Munca, septembrie 1959 (Anul 15, nr. 3678-3703)
1959-09-01 / nr. 3678
Proletari din toate tarile, unifi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. r Anul XV. — nr. 3678 Marji 1 septembrie 1959 4 pagini 20 bani Ste conducerea Partidului, spre noi succese îs. .»«»ca mi*|pr! Restabilirea unităţii— moment de mare însemnătate în viaţa sindicatelor noastre Astăzi se împlinesc 15 ani de la refacerea în spirit revoluţionar a unităţii mişcării sindicale din ţara noastră. Refacerea mişcării sindicale pe baze unitare, în primele zile de după 23 August 1944, este un eveniment de importanţă istorică în viaţa clasei noastre muncitoare, constituind o condiţie importantă pentru înfăptuirea revoluţiei populare, fiind unuldin factorii esenţiali ai transformării sindicatelor în puternice organizaţii revoluţionare de masă. Prin felul cum a fost înfăptuită unificarea mişcării sindicale acum 15 ani, ea a însemnat o victorie hotărîtoare a principiilor revoluţionare ale luptei de clasă asupra principiilor reformiste ale colaborării de clasă, victoria principiilor leniniste de organizare a sindicatelor pe ramuri de producţie, pe întreprinderi şi instituţii, asupra principiilor de organizare,trade unioniste" de breslă. Apreciind însemnătatea acestui act, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român în salutul adresat Consliului Central al Sindicatelor, cu ailejul împlinirii a 50 de ani de larearea Comisiei Generale a Sindicatelor din România, a arătat că datorităorganizării sindicatelor unice revoluţionare „sindicatele din ţara noastră au devenit o forţă uriaşă a vieţii sociale, contribuind în mare măsură la succesul luptei maselor populare conduse de partid pentru apărarea intereselor celor ce muncesc, pentru Instaurarea şi consolidarea regimului I de democraţie populară". I " Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a exercitat o influenţă covîrşitoare asupra mişcării muncitoreşti din lumea întreagă. Creşterea avîntului revoluţionar din ţara noastră, manifestat în perioada anilor 1918—1920 prin puternice lupte de clasă, a avut ca rezultat crearea Partidului Comunist din Romînia — victorie istorică e leninismului asupra oportunismuluidin mişcarea noastră muncitorească. « ^Călăuzindu-se consecvent după atotjruitoarea învăţătură marxist-leninist cu privire la însemnătatea coeziunii indestructibile a proletariatului — Ca o condiţie esenţială a victoriei revoluţiei socialiste — Partidul Comunist din Romînia a luptat neobosit, încă de la înfiinţarea sa, pentru unitatea mişcării muncitoreşti, pentru refacerea unităţii sindicale. Lupta pentru realizarea, în spirit marxisteninist a unităţii de acţiune a clasei muncitoare, străbate ca un fir roşu activitatea partidului comunist de-a lungul întregei sale existenţe. Ca urmare a eforturilor depuse de Partidul Comunist Român pentru înfăptuirea unităţii sindicale a fost convocat în 1922 la Sibiu primul congres al sindicatelor de pe întreg teritoriul Romîniei, care a realizat unificarea sindicatelor din ţara noastră, în spiritul principiilor luptei de clasă şi ale internaţionalismului proletar. Din cauza acţiunilor scizioniştilor pătrunşi în sindicate, congresul de la Sibiu nu s-a ridicat însă la înălţimea sarcinilor ce-i reveneau. Documentele adoptate, componenţa conducerii alese de congres, au fost vădit influenţate de elementele reformiste. Creşterea curentului pentru unitate. Întărirea spiritului revoluţionar din sindicate, a dus la organizarea unui congres extraordinar care să ia măsuri menite să contribuie la întărirea unităţii de acţiune a sindicatelor în lupta pentru drepturile vitale ale oamenilor muncii. Nevoite să accepte convocarea congresului, elementele reformiste şi-au pus însă ca scop să spargă cu orice preţ unitatea sindicală. Prin împiedicarea a zeci de delegaţi, partizani ai unităţii, de a se prezenta la congres, prin intervenţia directă a poliţiei, congresul de la Cluj din 1923 a provocat sciziunea mişcării