Munca, octombrie 1959 (Anul 15, nr. 3704-3730)
1959-10-01 / nr. 3704
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. 4 pagini 20 bani A 10-a aniversare a proclamării R. P. Chineze China populară pe drumul construirii socialismului Marele popor chinez sărbătoreşte azi împlinirea unui deceniu de la izbînda luptei eroice pe care a dus o ani de zile împotriva colonialismului, a năvălitorilor militarişti japonezi şi a regimului corupt al Gomindanului. De la „marşul cel lung" şi de la luptele victorioase care au barat calea imperialismului nipon şi pînă la infringerea oştilor mercenare ale lui Cian Kai-şi, poporul Chinei a avut în fruntea lui avangarda sa oţelită, partidul comunist, care l-a condus cu înţelepciune pe drumul victorios al revoluţiei socialiste. Proclamarea Republicii Populare Chineze a însemnat încununarea acestei eroice bătălii condusă de comunişti, o izbîndă istorică a marxism-leninismului. Victoria marxism-leninismului Pe străvechiul pămînt al Chinei are o hotăritoare importanţă internaţională. Pentru a aprecia acest lucru este suficient să amintim, că este vorba de ţara cu ceai mai mare populaţie din lume, că din fiecare patru locuitori ai planetei noastre, unul este chinez. După triumful Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, victoria revoluţiei chineze constituie cel mai important eveniment al istoriei epocii noastre. Epoca trecerii lumii spre o nouă orînduire, spre socialism. „Revoluţia populară condusă de Partidul Comunist Chinez — a spus Mao Tze-dun — a făcut întotdeauna parte integrantă din revoluţia socialistă proletară mondială, al cărei început a fost marcat de Revoluţia din Octombrie". Au trecut 10 ani de la proclamarea R. P. Chineze, timp în care am fost martorii saltului uriaş pe care l-a făcut China, actualmente o mare putere mondială, care se bucură de un binemeritat prestigiu internaţional, de etimă şi simpatia tuturor popoarelor. Ca să poţi percepe în ce constă saltul uriaş tăcut in acest deceniu este suficient să pui faţă-n faţă cele mai sumare expresii cifrice ale realizărilor înfăptuite, cu situaţia politică şi economică a ţării din perioada dinaintea eliberării. Un popor ţinut intr-o cruntă înapoiere de orinduirea feudală , foamete şi epidemii, analfabetism şi procentaj record de mortalitate; o ţară sleită de îndelungatele războaie interne, distrusă şi sărăcită ; nemiloasa exploatare a imperialiştilor străini — ea se prezentau lucrurile înainte. Ne vem da seama, deci, ce probleme osebit de grele stăteau în faţa poporului după victoria din 1949. Dar, după cum spune un proverb chinezesc : „In lume nu există lucruri grele — trebuie doar oameni stăruitori“. Sub conducerea eroicului său partid comunist, poporul, eliberat şi trezit la o viaţă nouă, a desfăşurat larg inepuizabilele sale rezerve de energie creatoare, talent şi vrednicie. Instaurarea în ţară a dictaturii democratice a poporului a cărei esenţă o constituie dictatura proletariatului,conducerea de către Partidul Comunist Chinez a tuturor laturilor vieţii noului stat — aceştia sunt factorii care dezâşuiesc înfăptuirea sarcinii construirii socialismului în China. Realizările economiei naţionale a R. P. Chineze, în deceniul care a trecut, constituie o dovadă minunată a vitalităţii regimului democrat-popular, a hărniciei şi voinţei de nestrămutat cu care poporul luptă pentru izbînda socialismului. O condiţie importantă a înfăptuirii planurilor construcţiei socialiste a constituit-o şi faptul că poporul chinez imediat după victoria revoluţiei a intrat in marea familie a statelor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică. Ajutorul frăţesc neprecupeţit al Uniunii Sovietice şi colaborarea frăţească cu celelalte state socialiste au contribuit la accelerarea ritmului dezvoltării economiei R- P. Chineze pe calea