Munca, octombrie 1959 (Anul 15, nr. 3704-3730)

1959-10-01 / nr. 3704

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. 4 pagini 20 bani A 10-a aniversare a proclamării R. P. Chineze China populară pe drumul construirii socialismului Marele popor chinez sărbătoreşte azi împlinirea unui deceniu de la iz­bînda luptei eroice pe care a dus o ani de zile împotriva colonialismului, a năvălitorilor milita­rişti japonezi şi a regimului corupt al Gomindanului. De la „marşul cel lung" şi de la lup­tele victorioase care au barat calea imperialismului nipon şi pînă la in­fringerea oştilor mercenare ale lui Cian Kai-şi, poporul Chinei a avut în fruntea lui avangarda sa oţelită, partidul comunist, care l-a condus cu înţelepciune pe drumul victorios al re­voluţiei socialiste. Proclamarea Republicii Populare Chineze a însemnat încununarea aces­tei eroice bătălii condusă de comunişti, o izbîndă istorică a marxism-leninis­­mului. Victoria marxism-leninismului Pe străvechiul pămînt al Chinei are o hotăritoare importanţă internaţională. Pentru a aprecia acest lucru este su­ficient să amintim, că este vorba de ţara cu ceai mai mare populaţie din lume, că din fiecare patru locuitori ai planetei noastre, unul este chinez. După triumful Marii Revoluţii So­cialiste din Octombrie, victoria revo­luţiei chineze constituie cel mai im­portant eveniment al istoriei epocii noastre. Epoca trecerii lumii spre o nouă orînduire, spre socialism. „Revo­luţia populară condusă de Partidul Com­un­ist Chinez — a spus Mao Tze-dun — a făcut întotdeauna parte integrantă din revoluţia socialistă proletară mondială, al cărei început a fost marcat de Revoluţia din Octom­­­brie". Au trecut 10 ani de la proclamarea R. P. Chineze, timp în care am fost martorii saltului uriaş pe care l-a făcut China, actualmente o mare putere mondială, care se bucură de un bine­meritat prestigiu internaţional, de etimă şi simpatia tuturor popoarelor. C­a să poţi percepe în ce constă sal­tul uriaş tăcut in acest deceniu este suficient să pui faţă-n faţă cele mai sumare expresii cifrice ale realizărilor înfăptuite, cu situaţia politică şi eco­nomică a ţării din perioada dinaintea eliberării. Un popor ţinut intr-o crun­tă înapoiere de orinduirea feudală , foamete şi epidemii, analfabetism şi procentaj record de mortalitate; o ţară sleită de îndelungatele războaie inter­ne, distrusă şi sărăcită ; nemiloasa exploatare a imperialiştilor străini — e­a se prezentau lucrurile înainte. Ne vem da seama, deci, ce probleme osebit de grele stăteau în faţa po­porului după victoria din 1949. Dar, după cum spune un proverb chinezesc : „In lume nu există lucruri grele — trebuie doar oameni stărui­tori“. Sub conducerea eroicului său partid comunist, poporul, eliberat şi trezit la o viaţă nouă, a desfăşurat larg inepuizabilele sale rezerve de e­­nergie creatoare, talent şi vrednicie. Instaurarea în ţară a dictaturii de­mocratice a poporului a cărei esenţ­ă o constituie dictatura proletariatului,­­conducerea de către Partidul Comunist Chinez a tuturor laturilor vieţii nou­lui stat — aceştia sunt factorii care d­­ezâşuiesc înfăptuirea sarcinii con­struirii socialismului în China. Reali­zările economiei naţionale a R. P. Chi­neze, în deceniul care a trecut, con­stituie o dovadă minunată a vitalităţii regimului democrat-popular, a hărni­ciei şi voinţei de nestrămutat cu care poporul luptă pentru izbînda socialis­mului. O condiţie importantă a înfăptuirii planurilor construcţiei socialiste a con­stituit-o şi faptul că poporul chinez imediat după victoria revoluţiei a in­trat in marea familie a statelor socia­liste în frunte cu Uniunea Sovietică. Ajutorul frăţesc neprecupeţit al Uniu­nii Sovietice şi colaborarea frăţească cu celelalte state socialiste au contri­buit la accelerarea ritmului dezvoltă­rii economiei R- P. Chineze pe calea socialismului. Trecerea