Munca, septembrie 1959 (Anul 15, nr. 3678-3703)

1959-09-01 / nr. 3678

Proletari din toate tarile, unifi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. r Anul XV. — nr. 3678 Marji 1 septembrie 1959 4 pagini 20 bani Ste conducerea Partidului, spre noi succese îs. .»«»ca m­­­i*|pr! Restabilirea unităţii— moment de mare însemnătate în viaţa sindicatelor noastre Astăzi se împlinesc 15 ani de la re­facerea în spirit revoluţionar a unită­ţii mişcării sindicale din ţara noastră. Refacerea mişcării sindicale pe baze unitare, în primele zile de după 23 August 1944, este un eveniment de importanţă istorică în viaţa clasei noastre muncitoare, constituind o condiţie importantă pentru înfăptui­rea revoluţiei populare, fiind unul­­din factorii esenţiali ai transformării sindicatelor în puternice organizaţii revoluţionare de masă. Prin felul cum a fost înfăptuită unificarea mişcării sindicale acum 15 ani, ea a însemnat o victorie hotărî­­toare a principiilor revoluţionare ale luptei de clasă asupra principiilor re­formiste ale colaborării de clasă, vic­toria principiilor leniniste de organi­zare a sindicatelor pe ramuri de pro­ducţie, pe întreprinderi şi instituţii, asupra principiilor de organizare­­,trade­ unioniste" de breslă. Apreciind însemnătatea acestui act, Comitetul Central al Partidului Mun­citoresc Român în salutul adresat Con­s­­liului Central al Sindicatelor, cu ailejul împlinirii­ a 50 de ani de la­rearea Comisiei Generale a Sindicate­lor din România, a arătat că datorită­­organizării sindicatelor unice revolu­ţionare „sindicatele din ţara noas­tră au devenit o forţă uriaşă a vieţii sociale, contribuind în mare măsură la succesul luptei maselor populare conduse de partid pentru apărarea in­tereselor celor ce muncesc, pentru Instaurarea şi consolidarea regimului I de democraţie populară". I " Marea Revoluţie Socialistă din Oc­tombrie a exercitat o influenţă covîr­­­şitoare asupra mişcării muncitoreşti din lumea întreagă. Creşterea avîntu­­lui revoluţionar din ţara noastră, ma­nifestat în perioada anilor 1918—1920 prin puternice lupte de clasă, a avut ca rezultat crearea Partidului Comu­nist din Romînia — victorie istorică e leninismului asupra oportunismului­­din mişcarea noastră muncitorească. « ^Călăuzindu-se consecvent după atot­­jr­uitoarea învăţătură marxist-leninis­­t cu privire la însemnătatea coeziu­nii indestructibile a proletariatului — Ca o condiţie esenţială a victoriei re­voluţiei socialiste — Partidul Comu­nist din Romînia a luptat neobosit, încă de la înfiinţarea sa, pentru uni­tatea mişcării muncitoreşti, pentru refacerea unităţii sindicale. Lupta p­entru realizarea, în spirit marxist­­eninist a unităţii de acţiune a clasei muncitoare, străbate ca un fir roşu activitatea partidului comunist de-a lungul întregei sale existenţe. Ca urmare a eforturilor depuse de­­ Partidul Comunist Român pentru în­­­­făptuirea unităţii sindicale a fost con­vocat în 1922 la Sibiu primul congres al sindicatelor de pe întreg teritoriul Romîniei, care a realizat unificarea sindicatelor din ţara noastră, în spi­ritul principiilor luptei de clasă şi ale internaţionalismului proletar. Din cauza acţiunilor scizioniştilor pătrunşi în sindicate, congresul de la Sibiu nu s-a ridicat însă la înălţimea sarcinilor ce-i reveneau. Documentele adoptate, componenţa conducerii alese de congres, au fost vădit influenţate de elementele reformiste. Creşterea curentului pentru unitate. Întărirea