Munca, decembrie 1959 (Anul 15, nr. 3756-3782)
1959-12-01 / nr. 3756
Proletari dirn toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Alte întreprinderi raportează: Colectivul de muncă al întreprinderii Comunale Orăşenești Arad a dobîndit succese însemnate în realizarea sarcinilor de plan. Prin punerea în aplicare a măsurilor tehnico-organizatorice și a sarcinilor prevăzute în contractul colectiv pe acest an, a reuşit ca pe data de 20 noiembrie 1959, să raporteze partidului realizarea planului global pe întreprindere pe întreg anul 1959. Odată cu aceasta colectivul nostru de muncă a realizat la producti-vitatea muncii o depăşire de 18,8 la sută şi suma de 642.000 lei, economii peste pe an, Nicolae Bărbieru secretarul comitetului de întreprindere ■ şi |„.| loan Henegar lăcătuş •lr ' BICAZ (prin telefon). Ieri, 30 noiembrie, în primele ore ale dimineţii constructorii barajului hidrocentralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz şi-au îndeplinitangajamentul luat de a turna în acest an în corpul barajului 600.000 m.c. beton. Cantitatea de beton pe care ei au turnat-o numai în 11 luni este cu 100.000 mc. mai mare decît cea prevăzută iniţial în planul anual. ★ „ TG. MUREŞ (Coresp. „Munca“). — pe adresa Consiliului sindical al Regiunii Autonome Maghiare aproape zilnic sosesc telegrame prin care colectivele de muncă din diferite întreprinderi raportează că şi-au îndeplinit sarcinile de producţie trasate pe anul curent. Printre aceste colective de muncă şi cel de la Topitoria de i — Joseni, raionul Gheorghieni, — şi-a realizat planul anual la data de 20 noiembrie. In contul anului viitor lucrează şi colectivele de la U.I.L. Sovata (de la 23 noiembrie) minerii de la Bălan, raionul Miercurea Ciuc (de la 27 noiembrie), I.F.I.L.Reghin, I.F.E.T. — din acelaşi oraş şi altele. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la uzinele I.C.E.C.H.I.M. Dudeşti din Capitală au început de ieri să dea produse în contul anului 1960. Datorită unei bune organizări a întrecerii socialiste cît şi aplicării planului de măsuri tehnico-organizatorice, acest colectiv a reuşit, de la începutul anului şi pînă în prezent, să mărească productivitatea muncii cu 8 la sută, să reducă preţul de cost cu 30 la sută, faţă de preţul mediu realizat în anul 1958 şi să realizeze 2.700.000 lei economii peste plan. Ion Vasilescu corespondent voluntar ★ Tot ieri, 30 noiembrie , după cum sîntem informaţi printr-o telegramă sosită la redacţie — şi-a îndeplinit planul anual al producţiei globale şi întreprinderea „Feroemail“-Ploeşti. Veşti din industria petrolului şi chimiei . DE LA 335 LA 405,8 METRI fI GRANIC LUNA Petroliştii trustului de foraj din Tg.-Jiu au obţinut în acest an însemnate succese. Viteza comercială la forajul de exploatare a crescut de la 174,5 la 356,7 metri granic lună, iar pe total foraj de la 335 la 405,8 metri granc lună. Preţul de cost pe metru forat la exploatare a fost redus cu 171 lei faţă de cel realizat în perioada corespunzătoare din anul trecut. De asemenea, la forajul de explorare preţul de cost a fost redus cu 1.388 lei pe metru forat faţă de cel realizat în aceeaşi perioadă din anul trecut. Importante economii au fost obţinute şi prin extinderea unor noi metode ca: tratarea cu ciment a noroaielor, mecanizarea lucrărilor de suprafaţă şi altele. Economiile realizate se ridică la peste 7.000.000 lei. CONDIŢII DE VIAŢA TOT MAI BUNE Odată cu începerea campaniei de recoltare a stufului, în Deltă au început să funcţioneze 16 cantine. Situate în toate punctele de lucru ale întreprinderilor stuficole, cantinele sunt bine aprovizionate pentru perioada de iarnă şi au tot utilajul necesar. Recent, în oraşul Victoria, din regiunea Stalin, a fost terminată construcţia unui hotel modern şi a unei cantine restaurant pentru lucrătorii Combinatului chimic şi ai şantierelor de construcţie şi