la ofensiva construcţiei so­cialiste a fost precedată in primii trei ani de la eliberare de înfăptuirea transformărilor agrare la sate, de con­solidarea puterii de stat, în lupta cu rămăşiţele contrarevoluţiei. Aceste ac­ţiuni au avut un caracter de masă, întregul popor răspunzînd chemării partidului comunist. Marele popor chi­nez a participat a­poi cu entuziasm la traducerea în viaţă a sarcinilor ce decurgeau din linia generală a perioa­dei de trecere, elaborată de Partidul Comunist Chinez in 1952. In acest fel, pe străvechiul pămînt al Chinei se înfăptuieşte industrializa­rea socialistă a ţării şi transformarea socialistă a agriculturii, a industriei meşteşugăreşti precum şi a industriei capitaliste şi comerţului. Aceste trans­formări preconizate de linia generală a partidului ca sarcină principală a ţării în perioada de trecere şi-au gă­sit oglindirea in Constituţia R. P. Chineze elaborată în 1954. Cifrele primului cincinal îndeplinit în 1957 ne relevă o Chină cu totul nouă. Referitor la industrie aceste ci­fre mărturisesc faptul că în primul cin­cinal investiţiile statului în industrie au fost de 27 miliarde de iuani, în timp ce în întreg secolul care a precedat izbînda revoluţiei chineze în industria Chinei s-au investit circa 10 miliarde de iuani. In 1957 — dacă luăm ca exemplu doar producţia de oţel — aceasta urma să crească de 3,1 ori faţă de 1952, dar în realitate ea a sporit de aproape 4 ori, îndeplinind primul cincinal. Chi­na a trecut de pe locul 18 pe locul 9 în ce priveşte producţia mondială de oţel. Apoi în 1958, ea a produs 8.000.000 tone oţel, iar în primele şap­te luni ale acestui an, producînd 6.250.000 tone oţel, a înregistrat o creştere de 67% în comparaţie cu pe­rioada corespunzătoare a anului tre­­cut. Impetuoasa dezvoltare a industriei poate fi relevată şi prin faptul că nu­mai în 1958, aproximativ la fiecare 46 de ore au intrat în funcţiune cîte o uzină, mină sau fabrică. Dezvolta­rea industriei a dus şi la creşterea considerabilă a clasei muncitoare chi­neze. In comparaţie cu anul 1949, nu­mărul muncitorilor şi funcţionarilor a crescut de peste cinci ori. Plenara a VIII-a a C.C. al P.C. Chinez — care a avut loc recent — a arătat că există posibilitatea reală ca în 1959 să fie realizate principa­lele prevederi ale celui deal doilea plan cincinal (1958—1962), ceea ce înseamnă că el va fi îndeplinit in doi ani . Industrializarea ţării, despre care au visat ani îndelungaţi patrioţii chinezi, factor de bază pentru asigurarea in­dependenţei ţării, a devenit realitate. (Continuare In pag. 4-a) ----------------------------------------------------------------X ADUNAREA FESTIVĂ Miercuri seara, la Teatrul C.C.S. din Capitală a avut loc adunarea fes­tivă organizată de Comitetul orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi Comitetul exe­cutiv al Sfatului Popular al Capitalei cu prilejul celei de­ a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chi­neze. La adunarea festivă au luat parte tovarăşii Gheorghe Apostol, Ştefan Voitec, Vladimir Gheorghiu, Alexandru Birlăd­eanu, Gherasim Popa, Gheorghe Stoica, membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului şi ai Prezidiului Marii 7­­­dunări Naţionale, reprezentanţi ai conducerii Ministerului Afacerilor Ex­terne, conducători ai instituţiilor cen­trale şi ai organizaţiilor obşteşti, frun­taşi în producţie din întreprinderile Capitalei, academicieni şi­­ alţi oameni de ştiinţă şi cultură, activişti de partid, de stat şi ai organizaţiilor oamenilor muncii. Au fost de faţă Liu Gien-guo, am­basadorul R. P. Chineze la Bucureşti, şefii altor misiuni diplomatice acredi­taţi la Bucureşti, membrii Ambasadei R. P. Chineze şi alţi membri ai corpu­lui diplomatic. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Populare Romia şi Repu­blicii Populare Chineze. Adunarea festivă a fost deschisă de tovarăşul Florian Dănălache, prim-se­cretar al Comitetului orăşenesc Bucu­­reşti al P.M.R. Despre cea de-a 10-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chine­ze a vorbit tovarăşul Ştefan Voitec, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Con­­siliului de Miniştri al R. P. Romine. A luat apoi cuvintul Liu Gien-guo, ambasadorul extraordinar şi plenipo­tenţiar al R. P. Chineze la Bucureşti. Cuvintările au fost subliniate in re­petate rinduri de îndelungi aplauze. Participanţii la adunare au manifestat puternic pentru prietenia frăţească dintre poporul român şi marele popor chinez, pentru puternicul lagăr al ţă­rilor socialiste in frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace in întreaga lume. A fost prezentat apoi un program artistic festiv. (Agerpres) Cuvintarea tovarăşului Ştefan Voitec Cu zece ani în urm­ă, la 1 octom­brie 1949, poporul chinez, ca un u­­riaş care şi-a scuturat lanţurile ce-i ferecau trupul , a devenit stăpin pe propria lui soartă. Sub conducerea gloriosului Partid Comunist Chinez el a încununat victorios lungile sale lupte revoluţionare şi a proclamat Republica Populară Chineză stat so­cialist al muncitorilor şi ţăranilor. Poporul chinez a fost întotdeauna un mare popor — dar in trecut nu s-a bucurat niciodată de libertate. China a fost totdeauna o ţară uriaşă — a­­proape cu­ întregul continent euro­pean — dar Înainte de triumful re­voluţiei n-a ocupat niciodată in via­ţa internaţională locul ce i se cu­venea. Instaurarea puterii populare a des­chis o eră nouă în istoria de multe milenii a poporului chinez. Acest fapt istoric a avut o mare însemnătate pentru viaţa întregii omeniri. Victoria revoluţiei din China con­stituie o strălucită biruinţă a învăţă­turii marxis­t-leniniste, o demonstra­ţie a forţei ei de neînvins în opera de transformare a societăţii, a vala­bilităţii ei pentru toate popoarele, pentru toate ţările. Prin revoluţia sa biruitoare, poporul chinez a dat o lovitura puternica sis­temului colonial, din lantul căruia s-a smuls una din cele mai mari şi mai importante verigi. Construirea cu succes a socialismului în China este o dovadă strălucită că in zilele noas­tre, cind există marele lagăr socia­list cu inepuizabilele sale posibilităţi, victoria socialismului este uşurată şi în ţările in care forţele de producţie sunt încă slab dezvoltate. China nouă constituie un exemplu viu in lupta pentru cucerirea liber­taţii nationale şi sociale pentru toate popoarele asu­prite de colonialism,­ şi in primul rind pentru cele din Asia. Apariţia Chinei populare pe harta politică a lum­ii a contribuit la schim­barea radicală a raportului de forte pe arena internaţională in favoarea (Continuare in pag. 3-a) Anul XV. — nr. 3704 J­O I 1 OCTOMBRIE 1959 TELEGRAME Tovarăşului MAO ‘TZE-DUN,­­ Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă trimitem, dragi tovarăşi, dv. şi intregului popor chinez un salut frăţesc şi calde felicitări. Descătuşat de lanţurile robiei seculare, eliberat din mizeria şi crunta înapoiere a trecutului, harnicul şi înzestratul popor chinez a desfăşurat în cei 10 ani de la eliberare o activitate de proporţii grandioase pe drumul făuririi orinduirii socialiste. Urmind cu încredere neabătută linia generală de construire a socialismului elaborată de incercatul Partid Comunist Chi­­nez, oamenii muncii din Republica Populară Chineză au obtinut succese mari în dezvoltarea industriei şi agriculturii, în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale celor ce muncesc, in dezvoltarea culturii şi invătămîntului. An de an se schimbă înfăţişarea întregii ţări. Republica Populară Chineză a deve­nit o mare putere socialistă care aduce o contribuţie însemnată la întărirea continuă a unităţii puternicului lagăr socialist in frunte cu Uniunea Sovie­tică, la lupta pentru asigurarea unei păci trainice in lume. In