spiritului revoluţionar din sindicate, a dus la organizarea unui congres extraordinar care să ia mă­suri menite să contribuie la întărirea unităţii de acţiune a sindicatelor în lupta pentru drepturile vitale ale oa­menilor muncii. Nevoite să accepte convocarea congresului, elementele reformiste şi-au pus însă ca scop să spargă cu orice preţ unita­tea sindicală. Prin împiedicarea a zeci de delegaţi, partizani ai unităţii, de a se prezenta la congres, prin intervenţia directă a poliţiei, con­gresul de la Cluj din 1923 a provocat sciziunea mişcării muncitoreşti care a durat peste 20 de ani, aducînd mari prejudicii clasei muncitoare şi tuturor oamenilor muncii din ţara noastră. Sindicatele revoluţionare au rămas credincioase principiilor unităţii sin­dicale. Sub îndrumarea P.C.R. ele îşi grupează­­forţele înfiinţînd la Bucu­reşti în noiembrie 1923 Consiliul Ge­neral Sindical Unitar (C.G.S.U.), care a continuat cu perseverenţă lupta pen­tru refacerea unităţii muncitoreşti. De la această dată au existat în ţara noastră două centrale sindicale deo­sebite radical prin concepţii, prin o­­biectivele ce şi le propuneau, prin me­todele de muncă. Datorită acţiunilor liderilor refor­mişti de a împiedica realizarea unităţii sindicale, Partidul Comunist din Ro­mânia a trecut la crearea Frontului Unic Muncitoresc de jos prin organi­zarea comitetelor de fabrică şi a co­mitetelor de acţiune alese de munci­tori. Faptele au confirmat pe deplin jus­teţea folosirii acestei tactici. Pe baza Frontului Unic Muncitoresc de jos partidul, cu sprijinul sindicatelor re­voluţionare, organizează şi conduce numeroase greve, printre care aceea a muncitorilor forestieri din Valea Mure­­şului din 1925, greva celor 6.500 meta­­lurgişti de la Reşiţa, a celor 3.000 muncitori de la Buhuşi, grevele tipo­grafilor din Bucureşti, a muncitorilor de la „Lemaître“, de la Anina. Politica claselor exploatatoare din ţara noastră de flămînzire a maselor, de ascuţire a mizeriei lor, încercarea de a ieşi din criză pe spinarea celor ce muncesc, a făcut ca perioada 1929— 1933 să fie caracterizată printr-un puternic proces de radicalizare a maselor muncitoare. Pentru succesul luptei împotriva intensificării exploa­tării era necesar să se intensifice ac­ţiunea unită a clasei muncitoare. In aceste condiţii are loc la Timişoara în 1929 Congresul sindicatelor unita­re, care prin compoziţia delegaţilor, prin problemele dezbătute a reprezen­tat interesele întregii clase muncitoare. Congresul de la Timişoara a consti­tuit un moment important în lupta pen­tru realizarea unităţii mişcării sindi­cale. El a fost însă şi ultimul congres al sindicatelor unitare, deoarece, în urma provocărilor poliţiste înscenate cu ocazia înmormîntării eroului clasei muncitoare Ion Fonaghi, activitatea legală a sindicatelor unitare a fost interzisă. Această măsură represivă a îngreu­nat mult activitatea sindicatelor, dar ea n-a reuşit s-o facă să dispară. Nu­mai la puţin timp după aceasta, au loc puternicele lupte ale minerilor de la Lupeni, ceea ce dovedea că sindi­catele revoluţionare, conduse de par­tid, n-au fost zdrobite, ci luptă şi mai departe pentru interesele muncitorimii. Un eveniment de seamă în lupta pentru realizarea unităţii de acţiune a mişcării muncitoreşti l-a constituit Congresul al V-lea al P.C.R. Pe baza unei profunde analize a situaţiei inter­ne şi externe, el a stabilit strategia şi tactica partidului în lupta pentru doborîrea regimului