbunătă­ţire substanţială a salarizării consti­tuie pentru lucrătorii din aparatul de stat un nou imbold în lupta pentru continua perfecţionare şi ieftinire a a­­paratului de stat. In cadrul măsurilor luate de ple­nara C.C. al P.M .„ salariile tarifare ale cadrelor didactice , se majorea­ză cu 24 la sută, iar pentru unele categorii cu 34 la sută. Salariile ma­jorate ale educatorilor, învăţătorilor şi profesorilor corespund rolului şi im­portantei ce se acordă acestei nu­meroase categorii a intelectualităţii noastre în viaţa social-culturală a ţării. In adunările ce au avut loc cu ca­drele didactice pentru dezbaterea do­cumentelor plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c., participanţii s-au angajat să muncească mai mult pentru perfecţionarea neîncetată a ac­tivităţii lor pedagogice şi de ridicare a nivelului politic-ideologic, să se ridic,­ce la nivelul încrederii acordate de partid de a fi vrednici educatori ai tinerei generaţii în spiritul dragostei de muncă şi al patriotismului socia­list. De o majorare importantă a sala­riilor beneficiază lucrătorii din comerţ. Împreună cu reducerea impozitului pe salarii, creşterea medie a salariilor lu­crătorilor din comerţ este de 20 la sută, iar a celor din categoriile­ infe­rioare de salarizare de 30 la sută. Oamenii muncii aşteaptă din partea lucrătorilor din comerţ o mai bună or­ganizare şi conducere a comerţului, o atitudine mai atentă faţă de cumpără­tori, reducerea simţitoare a cheltuie­lilor de circulaţie, realizarea a cu­ mai multe economii. înfăptuirea acestor sarcini trebuie să constituie preocupa­rea principală de zi cu zi a organiza­ţiilor sindicale din comerţ şi coope­raţie. îmbunătăţirea sistemului actual de pensionare şi majorarea pensiilor con­stituie un exemplu viu al atenţiei cu care sunt înconjuraţi în ţara noastră cei ce muncesc şi care după ani de muncă în producţie au ieşit la pensie. Măsurile stabilite de plenara C.C. al P.M.R. prevăd o substanţială cre­ştere a pensiilor, alocîndu-se în plus în acest scop suma de 1 mi­liard 85 milioane lei. Plenara C.C.S. a subliniat necesitatea ca organele sin­dicale să arate o grijă deosebită față de pensionari, să participe activ în­­co­­misiile de echivalare a pensiilor, să se îngrijească ca celor care ies la pensie să li se întocmească în timpul cel mai scurt actele necesare. Plenara C.C.S. a exprimat hotărîrea fermă a sindicatelor din țara noastră de a depune toate eforturile pentru mobilizarea largă a oamenilor muncii în vederea întăririi şi dezvoltării con­tinue a economiei naţionale, pentru înflorirea şi fericirea scumpei noastre patrii. ■k Plenara C.C. al P.M.R. a arătat că datoria sindicatelor este să desfăşoare o largă acţiune politică de mobilizare a oamenilor muncii în întrecerea so­cialistă pentru descoperirea şi valo­rificarea rezervelor interne şi pentru reducerea cheltuielilor de producţie in toate ramurile economiei. In lupta maselor pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al 11-lea al P.M.R., s-a dovedit din ce în ce mai mult marea forţă a între­cerii socialiste ca metodă principală de construire a socialismului, ca mij­loc de mobilizare activă a muncitori­lor, inginerilor şi tehnicienilor la în­deplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, de educare a lor în spiritul pa­triotismului socialist. După plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, care a arătat