socialismului. Trecerea la ofensiva construcţiei socialiste a fost precedată in primii trei ani de la eliberare de înfăptuirea transformărilor agrare la sate, de consolidarea puterii de stat, în lupta cu rămăşiţele contrarevoluţiei. Aceste acţiuni au avut un caracter de masă, întregul popor răspunzînd chemării partidului comunist. Marele popor chinez a participat apoi cu entuziasm la traducerea în viaţă a sarcinilor ce decurgeau din linia generală a perioadei de trecere, elaborată de Partidul Comunist Chinez in 1952. In acest fel, pe străvechiul pămînt al Chinei se înfăptuieşte industrializarea socialistă a ţării şi transformarea socialistă a agriculturii, a industriei meşteşugăreşti precum şi a industriei capitaliste şi comerţului. Aceste transformări preconizate de linia generală a partidului ca sarcină principală a ţării în perioada de trecere şi-au găsit oglindirea in Constituţia R. P. Chineze elaborată în 1954. Cifrele primului cincinal îndeplinit în 1957 ne relevă o Chină cu totul nouă. Referitor la industrie aceste cifre mărturisesc faptul că în primul cincinal investiţiile statului în industrie au fost de 27 miliarde de iuani, în timp ce în întreg secolul care a precedat izbînda revoluţiei chineze în industria Chinei s-au investit circa 10 miliarde de iuani. In 1957 — dacă luăm ca exemplu doar producţia de oţel — aceasta urma să crească de 3,1 ori faţă de 1952, dar în realitate ea a sporit de aproape 4 ori, îndeplinind primul cincinal. China a trecut de pe locul 18 pe locul 9 în ce priveşte producţia mondială de oţel. Apoi în 1958, ea a produs 8.000.000 tone oţel, iar în primele şapte luni ale acestui an, producînd 6.250.000 tone oţel, a înregistrat o creştere de 67% în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului trecut. Impetuoasa dezvoltare a industriei poate fi relevată şi prin faptul că numai în 1958, aproximativ la fiecare 46 de ore au intrat în funcţiune cîte o uzină, mină sau fabrică. Dezvoltarea industriei a dus şi la creşterea considerabilă a clasei muncitoare chineze. In comparaţie cu anul 1949, numărul muncitorilor şi funcţionarilor a crescut de peste cinci ori. Plenara a VIII-a a C.C. al P.C. Chinez — care a avut loc recent — a arătat că există posibilitatea reală ca în 1959 să fie realizate principalele prevederi ale celui deal doilea plan cincinal (1958—1962), ceea ce înseamnă că el va fi îndeplinit in doi ani . Industrializarea ţării, despre care au visat ani îndelungaţi patrioţii chinezi, factor de bază pentru asigurarea independenţei ţării, a devenit realitate. (Continuare In pag. 4-a) ----------------------------------------------------------------X ADUNAREA FESTIVĂ Miercuri seara, la Teatrul C.C.S. din Capitală a avut loc adunarea festivă organizată de Comitetul orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi Comitetul executiv al Sfatului Popular al Capitalei cu prilejul celei de a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. La adunarea festivă au luat parte tovarăşii Gheorghe Apostol, Ştefan Voitec, Vladimir Gheorghiu, Alexandru Birlădeanu, Gherasim Popa, Gheorghe Stoica, membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului şi ai Prezidiului Marii 7dunări Naţionale, reprezentanţi ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, fruntaşi în producţie din întreprinderile Capitalei, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, activişti de partid, de stat şi ai organizaţiilor oamenilor muncii. Au fost de faţă Liu Gien-guo, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, şefii altor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, membrii Ambasadei R. P. Chineze şi alţi membri ai corpului diplomatic. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Populare Romia şi Republicii Populare Chineze. Adunarea festivă a fost deschisă de tovarăşul Florian Dănălache, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Despre cea de-a 10-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze a vorbit tovarăşul Ştefan Voitec, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Romine. A luat apoi cuvintul Liu Gien-guo, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Chineze la Bucureşti. Cuvintările au fost subliniate in repetate rinduri de îndelungi aplauze. Participanţii la adunare au manifestat puternic pentru prietenia frăţească dintre poporul român şi marele popor chinez, pentru puternicul lagăr al ţărilor socialiste in frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace in întreaga lume. A fost prezentat apoi un program artistic festiv. (Agerpres) Cuvintarea tovarăşului Ştefan Voitec Cu zece ani în urmă, la 1 octombrie 1949, poporul chinez, ca un uriaş care şi-a scuturat lanţurile ce-i ferecau trupul , a devenit stăpin pe propria lui soartă. Sub conducerea gloriosului Partid Comunist Chinez el a încununat victorios lungile sale lupte revoluţionare şi a proclamat Republica Populară Chineză stat socialist al muncitorilor şi ţăranilor. Poporul chinez a fost întotdeauna un mare popor — dar in trecut nu s-a bucurat niciodată de libertate. China a fost totdeauna o ţară uriaşă — aproape cu întregul continent european — dar Înainte de triumful revoluţiei n-a ocupat niciodată in viaţa internaţională locul ce i se cuvenea. Instaurarea puterii populare a deschis o eră nouă în istoria de multe milenii a poporului chinez. Acest fapt istoric a avut o mare însemnătate pentru viaţa întregii omeniri. Victoria revoluţiei din China constituie o strălucită biruinţă a învăţăturii marxist-leniniste, o demonstraţie a forţei ei de neînvins în opera de transformare a societăţii, a valabilităţii ei pentru toate popoarele, pentru toate ţările. Prin revoluţia sa biruitoare, poporul chinez a dat o lovitura puternica sistemului colonial, din lantul căruia s-a smuls una din cele mai mari şi mai importante verigi. Construirea cu succes a socialismului în China este o dovadă strălucită că in zilele noastre, cind există marele lagăr socialist cu inepuizabilele sale posibilităţi, victoria socialismului este uşurată şi în ţările in care forţele de producţie sunt încă slab dezvoltate. China nouă constituie un exemplu viu in lupta pentru cucerirea libertaţii nationale şi sociale pentru toate popoarele asuprite de colonialism, şi in primul rind pentru cele din Asia. Apariţia Chinei populare pe harta politică a lumii a contribuit la schimbarea radicală a raportului de forte pe arena internaţională in favoarea (Continuare in pag. 3-a) Anul XV. — nr. 3704 JO I 1 OCTOMBRIE 1959 TELEGRAME Tovarăşului MAO ‘TZE-DUN, Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă trimitem, dragi tovarăşi, dv. şi intregului popor chinez un salut frăţesc şi calde felicitări. Descătuşat de lanţurile robiei seculare, eliberat din mizeria şi crunta înapoiere a trecutului, harnicul şi înzestratul popor chinez a desfăşurat în cei 10 ani de la eliberare o activitate de proporţii grandioase pe drumul făuririi orinduirii socialiste. Urmind cu încredere neabătută linia generală de construire a socialismului elaborată de incercatul Partid Comunist Chinez, oamenii muncii din Republica Populară Chineză au obtinut succese mari în dezvoltarea industriei şi agriculturii, în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale celor ce muncesc, in dezvoltarea culturii şi invătămîntului. An de an se schimbă înfăţişarea întregii ţări. Republica Populară Chineză a devenit o mare putere socialistă care aduce o contribuţie însemnată la întărirea continuă a unităţii puternicului lagăr socialist in frunte cu Uniunea Sovietică, la lupta pentru asigurarea unei păci trainice in lume. In lupta comună pentru construirea socialismului, pentru