burghezo-moşie­­resc şi instaurarea dictaturii prole­tariatului. Congresul a stabilit că una din sarcinile principale ale partidului este realizarea unităţii mişcării muncito­reşti — condiţie esenţială a succesului luptei pentru victoria clasei muncitoa­re împotriva fascizării ţării şi a pre­­­­gătirilor de război împotriva Uniunii Sovietice, întărirea unităţii de jos a maselor în spiritul hotărîrilor Congresului al V-lea al P.C.R. a adus o contribuţie însemnată la desfăşurarea cu o puter­nică combativitate revoluţionară a e­­roicelor lupte ale ceferiştilor şi petro­liştilor din 1933. Comitetul Central de acţiune pe ţară al muncitorilor ceferişti, ales pe baza frontului unic muncitoresc de jos, avînd în frunte pe tovarăşul Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej, a îndeplinit rolul de stat major în marile bătălii ale ce­feriştilor organizate de către partid-_ Eroicele lupte din­­1933 au confir­mat justeţea liniei îndreptate spre realizarea unităţii de luptă a clasei muncitoare, au dovedit capacitatea a­­cesteia — în frunte cu Partidul Co­munist — de a-şi îndeplini sarcinile de forţă conducătoare a poporului în lupta pentru eliberare. Activitatea desfăşurată de către forţele revoluţionare după 1933 a avut ca rezultat întărirea frontului unic de jos în multe întreprinderi şi pe aceas­tă bază desfăşurarea unor puternice acţiuni de clasă cum ar fi: greva ce­lor 2000 mineri şi metalurgişti de la Anina, luptele greviste ale muncitori­­lor de la Haug, Astra, Clar, Talpe, Buhuşi etc. Cu toate acestea, lipsa u­­nităţii clasei muncitoare cauzată de împotrivirea elementelor reformiste, a uşurat burgheziei şi moşierimii să in­staureze dictatura militaro-fascistă şi să arunce ţara în criminalul război antisovietic. Subordonarea ţării imperialismului german, aruncarea ţării în războiul antisovietic, a mărit nemăsurat de mult ura maselor populare faţă de dictatura militaro-fascistă, faţă de re­gimul de teroare ce se instaurase în România. Sporirea împotrivirii maselor faţă de dictatura fascistă — împotrivire care se manifesta prin numeroase ac­ţiuni de luptă contra ocupanţilor hit­­lerişti şi a slugilor lor din ţară — a creat condiţii pentru realizarea la 1 Mai 1944 a Frontului Unic Muncito­resc, ca urmare a înţelegerii dintre P C.R. şi P.S.D. Frontul Unic Mun­citoresc, creat din iniţiativa şi prin eforturile perseverente ale partidului comunist a constituit nucleul princi­pal în jurul căruia s-au grupat toate forţele antifasciste în lupta pentru răsturnarea dictaturii antonesciene, trecerea Romîniei de partea coaliţiei antihitleriste, înfăptuirea de reforme democratice. In condiţiile ofensivei zdrobitoare a armatelor sovietice, ale împotrivirii crescînde a maselor populare asuprite de regimul fascist, insurecţia armată, organizată şi condusă de Partidul Comunist Român, a însemnat o coti­tură radicală în viaţa social-politică a ţării, începutul revoluţiei populare din ţara noastră. SALUTURI FRĂŢEŞTI Acum 15 ani clasa muncitoare din Romînia şi-a unit propriile rin­­duri, fapt care constituie un eveni­ment istoric. Acest eveniment a exercitat o influenţă importantă atit pentru cauza construirii socia­lismului, cit şi in lupta pentru a­­părarea păcii mondiale. Restabili­rea unităţii mişcării sindicale din România, este inseparabilă de stră­lucitele succese obţinute astăzi de către ţara dumneavoastră. Eu urez acestei ţâri victorii şi mai importante sub conducerea Parti­dului Muncitoresc