lupta comună pentru construirea socialismului, pentru progres şi pace, între popoarele romin şi chinez s-au statornicit relaţii de prietenie şi întrajutorare frăţească. Poporul romin se bucură din inimă de izbinzile istorice ale poporului chinez şi împărtăşeşte sentimentele de bucurie pe care le încearcă oamenii muncii chinezi de ziua marii lor sărbători naţio­nale. Urăm poporului frate chinez noi victorii în îndeplinirea măreţelor sarcini trasate de Partidul Comunist Chinez şi de guvernul Republicii Populare Chineze, in lupta pentru triumful socialismului in patria sa. Trăiască şi înflorească marea Republică Populară Chineză! Trăiască Partidul Comunist Chinez şi Comitetul său Centrali Trăiască Guvernul Republicii Populare Chinezei Trăiască in veci prietenia frăţească dintre poporul român şi poporul chinez! T GH. GHEORGHIU-DEJ CHIVU STOICA ION GH. MAURER Prim-secretar Preşedintele Preşedintele Prezidiului al Comitetului Central Consiliului de Miniştri Marii Adunări Naţionale al Partidului Muncitoresc al Republicii Populare a Republicii Populare Romín Romíne Romine Către Federaţia Sindicatelor din întreaga Chină PEKMN Cu prilejul celei de a X-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze — cea mai mare sărbătoare naţională a poporului chinez — Con­siliul Central al Sindicatelor din Republica Populară Romină, exprimind sen­timentele tuturor oamenilor muncii organizaţi in sindicate, transmite Fede­raţiei Sindicatelor din întreaga Chină, oamenilor muncii şi întregului popor chinez un fierbinte salut frăţesc şi sincere felicitări. Succesele repurtate în construcţia orînduirii noi, socialiste, de marele popor chinez, in frunte cu eroica clasă muncitoare sub conducerea gloriosu­lui Partid Comunist Chinez, au o mare însemnătate istorică pentru lupta oamenilor muncii şi popoarelor din întreaga lume pentru progres econom­ic şi social, independenţă naţională şi pace. Sindicatele şi oamenii muncii din ţara noastră privesc cu admiraţie şi entuziasm aceste succese care constituie un aport important la continua întărire a marii familii frăţeşti a ţărilor socialiste în frunte cu marea Uniu­ne Sovietică. Vă urăm, dragi tovarăşi, dv. şi întregului popor chinez noi victorii ho­tăritoare în toate domeniile construcției socialiste, pentru continua înflorire economică și socială a Republicii Populare Chineze, pentru pace trainică în Asia și in lumea întreagă. CONSILIUL CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA POPULARA ROMINA 30. IX. 1959. *-*— —---------------------------------------------------------------­Cuvintarea ambasadorului Siu Gien-guo Mulțumind pentru organizarea adu­nării festive, ambasadorul Siu Gien­­guo a spus : Miine se vor împlini zece ani de la proclamarea Republicii noastre populare. Sunt zece ani de dezvoltare impetuoasă şi progres vertiginos al tarii noastre. Chiar in această perioadă scurtă, sub condu­cerea justă a Partidului Comunist Chinez şi a tovarăşului Mao Tze-dun, poporul chinez, care s-a eliberat de asuprire, a obtinut succese strălucite in revoluţia socialistă şi in opera de Construire a socialismului. In ţara noastră s-a realizat in linii ge­­rterale transformarea socialistă a agriculturii, a industriei meşteşu­găreşti, a industriei şi a co­merţului capitalist; a fost lichidată in genere proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie şi a fost stabilit pe o bază solidă regimul so­cialist; se formează într-un ritm rapid noul şi completul sistem al economiei naţionale şi s-a creat baza industriali­zării socialiste; pe baza dezvoltării producţiei, s-a ridicat în mod simţitor nivelul de trai material şi cultural al poporului, iar conştiinţa politică şi starea de spirit a poporului s-au schimbat integral. In cei zece ani, economia naţională a ţării noastre a înregistrat o mare dezvoltare. In industrie, în 1958, va­loarea globală