necesi­(Continuare în pag. 3-a). • Majorarea salariilor muncitorilor, maiştrilor şi ale personalului tehnic-administrativ din întreprinderi și instituții Pe baza masurilor elaborate de Plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín și Con­siliul de Miniștri al Republicii Populare Române au adoptat la 30 iulie 1959 hotărîrea cu privire la majorarea salariilor tarifare ale muncitorilor, maiştrilor, inginerilor, tehnicienilor, funcţionarilor şi specialiştilor din întreprinderile şi instituţiile de stat, precum şi cu privire la îmbunătăţirea principiilor de premiere şi de acordare a diferitelor sporuri la salariile muncitorilor. A. Cu privire la majorarea salariilor muncitorilor Potrivit Hotâririi Comitetului Central al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri, salariile tarifare ale muncitorilor se majorează în­ me­die cu 10 la sută, diferenţiat în raport cu importanţa economică, cu condiţiile de muncă şi nivelul de tehnicitate al ramurilor şi unită­ţilor de producţie. Potrivit Hotărîrii, salariile tarifare ale­ muncitorilor din diferi­tele ramuri de producţie se majorează după cum urmează : In industria minieră salariile tarifare ale muncitorilor de bază — cu 5 pînă la 11,1 la sută. In industria siderurgică — cu 8,4 pînă la 11,4 la sută. In industria constructoare de mașini — cu 8,7 pînă la 20,1 la sută. In industria construcții montaj — cu 5,7 pînă la 14,1 la sută. * * In industria petrol-chimie — cu 8 pînă la 11,1 la sută. In industria petroliferă ramura foraj — cu 6 pînă la 9,6 la sută. In industria lemnului — cu 8,1 pînă la 14 la sută. In exploatările forestiere — cu 6,1 pînă la 17,3 la sută. In industria materialelor de construcții — cu 7,7 pînă la 11,4 la sută.. In industria cimentului — cu 8,6 pînă la 11,3 la sută. In industria textilă — cu 8,2 pînă la 12,9 la sută­ In industria confecţiilor piele-cauciuc — cu 7,2 pînă la 16,6 la sută. In industria alimentară — cu 6,6 pînă la 10,3 la sută. In sectorul exploatării căilor ferate — cu 5,6 pînă la 23,8 la sută. . In sectorul transporturilor rutiere, navale şi aeriene — cu 7,9 pînă la 17 la sută., In industria locală şi panificaţie — cu 4,5 pînă la 17,2 la sută. In gospodăria comunala — prestări servicii şi transport orăşenesc — cu 6,8 pînă la 11,7 la sută. , , Salariile tarifare ale mecanizatorilor din agricultură cu 10 pînă la 16,6 la sută. In unele ramuri unde pînâ în prezent sporurile pentru condi­ţiile grele de muncă erau incluse în salariile tarifare, s-a prevăzut — pe lingă majorarea salariilor tarifare — şi acordarea de spo­ruri la salarii de la 25—100 lei lunar. Astfel, majorarea salariilor tarifare plus sporurile la salarii se ridică :­ In industria metalurgiei neferoase de la 8,5 pînă la 17,2 la sută. In industria poligrafică de la 5,8 pînă la 15,2 la suta. In industria sticlei de la 6,5 pînă la 14,2 la sută. In industria viscozei de la 7,2 pînă la 20 la sută. In industria pielăriei-tăbăcării de la 9,2 pînă la 15,5 la sută. Hotărîrea mai prevede că se vor acorda sporuri la salarii de 50—150 iei, şi în unele cazuri pînă la 200 lei lunar, muncitorilor care lucrează în condiţii grele (mediu vătămător, temperatură ridi­cată etc.). De asemenea, Hotărîrea prevede că se vor acorda sporuri la salarii pentru muncitorii care conduc o formaţie de lucru, (echipă, brigadă) şi pentru exercitarea unei funcţii suplimentare. De aseme­nea, se reglementează