muncitoreşti care a durat peste 20 de ani, aducînd mari prejudicii clasei muncitoare şi tuturor oamenilor muncii din ţara noastră. Sindicatele revoluţionare au rămas credincioase principiilor unităţii sindicale. Sub îndrumarea P.C.R. ele îşi grupeazăforţele înfiinţînd la Bucureşti în noiembrie 1923 Consiliul General Sindical Unitar (C.G.S.U.), care a continuat cu perseverenţă lupta pentru refacerea unităţii muncitoreşti. De la această dată au existat în ţara noastră două centrale sindicale deosebite radical prin concepţii, prin obiectivele ce şi le propuneau, prin metodele de muncă. Datorită acţiunilor liderilor reformişti de a împiedica realizarea unităţii sindicale, Partidul Comunist din România a trecut la crearea Frontului Unic Muncitoresc de jos prin organizarea comitetelor de fabrică şi a comitetelor de acţiune alese de muncitori. Faptele au confirmat pe deplin justeţea folosirii acestei tactici. Pe baza Frontului Unic Muncitoresc de jos partidul, cu sprijinul sindicatelor revoluţionare, organizează şi conduce numeroase greve, printre care aceea a muncitorilor forestieri din Valea Mureşului din 1925, greva celor 6.500 metalurgişti de la Reşiţa, a celor 3.000 muncitori de la Buhuşi, grevele tipografilor din Bucureşti, a muncitorilor de la „Lemaître“, de la Anina. Politica claselor exploatatoare din ţara noastră de flămînzire a maselor, de ascuţire a mizeriei lor, încercarea de a ieşi din criză pe spinarea celor ce muncesc, a făcut ca perioada 1929— 1933 să fie caracterizată printr-un puternic proces de radicalizare a maselor muncitoare. Pentru succesul luptei împotriva intensificării exploatării era necesar să se intensifice acţiunea unită a clasei muncitoare. In aceste condiţii are loc la Timişoara în 1929 Congresul sindicatelor unitare, care prin compoziţia delegaţilor, prin problemele dezbătute a reprezentat interesele întregii clase muncitoare. Congresul de la Timişoara a constituit un moment important în lupta pentru realizarea unităţii mişcării sindicale. El a fost însă şi ultimul congres al sindicatelor unitare, deoarece, în urma provocărilor poliţiste înscenate cu ocazia înmormîntării eroului clasei muncitoare Ion Fonaghi, activitatea legală a sindicatelor unitare a fost interzisă. Această măsură represivă a îngreunat mult activitatea sindicatelor, dar ea n-a reuşit s-o facă să dispară. Numai la puţin timp după aceasta, au loc puternicele lupte ale minerilor de la Lupeni, ceea ce dovedea că sindicatele revoluţionare, conduse de partid, n-au fost zdrobite, ci luptă şi mai departe pentru interesele muncitorimii. Un eveniment de seamă în lupta pentru realizarea unităţii de acţiune a mişcării muncitoreşti l-a constituit Congresul al V-lea al P.C.R. Pe baza unei profunde analize a situaţiei interne şi externe, el a stabilit strategia şi tactica partidului în lupta pentru doborîrea regimului burghezo-moşieresc şi instaurarea dictaturii proletariatului. Congresul a stabilit că una din sarcinile principale ale partidului este realizarea unităţii mişcării muncitoreşti — condiţie esenţială a succesului luptei pentru victoria clasei muncitoare împotriva fascizării ţării şi a pregătirilor de război împotriva Uniunii Sovietice, întărirea unităţii de jos a maselor în spiritul hotărîrilor Congresului al V-lea al P.C.R. a adus o contribuţie însemnată la desfăşurarea cu o puternică combativitate revoluţionară a eroicelor lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor din 1933. Comitetul Central de acţiune pe ţară al muncitorilor ceferişti, ales pe baza frontului unic muncitoresc de jos, avînd în frunte pe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a îndeplinit rolul de stat major în marile bătălii ale ceferiştilor organizate de către partid-_ Eroicele lupte din1933 au confirmat justeţea liniei îndreptate spre realizarea unităţii de luptă a clasei muncitoare, au dovedit capacitatea acesteia — în frunte cu Partidul Comunist — de a-şi îndeplini sarcinile de