montaje. Pentru odihna petroliştilor şi chimiştilor a fost terminată amenajarea a 8 case de odihnă la Predeal şi Poiana Stalin, incepînd din ziua de 1 decembrie, casele de odihnă vor primi seriile de salariaţi care-şi petrec concediul la munte. NOI SORTIMENTE CHIMICE De curînd, la fabrica ,,Gh. Doja“ din Timişoara au intrat în producţie industrială produse noi ale căror calităţi sunt superioare celor realizate pînă acum. Emailul negru cu uscare la infraroşu şi cuptor şi lacul incolor au un luciu pronunţat, rezistenţă mărită la uzură şi duritate. Ele se fabrică exclusiv din materie primă indigenă. (Rep.) La cargourile de 4500 tone ce se g construiesc la Şantierele navale din g r g Galaţi sudorii au un cuvînt greu de 8 8 spus. Fruntaşul în producţie A 8 j Alexandru Gheorghiu, pe care vi-l g g prezentăm în clişeul nostru, n-a 8 8 avut timp să stea de vorbă cu noi. 8 § Aşa că... ne-am mulţumit cu poza. g 8 Foto : V. GHEORGHE 8 Cooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooi. E greu să nu zîmbeşti în faţa obiectivului fotografic, atunci cînd ştii că poza va fi publicată în ziar, drept mulţumire pentru munca depusă. Ţesătoarea fruntaşă Ioana Bălan de la uzinele textile „7 Noiembrie" din Capitală are cu ce se mîndri. Ea reuşeşte să dea zilnic peste volan 3 metri ţesături obţinînd totodată şi materiale de calitate superioară. Foto : I. PETRESCU SINDICATELE Analiză a activităţii bibliotecilor Iniţiativa Consiliului sindical raional Giurgiu, de a analiza activitatea desfăşurată în cadrul bibliotecilor sindicale şi ale căminelor culturale, a fost primită cu viu interes şi în regiunea Stalin. Sub îndrumarea comitetului regional de partid. C.S.R. a şi întreprins pe această linie o serie de acţiuni. Astfel, au fost organizate brigăzi formate din activişti sindicali, bibliotecari, inspectori ai secţiilor de învăţămînt şi cultură ale sfaturilor populare. Ele vor studia metodele folosite de bibliotecari în popularizarea cărţilor în rîndurile oamenilor muncii. Aceste brigăzi vor urmări şi felul cum bibliotecile ajută în rezolvarea unor probleme de producţie, contribuţia lor la îmbunătăţirea învăţămîntului politic şi de stat, de cultură generală etc. Totodată ele vor controla modul cum au fost folosite fondurile din buget destinate cumpărării de cărţi noi. In cursul lunii decembrie, consiliile sindicale raionale şi Consiliul sindical regional, împreună cu secţiile de învăţămînt şi cultură ale sfaturilor populare, vor organiza o consfătuire cu bibliotecarii. Cu acest prilej, vor fi generalizate metodele bune folosite în munca cu cartea de către colectivele de bibliotecari. De curînd Consiliul sindical raional Tirgovişte a organizat o consfătuire cu comisiile de litigii din întreprinderi la care au participat, pe lingă membrii comisiilor de ri tigri şi preşedinţi de comitete sindicale, conducători de întreprinderi şi jurisconsulţi. Din consfătuire a reieşit că o parte din comisiile de litigii, ca cea de la Uzinele Metalurgice,Autobază şi altele, au desfăşurat o activitate rodnică datorită sprijinului concret acordat de către comitetele de întreprindere de aici. In alte locuri însă, cum ar fi, de exemplu, cooperativele „încălţămintea“ şi „Munca Invalizilor“, comisiile de litigii dau hotăririle cu întîrziere, nu le comunică la timp, sau cad sub influenţa conducerilor administrative şi sînt părtinitoare. Participanţii la consfătuire au criticat şi unele comisii de litigii care, nerespectînd regulile obligatorii, judecă cazurile din întreprinderi în mod secret în loc de a o face public, ceea ce ar întări disciplina în muncă şi respectul faţă de legile noastre. Consfătuirea organizată de C.S R. Tîrgovişte cu sprijinul Consiliului sindical regional Ploeşti a fost deosebit de instructivă atit pentru membrii comisiilor de litigii cît şi pentru ceilalţi participanţi. M. Avam corespondent voluntar (Coresp. „Munca") Consfătuire cu comisiile de litigii din întreprinderi Vrem să-i vedem trecînd la fapte In sală era linişte deplină. Cei prezenţi, muncitori şi tehnicieni fruntaşi in producţie, cadre de conducere din diferite întreprinderi ale Capitalei, ascultau cu interes expunerea şefului de brigadă Nicolae Militaru de la fabrica de încălţăminte „N. Bălcescu". Acesta a arătat pe larg cum a preluat conducerea unei brigăzi codaşe pentru a o ridica in cit mai scurt timp la nivelul celor fruntaşe, era un schimb de experienţă organizat de Consiliul sindical orăşenesc Bucureşti şi filiala A S.I.T. şi care avea drept scop extinderea largă a iniţiativei Valentinei Gaganova. In primele rinduri, un tinăr atrăgea luarea aminte. Nu prin însuşiri fizice deosebite (era mic de staluri, blond, cu o faţă de adolescent, să tot fi avut 25 de ani), ci datorită atenţiei cu care asculta expunerea şi încuviinţa prin anumite gesturi. Maistrul Bronislav Jitaru — acesta era tinărul ,,Broni", cum il ştiu mai toţi tovarăşii lui de muncă de la fabrica de ciorapi ,,Pavel Tcacenco". Cu toată vîrsta lui, el este unul din maiştrii pricepuţi ai întreprinderii. Cunoaşte la perfecţie mecanismul complicat al maşinilor de tricotat. Cind a păşit prima dată pe poarta fabricii, cei de la serviciul personalului l-au privit neîncrezător. Cunoştinţele lui in mecanică insă i-au ridicat imediat prestigiul. De unde învăţase tinărul această meserie complicată? Din familie. Tatăl său, Iosif Jitaru, este un încercat maistru inovator, cu aproape 35 de ani de activitate la întreprinderea ,,Tricotajul Roşu“. Acolo, cind copilul venea să aducă mincare lui taică-său, stătea ore întregi in jurul maşinilor. II atrăgeau foarte mult. Tatăl ii explica cu plăcere funcţionarea lor, iar băiatul înregistra totul. Şi aici, in fabrică, cu firea-i modestă, el s-a ataşat pe lingă maistrul Victor Redman şi şi-a desăvirşit pregătirea. In ciţiva ani a ajuns un maistru apreciat. „Cam aşa am procedat şi eu cu brigada mea“ — gindea tinărul nostru şi in minte ii reveniră cele petrecute de la începutul anului încoace... Era in primele zile din ianuarie. In biroul şefului de secţie, inginerul Cela Avadic, intră maistrul Jitaru. — Tovarăşă inginer, aş vrea să preiau ea brigada de la secţia ciorapi pentru copii. Mă frămintă de citva timp acest lucru... Cred că aci există posibilităţi ca munca să se îndrepte. — Bine, tovarăşe Broni..., nu am nimic împotrivă; să discutăm insă şi cu comitetul sindical de secţie... In mai toate consfătuirile de producţie nu se spuneau lucruri tocmai bune despre brigada de la secţia ciorapi pentru copii. Este adevărat că aci se lucrează in condiţii deosebite Maşinile de 2—4 ţoii au o turaţie mai mare, deci se impune şi din partea tricotezelor multă atenţie şi îndeminare. Totuşi, nu asta era cauza principală pentru care brigada de la secţia ciorapi-copii era dermulte ori sub indicii de plan, atit sub raport cantitativ, cit și calitativ. ,Se pot îndrepta lucrurile !" îşi spunea tinărul maistru care, lucrtnd la sectorul colorat, loc de muncă apropiat, privea din cind In cind la sectorul cu pricina. „Dacă s-ar pune mai bine la punct maşinile, dacă s-ar organiza mai bine munca, dacă s-ar îmbunătăţi aprovizionarea şi s-ar urmări mai insistent calitatea..." Aceste ginduri il frămîntau pe proaspătul membru de partid (de curînd fusese confirmat). Numai cind în minte ii erau de-acum clare măsurile ce trebuie luate la secţia ciorapi-copii pentru îmbunătăţirea situaţiei, maistrul Jitaru făcu propunerea şefului de secţie. Aprobindu-i-se propunerea, el a trecut la noul loc de muncă şi s-a pus pe treabă. A început cu revizuirea generală a utilajului, schimbind totodată bolţurile uzate. A instruit pe fiecare muncitoare cum să facă săptăminal curăţirea metodică a maşinilor pentru evitarea accidentelor mecanice, a organizat fiecare loc demuncă repartizind