progres şi pace, între popoarele romin şi chinez s-au statornicit relaţii de prietenie şi întrajutorare frăţească. Poporul romin se bucură din inimă de izbinzile istorice ale poporului chinez şi împărtăşeşte sentimentele de bucurie pe care le încearcă oamenii muncii chinezi de ziua marii lor sărbători naţionale. Urăm poporului frate chinez noi victorii în îndeplinirea măreţelor sarcini trasate de Partidul Comunist Chinez şi de guvernul Republicii Populare Chineze, in lupta pentru triumful socialismului in patria sa. Trăiască şi înflorească marea Republică Populară Chineză! Trăiască Partidul Comunist Chinez şi Comitetul său Centrali Trăiască Guvernul Republicii Populare Chinezei Trăiască in veci prietenia frăţească dintre poporul român şi poporul chinez! T GH. GHEORGHIU-DEJ CHIVU STOICA ION GH. MAURER Prim-secretar Preşedintele Preşedintele Prezidiului al Comitetului Central Consiliului de Miniştri Marii Adunări Naţionale al Partidului Muncitoresc al Republicii Populare a Republicii Populare Romín Romíne Romine Către Federaţia Sindicatelor din întreaga Chină PEKMN Cu prilejul celei de a X-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze — cea mai mare sărbătoare naţională a poporului chinez — Consiliul Central al Sindicatelor din Republica Populară Romină, exprimind sentimentele tuturor oamenilor muncii organizaţi in sindicate, transmite Federaţiei Sindicatelor din întreaga Chină, oamenilor muncii şi întregului popor chinez un fierbinte salut frăţesc şi sincere felicitări. Succesele repurtate în construcţia orînduirii noi, socialiste, de marele popor chinez, in frunte cu eroica clasă muncitoare sub conducerea gloriosului Partid Comunist Chinez, au o mare însemnătate istorică pentru lupta oamenilor muncii şi popoarelor din întreaga lume pentru progres economic şi social, independenţă naţională şi pace. Sindicatele şi oamenii muncii din ţara noastră privesc cu admiraţie şi entuziasm aceste succese care constituie un aport important la continua întărire a marii familii frăţeşti a ţărilor socialiste în frunte cu marea Uniune Sovietică. Vă urăm, dragi tovarăşi, dv. şi întregului popor chinez noi victorii hotăritoare în toate domeniile construcției socialiste, pentru continua înflorire economică și socială a Republicii Populare Chineze, pentru pace trainică în Asia și in lumea întreagă. CONSILIUL CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA POPULARA ROMINA 30. IX. 1959. *-*— —---------------------------------------------------------------Cuvintarea ambasadorului Siu Gien-guo Mulțumind pentru organizarea adunării festive, ambasadorul Siu Gienguo a spus : Miine se vor împlini zece ani de la proclamarea Republicii noastre populare. Sunt zece ani de dezvoltare impetuoasă şi progres vertiginos al tarii noastre. Chiar in această perioadă scurtă, sub conducerea justă a Partidului Comunist Chinez şi a tovarăşului Mao Tze-dun, poporul chinez, care s-a eliberat de asuprire, a obtinut succese strălucite in revoluţia socialistă şi in opera de Construire a socialismului. In ţara noastră s-a realizat in linii gerterale transformarea socialistă a agriculturii, a industriei meşteşugăreşti, a industriei şi a comerţului capitalist; a fost lichidată in genere proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie şi a fost stabilit pe o bază solidă regimul socialist; se formează într-un ritm rapid noul şi completul sistem al economiei naţionale şi s-a creat baza industrializării socialiste; pe baza dezvoltării producţiei, s-a ridicat în mod simţitor nivelul de trai material şi cultural al poporului, iar conştiinţa politică şi starea de spirit a poporului s-au schimbat integral. In cei zece ani, economia naţională a ţării noastre a înregistrat o mare dezvoltare. In industrie, în 1958, valoarea globală a producţiei a crescut