a producţiei a crescut de 9,3 ori faţă de 1949, cu un spor anual in m­edie de 28,1 la sută. Pon­derea producţiei globale a industriei şi a industriei meşteşugăreşti în pro­ducţia globală a ţării a crescut de la 30,1 la sută in 1949 la 63,6 la sută in 1958. Producţia mijloacelor de pro­ducţie a crescut excepţional de rapid, valoarea ei fiind aproape de 21 de ori mai mare faţă de 1949, cu un spor mediu anual de 40 la sută. In agricul­tură, valoarea totală a producţiei in 1958 a fost de 2,3 ori mai m­are faţă de 1949, cu un spor mediu anual de 9,8 la sută; producţia globală de ce­reale a crescut faţă de acelaşi an de 2,3 ori, cea de bumbac de 4,7 ori, iar (Continuare in pag. 3-a) Declarația guvernului R. P. Romíné cu privire la propunerile guvernului Uniunii Sovietice în problema dezarmării Guvernul R.P. Romíné salută cu căldură propu­nerile de însemnătate istorică ale guvernului Uniunii Sovietice cu privire la dezarmarea gene­rală și totală, care corespund întrutotul interese­lor vitale ale popoarelor lumii, ale tuturor state­lor, indiferent de orinduirea lor socială. In condiţiile actualei dezvoltări a ştiinţei şi tehnicii, cind există arme de o putere distructivă fără precedent şi cind un eventual război ar cauza omenirii pierderi incalculabile, singura cale pe deplin eficace pentru eliberarea omenirii de un asemenea pericol este lichidarea tuturor mijloa­celor de ducere a războiului. Măsurile preconizate de guvernul sovietic pri­vind dezarmarea generală deschid calea elimi­nării oricărei posibilităţi de conflicte militare în­tre state. Realizarea lor exclude cu desăvîrşire ivirea unei situaţii care ar asigura avantaje uni­laterale unui stat sau grup de state în dauna secu­rităţii celorlalte. înfăptuirea programului de dezarmare propus de U.R.S.S. ar face ca „războiul rece“ să rămînă definitiv de domeniul trecutului, ar înlesni consi­derabil apropierea şi colaborarea între toate sta­tele în spiritul coexistenţei paşnice. Totodată, ea ar da posibilitatea ca imensele resurse materiale şi energii umane care se irosesc astăzi pentru crearea de mijloace de distrugere, să fie folosite in mod constructivi pentru îmbunătăţirea vieţii popoarelor. Tocmai pentru că deschid asemenea perspective, cuvintarea rostită în faţa Adunării Generale a O.N U., de preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R S.S., N. S. Hruşciov, şi Declaraţia guvernului sovietic au trezit un interes atît de profund în lumea întreagă. In marea majoritate a ţărilor se manifestă din partea guvernelor înţelegerea necesităţii de a acorda deplina atenţie propunerilor guvernului sovietic menite să soluţioneze problema centrală a vieţii internaţionale contemporane. Ele se bu­cură de sprijinul şi aprobarea popoarelor, a unor largi cercuri guvernamentale, personalităţi influ­ente în viaţa politică şi economică de pretutindeni. Guvernul român consideră că în prezent există condiţii favorabile pentru ca propunerile guver­nului sovietic să fie traduse în viaţă. In ultima vreme se constată semne certe ale unei îmbună­tăţiri a situaţiei internaţionale, ale unei slăbiri a tensiunii în relaţiile dintre state, o atmosferă mai propice ca înainte pentru rezolvarea problemelor nereglementate. Vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, în Statele Unite a adus o contribuţie însemnată la crearea unui climat favorabil destinderii în situaţia internaţională. Guvernul şi poporul român, împreună cu întreaga opinie publică internaţională, salută cu satisfacţie acest fapt. In mod deosebit, trebuie relevat că şefii gu­vernelor U.R.S.S. şi S.U.A. — aşa cum se arată în comunicatul comun — au căzut de acord cu pri­vire la necesitatea rezolvării prin mijloace paş­nice a tuturor problemelor nereglementate in re­laţiile dintre state şi au declarat că cele două gu­verne vor depune toate eforturile pentru soluţio­­narea