Munca, noiembrie 1959 (Anul 15, nr. 3731-3755)

1959-11-01 / nr. 3731

Pag. 2-a Gospodăreşte cu grijă casa în care locuieşti! De câţiva ani locuitorii oraşului Pi­teşti sunt martorii transformărilor ce au loc în domeniul înfrumuseţării şi sistematizării capitalei lor de regiune. .Sumele alocate în acest scop au cres­cut cu fiecare an : în 1957 au fost alocaţi 4.101.000 lei, în 1958 6 816.525 lei, iar anul acesta 15.017.078 lei din care numai din­ fondul întreprinderilor 3.630.000 lei. Aceasta a făcut ca su­prafaţa locativă să crească cu 16.445 m. p­ In bătălia ce se desfăşoară pe frontul construcţiei de locuinţe, unită­ţile de proiectare şi de execuţie, îmbu-­ nătăţindu-şi simţitor felul de lucru, au ajuns să clădească apartamente la un preţ de cost sub 40.000 lei şi a căror suprafaţă locuibilă depăşeşte 5­0 la sută din suprafaţa construita. Chiriile încasate sunt în funcţie de suprafaţa locativă deţinută, gradul de confort şi venitul locatarilor. Aceştia au siguranţa că nu vor fi evacuaţi din casă decit în cazuri cu totul excepţionale, cînd degradează cu intenţie locuinţa, sau încalcă principiile de convieţuire socia­­listă. Aşa fiind, locuinţa trebuie privită ca pe un bun pe care cetăţenii au datoria să-l îngrijească cu toată aten­ţia. Trebuie însă să arătăm că nu toţi locatarii şi nu toate întreprinderile care ocupă imobile proprietatea statului au înţeles acest lucru. Dacă Tribunalul re­gional, Banca de investiţii, U.R.C.M., etc se preocupă de întreţinerea sediilor lor, altele, ca T.A.P.L., coop. „Viitorul”, coop. „Izbinda“, Icomregiocoop etc. ţin localurile murdare şi nezugrăvite. Şi în ce priveşte locatarii individuali există două categorii: unii care păs­trează în bune condiţiuni locuinţele, iar­ alţii care consideră că fiind vorba de imobile proprietatea statului, nu e cazul să se obosească cu întreţinerea lor. Cu prilejul unui control efectuat a con­statat că locatarul Haralambie Cureleanu nu şi-a zugrăvit apartamen­tul de ani de zile, unele geamuri lipsesc, iar uşile şi ferestrele sînt "găurite de cuie. Locatarul Zalman din str. Sfînta Vineri nr. 20 îşi ţine păsările la etaj, iar Mircea Ghileanu şi Marin Ciurezu din str.­ Trivale nr. 38 uită să cureţe ho­lurile, scările, deşi le folosesc curent. Sînt apoi unii cetăţeni care s-au mutat în locuinţe noi, de buna păstrare a că­rora nu se îngrijesc. E cazul tov. Con­­stantinescu, care deşi e de meserie in­stalator la coop. „Metalul“, întreţine foarte prost instalaţiile sanitare. Asemenea atitudini de nepăsare faţă de bunurile statului trebuie combătute cu tărie şi se impun chiar măsuri de sancţionare împotriva acelora care produc pagube, cum a fost cazul în blo­curile din Calea Bucureşti şi Bulevardul Republicii 39, unde anumiţi locatari au lăsat­­robinetele deschise, degradînd parchetul tencuielile. Vorbind despre întreţinerea fondului de locuinţe, nu­ trebuie omise deficienţele ce se manifestă în munca întreprinderii de gospodărie orăşenească Piteşti. Conducerea acesteia, căutînd să scape de răspundere, invocă o serie de cauze obiective pentru nerepararea unor ioo­­bile, ca uzura ma­re a acestora, sau lip­sa de materiale de reparaţii­ Aceste cauze sînt reale, dar numai în parte. Astfel, întreprinderea a folosit prea puţin resursele­ de care dispune pentru exe­cutarea unui volum mai mare de repa­raţii (cu forţele existente se puteau exe­cuta cu circa 25 la sută mai multe lu­crări). Pe de altă parte, întreprinderea nu cunoaşte în întregime starea tehnică a imobilelor administrate, ceea ce face ca planificarea reparaţiilor să nu aibă o bază reală, iar lucrările începute să se întrerupă de repetate ori. Aşa, de exemplu, la imobilele din str. Tîrgul din Vale 20, Gheorghi Dimitrov 19, Şerban Vodă 36, Bulevardul Republicii 51 şi altele, reparaţiile s-au efectuat în mai multe etape, fapt ce a făcut ca ele să dureze pînă la un an de zile. Activi­tatea