de 9,3 ori faţă de 1949, cu un spor anual in medie de 28,1 la sută. Ponderea producţiei globale a industriei şi a industriei meşteşugăreşti în producţia globală a ţării a crescut de la 30,1 la sută in 1949 la 63,6 la sută in 1958. Producţia mijloacelor de producţie a crescut excepţional de rapid, valoarea ei fiind aproape de 21 de ori mai mare faţă de 1949, cu un spor mediu anual de 40 la sută. In agricultură, valoarea totală a producţiei in 1958 a fost de 2,3 ori mai mare faţă de 1949, cu un spor mediu anual de 9,8 la sută; producţia globală de cereale a crescut faţă de acelaşi an de 2,3 ori, cea de bumbac de 4,7 ori, iar (Continuare in pag. 3-a) Declarația guvernului R. P. Romíné cu privire la propunerile guvernului Uniunii Sovietice în problema dezarmării Guvernul R.P. Romíné salută cu căldură propunerile de însemnătate istorică ale guvernului Uniunii Sovietice cu privire la dezarmarea generală și totală, care corespund întrutotul intereselor vitale ale popoarelor lumii, ale tuturor statelor, indiferent de orinduirea lor socială. In condiţiile actualei dezvoltări a ştiinţei şi tehnicii, cind există arme de o putere distructivă fără precedent şi cind un eventual război ar cauza omenirii pierderi incalculabile, singura cale pe deplin eficace pentru eliberarea omenirii de un asemenea pericol este lichidarea tuturor mijloacelor de ducere a războiului. Măsurile preconizate de guvernul sovietic privind dezarmarea generală deschid calea eliminării oricărei posibilităţi de conflicte militare între state. Realizarea lor exclude cu desăvîrşire ivirea unei situaţii care ar asigura avantaje unilaterale unui stat sau grup de state în dauna securităţii celorlalte. înfăptuirea programului de dezarmare propus de U.R.S.S. ar face ca „războiul rece“ să rămînă definitiv de domeniul trecutului, ar înlesni considerabil apropierea şi colaborarea între toate statele în spiritul coexistenţei paşnice. Totodată, ea ar da posibilitatea ca imensele resurse materiale şi energii umane care se irosesc astăzi pentru crearea de mijloace de distrugere, să fie folosite in mod constructivi pentru îmbunătăţirea vieţii popoarelor. Tocmai pentru că deschid asemenea perspective, cuvintarea rostită în faţa Adunării Generale a O.N U., de preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R S.S., N. S. Hruşciov, şi Declaraţia guvernului sovietic au trezit un interes atît de profund în lumea întreagă. In marea majoritate a ţărilor se manifestă din partea guvernelor înţelegerea necesităţii de a acorda deplina atenţie propunerilor guvernului sovietic menite să soluţioneze problema centrală a vieţii internaţionale contemporane. Ele se bucură de sprijinul şi aprobarea popoarelor, a unor largi cercuri guvernamentale, personalităţi influente în viaţa politică şi economică de pretutindeni. Guvernul român consideră că în prezent există condiţii favorabile pentru ca propunerile guvernului sovietic să fie traduse în viaţă. In ultima vreme se constată semne certe ale unei îmbunătăţiri a situaţiei internaţionale, ale unei slăbiri a tensiunii în relaţiile dintre state, o atmosferă mai propice ca înainte pentru rezolvarea problemelor nereglementate. Vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, în Statele Unite a adus o contribuţie însemnată la crearea unui climat favorabil destinderii în situaţia internaţională. Guvernul şi poporul român, împreună cu întreaga opinie publică internaţională, salută cu satisfacţie acest fapt. In mod deosebit, trebuie relevat că şefii guvernelor U.R.S.S. şi S.U.A. — aşa cum se arată în comunicatul comun — au căzut de acord cu privire la necesitatea rezolvării prin mijloace paşnice a tuturor problemelor nereglementate in relaţiile dintre state şi au declarat că cele două guverne vor depune toate eforturile pentru soluţionarea