forţă conducătoare a poporului în lupta pentru eliberare. Activitatea desfăşurată de către forţele revoluţionare după 1933 a avut ca rezultat întărirea frontului unic de jos în multe întreprinderi şi pe această bază desfăşurarea unor puternice acţiuni de clasă cum ar fi: greva celor 2000 mineri şi metalurgişti de la Anina, luptele greviste ale muncitorilor de la Haug, Astra, Clar, Talpe, Buhuşi etc. Cu toate acestea, lipsa unităţii clasei muncitoare cauzată de împotrivirea elementelor reformiste, a uşurat burgheziei şi moşierimii să instaureze dictatura militaro-fascistă şi să arunce ţara în criminalul război antisovietic. Subordonarea ţării imperialismului german, aruncarea ţării în războiul antisovietic, a mărit nemăsurat de mult ura maselor populare faţă de dictatura militaro-fascistă, faţă de regimul de teroare ce se instaurase în România. Sporirea împotrivirii maselor faţă de dictatura fascistă — împotrivire care se manifesta prin numeroase acţiuni de luptă contra ocupanţilor hitlerişti şi a slugilor lor din ţară — a creat condiţii pentru realizarea la 1 Mai 1944 a Frontului Unic Muncitoresc, ca urmare a înţelegerii dintre P C.R. şi P.S.D. Frontul Unic Muncitoresc, creat din iniţiativa şi prin eforturile perseverente ale partidului comunist a constituit nucleul principal în jurul căruia s-au grupat toate forţele antifasciste în lupta pentru răsturnarea dictaturii antonesciene, trecerea Romîniei de partea coaliţiei antihitleriste, înfăptuirea de reforme democratice. In condiţiile ofensivei zdrobitoare a armatelor sovietice, ale împotrivirii crescînde a maselor populare asuprite de regimul fascist, insurecţia armată, organizată şi condusă de Partidul Comunist Român, a însemnat o cotitură radicală în viaţa social-politică a ţării, începutul revoluţiei populare din ţara noastră. SALUTURI FRĂŢEŞTI Acum 15 ani clasa muncitoare din Romînia şi-a unit propriile rinduri, fapt care constituie un eveniment istoric. Acest eveniment a exercitat o influenţă importantă atit pentru cauza construirii socialismului, cit şi in lupta pentru apărarea păcii mondiale. Restabilirea unităţii mişcării sindicale din România, este inseparabilă de strălucitele succese obţinute astăzi de către ţara dumneavoastră. Eu urez acestei ţâri victorii şi mai importante sub conducerea Partidului Muncitoresc Romin. MA CHUN KOU Secretar al F.S.M. şi reprezentant al Federaţiei Sindicatelor din întreaga Chină Astăzi sindicatele din ţara dumneavoastră sărbătoresc o dată importantă din istoria lor : 15 ani de la restabilirea unităţii mişcării sindicale din România. De-a lungul acestor ani sindicatele sub conducerea Partidului Muncitoresc Romin au fost constructori activi ai societăţii noi, socialiste. In această perioadă in ţara d-voastra s-a creat o industrie puternică iar agricultura a păşit şi păşeşte in mod ferm pe drumul transformării socialiste. De victoriile dumneavoastră sindicatele, oamenii muncii din U.R.S.S., se bucură din inimă. Vă urăm dragi prieteni, succese noi şi mai mari in construirea socialismului, in întărirea solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, în lupta pentru pace. E. CEREDNICENKO membru în Prezidiul Consiliului Central al Sindicatelor Sovietice, preşedintele C.C. al Sindicatului muncitorilor feroviari din U.R.S.S. II Puternicul curent spre organizarea maselor duce imediat după 23 August la refacerea legală a organizaţiilor ILIE MAERAN Este organizator de grupă sindicală la sectorul motor al uzinelor ,,Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin. Este un tovarăş apropiat de cei cu care lucrează şi care este oricînd gata sa dea in mod tovărăşesc un sfat, o îndrumare. IOAN TRIF Este secretarul Consiliului Sindical Regional Timişoara. In această calitate el se străduie să sprijine munca organelor sindicale din regiune, ca ele să-şi aducă o contribuţie cit mai mare la opera de construire a socialismului. NICOLAE MITROFAN Este preşedintele comitetului sindical de la