de reparaţii fiind prost organizată, iar lucrătorii schimbîndu-se foarte des, se fac lucrări de mîntuială, tencuieli ce se cojesc, jghiaburi şi burlane înche­iate necorespunzător, instalaţii de apă şi lumină incomplete etc. Mai trebuie să arătăm că au fost cazuri cînd la anumi­te lucrări s-au consumat fonduri topor, fante în mod inutil: sobe de teracotă în bucătărie, parchet în locuri unde nu era indicat, faianţări, voopseli în ulei etc., în timp ce la alte imobile degra­dările existente s-au menţinut şi chiar s-au agravat. Deficienţele semnalate în gospodărirea fondului de locuinţe din oraşul Piteşti , trebuie să formeze obiectul unei ana­lize din partea conducerii I.G.O., de la care aşteptăm măsuri concrete pentru lichidarea lor. D. BURCEA corespondent al ziarului „Munca” pentru regiunea Piteşti. In oraşul Găeşti, s-a deschis de curind un modern magazin universal. El cuprinde parter şi etaj şi este aprovizionat cu cele mai variate sor­timente de mărfuri, satisfăcînd pe deplin exigenţele cumpărătorilor. Încă din ziua deschiderii a cunoscut o mare afluenţă de public. In clişeu, noul magazin universal din Găeşti. I. Cruceană corespondent voluntar Sub acelaşi acoperiş , mai multe magazine Pe zi ce trece cvartalul de locuinţe „I. V. Stalin­“ din Baia Mare se ex­tinde şi devine tot mai frumos. Zilele acestea a început construirea unui mare complex de unităţi comerciale. Clădirea, aproape pătrată, cu latura de 110 metri, se construieşte după cele mai moderne proiecte întocmite "pînă acum pentru construcţiile de acest gen­ Complexul unităţilor comerciale va reuni sub un singur acoperiş multe magazine de desfacere care vor asi­gura deservirea populaţiei din car­tiere în cele mai bune condiţii. Se va deschide un magazin pentru des­facerea cărnii, o cofetărie, o unitate farmaceutică, un magazin alimentar, un magazin pentru desfacerea produ­selor industriale, o librărie şi un ma­gazin pentru comerţul de legume, zar­zavaturi şi fructe. (Coresp. „Munca") CORRSPIWDENTILORVOUINTARI § în (I u r S sa fcspre Fulgerele și tunetele din ce în ce mai rare arătau că ploaia s-a înde­părtat­ Cînd orologiul de la clădirea Sfatului popular bătu sacadat de 12 ori, maistrul Alexandru Sutan îl privi cu mirare. L-a prins o oră așa de tîr­­zie singur pe stradă plimbîndu-se ! Se opri să-și aprindă o ţigară. Apoi porni mai departe. Ii răsunau în urechi cu­vintele secretarului organizaţiei de bază : — Mîine, poimîine împlineşti ^ trei­zeci de ani ’ de cînd ai pus mîn­a pe mistrie. Cunoşti în amănunţime tre­burile şantierului. Crezi oare că peste 16.000 lei nu putem trece ? Te înşeli, maistre. Doar n-a îngheţat preţul de cost. Te-ai gîndit bine ? Ieşise îngîndurat din birou. Şi a­­cum, cînd îşi reaminteşte scena, i se îmbrobonează fruntea. A doua zi era cu ochii încercănaţi de nesomn. Scoase un carneţel, un creion şi începu să-şi noteze. Vasă­­zică, de unde provin 16.000 lei ? Din reducerea consumului specific. Bine. Dar asta-i tot? Alte surse de econo­mii nu se mai pot găsi ? Ia să ne mai gîndim puţintel. Să te luăm pe rind. Or mai fi ele "şi altele... Eliminarea risipei ce se produce la manipularea cimentului, ţiglei, cărămizilor... Dar tabla galvanizată cum s-ar putea oare economisi? Poate la croit... Pe urmă, nisipul şi balastul costă 85 lei m.c. A­­tunci de ce să nu folosim balastul scos din săpătura fundaţiilor ?