Munca, noiembrie 1959 (Anul 15, nr. 3731-3755)
1959-11-01 / nr. 3731
Proletari din toate tarile, uniţi-vă! ORDAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. La Palatul Marii Adunări Naţionale s-au deschis Lucrările celui de-al V-lea Congres A. R. L. U. S. Sîmbătă dimineaţa, la Palatul Marii Adunări Naţionale s-au deschis lucrările celui de-al V-lea Congres al Asociaţiei române pentru legăturile de prietenie cu Uniunea Sovietică — A.R.L.U.S. La lucrări iau parte delegaţii aleşi în adunările ce au avut loc în Capitală şi în toate centrele regionale din ţară — muncitori fruntaşi, inovatori şi raţionalizatori din fabrici, uzine, mine, fruntaşi ai recoltelor bogate, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă, artă şi cultură, profesori şi învăţători, activişti ai A.R.L.U.S.-ului care s-au distins în munca pe tărîmul întăririi prieteniei romîno-sovietice. Participanţii la congres au intîmpinat cu puternice aplauze pe tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Constantin Pîrvulescu. In sală se află numeroşi invitaţi — membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Sunt de asemenea prezenţi membrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne in frunte cu E. I. Afanasenko, preşedintele asociaţiei, ministrul Invaţămintului al R.S.F.S.R., precum şi A. A. Episev, ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti, şi membri ai ambasadei sovietice. Cuvîntul de deschidere a congresului a fost rostit de acad. Ilie Murgulescu, vicepreședinte al Consiliului General A.R.L.U.S. Congresul a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi : 1) Darea de seamă a Consiliului General A.R.L.U.S. cu privire la activitatea desfășurată între cele două congrese; 2) Alegerea noului Consiliu General A.R.L.U.S. Intrîndu-se în ordinea de zi a lucrărilor congresului, a luat cuvîntul acad. Petre Constantînescu-Iaşi, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., care a prezentat darea de seamă. In numele delegaţiei pe care o conduce, E. I. Afanasenko a adresat congresului un călduros cuvînt de salut. Totodată conducătorul delegaţiei sovietice a transmis celui de-al V-lea Congres al A.R.L.U.S. ului un mesaj adresat de Prezidiul Uniunii Asociaţiilor sovietice de prietenie şi relaţii culturale cu ţările străine şi de conducerea Asociaţiei de prietenie sovietoromîne. In mesaj se arată, printre altele, că relaţiile de prietenie dintre cele două popoare, care îşi au tradiţia în trecutul îndepărtat, au cunoscut o înflorire fără seamăn odată cu eliberarea Romîniei de sub ţugul fascist. Aceste relaţii au la bază colaborarea multilaterală şi ajutorul reciproc frăţesc. La nobila operă de întărire a legăturilor de prietenie romîno-sovietice, se spune în încheiere în mesaj, aduce o mare contribuţie A.R.L.U.S.-ul, care în cei 15 ani de existenţă şi-a câştigat un binemeritat prestigiu nu numai în România, ci şi peste hotarele ei. Cuvîntarea conducătorului delegaţiei sovietice şi mesajul pe care l-a transmis au fost primite cu puternice şi îndelungate aplauze. După pauză, lucrările congresului au continuat sub preşedinţia acad. Cezar Petrescu, care a dat citire salutului adresat congresului de acad. C. I. Partion, preşedintele A.R.L.U.S. După ce îşi exprimă regretul de a nu putea participa la lucrările congresului, acad. C. I. Partion scrie printre altele : Prietenia faţă de lumea nouă, dragostea faţă de constructorii comunismului a încolţit de mult trainic în conştiinţele oamenilor adevăraţi de pe meleagurile noastre. Sămînţa aceasta a dat roade