întreprinderea carboniferă Schitu Goleşti. El a adus o contribuţie importantă la buna activitate a acestui organ sindical, ceea ce a făcut ca exploatarea să obţină însemnate realizări la producţia. PROFIRA OLARU Tovarăşii ei de muncă de la Uzinele Textile Moldova din Botoşani au ales-o ca organizatoare de grupă sindicală. Ea s-a străduit să-şi îndeplinească cu cinste sarcinile încredinţate, grupa ei numărîndu-se azi printre cele fruntaşe la producţie. ION PATRAŞCU Este preşedintele comitetului sindical de la întreprinderea de construcţii siderurgice Hunedoara, laminorul de 650 mm. In munca ce o deţine el a adus o contribuţie importantă la bunul mers al activităţii sindicale, acordînd o deosebită atenţie desfăşurării unei munci colective. Sporesc economiile Colectivul uzinelor „Ianoş Herbak“ din Cluj — iniţiatorul acţiunii pentru realizarea celor mai mici consumuri (Continuare in pag. 2 şi 3) CÎŢIVA DIN CEI 500.000 ACTIVIŞTI SINDICALI specifice la cit mai multe produse, pentru cea mai bună calitate pe ţară , a cîştigat o valoroasă experienţă în buna gospodărire a materiei prime. Printre succesele deosebite, pentru care uzinele „Ianoş Herbak” au fost distinse cu Ordinul Muncii clasa I-a, se numără şi rezultatele însemnate obţinute în reducerea consumurilor specifice de materiale, în îmbunătăţirea calităţii produselor, înalta apreciere dată de partid şi guvern muncii colectivului uzinelor îl însufleţeşte la noi realizări. In zilele de după marea sărbătoare de la 23 August în tăbăcării şi insecţiile de încălţăminte ale uzinelor au fost economisite însemnate cantităţi de materii prime şi materiale auxiliare şi au fost înregistrate mari depăşiri de plan. De la începutul anului şi pînă acum colectivul uzinelor a economisit 113.000 kg de piei crude, 2200 mp de piei feţe, 11.740 kg de talpă, 20.000 kg de tananţi şi alte însemnate cantităţi de materiale. Totodată au fost date peste plan 11.200 perechi de încălţăminte. Valoarea economiilor realizate de la aplicarea iniţiativei patriotice a harnicului colectiv depăşeşte 2 milioane lei. (Agerpres). Astăzi ssf Împlinesc ****************** *************************** ■ 15 ANI ********************* de la refacerea ******************************** UNITĂȚII MIȘCĂRII ********************** **********************^* SINDICALE ************************* 1 SEPTEMBRIE DIN REZOLUTIA elaborata la 1 septembrie 1944 de Comisia de organizare a mișcării sindicale unite din România in ziua de 1 septembrie 1944 delegaţiile P.C.R. şi P.S.D., s-au întrunit intr-o conferinţă sindicală convocată pentru a discuta şi hotărî măsurile de organizare a muncitorilor in sindicale. Comisia de organizare a mişcării sindicale unite din Rominia, constituită in această conferinţă, a elaborat o rezoluţie privind organizarea oamenilor muncii în sindicate din care redăm citeva pasagii. Ziua de 23 August aducînd răsturnarea regimului de dictatură fascisto-hitleristă, muncitorimea de la oraşe şi sate a fost repusă în drepturile sale, recăpătindu-şi libertatea de a se organiza şi a începe lupta, pentru cîştigarea revendicărilor sale. Actul din 23 August nu ar fi fost posibil fără închegarea Frontului Unic Muncitoresc, care este chezăşia restabilirii unităţii de luptă a clasei muncitoare. Comisia de organizare a mişcării sindicale unite din România precizează că punctul de vedere al delegaţiei Partidului Social-Democrat se identifică complet cu punctul de vedere al delegaţiei Partidului Comunist din România şi care se rezumă la următoarele: 1. Organizaţiile sindicale să aibă la bază unitatea clasei muncitoare, ca emanaţie a Frontului Unic Muncitoresc. 