­­Am e­­conomisi, materiale şi mijloace de transport. Deci încă 6000 lei, închise carneţelul şi începu să zîm­­bească satisfăcut. In contul, personal de economii al co­munistului Alexandru Şutan de la în­treprinderea nr. 3 construcţii din O­­raşul Stalin se poate citi: angaja­ment 16.000 lei. Realizat pînă la 30 septembrie 22.000 lei. La sfîrşitul a­­nului va putea spune mulţumit: am construit Un apartament numai din e­­conomii. Ştefan Zotta Pentru a 8-a oară Rafinăria nr. 9 din Oraşul Stalin a primit pentru a 8-a oară Steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe ra­mură. . La festivitatea care a avut loc, pe feţele tuturor muncitorilor, tehnicieni­lor şi inginerilor se puteau citi mulţu­mirea şi mîndria pentru realizările obţinute. Urale entuziaste au însoţit minute în şir înmînarea Steagului roşu — acest eveniment important în viaţa colectivului. In semestrul I, planul producţiei globale a fost realizat în proporţie de 104,46 la sută, iar preţul de cost a fost redus cu 5,25 la sută şi s-au dat peste plan produse în valoare de 2.045.000 lei. Cu acest prilej, întregul colectiv de muncă s-a angajat să contribuie la rea­lizarea și depășirea sumei de 300.000 lei beneficii peste plan, cit este an­gajamentul pentru trimestrul IV. Corneliu Niculescu Se stabilesc măsuri, dar nu se respectă In contractele economice încheiate, întreprinderea de cariere Brăila şi Direcţia Regională a Navigaţiei Civile din aceeaşi localitate au consemnat unele măsuri menite să ducă la buna desfăşurare a muncii. Aşa, de pildă, se stabilise ca în porturile Macin şi Turcoaia, D.R.N.C. să fixeze pe întreg canalul, acolo unde se depozitează piatra spartă, dane cu distanţa res­­pectivă de depozitare, pentru ca dife­ritele sorturi să nu se amestece. El şi-a îndeplinit obligaţiile. Dar în­treprinderea de cariere nu respectă locurile de depozitare ceea­ ce duce la derularea lucrătorilor diroport. Aceş­tia nu-şi pot îndeplini sarcinile de producţie pentru că se schimbă mereu locul de depozitare. Totodată se pro­duc neplăceri clienţilor, deoarece pia­tra spartă de diferite sorturi se ames­tecă. Dacă măsurile stabilite de comun acord aveau ca scop buna desfășu­rare a muncii, de ce oare întreprinde­rea de cariere Brăila nu le respectă? Ion Toad­er AGRICULTURII—maşini, utilaje si m­ese de schimb de bună calitate Intre ramurile nou create în anii puterii populare un loc important îl ocupă industria constructoare de ma­şini agricole. In cadrul programului de industrializare socialistă a ţării, statul a alocat importante fonduri pentru dezvoltarea acestei ramuri a economiei naţionale, pentru crearea bazei tehnico-materiale a agriculturii, sprijin puternic al construirii socia­lismului la sate. Uzine ca „Ernst Thatmann“-Oraşul Stalin, „Semănă­toarea" şi „Vasile Roaită" din Ca­pitală. „7 Noiembrie" din Craiova,­­J.M.U.M.“ şi altele — profilate pe producţia de tractoare, maşini de re­coltat, semănători, cultivatoare, piese de schimb etc. — au devenit în ul­tima vreme unităţi puternice ale in­dustriei noastre socialiste. Ele satis­fac intr-o măsură însemnată cerinţele mereu crescînde ale sectorului agricol. Ca urmare, mecanizatorii din agri­cultură au astăzi la dispoziţie peste 36.000 de tractoare fizice, peste 11.000 combine pentru recoltatul păioaselor, precum şi un număr însemnat de se­mănători şi alte maşini. Numai în cursul acestui an se livrează gospo­dăriilor agricole de stat şi S.M.T.­­urilor 6.100 tractoare, 4.700 combine, 6.200 semănător) etc. Mărirea substan­ţială a parcului de maşini şi trac­toare dă posibilitate unităţilor socia­liste din agricultură să mecanizeze principalele lucrări, să lărgească su­prafeţele arabile, să lupte cu mai multă eficacitate pentru asigurarea unor recolte, mari şi constante. Este un merit al colectivelor de muncă din uzinele noastre construc­toare de maşini agricole că, paralel cu sporirea producţiei, obţin impor­tante succese şi pe linia realizării unor produse de înaltă tehnicitate, punînd in fabricaţie, an de an, noi tipuri de utilaje mereu mai perfecţionate, care corespund într-o măsură tot mai mare cerinţelor agrotehnicii celei mai avan­sate. Astfel, în scopul de a adapta tractorul UTOS-2 la specificul agri­culturii noastre, de a-l face apt pen­tru metodele cele mai moderne de lu­crare a solului, s-a trecut la fabricarea tractoarelor universale UTOS-26 și UTOS-27, cu ajutorul cărora se