Romin. MA CHUN KOU Secretar al F.S.M. şi reprezentant al Federaţiei Sindica­telor din întreaga Chină Astăzi sindicatele din ţara dum­neavoastră sărbătoresc o dată im­portantă din istoria lor : 15 ani de la restabilirea unităţii mişcării sin­dicale din România. De-a lungul a­­cestor ani sindicatele sub condu­cerea Partidului Muncitoresc Romin au fost constructori activi ai socie­tăţii noi, socialiste. In această pe­rioadă in ţara d-voastra s-a creat o industrie puternică iar agricul­tura a păşit şi păşeşte in mod ferm pe drumul transformării socialiste. De victoriile dumneavoastră sindi­catele, oamenii muncii din U.R.S.S., se bucură din inimă. Vă urăm dragi prieteni, succese noi şi mai mari in construirea so­cialismului, in întărirea solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, în lupta pentru pace. E. CEREDNICENKO membru în Prezidiul Consiliului Central al Sindicatelor Sovietice, preşedintele C.C. al Sindicatului muncitorilor feroviari din U.R.S.S. II Puternicul curent spre organizarea maselor duce imediat după 23 August la refacerea legală a organizaţiilor ILIE MAERAN Este organizator de gru­pă sindicală la sectorul motor al uzinelor ,,Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin. Este un tovarăş apro­piat de cei cu care lucrea­ză şi care este oricînd gata sa dea in mod tovă­răşesc un sfat, o îndru­mare. IOAN TRIF Este secretarul Consiliu­lui Sindical Regional Ti­mişoara. In această calita­te el se străduie să spri­jine munca organelor sin­dicale din regiune, ca ele să-şi aducă o contribuţie cit mai mare la opera de­ construire a socialismului. NICOLAE MITROFAN Este preşedintele comite­­tului sindical de la între­prinderea carboniferă Schi­­tu Goleşti. El a adus o contribuţie importantă la buna activitate a acestui organ sindical, ceea ce a făcut ca exploatarea să obţină însemnate realizări la producţia. PROFIRA OLARU Tovarăşii ei de muncă de la Uzinele Textile Mol­dova din Botoşani au ales-o ca organizatoare de grupă sindicală. Ea s-a străduit să-şi îndeplinească cu cinste sarcinile încre­dinţate, grupa ei numă­­rîndu-se azi printre cele fruntaşe la producţie. ION PATRAŞCU Este preşedintele comi­tetului sindical de la în­treprinderea de­ construcţii siderurgice Hunedoara, la­minorul de 650 mm. In munca ce o deţine el a adus o contribuţie impor­tantă la bunul mers al ac­tivităţii sindicale, acordînd o deosebită atenţie desfă­şurării unei munci colec­tive. Sporesc economiile Colectivul uzinelor „Ianoş Herbak“ din Cluj — iniţiatorul acţiunii pentru realizarea celor mai mici consumuri (Continuare in pag. 2 şi 3) CÎŢIVA DIN CEI 500.000 ACTIVIŞTI SINDICALI specifice la cit mai multe produse, pentru cea mai bună calitate pe ţară , a cîştigat o valoroasă experienţă în buna gospodărire a materiei pri­me. Printre succesele deosebite, pen­­tru care uzinele „Ianoş Herbak” au fost distinse cu Ordinul Muncii clasa I-a, se numără şi rezultatele însemna­te obţinute în reducerea consumurilor specifice de materiale, în îmbunătăţi­rea calităţii produselor, înalta apre­ciere dată de partid şi guvern muncii colectivului uzinelor îl însufleţeşte la noi realizări. In zilele de după marea sărbătoare de la 23 August în tăbăcării şi in­secţiile de încălţăminte ale uzinelor au fost economisite însemnate cantităţi de materii prime şi materiale auxilia­re şi au fost înregistrate mari depă­şiri de plan. De la începutul anului şi pînă acum colectivul uzinelor a e­­conomisit 113.000 