constructivă a celei mai importante probleme care se pune în faţa lumii — problema dezarmării generale. Aceasta îndreptăţeşte speranţa că problema dezarmării îşi va găsi soluţia, spre binele întregii omeniri. Fireşte, traducerea în viaţă a propunerilor sovietice depinde de voinţa tuturor guvernelor şi în primul rind a guvernelor marilor puteri. Guvernul român îşi exprimă convingerea că nu pot exista piedici de neinlăturat în calea realizării unui acord internaţional privitor la dezarmarea generală şi consideră că programul de dezarmare atotcuprinzătoare şi totală, însoţit de un control general şi total efectuat cu participarea tuturor statelor, elucidează odată pentru totdeauna chestiunea controlului, invocată de anumite cercuri drept pretext pentru frînarea oricărui progres în problema dezarmării. în acelaşi timp, guvernul român împărtăşeşte punctul de vedere expus în Declaraţia guvernului UR.S.S. că dacă în momentul de faţă, dintr o cauză sau alta, puterile occidentale nu se vor declara dispuse să accepte o dezarmare generala şi totală, s-ar putea trece la discutarea şi adoptarea unor măsuri parţiale corespunzătoare în domeniul dezarmării şi consolidării securităţii. Desigur, evoluţia favorabilă a situaţiei internaţionale nu este pe placul acelor cercuri care doresc menţinerea războiului rece şi care vor încerca şi pe viitor să stăvilească procesul de destindere, să pună piedici în calea înţelegerii între state. De aceea, trebuie unite eforturile tuturor popoarelor şi guvernelor ataşate cauzei păcii, pentru a nu permite acestor cercuri să împiedice realizarea scopurilor dorite cu ardoare de întreaga omenire, de a-şi asigura o viaţă paşnică şi liniştită. In cadrul politicii sale consecvente de pace, guvernul român a sprijinit şi pînă acum toate propunerile constructive menite să ducă la realizarea unei înţelegeri în problema dezarmării şi a făcut aceasta nu numai cu vorba, dar şi cu fapta. Astfel, au fost efectuate reduceri succesive ale efectivelor armate ale ţării noastre, pe teritoriul R.P. Romine nu se găsesc nici un fel de trupe sau baze militare străine. în aceeaşi direcţie se situează şi propunerile guvernului român cu privire la dezvoltarea unei largi colaborări interbalcanice şi la încheierea unui tratat balcanic de înţelegere şi securitate colectivă care are în vedere crearea în această parte a lumii a unei zone în care să nu existe arme nucleare şi rachete. Alăturîndu-se chemării lansate de guvernul sovietic de a se înfăptui propunerile privitoare la dezarmarea generală şi totală, guvernul român îşi exprimă speranţa că această chemare va găsi un ecou pozitiv în rîndul guvernelor tuturor ţărilor. R.P. Romina speră de asemenea că Organizaţia Naţiunilor Unite şi Comitetul pentru dezarmare le vor analiza cu toată răspunderea şi vor lua hotărîri adecvate în vederea traducerii lor în viaţă. In ce-l priveşte, guvernul Republicii Populare Romine este hotărît să-şi aducă întreaga, contribuție la înfăptuirea acestui ţel măreţ. începutul promiţător al dezgheţului în relaţiile internaţionale Laolaltă cu toate popoarele lumii, poporul nostru, oamenii muncii din Republica Populară Romînă salută cu satisfacţie rezultatele vizitei tovarăşului N. S. Hruşciov în S.U.A. şi bilanţul convorbirilor care a avut loc între şeful guvernului sovietic şi preşedintele Eisenhower. Vizita tovarăşului N. S. Hruşciov în S.U.A. — eveniment de însemnătate istorică pentru cauza păcii —, a dovedit din nou, cu o deosebită strălucire, politica de coexistenţă paşnică pe care o promovează Uniunea Sovietică şi celelalte ţări ale lagărului socialist. Prin afirmarea convingătoare, clară a acestei poziţii în problemele internaţionale, tovarăşul Hruşciov a exprimat cu forţă maximă aspiraţii scumpe tuturor popoarelor lumii. Iată de ce gîndurile şi speranţele de pace