îmbelşugate, pe care le culeg necontenit constructorii socialismului din patria noastră. Şi de fiecare dată cind zăbovim puţin, ca să contemplăm peisajul realizărilor înfăptuite, nu putem să nu le asociem cu frăţia romîno-sovietică, cu ideea minunată a prieteniei popoarelor noastre. In încheiere acad. C. I. Parhon urează delegaţilor şi congresului dezbateri rodnice şi spor la muncă. Textul salutului a fost primit cu multă căldură de participanţii la congres. După alegerea comisiei pentru propunerea noului Consiliu General A.R.L.U.S. şi a comisiei pentru redactarea rezoluţiei congresului, au început discuţiile asupra dării de seamă. In şedinţa de dimineaţă au luat cuvîntul prof. Alexandru Roşea, vicepreşedinte al Consiliului regional A.R.L.U.S. Cluj, Eroii Muncii Socialiste ing. Hie Trandafirescu, de la Uzinele „Ernst Thälmann“ din Oraşul (Continuare in pag. 3-a) CITIŢI IN PAG. 3-A Darea de seamă a Consiliului General A.R.L.U.S. prezentată de acad. Petre Constantinescu-Iaşi . Salutul conducătorului delegaţiei sovietice, E. I. AFANASENKO I Dragi tovarăşi şi prieteni, Permiteţi-mi ca în numele conduce-* rii Asociaţiei de prietenie sovieto-romină şi în numele delegaţiei noastre să salut din toată inima pe participanţii la cel de-al V-lea Congres A.R.L.U.S. şi să vă urez mari şi rodnice succese în muncă. îngăduiţi mi să salut în mod deosebit pe preşedintele Asociaţiei române pentru legăturile de prietenie cu Uniunea Sovietică, academicianul C. I. Parhon, mare şi sincer prieten al Uniunii Sovietice, să-l felicit cu prilejul primirii înaltei distincţii sovietice — Ordinul Lenin — Şi să-î lirez din tot sufletul multă sănătate şi activitate rodnică continuă pentru întărirea prieteniei şi colaborării culturale romîno-sovietice. Congresul A.R.L.U.S. are loc într-o perioadă excepţional de importantă şi interesantă din viaţa lumii întregi, când toată omenirea progresată aprobă rezultatele vizitei istorice a tovarăşului N. S. Hruşciov în Statele Unite ale Americii, vizită care a sădit in inimile tuturor popoarelor de pe glob speranţa reală în menţinerea păcii şi care a pus bazele slăbi-rii încordării internaţionale şi ale lichidării „războiului rece“. Etapa istorică actuală de dezvoltare a omenirii este marcată de mereu noi succese remarcabile ale ţărilor comunităţii socialiste care construiesc cu încredere o viaţă nouă sub conducerea partidelor lor comuniste şi muncitoreşti, în cuvintarea rostită la recepţia festivă de la Pekin in cinstea celei de-a X-a aniversări a Republicii Populare Chineze, N. S. Hruşciov a arătat acest lucru în mod cit se poate de plastic: ,,Noul sistem mondial păşeşte cu încredere înainte, se dezvoltă în ritm rapid, acumulează forje ca o plantă sănătoasă în timpul primăverii. După cum un copac puternic care a prins rădăcini adinei nu se teme nici de vînt şi nici de secetă, tot astfel nici noua lume socialistă nu se teme de nici un fel de furtuni şi intemperii. Lagărul socialist a devenit o forţă de nezdruncinat care exercită acum o influenţă hotărîtoare asupra destinelor omenirii“. Şi cu cît forţele lagărului socialist cresc mai mult, cu atât mai mari sunt posibilităţile sale pentru apărarea cu succes a cauzei păcii pe pămînt. Minunatele succese ale ţărilor lagărului socialist arată în mod grăitor cit de nemărginite sunt orizonturile care se deschid în faţa popoarelor ce se călăuzesc după învăţătura nemuritoare a marxism-leninismului. Vorbitorul a arătat pe larg remarcabilele succese obţinute de oamenii sovietici, sub conducerea P.C.U.S., în realizarea