constructivă a celei mai importante pro­bleme care se pune în faţa lumii — problema dezarmării generale. Aceasta îndreptăţeşte speranţa că problema dezarmării îşi va găsi soluţia, spre binele întregii omeniri. Fireşte, traducerea în viaţă a propune­­rilor sovietice depinde de voinţa tuturor guver­­nelor şi în primul rind a guvernelor marilor pu­teri. Guvernul român îşi exprimă convingerea că nu pot exista piedici de neinlăturat în calea reali­zării unui acord internaţional privitor la dezar­marea generală şi consideră că programul de dezarmare atotcuprinzătoare şi totală, însoţit de un control general şi total efectuat cu participa­rea tuturor statelor, elucidează odată pentru tot­deauna chestiunea controlului, invocată de anu­mite cercuri drept pretext pentru frînarea­ oricărui progres în problema dezarmării. în acelaşi timp, guvernul român împărtăşeşte punctul de vedere expus în Declaraţia guvernu­lui U­R.S.S. că dacă în momentul de faţă, dintr o cauză sau alta, puterile occidentale nu se vor declara dispuse să accepte o dezarmare generala şi totală, s-ar putea trece la discutarea şi adop­tarea unor măsuri parţiale corespunzătoare în do­meniul dezarmării şi consolidării securităţii. Desigur, evoluţia favorabilă a situaţiei interna­­ţionale nu este pe placul acelor cercuri care do­resc menţinerea războiului rece şi care vor în­cerca şi pe viitor să stăvilească procesul de des­tindere, să pună piedici în calea înţelegerii între state. De aceea, trebuie unite eforturile tuturor popoarelor şi guvernelor ataşate cauzei păcii, pen­tru a nu permite acestor cercuri să împiedice rea­lizarea scopurilor dorite cu ardoare de întreaga omenire, de a-şi asigura o viaţă paşnică şi liniştită. In cadrul politicii sale consecvente de pace, guvernul român a sprijinit şi pînă acum toate propunerile constructive menite să ducă la reali­­zarea unei înţelegeri în problema dezarmării şi a făcut aceasta nu numai cu vorba, dar şi cu fapta. Astfel, au fost efectuate reduceri succesive ale efectivelor armate ale ţării noastre, pe teritoriul R.P. Romine nu se găsesc nici un fel de trupe sau baze militare străine. în aceeaşi direcţie se­ situează şi propunerile guvernului român cu pri­vire la dezvoltarea unei largi colaborări inter­­balcanice şi la încheierea unui tratat balcanic de înţelegere şi securitate colectivă care are în ve­dere crearea în această parte a lumii a unei zone în care să nu existe arme nucleare şi rachete. Alăturîndu-se chemării lansate de guvernul so­vietic de a se înfăptui propunerile privitoare la dezarmarea generală şi totală, guvernul român îşi exprimă speranţa că această chemare va găsi un ecou pozitiv în rîndul guvernelor tuturor ţărilor. R.P. Romina speră de asemenea că Organizaţia Naţiunilor Unite şi Comitetul pentru dezarmare le vor analiza cu toată răspunderea şi vor lua hotă­­rîri adecvate în vederea traducerii lor în viaţă. In ce-l priveşte, guvernul Republicii Populare Romine este hotărît să-şi aducă întreaga, contri­buție la înfăptuirea acestui ţel măreţ. începutul promiţător al dezgheţului în relaţiile internaţionale Laolaltă cu toate popoarele lumii, poporul nostru, oamenii muncii din Republica Populară Romînă salută cu satisfacţie rezultatele vizitei tovară­şului N. S. Hruşciov în S.U.A. şi bi­lanţul convorbirilor care a avut loc între şeful guvernului sovietic şi pre­şedintele Eisenhower. Vizita tovarăşului N. S. Hruşciov în S.U.A. — eveniment de însemnă­tate istorică pentru cauza păcii —, a dovedit din nou, cu o deosebită strălucire, politica de coexistenţă paş­nică pe care o promovează Uniunea Sovietică şi celelalte ţări ale lagăru­lui socialist. Prin afirmarea convin­gătoare, clară a acestei poziţii în pro­blemele internaţionale, tovarăşul Hruş­ciov a exprimat cu forţă maximă aspi­raţii scumpe tuturor popoarelor lumii. Iată de ce gîndurile şi speranţele de pace