poate efectua un complex de lucrări agri­cole, de calitate mai bună. Prin mă­rirea puterii motorului, noile ti­puri de tractoare pot fi folosite şi în condiţii mai grele de te­ren, se poate ara cu ele mai repede şi se pot acţiona, prin priza de pu­tere, agregate tractate care necesită puteri mari (ex.: combina de cereale C.1). Tractorul UTOS-27 poate fi echi­pat şi cu ridicător hidraulic pentru acţionarea diverselor unelte agricole. Rezultate mult mai bune ca in anii trecuţi s-au obţinut anul acesta prin modernizările aduse preselor de ba­lotat paie, cultivatorului­ purtat, tocă­toarei de siloz etc. Mecanizatorii din G.A.S. şi S.M.T. sînt recunoscători constructorilor de maşini agricole şi pentru perfecţionă­rile aduse combinei C.I. Această ma­şină a făcut posibil ca în ultimele două campanii recolta de cereale să fie strînsă la timp şi fără pierderi. Sarcinile mari care stau astăzi in faţa lucrătorilor din agricultură, mai ales în ce priveşte sporirea producţiei la hectar şi reducerea preţului de cost al produselor, cer ca aceste mari suc­cese pe linia mecanizării agriculturii noastre să fie dezvoltate cu consec­venţă. Se simte in prezent nevoia fa­bricării unei game variate de maşini agricole, de calitate din ce în ce mai bună. De asemenea, pentru perfecta funcţionare a acestora trebuie produse piese de schimb in cantităţi şi de ca­litate corespunzătoare. Pentru a se cunoaşte şi a se în­lătura cauzele slabei calităţi a unor maşini şi piese de schimb, zilele tre­cute a fost convocată, în sala cabi­netului tehnic al uzinelor „Semănă­toarea“ din Capitală, o consfătuire de lucru, la care s-au întîlnit pentru pri­ma oară, pentru o analiză, şefii ser­viciilor control tehnic de calitate (C.T.C.) dintr-un număr de 12 uzine de utilaj agricol şi recepţionerii Mi­nisterului Agriculturii şi Silviculturii. De ce nu-şi face datoria serviciul C. T. C. ? Experienţa întreprinderilor fruntaşe din ramura construcţiilor de maşini, in special agricole, arată că un rol important in realizarea unor produse de bună calitate îl are d­in afară de organizarea unor servicii tehnologice şi de proiectări bine pregătite — e­­xistenţa unor servicii de control tehnic de calitate cu autoritate şi simţ de răspundere. La uzinele „Semănătoarea", „Timpuri Noi", „Ernst Thälmann" se manifestă mult inte­res pentru calitatea produselor. Ser­viciile C.T.C. din aceste întreprin­deri sînt încadrate cu personal bine pregătit din punct de vedere profesional, capabil să exercite un eficace control interfazic, preventiv. Ca urmare, în cursul anului 1959, în toate aceste întreprinderi numărul reclamațiilor din partea beneficiarilor a scăzut simţitor şi aceasta este cea mai bună garanţie a comportării co­respunzătoare în exploatare a produse­lor lor. La alte uzine însă lucrurile nu stau tocmai bine. Serviciile C.T.C. nu-şi fac datoria, din care cauză se în­­tîmplă ca anumite produse să ajungă la recepţie cu defecte şi să fie res­pinse. Este adevărat că în majorita­tea cazurilor sezisările recepţionerilor sînt luate in seamă şi, bineînţeles, cu preţul unor eforturi suplimentare, se execută remanierile cerute. Alteori însă, tocmai datorită deficienţelor exis­tente în funcţionarea serviciilor C.T.C., în unităţile agricole ajung piese şi utilaje defecte, care nu pot fi folosite, sau care provoacă mari neajunsuri în exploatare. Ce altceva decît neglijenţă şi lipsă de preocupare pentru calitate, denotă oare faptul că 30 la sută din numărul roţilor de semănători livrate de uzi­­nele „7 Noiembrie“-Craiova trebuie schimbate după fiecare campanie, din cauza uzării lor premature ? Sau ce garanţie poate prezenta controlul efec­tuat de serviciul respectiv de la IM.S.