hotărînlor celui de-al XXI-lea Congres al partidului, împreună cu noi, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român şi a guvernului democrat-popular, a spus în continuare vorbitorul, construieşte cu succes viaţa sa nouă şi poporul român. Poporul romin, stăpinul vieţii sale, a obţinut succese uriaşe in construcţia socialista. După ce a subliniat creşterea neîntreruptă a producţiei industriale şi agricole obţinute de poporul nostru sub conducerea partidului, vorbitorul a aratat că această creştere duce implicit la îmbunătăţirea traiului tuturor oamenilor muncii şi creează o bază trainică pentru dezvoltarea continuă a economiei naţionale a ţării. Poporul sovietic urmăreşte cu multă atenţie aceste succese minunate şi ele îl bucură în mod sincer. Referindu-se apoi la prietenia trainică, de nezdruncinat dintre poporul romîn şi poporul sovietic, vorbitorul a spus: Această prietenie se întemeiază pe principiul leninist de nezdruncinat al internaţionalismului proletar, pe respectul şi ajutorul reciproc al ţărilor noastre, pe principiul egalităţii depline în drepturi. Pe noi ne leagă de poporul romîn, ca şi de popoarele celorlalte ţări socialiste, comunitatea intereselor şi ţelurilor finale, unitatea ideologiei. Oamenii sovietici dau o înaltă preţuire marelui rol pe care l-a jucat în Întărirea relaţiilor noastre de prietenie crearea în urmă cu 25 de ani, din iniţiativa Partidului Comunist din Romînia, a Asociaţiei „Amicii U.R.S.S.". O mare importanţă pentru Întărirea relaţiilor noastre de prietenie are activitatea desfăşurată de Asociaţia romînă pentru legăturile de prietenie cu Uniunea Sovietică, A.R.L.U.S., întemeiată in noiembrie 1944, curînd după eliberarea Romîniei de sub jugul fascist. In urma activităţii multilaterale a A.R.L.U.S., căreia îi acordă un sprijin uriaş In muncă Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn, muncitorii, ţărănimea muncitoare şi intelectualitatea din Romînia au căfătat posibilitatea de a cunoaşte pe org viaţa poporului sovietic, realizările lui în construirea societăţii comuniste. Ca o expresie a prieteniei tot mai strînse dintre poporul sovietic şi poporul romîn, ca o consecinţă logică pentru satisfacerea interesului din ce în ce mai mare faţă de viaţa şi munca poporului dv., în luna mai 1958 a luat fiinţă în Uniunea Sovietică Asociaţia de prietenie sovieto-romînă. Asociaţia are un mare număr de membri colectivi printre care se numără: Prezidiul Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., Academia de Ştiinţe Medicale a U.R.S.S., Uniunea regională din A Moscova a pictorilor, Uzina de stat de rulmenţi nr. 1 din Moscova, Uzina pentru construcţii de maşini grele din Ural (Sverdlovsk), sovhozul „Gorkili" din raionul Kunţevo, regiunea Moscova, colhozul " Lenin" din raionul Tiraspol, şi mulţi alţii. Asociaţia contribuie la cunoaşterea de către masele largi ale poporului sovietic a succeselor şi realizărilor dobîndite de poporul romîn în toate domeniile construcţiei socialiste, a istoriei şi culturii sale naţionale, a luptei poporului romin frate pentru apărarea păcii. După ce a arătat că Asociaţia de prietenie sovieto-romînă Întreţine prin toate mijloacele strinse relaţii prieteneşti şi un contact permanent cu Consiliul General A.R.L.U.S. şi face cu acesta schimb de experienţă, vorbitorul a enumerat formele multiple de manifestări organizate de asociaţie. De o uriaşă importanţă pentru întărirea legăturilor de prietenie dintre ţările noastre este contactul personal prietenesc dintre conducătorii de stat şi de