ale sutelor de milioane de oameni cinstiţi de pe întreg globul l-au însoţit pe tovarăşul Hruşciov pretutindeni în călătoria pe care a fă­cut-o in Statele Unite ale Americii; l-au însoţit, peste tot, la întrevederile cu personalităţi politice şi la întâlni­rile cu oameni simpli din S.U.A., cu nădejdea că această vizită va contri­bui la dezgheţul mult aşteptat de po­poare în relaţiile internaţionale. Masele largi ale poporului american au avut ocazia să afle direct, chiar din partea înaltului oaspete sovietic, adevăruri care i-au fost ascunse de presa reacţionară, despre politica de pace a Uniunii Sovietice, despre gran­dioasele realizări ale oamenilor sovie­tici, despre munca creatoare şi viaţa luminoasă a tuturor popoarelor din familia frăţească a tarilor socialiste. N. S. Hruşciov a explicat americani­lor într-un chip plastic, cu fapte din cele mai grăitoare, superioritatea orînduirii socialiste asupra celei ca­pitaliste, arătînd totodată că în des­fășurarea luptei ideologice nu armele trebuie să hotărască, ci bunăstarea pe care fiecare orînduire o poate asi­gura popoarelor. Aceasta este calea coexistenţei, a întrecerii paşnice. În ce priveşte popularitatea acestei între­ceri în rîndurile oamenilor simpli din S.U.A. este semnificativă scrisoarea pe care muncitorul Horrous Biter din New-York a adresat-o tovarăşului Hruşciov. „Dragă Nikita Sergheevici ■ — scrie Horrous — sunt un munci­tor american simplu. Sunt foarte bucu­ros de vizita făcută de dvs. în țara noastră. întreaga lume trebuie să sa­lute planul Uniunii Sovietice cu pri­vire la dezarmarea generală. Oamenii din lumea întreagă trebuie să trăiască în prietenie și să aibă încredere unul în altul. Dvs. spuneţi că sistemul dvs. va întrece sistemul Statelor Unite în domeniul producţiei. Eu cred acest lu­cru. Ce idee minunată e să ne în­­trecem unul cu altul pentru a face viaţa mai frumoasă! Muncitorii ame­ricani salută misiunea dvs. nobilă vi­­ața noastră“. Primirea călduroasă care s-a făcut tovarăşului Hruşciov în S.U.A., ră­sunetul deosebit de mare pe care l-a avut vizita înaltului oaspete sovietic, dovedesc că ideile coexistenţei paşni­ce, pentru care militează U.R.S.S., se bucură de apreciere in rindurile ce­lor mai largi pături ale opiniei pu­blice americane. Ecourile pe care le-a avut in lumea întreagă evenimentul vizitei lui N. S. Hruşciov în S.U.A. au confirmat pă­rerea generală că de îmbunătăţirea relaţiilor dintre U.R.S.S. şi S.U.A. — cele mai puternice state din lume — depinde în mare măsură evoluţia în­(Continuare in­ pag. 3-a) încep cursurile noului an universitar Instituţiile de învăţămînt superior din patria noastră şi-au deschis azi porţile, primind cu drag tineretul stu­dios. Căminele, cantinele, sălile de studiu, laboratoarele şi bibliotecile îi aşteaptă. Ca să poată mai lesne urca culmile ştiinţei şi ale culturii, li s-au creat condiţii şi mai bune decit pînă acum­ Studenţii noştri sînt oameni ai muncii şi fii ai lor, care se pregătesc cu seriozitate pentru a deveni cadre utile construirii socialismului în patria noastră. Şi nu avem un număr mic de instituţii superioare de învăţă­mînt. Faţă de anul universitar 1938/1939, „anul celei mai depline prosperităţi", în Romînia burghezo-moşie­­rească, cind existau 16 instituţii de învăţămînt supe­rior cu 41 facultăţi, în anul universitar 1959/1960 avem 34 de instituţii­ de învăţămînt superior cu 90 facultăţi. Numărul studenţilor a crescut şi el de la 26.000 (în 1938/1939) la 70.000, în anul universitar 1958/1959- Cifrele acestea oglindesc grija pe care o poartă Parti­dul şi Guvernul nostru pentru dezvoltarea învăţămintu­­lui nostru superior, grijă răsplătită prin străduinţele tineretului nostru studios de a fi cit mai folositor pa­triei. In clişeu : Un grup de studenţi de la Institutul agronomic „N. Bălcescu" din Capitală pe aleile din faţa că­minului-

Next