kg de piei crude, 2200 mp de piei feţe, 11.740 kg de talpă, 20.000 kg de tananţi şi alte în­semnate cantităţi de materiale. Tot­odată au fost date peste plan 11.200 perechi de încălţăminte. Valoarea eco­nomiilor realizate de la aplicarea ini­­ţiativei patriotice a harnicului colec­­tiv depăşeşte 2 milioane lei. (Agerpres). Astăzi ssf Împlinesc ****************** ***************************­ ■ 15 ANI ********************* de la refacerea ******************************** UNITĂȚII MIȘCĂRII ********************** **********************^* SINDICALE ************************* 1 SEPTEMBRIE DIN REZOLUTIA elaborata la 1 septembrie 1944 de Comisia de organizare a mișcării sindicale unite din România in ziua de 1 septembrie 1944 de­­legaţiile P.C.R. şi P.S.D., s-au întru­nit intr-o conferinţă sindicală con­vocată pentru a discuta şi hotărî măsurile de organizare a muncitori­lor in sindicale. Comisia de organizare a mişcării sindicale unite din Rominia, consti­tuită in această conferinţă, a elabo­rat o rezoluţie privind organizarea oamenilor muncii în sindicate din care redăm citeva pasagii. Ziua de 23 August aducînd răsturnarea regimului de dictatură fascisto-hitleristă, muncitorimea de la oraşe şi sate a fost repusă în drep­turile sale, recăpătindu-şi libertatea de a se organiza şi a începe lupta, pentru cîştigarea revendicărilor sale. Actul din 23 August nu ar fi fost posibil fără închegarea Frontului Unic Muncitoresc, care este chezăşia restabilirii unităţii de luptă a clasei muncitoare. Comisia de organizare a mişcării sindicale unite din România preci­zează că punctul de vedere al delegaţiei Partidului Social-Democrat se identifică complet cu punctul de vedere al delegaţiei Partidului Comunist din România şi care se rezumă la următoarele: 1. Organizaţiile sindicale să aibă la bază unitatea clasei muncitoare, ca emanaţie a Frontului Unic Muncitoresc. 2. Organizaţiile sindicale să aibă la bază principiul luptei de clasă şi care să dea educaţie muncitorilor în spiritul luptei de clasă şi al soli­darităţii internaţionale a clasei muncitoare. Structura organizatorică a mişcării sindicale unite din Romînia a) Sindicatele se vor organiza pe plan orizontal Inglobind In sinul lor toate categoriile de salariaţi angajaţi la întreprinderile dintr-o anu­mită ramură industrială sau comercială. b) Toate întreprinderile din aceeaşi ramură industrială sau comer­cială vor avea un singur sindicat pe localitate. c) In fiecare întreprindere cu mai mult de 50 de lucrători se va alege prin adunare generală un COMITET DE FABRICA, care să reprezinte cele mai importante secțiuni din întreprinderea respectivă. d) Comitetele de fabrică dintr-o ramură industrială sau comercială vor alege Comitetul Sindicatului printr-o adunare generală convocată de COMISIA DE ORGANIZARE A MIŞCĂRII SINDICALE UNITE DIN ROMINIA. e) Toate sindicatele vor constitui prin reprezentanţii comitetelor lor „Comisii locale sindicale” menite a ţine legătura cea mai strînsă între sindicatele locale, a coordona cu mai mult efect acţiunile, organizarea şi educaţia lor. f) Toate sindicatele din aceeaşi ramură Industrială sau comercială vor fi afiliate „uniunilor” respective, care au menirea să conducă ope­rativ, aplicînd pe teren hotărîrile şi instrucţiunile „comisiei de organi­zare a mişcării sindicale din Rominia”. Ţinînd seama de momentele istorice prin care trece poporul român, organizarea mişcării sindicale a muncitorilor din Romînia este