partid ai Uniunii Sovietice şi Republicii Populare Române. Avem cu toţii în memorie acele cîteva zile recente cinci la invitaţia C.C. al P.M.R., Consiliului de Miniştri şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. Nikita Sergheevici Hruşciov s-a odihnit în ţara dv. In încheiere daţi-mi voie să-mi exprim convingerea că lucrările Congresului al V-lea al Asociaţiei A.R.L.U.S. vor sluji întăririi şi adîncirii continue a legăturilor de prietenie dintre popoarele Romîniei şi Uniunii Sovietice şi vor contribui la cauza păcii în lumea întreagă. Tovărăşii Gn. Gheorghiu Dej şi Chivu Stoica întreţinîndu-se întruna din pauzele Congresului cu membrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-romînăi E. L Afanasenko, A. G. Tukanova şi S. Babaevski. foto: MIHAI POPESCU Anul XVnr. 3731 DUMINICĂ 1 NOIEMBRIE 1959 4 pagini 20 bani ! Toamna a intrat deplin In drep- I turile el. Şi totuşi, mii de oameni ai muncii din întreprinderi şi in;stituţii dornici să cunoască cît mai I multe din regiunile pitoreşti, locu- rile istorice, muzeele patriei, au pornit după obişnuinţă din nou la I drum. Sîmbătă după amiază 140 I muncitori, tehnicieni şi funcţionari de la întreprinderea Piscicolă din I Brăila au plecat în excursie în frumoasa Vale a Prahovei. După vizita la Muzeul Doftana, vor cu- I noaşte Sinaia şi Predealul. In ace Ieaşi zi, după amiaza, 600 de studenţi şi aproape 200 de salariaţi ai Tribunalului Suprem al R.P.R. au părăsit Capitala cu autocarele urmînd acelaşi itinerar. De menţionat că atît excursia muncitorilor de la întreprinderea Piscicolă cil I şi cea a salariaţilor Tribunalului Suprem au fost organizate de cormitetele sindicale respective. . (Rep.). . I „Mossoviet" la Iaşi ! IAŞI (prin telefon de la cores- I pondentul nostru). Artiştii teatru-u • lui „Mossoviet“ au sosit la Iaşi. [Scara pe scena Teatrului National [ „Vasi’le Alecsandri“ artiştii sovie- [ tici au prezentat spectacolul „Bă[ talia in marş“, dramatizare de Galina Nikolaeva şi S. Radzinski. Jucat într-o înaltă ţinută artistică , spectacolul s-a bucurat de un suc- ces deosebit. [ Un nou hotel | [ A fost terminat şi dat in folosin- I ţă hotelul „Continental“ aflat in [ i prin centrul oraşului Iaşi. Noul [ hotel prezentind in construcția I sa cele mai moderne linii arhi- ] ttecturale are trei etaje iar apartajamentele sunt mobilate cu mult gust j [ și confort. Seară literară memorială [ PITEŞTI (prin telefon de la coresp- J ( „Munca"). — Palatul de cultură din j j localitate a organizat o seară literară j [ închinată marilor noştri scriitori I [ deveniţi academicieni post-mortem, j [ Numeroşi tineri, elevi şi munci- j [ tori din întreprinderile şi insti- I I tuţiile oraşului, au ascultat cu j [ interes relatări despre viaţa şi j } opera scriitorilor Mihail Eminescu, J Ion Creangă, I. L. Caragiale, Ion I . Păun-Pincio şi Alexandru Sabia. Ac- j i tori ai Teatrului de Stat „Al. Davila" ) ' au citit apoi din lucrările acestora, j \ In încheiere a fost prezentat filmul ' sovietic „Două victorii“. Sulelin agricol In majoritatea regiunilor ţării rece ţările şi însămînţările de toamnă , apropie de sfîrşit. Potrivit informărilor primite de Miisterul Agriculturii şi Silvicultură gospodăriile agricole de stat şi gospodariile agricole colective din regiuni Constanţa, Bucureşti, Iaşi, Orade, Baia Mare, Ploeşti, Piteşti şi altei au terminat insurmntarea griului secarei de toamnă. In acelaşi timp a continuat celelalte lucrări agricole o toamnă. In săptămîna viitoare oamen muncii din agricultură trebuie să-i