­Roman, din moment ce în a­­ceasta importantă întreprindere un astfel de control este aproape inexis­tent în schimbul al treilea? Prestigiul serviciului control tehnic de calitate de la I.M.S. Roman este ştirbit şi de faptul că conducerea administrativă a întreprinderii nu ţine cont întotdeauna de observaţiile făcute de el. Aşa­­se face că aici, de multe ori se iau măsuri care urmăresc numai îndeplinirea cantitativă a planului, nu însă şi res­pectarea calităţii. Participanţii la consfătuire au sem­nalat că o mare parte a deficienţelor existente in privinţa calităţii se da­­toresc abaterilor de la documentaţia tehnică. Şefii unor servicii de control tehnic de calitate, cum sunt cei de la uzinele „Ion Fonaghi“-Oraşul Slatin şi „Vasi­le Tudose"-Col­ibaşi, duc dis­cuţii cu caracter de „tîrguială" pe această teamă, sau trec cu uşurinţă peste abateri, fără a se aduce îmbu­nătăţiri calitative. Mulţi recepţioneri ai Ministerului Agriculturii şi Silviculturii au arătat că, deşi s-a stabilit in ce condiţii de calitate trebuie făcute livrările, în momentul în care nu se mai contro­lează, se dă peste cap totul. Unele conduceri tehnico-administra­­tive din întreprinderi manifestă o condamnabila nepăsare faţă de felul cum sunt conservate, ambalate şi ex­pediate piesele şi utilajele unităţilor agricole De aceea piese şi maşini noi ajung uneori la destinaţie intr o stare necorespunzătoare sau chiar inutiliza­bile. Aşa, de pildă, în urma manevră­rii defectuoase la încărcare, la două maşini de semănat livrate, nu de mult, de uzinele „Vasile Roaită“-Bucure­şti s-au rupt axele Reprezentanţii M.A.S au arătat că în ultimele trei luni zeci de piese de schimb au ajuns degradate şi ruginite din cauza neglijenţei manifestate faţă de conservarea lor în cursul transpor­tului. Astfel, la baza II Craiova, a so­sit recent de la uzinele „Timpuri Noi" o cantitate de 600 kg. bolţuri încăr­­cate într-o singură ladă. La o mane­vră, lada a căzut şi, din pricina marii încărcături, s-a spart, iar piesele au fost, în cea mai mare parte deterio­rate. Nu-i păcat oare ca o piesă care a fost lucrată cu grijă de muncitori să devină neîntrebuinţabilă din cauza neglijenţei altora ? Tot datorită neatenţiei la expediţie, uneori se trimit utilaje cu lipsă de repere faţă de documentaţie. S-au în­­tîlnit şi cazuri („Ion Fonaghi“-Oraşul Stalin) cînd produsele recepţionate de unii sînt livrate altora. Fără îndoială că numai înfiinţarea unor posturi de control a­parţinînd serviciului C.T.C. al uzinei, care să supravegheze conservarea, ambalarea şi expedierea produselor, poate să re­zolve în modul cel mai favorabil a­­ceastă problemă. In acest fel, fără în­­doială că uzinele „Vasile Tudose“­­Colibaşi, „Vasile Roaită"-Bucureşti, „7 Noiembrie“-Craiova nu îşi vor mai permite să livreze piese nerecepţionate sau cu abateri recunoscute de însuşi serviciul C.T.C- Existenţa acestor pos­turi de control, care şi-au dovedit de mult­ utilitatea, va contribui la înlă­turarea frncţiunilor care şi-au făcut loc între conducerile unor uzine (,,Unio“-Satu Mare, „Steaua Roşie"­­Bucureşti etc.) şi recepţionerii M.A.S., pe motivul respingerii sistematice a unor piese şi utilaje necorespunză­toare. De asemenea va deveni posibil să se elimine şi situaţia anormală din unele întreprinderi, în care C.T.C., în loc să prevină apariţia unor defec­ţiuni, „colaborează“ cu serviciile pro­ductive la mascarea acestora şi la in­ducerea în eroare a recepţionerilor. Cu siguranţă că, astfel, vor dispare şi neajunsuri de felul celor petrecute la­ „Unic“ Satu Mare, unde recepţio­nerii M.A.S. sînt puşi în situaţia de a controla piesă cu piesă, cu creta nu mină şi de a însemna cele necorespun­­zătoare, pentru ca apoi să vină echi­pele să remedieze defectele. Să fie urmărită comportarea maşinilor în exploatare Printre întreprinderile constructoare de maşini care pînă nu de mult pri­meau o mulţime de reclamaţii, se nu­mără şi întreprinderea Metalurgică de Utilaj Medgidia. Multe neca­zuri s-au ivit mai ales cu prilejul asimilării fabricaţiei maşinii de balo­tat paie. Trebuie