ale sutelor de milioane de oameni cinstiţi de pe întreg globul l-au însoţit pe tovarăşul Hruşciov pretutindeni în călătoria pe care a făcut-o in Statele Unite ale Americii; l-au însoţit, peste tot, la întrevederile cu personalităţi politice şi la întâlnirile cu oameni simpli din S.U.A., cu nădejdea că această vizită va contribui la dezgheţul mult aşteptat de popoare în relaţiile internaţionale. Masele largi ale poporului american au avut ocazia să afle direct, chiar din partea înaltului oaspete sovietic, adevăruri care i-au fost ascunse de presa reacţionară, despre politica de pace a Uniunii Sovietice, despre grandioasele realizări ale oamenilor sovietici, despre munca creatoare şi viaţa luminoasă a tuturor popoarelor din familia frăţească a tarilor socialiste. N. S. Hruşciov a explicat americanilor într-un chip plastic, cu fapte din cele mai grăitoare, superioritatea orînduirii socialiste asupra celei capitaliste, arătînd totodată că în desfășurarea luptei ideologice nu armele trebuie să hotărască, ci bunăstarea pe care fiecare orînduire o poate asigura popoarelor. Aceasta este calea coexistenţei, a întrecerii paşnice. În ce priveşte popularitatea acestei întreceri în rîndurile oamenilor simpli din S.U.A. este semnificativă scrisoarea pe care muncitorul Horrous Biter din New-York a adresat-o tovarăşului Hruşciov. „Dragă Nikita Sergheevici ■ — scrie Horrous — sunt un muncitor american simplu. Sunt foarte bucuros de vizita făcută de dvs. în țara noastră. întreaga lume trebuie să salute planul Uniunii Sovietice cu privire la dezarmarea generală. Oamenii din lumea întreagă trebuie să trăiască în prietenie și să aibă încredere unul în altul. Dvs. spuneţi că sistemul dvs. va întrece sistemul Statelor Unite în domeniul producţiei. Eu cred acest lucru. Ce idee minunată e să ne întrecem unul cu altul pentru a face viaţa mai frumoasă! Muncitorii americani salută misiunea dvs. nobilă viața noastră“. Primirea călduroasă care s-a făcut tovarăşului Hruşciov în S.U.A., răsunetul deosebit de mare pe care l-a avut vizita înaltului oaspete sovietic, dovedesc că ideile coexistenţei paşnice, pentru care militează U.R.S.S., se bucură de apreciere in rindurile celor mai largi pături ale opiniei publice americane. Ecourile pe care le-a avut in lumea întreagă evenimentul vizitei lui N. S. Hruşciov în S.U.A. au confirmat părerea generală că de îmbunătăţirea relaţiilor dintre U.R.S.S. şi S.U.A. — cele mai puternice state din lume — depinde în mare măsură evoluţia în(Continuare in pag. 3-a) încep cursurile noului an universitar Instituţiile de învăţămînt superior din patria noastră şi-au deschis azi porţile, primind cu drag tineretul studios. Căminele, cantinele, sălile de studiu, laboratoarele şi bibliotecile îi aşteaptă. Ca să poată mai lesne urca culmile ştiinţei şi ale culturii, li s-au creat condiţii şi mai bune decit pînă acum Studenţii noştri sînt oameni ai muncii şi fii ai lor, care se pregătesc cu seriozitate pentru a deveni cadre utile construirii socialismului în patria noastră. Şi nu avem un număr mic de instituţii superioare de învăţămînt. Faţă de anul universitar 1938/1939, „anul celei mai depline prosperităţi", în Romînia burghezo-moşierească, cind existau 16 instituţii de învăţămînt superior cu 41 facultăţi, în anul universitar 1959/1960 avem 34 de instituţii de învăţămînt superior cu 90 facultăţi. Numărul studenţilor a crescut şi el de la 26.000 (în 1938/1939) la 70.000, în anul universitar 1958/1959- Cifrele acestea oglindesc grija pe care o poartă Partidul şi Guvernul nostru pentru dezvoltarea învăţămintului nostru superior, grijă răsplătită prin străduinţele tineretului nostru studios de a fi cit mai folositor patriei. In clişeu : Un grup de studenţi de la Institutul agronomic „N. Bălcescu" din Capitală pe aleile din faţa căminului-