concentreze eforturile pentru terminarea în cîteva zile, a însămînţările în Întreaga ţară, pentru intensificarea transportului preluării şi însilozării sfeclei de zahăr, a arăturile adinei de toamnă şi incorporării d îngrăşăminte, pentru terminarea culesului strugurilor şi a fructelor. (Agerpres)1 « mim meiueloni - o datoriis a moare a mi muncior, a mi colacii» In primele 9 luni ale acestui an, fabrica „Radio Popular“ din Capitală a produs aproape 20.000 aparate de radio mai mult decit in aceeași perioadă a anului trecut. Acest succes se datorește măsurilor tehnico-organizatorice luate, cărora li s-au adăugat şi cele 50 de inovaţii aplicate în producţie. Aparatele romîneşti sînt mult apreciate de cumpărători. In clişeu, inginerul Mihai Oncescu dînd explicaţii muncitoarei Vasilica Anghel cu privire la comutatoarele de unde ale aparatului „Con cert 60". Foto: AGERPRES Economii peste plan Oamenii muncii din întreprinderile, şantierele, G.A.S. şi S.M.T. din regiunea Bacău obţin însemnate succese în lupta pentru economii. Angajamentul pe care l-au luat in urma dezbaterii măsurilor luate în lumina plenarei C. C. al P. M. R. din 13—14 iulie a. c. a fost de a realiza pînă la sfirşitul anului economii peste plan în sumă de 157 milioane lei. Prin descoperirea şi valorificarea rezervelor interne s-au obţinut pe regiune în primele trei trimestre economii peste plan ,de peste 115 milioane lei. Din această sumă 77 milioane au fost realizate de întreprinderile industriale, 10 milioane de şantierele de construcţii şi aproape 15 milioane de întreprinderile forestiere. G.A.S. şi S.M.T. (Coresp. „Munca“) Ds 39 de ori mal lemn.. La fabrica de celuloză şi hirtie din Ghimbav, regiunea Stalin, s-a pus in aplicare o interesantă inovaţie a unui colectiv, din cadrul întreprinderii. Este vorba de înlocuirea clişeelor de zinc cuclişee din vinidur din mase plastice la maşina de Uniat caiete. Clişeele respective se introduc in apă caldă la temperatura de 60—80° după care se scot şi se mulează pe o fuzetă oarbă, care este cu 3 mm, mai mică decit fuzeta obişnuită. Un clişeu de vinidur poate fi întrebuinţat pentru linierea a cel puţin 9.000 kg. hîrtie, iar costul lui este de 30 de ori mai ieftin decit al unui clișeu de zinc. (Rep.). . La intrarea în schimb... fletuitoarea Ana Turcu, păşi pragul fabricii cu o stringere de inimă. Pe faţă i se putea citi cu uşurinţă o frămintare lăuntrică. După ce-i dau binele, suratele ei string întrebător din umeri de parcă ai aştepta să le auzi spunind: „Ce-o fi avînd, dragă? N-aude, nu vede“. In secţia cusut, ai ei, strînşi ciotcă in jurul unei maşini, o intimpină cu priviriîntrebătoare. — Te aşteptăm, tovarăşă Turcu, ne interesează rezultatele controlului de ieri. Credem că în luna aceasta o să luăm steagul de la banda rulantă numărul 2. — Tovarăşul Moraru are dreptate — interveni responsabilul postului U.T.M. de control, Ion Juraşcu, văzind că întrebata se lasă aşteptată. — Ar fi nefiresc să nu luăm steagul că doar ne aparţine ideea întrecerii cu brigăzile de la celelalte benzi. Anei ii apăreau in minte rezultatele controlului. Un moment ii veni să creadă că ideea întrecerii despre care vorbea Juraşcu e cauza suferinţei ei. Dacă Maria Mihai, organizatoarea grupei lor sindicale, ne propunea chemarea celorlalte brigăzi la întrecere pentru calitate şi economii n-ar fi fost nici comisia aceasta obştească de con- trol. Ar fi fost evitat răul cel mai mare. Ea, Ana, n-ar fi fost membră a acestei comisii şi deci n-ar fi avut acum obligaţia să răspundă la întrebări. Ce