subliniat totuşi că, anul acesta, situaţia s-a îmbunătăţit radical. De la 26 reclamaţii in 1958, s-a ajuns la numai 6 in perioada ianuarie-octombrie a.c. In plus, în 1959 n-a fost respinsă nici o piesă. Poate fi consemnată aşadar o si­tuaţie îmbucurătoare. Progresul înre­gistrat se bazează pe o activitate multilaterală a colectivului uzinei, pe studierea atentă a comportării ma­şinilor şi pieselor de schimb în ex­ploatare. Este cunoscut că oricit de perfecţionare ar fi utilajele şi oricit de pricepuţi ar fi lucrătorii din uzină, dacă nu se cunosc amănunte in legă­tură cu funcţionarea acestora nu li se pot aduce Îmbunătăţirile necesare. Una dintre concluziile consfătui­rii a fost şi aceea că lipsa de atenţie a unor conducători de întreprinderi pentru problema calităţii se reflectă foarte bine şi în dezinteresul manifes­­tat de ei faţă de produs după ce a pă­răsit fabrica. Ce fel de concepţie are directorul uzinelor „30 Decembrie“* Cugir despre marca fabricii, din mo­ment ce îşi declină orice răspundere pentru calitate, pe simplul motiv că produsele respective au fost executate în 1958? Totodată, este necesar să arătăm că nici conducerea ministerului n-a creat condiţiile necesare pentru urmă­rirea comportării produselor pe teren. Ne întrebăm : au inventat oare tova­răşii în cauză un alt sistem în aceas­tă direcţie, de n-au acordat unor uzine cit de cît fonduri pentru depla­sările necesare? In folosul cui se fac oare aceste „economii“, atit timp cit există serioase deficienţe de calitate? S-a analizat oare de ce n-a rezistat la recepţia făcută de organele M.A.S. nici unul din utilajele prezentate de uzinele „Steaua Roşie“-Bucureşti între 5 şi 25 septembrie? Cum altfel decât prin urmărirea de către constructori a comportării pe teren se va rezolva, de exemplu, problema eliminării defi­cienţelor serioase existente in funcţio­narea maşinilor de împrăştiat îngră­şăminte ?­­ Mai mult ca oricînd, acum, cînd sectorul socialist a devenit preponde­rent în agricultură, cînd unele uzine abia au fost profilate pentru fabrica­ţia unor produse, activitatea construc­torilor de maşini trebuie să se bucure de toată atenţia. Faptul că numai in gospodăriile agricole de stat stau ne­folosite, fie din cauza slabei calităţi, fie din lipsa unor piese de schimb corespunzătoare, utilaje în valoare de milioane de lei, trebuie să consti­tuie un semnal de alarmă pentru fiecare colectiv din întreprinderile constructoare de maşini piese de schimb pentru agricultură. In acţiunea de îmbunătăţire a ca­lităţii pieselor de schimb pentru ma­şini şi utilaje agricole, uzinele con­structoare pot fi ajutate şi de bene­ficiar. M.A.S. este dator să comande din timp necesarul de piese de schimb, în funcţie de maşinile şi utilajele existente pe teren, de ciclul de repa­raţie a acestora, de stocurile care se află la bazele­ de aprovizionare, la cen­trele de reparaţii etc. Cantităţile ce rezultă că sînt necesare să fie repar­tizate pe toată perioada anului, nu nu­­mai în primul trimestru. In felul a­­cesta se pot elimina atît greutăţile în asigurarea materiilor prime necesare, cît şi asaltul în producţie, care au efecte negative asupra calităţii aces­tor piese de schimb. Organele şi organizaţiile sindicale au datoria de a organiza consfătuiri şi acţiuni care să aibă ca rezultat li­vrarea către agricultură a unor piese de schimb şi utilaje de bună calitate. Ele trebuie să determine conducerile administrative să folosească intr-o măsură mai mare ajutorul pe care-l pot primi din partea Departamentului GOSTAT şi a serviciului S.M.T. din cadrul M.A.S. în depistarea defectelor de construcţie ale maşinilor şi piese­lor de schimb, să folosească in mod creator propunerile de îmbunătăţire. Acest lucru poate fi uşurat şi mai mult dacă astfel de consfătuiri — cum a fost cea organizată recent la uzi­nele ,,Semănătoarea" — vor avea loc periodic și dacă ele vor