sarcina primordială ce-i revine. Este cea mai elementară datorie pentru fiecare muncitor faţă de clasa sa, de a fi membru al sindicatului şi de a lupta cu hotărîre pentru lărgi­rea şi întărirea mişcării sindicale unite a clasei muncitoare din România. Bucureşti 1 septembrie 1944 Festivităţi cu prilejul înmînării unor distincţii * * Atelierelor C. F. R. „Griviţa Roşie“ Luni după-amiază, în sala noii can­tine a Atelierelor C.F.R. „Griviţa Ro­şie“, a avut loc festivitatea înmînării Ordinului „23 August“ clasa I, confe­rit acestor ateliere cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Ro­mîniei de sub jugul fascist, pentru contribuţia de seamă la lupta revolu­ţionară a clasei muncitoare şi la fău­rirea regimului dem­ocrat-popular, pen­tru rolul important în refacerea şi nor­malizarea după război a transporturi­lor pe calea ferată, precum şi în dez­voltarea economiei naţionale. În sală se aflau mii de muncitori, fruntaşi în producţie, ingineri, tehni­cieni, funcţionari, care prin munca lor plină de abnegaţie au făcut ca aceas­tă importantă întreprindere să-şi a­­ducă din plin contribuţia la construi­rea socialismului în patria noastră. La adunare au luat parte tovarăşii Gheorghe Stoica, secretarul Prezidiu­lui Marii Adunări Naţionale, Florian Dănălache, prim-secretar al Comitetu­lui Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., Dumitru Simulescu, ministrul Trans­porturilor şi Telecomunicaţiilor. Du­mitru Diaconescu, preşedintele Comi­tetului executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Tovarăşul Gheorghe Stoica, tnmi­­nînd inalta distincţie conducerii între­prinderii, a felicitat călduros pe har­nicii ceferişti In numele Comitetului Central al P.M.R., al Consiliului de Mi­niştri şi al Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Tovarăşul D. Simulescu, ministrul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, a urat muncitorilor, inginerilor, tehni­cienilor şi funcţionarilor de la „Gri­­viţa Roşie“ noi succese în lupta pen­tru reducerea preţului de cost şi îm­bunătăţirea calităţii reparaţiilor de locomotive şi vagoane. In continuare, tov. Dumitru Miron, directorul Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie“, a subliniat faptul că acordarea înaltei distincţii constituie încă o do­vadă a preţuirii de care se bucură din partea partidului şi guvernului, a în­tregului popor, lupta revoluţionară a ceferiştilor şi munca lor. În încheierea adunării, maistrul ca­zangiu Alexandru Codescu, Erou al Muncii Socialiste, a dat citire unei te­legrame adresate C.C. al P.M.R., Con­siliului de Miniştri şi Prezidiului Ma­rii Adunări Naţionale, prin care mun­citorii, inginerii, tehnicienii şi funcţio­narii de la atelierele „Griviţa Roşie“, exprimîndu-şi profunda recunoştinţă şi mulţumirea pentru înalta distincţie acordată îşi reafirmă hotărîrea de a munci cu abnegaţie pentru dezvoltarea continuă a transporturilor şi a econo­miei ţării pe drumul socialismului. Cei prezenţi au aprobat prin puter­­nice aplauze textul telegramei, mani­­festîndu-şi într-o atmosferă de puter­nic entuziasm dragostea şi devotat meniul lor faţă de partid şi guvern.