să le spună? Că ea, tocmai ea, căreia i s-a acordat încrederea de a-i reprezenta in comisia de control, a dat cele mai multe defecte? Iată de ce in loc să răspundă, căuta, in afara cercului din jur, un punct de care să-şi sprijine privirea. A găsit un panou pe care citi involuntar: Să ne Îndeplinim angajamentul nostru de a reduce preţul de cost cu 17 000 lei peste plan. Da... glndi Ana, şi noi ne-am mărit zilele trecute angajamentul cu încă 1.000 de lei. Lectura rindurilor de sus din partea Anei a adus celor de faţă răspunsul aşteptat... In încheiere Ana a spus: „Vă asigur, o să lucrez mai atentă“. Spusele ei n-au curmat nemulţumirea celor prezenţi... Din hala de alături se auzi o voce: „Tovarăşe Stoica, închide, frate, uşa aceea că i-a prins furia pe cei de la „cusut". — Acesta este obiceiul lor. Mai deunăzi s-au supărat pe Vasile Bugescu şi acum au luat-o in ,,primire“ pe Ana Turcu. Nu-i rău obiceiul. În secţia croit era nevoie de linişte. Nu, nu se preda nici o lecţie, dar se petrecea ceva asemănător. Mihai Relea, noul responsabil al brigăzii „23 August", de citeva dimineţi tot dă explicaţii unora din noii săi tovarăşi. Acum are lingă el pe Ion Stoica şi Miron Votcaliuc. — Dar de ce, bre, mai trebuie sortate pieile înainte de croit, nu-i pierdere de timp ? — întrebă Stoica. — Cum e pierdereul dacă aduce cîștig, economii, se grăbi să-i răspundă Votcaliuc, care se dumirise că lucrul la croit fără sortare duce întotdeauna la sacrificarea unor piei bune pentru piese mici și la scoaterea unor piese principale din piei slabe, de aici pînă la rebut nu-i decit un pas. Pină la începerea lucrului s-a dumirit pe deplin și Stoica. — Pe azi cam atît, iar mîine dimineață... despre îmbinarea tiparului, le spuse Relea. In timpul lucrului, dacă aveți ceva nedumeriri, vă stau la dispoziție cu tot ce pot. Relea se simţea puţin stingherit în explicaţiile ce le dădea. Nu mai condusese o brigadă. Se spune că prin venirea lui in fruntea brigăzii „23 August“ s-a aplicat în fabrică iniţiativa fruntaşei Valentina Gaganova din Uniunea Sovietică. Unii susţin că nu poate fi vorba de aşa ceva intrucit Gaganova a fost şefa unei brigăzi fruntaşe cind a preluat conducerea unei brigăzi cu rezultate mai slabe. Cei mai mulţi sint de părere că apucarea iniţiativei Gaganova poate căpăta forme variate. De pildă, brigada D. PLATICA (Continuare în pag. 2 a) IN EDITURA POLITICA ii- A APARUTI |.f . V. I. LENIN Opere Vol. 38 660 pag. 7,50Iei! Volumul cuprinde „Caiete filozofice“ care reprezintă o contribu-ție de cea mai mare însemnătate • la tezaurul filozofiei marxist-leni- niste, precum și note și însemnări ] ale lui V. I. Lenin privind diferite cărți de filozofie. Sindicatele organizează: HUNEDOARA 1I Consiliul sindical raional Hunedoara a organizat zilele trecute o consfătuire cu caracter de schimb de experienţă, privind reducerea cheltuielilor de circulaţie a mărfurilor şi realizarea de economii în unităţile comerciale. Conducerea O.C.L. Produse Industriale Hunedoara a prezentat un referat asupra economiilor realizate anul acesta — şi care se ridică la suma de 223.000 lei — prin reducerea cheltuielilor de circulaţie a mărfurilor ca urmare a măsurilor luate. S-a arătat că atît conducerea administ IAŞI Recent Consiliul sindical regional a organizat un schimb de experienţă pe tema organizării şi desfăşurării consfătuirilor de producţie. Au luat parte numeroşi activişti sindicali şi conducători de întreprinderi din oraşul Iaşi, precum şi reprezentanţi ai consiliilor sindicale raionale din regiune. Cu