îi urmate de măsuri corespunzătoare. Ing. ION BAIANȚ MUNKA Entuziasm tineresc 68 de brigăzi de muncă patriotică activează în oraşul Tecuci. Ele sînt formate din tineri entuziaşti, care des­făşoară o muncă rodnică. In afara acţiunilor din cursul verii pentru înfrumuseţarea oraşului, cînd au plantat peste 30.000 puieţi şi cca. 300 pomi ornamentali, ei au colectat 34.436 kg. fier vechi, peste 2.000 kg. hîrtie, au participat la taluzarea ma­lurilor pîrîului Tecucel, la construcţia Teatrului de vară etc. Unii tineri, ca Maria Nega de la fabrica de conserve, Teodor Sirmache de la Centrul Mecanic, Constantin Buruiană de la Oficiul P.T.T.R. şi mulţi alţii, sînt purtători ai insignei de brigadieri ai muncii patriotice şi au înscrise în carnete peste 100 ore de muncă, voluntară fiecare. Miltiade Botez Şcoala de Mu­zică şi Arte Plas­tice din Galaţi for­mează cadre pen­tru filarmonici şi teatre muzicale, precum şi artişti plastici. 320 de e­­levi învaţă aici vioara, violoncelul, instrumentele de suflat şi de percu­ţie, pianul etc, iar numeroşi alţii se dedică picturii şi sculpturii. In clişeu: Viori­ca Pătraşcu, Paul Ştefănescu şi So­rin Băiculescu, e­­levi la secţia de muzică a şcolii. */*AAA^* Manifestări culturale.. In Capitală şi în ţară continuă să aibă loc numeroase manifestări prile­juite de sărbătorirea tradiţionalei Luni a prieteniei romîno-sovietice­ Sîmbătă seara, membrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-ro­mîne în frunte cu E. I. Afanasenko, pre­şedintele Asociaţiei, ministrul învăţă-, mîntului al R.S.F.S.R., care ne vizi­tează ţara cu prilejul Lunii prieteniei, s-au întîlnit la Casa prieteniei romîno­­sovietice cu oameni ai muncii din Ca­pitală. Oaspeţii sovietici au împărtăşit participanţilor din activitatea oameni­lor sovietici în construcţia desfăşurată a comunismului. După întîlnire a avut loc un pro­gram artistic susţinut de solişti de frunte ai Teatrului de Operă şi Balet al R. P. Romíné şi ai Teatrului de Stat de Operetă. ★ In Sala Institutului de istorie al Aca­demiei R. P. Romíné a avut loc sim­­bătă seara un simpozion închinat celei de-a 42-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, organizat de secţia­ de studii orientale a Societăţii de ştiinţe istorice şi filologice din R.P.R., pe tema „Despre orientalistică sovietică“. •­ Zilele trecute, vasul sovietic ,,Ia­­kuţk“, aflat în tranzit, a ancorat în portul Orşova. Cu acest prilej a avut loc o caldă manifestare de prietenie­­ frăţească între tinerii din oraşul Orşo­va şi marinarii sovietici. In cinstea marinarilor sovietici, la casa raională de cultură, formaţiile de artişti amatori din întreprinderile şi instituţiile oraşu­lui au prezentat Un frumos spectacol de cîntece şi dansuri romîneşti şi so­vietice. (Agerpres) ...şi sportive In aceste zile, în regiunea şi oraşul Timişoara au loc manifestări sportive de masă, cu prilejul celei de-a 42-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Faza a doua a crosului „Să întîmpinăm 7 Noiembrie“, fază in care se întrec sportivii asociaţiilor, se bucură de o largă participare. In ora­şul Timişoara, şcoala medie nr. 5 şi şcoala de energie electrică şi-au adus un aport serios, alături de sportivii de la „Industria Lunii“, „Industria Tex­tilă“, „Flamura­­Roşie“, „Arta Textilă“, la acest cros de masă. In acelaşi timp, ştafeta a fost purtată de zeci şi zeci de sportivi. Sosirea ei la Timişoara va constitui o adevărată sărbătoare. Sta­dionul Ştiinţa, frumos pavoazat, cu steagurile asociaţiilor sportive un­duind în bătaia vîntului, varietatea de culori a tricourilor, voioşia sportivilor vor contribui la asigurarea unei izbu­tite manifestări în cadrul Lunii prie­teniei romîno-sovietice. Ştafeta va fi purtată apoi de sportivi spre Deva. Tot în cinstea Marelui Octombrie, 30 de echipe din întreprinderile oraşului Timişoara şi-au disputat şansele la popice. Mulţi sportivi