2. Organizaţiile sindicale să aibă la bază principiul luptei de clasă şi care să dea educaţie muncitorilor în spiritul luptei de clasă şi al solidarităţii internaţionale a clasei muncitoare. Structura organizatorică a mişcării sindicale unite din Romînia a) Sindicatele se vor organiza pe plan orizontal Inglobind In sinul lor toate categoriile de salariaţi angajaţi la întreprinderile dintr-o anumită ramură industrială sau comercială. b) Toate întreprinderile din aceeaşi ramură industrială sau comercială vor avea un singur sindicat pe localitate. c) In fiecare întreprindere cu mai mult de 50 de lucrători se va alege prin adunare generală un COMITET DE FABRICA, care să reprezinte cele mai importante secțiuni din întreprinderea respectivă. d) Comitetele de fabrică dintr-o ramură industrială sau comercială vor alege Comitetul Sindicatului printr-o adunare generală convocată de COMISIA DE ORGANIZARE A MIŞCĂRII SINDICALE UNITE DIN ROMINIA. e) Toate sindicatele vor constitui prin reprezentanţii comitetelor lor „Comisii locale sindicale” menite a ţine legătura cea mai strînsă între sindicatele locale, a coordona cu mai mult efect acţiunile, organizarea şi educaţia lor. f) Toate sindicatele din aceeaşi ramură Industrială sau comercială vor fi afiliate „uniunilor” respective, care au menirea să conducă operativ, aplicînd pe teren hotărîrile şi instrucţiunile „comisiei de organizare a mişcării sindicale din Rominia”. Ţinînd seama de momentele istorice prin care trece poporul român, organizarea mişcării sindicale a muncitorilor din Romînia este sarcina primordială ce-i revine. Este cea mai elementară datorie pentru fiecare muncitor faţă de clasa sa, de a fi membru al sindicatului şi de a lupta cu hotărîre pentru lărgirea şi întărirea mişcării sindicale unite a clasei muncitoare din România. Bucureşti 1 septembrie 1944 Festivităţi cu prilejul înmînării unor distincţii * * Atelierelor C. F. R. „Griviţa Roşie“ Luni după-amiază, în sala noii cantine a Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie“, a avut loc festivitatea înmînării Ordinului „23 August“ clasa I, conferit acestor ateliere cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist, pentru contribuţia de seamă la lupta revoluţionară a clasei muncitoare şi la făurirea regimului democrat-popular, pentru rolul important în refacerea şi normalizarea după război a transporturilor pe calea ferată, precum şi în dezvoltarea economiei naţionale. În sală se aflau mii de muncitori, fruntaşi în producţie, ingineri, tehnicieni, funcţionari, care prin munca lor plină de abnegaţie au făcut ca această importantă întreprindere să-şi aducă din plin contribuţia la construirea socialismului în patria noastră. La adunare au luat parte tovarăşii Gheorghe Stoica, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Florian Dănălache, prim-secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., Dumitru Simulescu, ministrul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. Dumitru Diaconescu, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Tovarăşul Gheorghe Stoica, tnminînd inalta distincţie conducerii întreprinderii, a felicitat călduros pe harnicii ceferişti In numele Comitetului Central al P.M.R., al Consiliului de Miniştri şi al Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Tovarăşul D. Simulescu, ministrul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, a urat muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor de la „Griviţa Roşie“ noi succese în lupta pentru reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor de locomotive şi vagoane. In continuare, tov. Dumitru Miron, directorul Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie“, a subliniat faptul că acordarea înaltei distincţii constituie încă o dovadă a preţuirii de care se bucură din partea partidului şi guvernului, a întregului popor, lupta revoluţionară a ceferiştilor şi munca lor. În încheierea adunării, maistrul cazangiu Alexandru Codescu, Erou al Muncii Socialiste, a dat citire unei telegrame adresate C.C. al P.M.R., Consiliului de Miniştri şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale, prin care muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii de la atelierele „Griviţa Roşie“, exprimîndu-şi profunda recunoştinţă şi mulţumirea pentru înalta