acest prilej, preşedinţii comitetelor Consfătuire privind reducerea cheltuielilor de circulaţie a mărfurilor arime de experienţa în domeniul organizării consfătuirilor de producţie ■ trativa cit şi comitetul sindical de aici au manifestat mai multă preocu- I pare faţă de transportarea, depozita■ rea şi desfacerea mărfurilor. , Pe baza referatelor şi discuţiilor ■ purtate, consfătuirea a hotărît ca experienţa pozitivă a O.C.L. Produse Industriale Hunedoara să fie însuşită de ■ toate întreprinderile comerţului de statdin raionul Hunedoara. S-a propus totodată deschiderea unui curs minim de cunoştinţe generale şi profesionale pentru lucrători;* din acest sector, (Coresp. „Munca“) similiatele la Atenereie „Jne Pintilie“, fabrica „Ţesătura” şi U.C.E.T. Iaşi au făcut expunerii în legătură cu felul cum se organizează şi se desfăşoară consfătuirile de producţie în intreprinderile respective. Schimbul de experienţă a fost de un real folos pentru participanţi. (Coresp. „Munca“) PITEŞTI Pentru a sprijini activitatea inovatorilor, Consiliul sindical regional Piteşti, în colaborare cu filiala A S.I.T., a întreprins in ultimul timp o serie de acţiuni. Printre acestea este şi orga-, nizarea unor cursuri pentru ridicarea calificării şi specializării inovatorilor. Durata cursurilor, la care s-au înscris 60 de inovatori fruntaşi din întreprinderile oraşului Piteşti, este de şase luni. In acest timp, profesori şi ingineri cu înaltă, pregătire vor preda cursanţilor noţiuni de matematică, fi- cursuri pentru ridicarea calificării şi specializării inovatorilor zică, desen tehnic, mecanică şi de rezistenţa materialelor. Pentru ca lecţiile să fie cît mai bine însuşite, o parte din ele vor fi urmate , de proiecţii de filme tehnice şi de microfilme documentare. La încheierea cursurilor, fiecărui participant i se va da să rezolve teme de inovaţii din întreprinderea în care munceşte. Ei vor fi ajutaţi de inginerii consultanţi de pe lingă filiala A.S.I.T. Prima lecţie — de matematică — a fost predată de inginerul I. Bunescu de la Trustul de extracţie Piteşti. (Coresp. „Munca") * TIRGOVIŞTE Consiliul sindical raional Tîrgovişte a organizat citeva brigăzi formate din activişti sindicali, tehnicieni şi ingineri din întreprinderile oraşului şi raionului Târgovişte, care au cercetat timp de aproape două săptămini felul cum au fost îndeplinite angajamentele din contractul colectiv în mai multe întreprinderi. In urma acestei acţiuni s-a constatat că în majoritatea întreprinderilor din oraş şi raion s-au realizat în termen angajamentele prevăzute în contractele colective. In unele locuri insă,, unde conducerile administrative şi organele sindicale nu au acordat atenţia cuvenită acestei probleme, s-au semnalat rămâneri în urmă. De pildă, la fabrica „Octombrie Roşu" din Tir Controlul îndeplinirii angajamentelor din contractul colectiv govişte au rămas neîndeplinite 11 angajamente. Situaţii asemănătoare s-au constatat şi în schela Ochiuri şi in alte întreprinderi. C.S.R. Tirgovişte a luat o serie de măsuri pentru remedierea lipsurilor constatate. Astfel, la intreprinderea „Octombrie Roşu" şi schela Ochiuri s-au introdus grafice de urmărire a angajamentelor din contractul colectiv. Acţiunea întreprinsă de C.S.R. Tirgovişte a făcut ca organele sindicale şi conducerile administrative să privească cu mai mult simţ de răspundere traducerea in viaţă a prevederilor din contractul colectiv, contribuind astfel la imdeplinirea planului, la îmbunătăţirea condiţiilor de munci şi trai ale celor ce muncesc. (Rep.)