­­ Regiunii Constanţa La Palatul Sporturilor din Constan­ţa a avut loc luni după-amiază festi­vitatea înmînării Ordinului „Steaua Republicii Populare Române" class I, regiunii Constanţa, conferit de Prezi­diul Marii Adunări Naţionale a R P.R. cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării României de sub jugul fas­cist, pentru înfăptuirea colectivizării agriculturii întregii regiuni, pentru succesele obţinute în întărirea econo­­mico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective, în sporirea produc­ţiei la hectar, contractarea şi livrarea către stat a unor însemnate cantităţi de produse agricole. Luînd cuvîntul cu prilejul înmînării înaltei distincţii, tovarăşul Ion Gheor­ghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Ro­mâne, în numele Comitetului Central al P.M.R., Consiliului de Miniştri şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a felicitat pe oamenii muncii din regiunea Constanţa şi le-a urat noi succese în activitatea lor viitoare. Au luat cuvîntul Nicolae Hudiţeanu, Erou al Muncii Socialiste, preşedinte­le G.A.C. „Filimon Sîrbu“ din comuna Comana, raionul Negru Vodă, Dumi­tru Dumitru, directorul G.A.S. Pietroiu, Dumitru Macarie, directorul S.M.T. Dorobanţu, Nicolae Gaidagiu, preşe­dintele G.A.C. din comuna Topalu, ra­­ionul Hîrşova, şi Stroe Stan, directorul G.A.S. Moşneni. Apoi tov. Vasile Vîlcu, membru su­pleant al C.C. al P.M.R., prim-secre­tar al Comitetului regional de partid Constanţa, a vorbit despre dezvolta­rea regiunii în cei 15 ani care au tre­cut de la eliberarea ţării de sub jugul fascist, despre munca neobosită a mun­citorilor, ţăranilor muncitori, a acti­viştilor de partid şi de stat, a intelec­tualilor legaţi­ de popor pentru colecti­vizarea agriculturii şi pentru întărirea­­ economico-organizatorică a G.A.C. şi despre măreţele sarcini ce stau de a­­cum înainte în faţa oamenilor muncii din regiunea Constanţa. Participanţii la adunare au aprobat textul unei scrisori de mulţumire adre­sate C.C. al P.M.R., Consiliului de Mi­niştri al R.P.R. şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale. G. A. C. „Victoria“ din Lenauheim Duminică la Lenauheim, regiunea Timişoara, a avut loc într-un cadru festiv înmînarea Ordinului Muncii cla­sa I gospodăriei agricole colective „Victoria“ din această comună, pentru rezultatele deosebite obţinute în întă­rirea economico-organizatorică şi creş­terea proprietăţii obşteşti, pentru obţi­nerea de recolte bogate şi sporirea efectivului de animale la 100 de hec­tare, pentru contractarea şi livrarea către stat a unor importante cantităţi de produse agricole. Colectiviştii din Lenauheim au fost felicitaţi în numele Comitetului Central al P.M.R. şi Consiliului de Miniştri de tovarăşul Ion Cozma, ministrul Agri­culturii şi Silviculturii. Apoi tovarăşul Filip Gellz, membru al Prezidiului Ma­rii Adunări Naţionale, a înmînat con­siliului de conducere al gospodăriei Ordinul Muncii clasa I. Intr-o atmosferă entuziastă, colec­tiviştii au aprobat în unanimitate tri­miterea unei telegrame de mulţumire Comitetului Central al P.M.R., Consi­liului de Miniştri şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Cu acelaşi prilej, colectiviştii din Lenauheim au sărbătorit împlinirea a 10 ani de la înființarea gospodăriei lor. Laminoriştii din Roman şi-au îndeplinit angajamentul anual Răspunzînd chemării celor 8 între­prinderi din Capitală, laminoriştii fa­bricii de ţevi din Roman s-au anga­jat să realizeze pînă la sfîrşitul anu­lui economii de 8.750.000 lei, prin re­ducerea preţului de cost. Desfăşurind cu succes întrecerea socialistă, ci au putut raporta partidului la 22 august că şi-au depăşit acest angajament cu circa 15.000 lei. In aceeaşi perioadă au reuşit să reducă şi consumul spe­cific de oţel.

Next