s-au întrecut la disciplinele: tir, atletism, fotbal, volei şi handbal redus. (rep). Consfătuire cu inovatorii fruntaşi din transporturi şi telecomunicaţii La Casa tehnicii transporturilor şi telecomunicaţiilor din Capitală a avut loc sîmbătă o consfătuire cu inovatori fruntaşi, conducători de întreprinderi, activişti de partid şi sindicali din uni­tăţile Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, precum şi cu repre­­zentanţi ai Oficiului de standarde şi invenţii. Consfătuirea, organizată de Direcţia tehnică a ministerului, a ana­lizat activitatea de invenţii şi inova­ţii pe semestrul I a.c. La intrarea în schimb... (Urmare din pagi­n­a­ de tineret, de unde a plecat Redea, are asigurate succesele şi pe mai departe­ şeful ei a rămas la conducere, iar brigada „23 August" primeşte acum ajutor de la un fruntaş „crescut" în brigada de tineret. Dar cel mai bun judecător al situaţiei sunt rezultatele. Să încercăm a le afla de la şeful sec­ţiei... L­a aceeaşi oră, nu numai şeful secţiei croit, dar toţi inginerii, tehnicienii, unii fruntaşi in pro­­ducţie, membrii biroului organizaţiei de partid şi ai comitetului sindical s-au strîns la direcţie. Ora matinală la care are loc şedinţa şi conţinutul problemei de pe ordinea de zi subli­niau înţelepciunea poporului ce stă la baza proverbului: „Cine se scoală de dimineaţă ajunge departe“. — Tovarăşi, li se adresă directorul, Dumitru Popa. Aţi fost convocaţi să discutăm problema rentabilizării... De fapt, întreprinderea e rentabilă. E vorba insă ca, începind din anul viitor, ca urmare a unei mai juste co­relări a raporturilor economice cu D.C.A., întreprinderea să primească pielea la un alt preţ. Alţii ar fi spus: „Ce atita grabă? Pină la anul mai « vreme". Dar pentru ei nu s-ar fi po­trivit proverbul cu sculatul de dimi­neaţă şi ajunsul departe­.. Or fi ajunis departe ? Dacă toţi ceilalţi nu s-ar fi mişcat... Nici nu i-ar mai fi zărit. Să-i vedem deci ce loc ocupă in marşul acesta triumfal, ca să răsfoim dosarele acestea. Pe unul scrie: „SECŢIA CUSUT". E secţia celor cu furia şi cu Ana Turca. O conduce inginer Clemensa Baciu. Din cuprinsul dosarului citim: „Ca răspuns la chemarea patriotică a celor opt întreprinderi din Capitală, colectivul nostru a cerut reducerea consumurilor specifice după cum ur­mează: la aţă de cusut cu 110.000 m. lunar, adică cu o cantitate necesară lucrului de o zi; la soluţie de cauciuc cu 55 kg lunar, tot cu o cantitate din care se poate lucra o zi; la capse cu 80 kg pe lună, adică cu o cantitate necesară lucrului pe trei zile...“ După citeva pagini: „Lucrînd cu noile con­sumuri specifice, colectivul nostru a fă­cut economii însemnate­ In urma ple­narei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. el s-a angajat să mai dea pină la sfîrşitul anului economii în va­loare de 17.000 lei prin creşterea pro­ductivităţii muncii şi folosirea mai judicioasă a materialelor. De curind­­ne-am sporit si acest angajament. Am şi realizat o buna parte din el. Alt dosar, „SECŢIA CROIT". Des­chidem la intîmplare şi citim: „Apli­carea iniţiativei Gaganova a dat re­zultate foarte bune. De exemplu, bri­gada „23 August“ realizase în pri­­mele 14 zile ale lunii august o eco­nomie doar de 3.624 dm.p. piele, după ce conducerea ei a fost preluat de tovarășul Retea a realizat de la 15 la 31 august 6.033 dm.p. piele, iar pe luna septembrie 12.924 dm.p. Croi­torul Ion Stoica, care în luna iulie a avut­ o pierdere de 56 dm.p., ca urmare a sprijinului primit din partea tova­rășului Retea, a realizat în august 130 dm.p. piele economie. Mai sînt dosare. Pe unul scrie, sus în dreapta, FABRICA DE ÎNCĂLȚĂ­MINTE ,„PARTIZANUL“-BACAU. Din el am extras: Angajamentul anual la economii: 726.000 lei. Realizat pînă la­­ 1 octombrie 521.000 lei.­­ * ...Sirena spărgea văzduhul pentru a treia oară in dimineața aceea, semn că schimbul a început lucrul.

Next