distincţie acordată îşi reafirmă hotărîrea de a munci cu abnegaţie pentru dezvoltarea continuă a transporturilor şi a economiei ţării pe drumul socialismului. Cei prezenţi au aprobat prin puternice aplauze textul telegramei, manifestîndu-şi într-o atmosferă de puternic entuziasm dragostea şi devotat meniul lor faţă de partid şi guvern. Regiunii Constanţa La Palatul Sporturilor din Constanţa a avut loc luni după-amiază festivitatea înmînării Ordinului „Steaua Republicii Populare Române" class I, regiunii Constanţa, conferit de Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R P.R. cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist, pentru înfăptuirea colectivizării agriculturii întregii regiuni, pentru succesele obţinute în întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective, în sporirea producţiei la hectar, contractarea şi livrarea către stat a unor însemnate cantităţi de produse agricole. Luînd cuvîntul cu prilejul înmînării înaltei distincţii, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Române, în numele Comitetului Central al P.M.R., Consiliului de Miniştri şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a felicitat pe oamenii muncii din regiunea Constanţa şi le-a urat noi succese în activitatea lor viitoare. Au luat cuvîntul Nicolae Hudiţeanu, Erou al Muncii Socialiste, preşedintele G.A.C. „Filimon Sîrbu“ din comuna Comana, raionul Negru Vodă, Dumitru Dumitru, directorul G.A.S. Pietroiu, Dumitru Macarie, directorul S.M.T. Dorobanţu, Nicolae Gaidagiu, preşedintele G.A.C. din comuna Topalu, raionul Hîrşova, şi Stroe Stan, directorul G.A.S. Moşneni. Apoi tov. Vasile Vîlcu, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional de partid Constanţa, a vorbit despre dezvoltarea regiunii în cei 15 ani care au trecut de la eliberarea ţării de sub jugul fascist, despre munca neobosită a muncitorilor, ţăranilor muncitori, a activiştilor de partid şi de stat, a intelectualilor legaţi de popor pentru colectivizarea agriculturii şi pentru întărirea economico-organizatorică a G.A.C. şi despre măreţele sarcini ce stau de acum înainte în faţa oamenilor muncii din regiunea Constanţa. Participanţii la adunare au aprobat textul unei scrisori de mulţumire adresate C.C. al P.M.R., Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale. G. A. C. „Victoria“ din Lenauheim Duminică la Lenauheim, regiunea Timişoara, a avut loc într-un cadru festiv înmînarea Ordinului Muncii clasa I gospodăriei agricole colective „Victoria“ din această comună, pentru rezultatele deosebite obţinute în întărirea economico-organizatorică şi creşterea proprietăţii obşteşti, pentru obţinerea de recolte bogate şi sporirea efectivului de animale la 100 de hectare, pentru contractarea şi livrarea către stat a unor importante cantităţi de produse agricole. Colectiviştii din Lenauheim au fost felicitaţi în numele Comitetului Central al P.M.R. şi Consiliului de Miniştri de tovarăşul Ion Cozma, ministrul Agriculturii şi Silviculturii. Apoi tovarăşul Filip Gellz, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a înmînat consiliului de conducere al gospodăriei Ordinul Muncii clasa I. Intr-o atmosferă entuziastă, colectiviştii au aprobat în unanimitate trimiterea unei telegrame de mulţumire Comitetului Central al P.M.R., Consiliului de Miniştri şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Cu acelaşi prilej, colectiviştii din Lenauheim au sărbătorit împlinirea a 10 ani de la înființarea gospodăriei lor. Laminoriştii din Roman şi-au îndeplinit angajamentul anual Răspunzînd chemării celor 8 întreprinderi din Capitală, laminoriştii fabricii de ţevi din Roman s-au angajat să realizeze pînă la sfîrşitul anului economii de 8.750.000 lei, prin reducerea preţului de cost. Desfăşurind cu succes întrecerea socialistă, ci au putut raporta partidului la 22 august că şi-au depăşit acest angajament cu circa 15.000 lei. In aceeaşi perioadă au reuşit să reducă şi consumul specific de oţel.