în mod unitar sporurile acordate pentru vechime în producţia în unele ramuri ale economiei. Odată cu majorarea salariilor tarifare, Hotărîrea C.C­ al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri prevede îmbunătăţirea princi­piilor de premiere a muncitorilor. Astfel, in vederea creşterii ca­racterului stimulativ al premiilor, legării mai strinse de rezultatele tehnico-economice ale activităţii întreprinderilor. Hotărîrea pre­vede extinderea sistemului de premiere pentru realizarea de eco­nomii, îmbunătăţirea calităţii produselor etc. Majorările salariilor tarifare prevăzute de Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi Consiliului de Miniştri vor duce la creşterea în aceeaşi măsură a cîştigurilor totale ale muncitorilor, deoarece celelalte elemente ale sistemului de salarizare, — adică normele de muncă şi cotele de premiere — rămîn la nivelul existent în prezent. B. Cu privire la majorarea salariilor maiştrilor, inginerilor, tehnicienilor, funcţionarilor şi specialiştilor Prin Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri sala­riile maiştrilor se majorează în medie cu 29%, diferenţiat pe ra­muri de producţie. De asemenea au fost majorate în medie cu 8% salariile tari­fare ale personalului tehnic ingineresc, administrativ şi de spe­cialitate din întreprinderile industriale, de construcţii, de transpor­turi şi din celelalte unităţi economice, precum şi din institutele de proiectări şi cercetări, din ministere, sfaturi populare şi din alte unităţi bugetare. Potrivit Hotărîrii C.C. al P.M.R. şi Consiliului de Miniştri ma­jorarea salariilor muncitorilor şi celorlalte categorii de salariaţi nu afectează drepturile acestora la alocaţia de stat pentru copii, chirii, abonamente de transport, taxe şcolare, burse pentru elevii şi studen­ţii merituoşi, costul uniformelor de serviciu. Majorările salariilor se aplică începînd cu data de 1 august 1950. - I Anul XV.­­ nr. 3652 SIMBÄTA 1 AUGUST 1959 4 pagini 20 bani Sub steagul marxism-leninism­ului, înainte pe drumul bunăstării și progresului poporului nostru, spre victoria socialismului în scumpa noastră patrie ! (Din Chemările C.C. al P.M.R. cu prilejul celei de a XV-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist). Scutiri şi reduceri la impozitul pe salarii Prezidiul Marii Adunări Naţionale a emis la 30 iulie 1959 Impozitul pe salarii Decretul privind acordarea unor scutiri şi reduceri la impozitul asupra cîştigurilor lunare între : 500—• 600 lei se reduce In medie cu 85% Impozitul asupra cîştigurilor de peste 1.500 lei ramîne neschim­.................... „ 601— 700 „ „ „ 66% bat. asupra cîștigurilor „i­rji lunare intre: 701— 800 lei se reduce in medie cu 57% PC Saian • „ „ „ „ 801- 900 „ „ „ 37,5 Astfel, cistigurile lunare pînă la 500 lei se scutesc complect de „ „ „ „ 901—1.000 „ „ „ 25% Impozit pe salarii, „ „ „ „ 1.001—1.100 „ „ „ 19% Impozitul pe salarii ............................ 1.301-1.500 ................ „ 5,7% PAGINI DE MONOGRAFIE: 2 Pagini de monografie : HUNEDOARA Pe străzi şi bulevarde, auto­cisternele udă asfal­tul. O reţea de autobuze împînzeşte oraşul. La intersecţia străzilor Karl Marx şi Aurel Vlai­­cu, ochiul ciclopian al stopului e colorat în verde. Spre gară, spre şantiere, spre combinat, trec unele după altele autoturisme, camioane, motociclete... Ca in fiecare dimineaţă, circulaţia e mai intensă. Stopul, cu doi-trei ani în urmă, era o noutate pentru hunedoreni. In afara utilităţii sale, existenţa lui are o semnificaţie deosebită. Aici, cîndva, era marginea oraşului. In mijlocul cîmpului, Liţă baci, pădurean scoborlt din munţii Poiana Ruscă, îşi sta­tornicise un sălaş. De cum amurgea, fereca porţile ogrăzii şi lăsa slobozi dulăii. Pustnicia anilor începuse să-l părăsească de la o vreme. In apropiere, s-au tăiat drumuri. Camioa­ne, cîte nu văzuse niciodată în viaţa lui moşneagul, au împînzit cîmpul cu materiale de construcţii. Zidari, dulgheri, fierari-betonişti, cu sutele. Pe nesimţite, Liţă baci se pomeni cu casa ocro­tită de multe clădiri. Pădureanul şi-a schimbat şi el portul. Şi-a lepădat sumanul şi şi-a pus haină de orăşean. Acum îşi răsuceşte mereu mustaţa neagră şi stufoasă şi se tot laudă. I se împlineşte o dorinţă mare. Nu-i mai place casa cu şură. Se dă laolaltă cu gineri­ su, cu maistrul care a ridicat binalele de pe dealul Chizitului. Casa nouă e aproape gata. Ii ajută statul. Pe vechea lui vatră, va fi un parc. Şi nu-i departe ziua cînd, poate, şi Liţă baci îşi va plimba pe aici nepoţii... Noul oraş al siderurgiştilor şi-a întins hotarul pînă în apropierea satului Buitur. Acum şi-l lăr­geşte spre pădure şi în vale. Din balcoanele blo­cului constructorilor, înălţat în vîrful dealului, se vede întreg oraşul. Străzile şi bulevardele sale, străjuite de clădiri moderne, îi dau o înfăţişare măreaţă, socialistă. In partea de sud, puieţii, sădiţi odată cu primele săpături, au atins acoperişul clă­dirilor. De aici s-a început construcţia primelor locuinţe. La capătul străzii „A“, o casă. Nu se deosebeşte de celelalte vecine. Dar istoria noului oraş vor­beşte despre ea în prima sa pagină. In toamnă, împlineşte 11 ani. Sub talpa ei, siderurgiştii hune­doreni au pus un document: „Prin grija Partidului (Continuare in pag. 2 si 3) REPORTAJ de GH. PANTAZI si A. MITROFAN O nouă sculerie la uzinele „Steagul Roşu" ORAŞUL STALIN 31 (Agerpres).­­ In cinstea zilei de 23 August, la uzinele „Steagul Roşu" a intrat în funcţiune, cu întreaga capacitate, una din cele mai moderne sculerii din ţară. Noua sculerie este instalată in­tr-o clădire care a fost proiectată de un colectiv al uzinelor. In noile hale spaţioase, dotate cu lumini fluores­cente, au fost montate maşini perfec­ţionate de înaltă productivitate- Noua unitate dispune de diferite ateliere, de un birou tehnologic, laborator, precum şi anexe sociale. Noua sculerie este destinată să sa­tisfacă în întregime necesităţile de scule, dispozitive şi verificatoare ale fabricaţiei de autocamioane. Intîlnirea activului sindical din Galaţi cu secretari ai F.S.M. Ieri după amiază, la Consiliul Sin­dical regional Galaţi, a avut loc o întîlnire între activul sindical din lo­calitate şi tovarăşii Giuseppe Casadei şi Elena Teodorescu, secretari ai Fe­deraţiei Sindicale Mondiale. Cu acest prilej ei au răspuns la o serie de între­bări privind acţiunile pe care F.S.M. le întreprinde în vederea apărării drepturilor oamenilor muncii şi întă­­­rirea păcii, împotriva pericolului ato­mic. Apoi, tov. Giuseppe Casadei a îm-­ părtăşit cîteva din impresiile culese din timpul călătoriei sale în ţara noastră, arătind că a fost impresio­­nat de amploarea construcţiei socia­liste şi de avîntul cu care întregul popor muncitor traduce în viaţă po­litica P­M.R., politică de pace şi bună­stare a oamenilor muncii. (Coresp. „Munca").

Next