maşinile după calificarea tricotezelor. In ce priveşte calitatea, aci maistrul a dat dovadă de cea mai mare exigenţă. Unora dintre tricoteze, ca Dumitru Amza, Safta Paicu şi Veronica Davideanu, nu le-a convenit această exigenţă a maistrului. După citva timp insă s-a văzut că ele lucrează cu mai puţine defecte. De altfel, ajutorarea se manifesta acum şi în cadrul brigăzii. Cea mai bună tricoteză, Mana Dejica, a început să-i arate Dumitrei Amza cum să prindă mai bine firul ca să înlăture defectele, cum să-şi organizeze locul de muncă. La fel au procedat şi alte tricoteze fruntaşe, ca Maria Ştefănescu, Elena Jega şi Niculina Ilie. Brigada trăia acum H. VALENTIN (Continuare in pag. 3-a) Anul XV. — nr. 3756 . MARȚI 1 DECEMBRIE 1959 4 pagini 20 bani Cu prilejul celei de a 15-a aniversări a eliberării Albaniei Duminică seara ambasadorul Republicii Populare Albania la Bucureşti, Hasan Alimerko, a oferit în saloanele Casei Centrale a Armatei o recepţie cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Albaniei. Au participat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Constantin Pîrvulescu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu. In toastul său, ambasadorul R. P. Albania a salutat pe oaspeţi şi le-a mulţumit pentru participarea la recepţie. In continuare, el a arătat că istoria Albaniei este istoria luptei duse de poporul albanez împotriva cotropitorilor străini şi asupritorilor interni pentru libertate şi independenţă naţională. Aceste năzuinţe nu au putut fi înfăptuite decît prin lupta eroică de eliberare naţională dusă de poporul albanez, sub conducerea partidului său comunist, şi datorită rolului hotărîtor eliberator pe care l-a jucat armata sovietică în războiul împotriva fascismului. La 29 noiembrie 1944, a spus vorbitorul, poporul albanez a cucerit libertatea şi adevărata independenţă naţională, a instaurat regimul de democraţie populară, s-a desprins din sistemul imperialist şi a păşit pe calea dezvoltării democratice, pe calea socialismului. In continuare, ambasadorul a arătat că în cei 15 ani de la această dată istorică, în Albania au fost înfăptuite mari transformări. Albania, în trecut ţara cea mai înapoiată din Europa, fără o industrie proprie, cu o agricultură primitivă, a devenit, datorită ajutorului multilateral al Uniunii Sovietice şi al ţărilor de democraţie populară, o ţară înaintată agrar-industrială. Aceste realizări — a subliniat vorbitorul — arată încă o dată superioritatea incontestabilă a orînduirii socialiste asupra celei capitaliste, linia justă a Partidului Muncii din Albania, forţa dătătoare de viaţă a marxism leninismului şi a internaţionalismului proletar. Partidul şi guvernul nostru — a spus în continuare ambasadorul Hasan Alimerko — educă în mod continuu poporul în spiritul prieteniei şi înţelegerii între popoare. Guvernul nostru a dus consecvent o politică de pace, de destindere în relaţiile internaţionale, sprijinind propunerile făcute în scopul asigurării unei păci trainice. Guvernul albanez a dus întotdeauna o politică paşnică şi de bună vecinătate. El a făcut propuneri continue pentru normalizarea şi întărirea relaţiilor cu ţările vecine, a aprobat şi a sprijinit propunerile tovarăşului Chivu Stoica, propunerile făcute de tovarăşul N. S. Hruşciov în cursul vizitei sale In Albania, îndreptate spre crearea unei atmosfere de bună înţelegere şi colaborare între ţările balcanice şi transformarea Balcanilor şi Adriaticei într-o zonă a păcii, fără arme atomice. In încheiere, ambasadorul R. P. Albania a toastat pentru înflorirea R. P. Romíne, pentru harnicul și talentatul popor român, pentru prietenia româno-albaneză, pentru Partidul general de armată Leontin Sălăjan, Ștefan Voitec, Ion Gheorghe Maurer, Vladimir Gheorghiu, Popa Gherasim, Gheorghe Stoica, Avram Bunaciu, membri ai C.C. al PJVf.R., ai guvernului, ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, muncitori fruntaşi în producţie, oameni de artă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti romîni şi corespondenţi ai presei străine. Muncitoresc Romín şi Comitetul său Central, în frunte cu primul secretar— tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru guvernul Republicii Populare Romíne şi preşedintele Consiliului de Miniştri, tovarăşul Chivu Stoica, pentru Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. Române şi preşedintele Prezidiului, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, pentru unitatea şi forţa invincibilă a marelui lagăr al socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace şi prietenie între popoare. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Chivu Stoica, care a transmis în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Miniştri şi al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romîne un fierbinte salut frăţesc şi cele mai sincere felicitări Comitetului Central al Partidului Muncii, Consiliului de Minştri, Prezidiului Adunării Populare și tuturor oamenilor muncii din R. P. Albania cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Albaniei de sub jugul fascist-Doborîrea jugului fascist — prin lupta eroică dusă de poporul albanez — a spus tovarăşul Chivu Stoica — a înscris o pagină glorioasă în istoria Albaniei. In decursul unui deceniu şi jumătate de muncă liberă şi creatoare, harnicul şi talentatul popor albanez, condus de Partidul Muncii, într-ajutorîndu-se frăţeşte cu popoarele celorlalte ţări socialiste, fluînd sprijinul multilateral al Uniunii Sovietice, a obţinut succese însemnate în construirea socialismului în patria sa. Poporul român se bucură din toată inima de marile realizări obţinute de oamenii muncii albanezi în dezvoltarea economiei şi culturii lor. In anii puterii populare, între popoarele român şi albanez s-au statornicit relaţii trainice de prietenie şi colaborare frăţească care se dezvoltă continuu, spre binele ambelor popoare. In continuare tovarăşul Chivu Stoica a spus : In ultima vreme, in viaţa internaţională are loc un pro-Au luat parte şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. In timpul recepţiei, ambasadorul Hasan Alimerko şi preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíno, tovarăşul Chivu Stoica, au rostit toasturi. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie, ces de destindere în relaţiile dintre state, rezultat al vizitei tovarăşului N. S. Hruşciov în S.U.A., al noilor iniţiative ale guvernului sovietic, al deplasărilor în favoarea păcii, in opinia publică mondială. Am considerat şi considerăm drept o îndatorire de căpetenie a noastră, ca şi a tuturor guvernelor şi statelor din diferitele părţi ale lumi, fie ele mari sau mici, de a-şi da o contribuţie activă la «consolidarea destinderii, la înlăturarea a tot ce poate duce la înveninarea relaţiilor dintre state, la rezolvarea tuturor problemelor litigioase pe cale de tratative, la dezvoltarea relaţiilor de pace şi colaborare între toate statele, fără deosebire de sistem social, pe baza respectării intereselor reciproce şi a neamestecului în treburile interne. Guvernul român a depus şi depune eforturi susţinute pentru transformarea spaţiului balcanic într-o zonă a păcii şi a bunei vecinătăţi, în care să nu existe arme nucleare şi baze pentru rachete. Sîntem convinşi că o în- ţelegere în acest sens ar corespunde pe deplin intereselor tuturor statelor balcanice şi ar contribui la întărirea păcii şi colaborării între popoare. Cu ocazia marii sale sărbători naţionale — a spus tovarăşul Chivu Stoica — urăm poporului frate albanez noi şi noi succese în munca sa plină de avînt pentru înflorirea continuă a Albaniei socialiste, pentru victoria cauzei păcii şi socialismului. In încheiere, tovarăşul Chivu Stoica a toastat pentru poporul frate albanez, pentru Partidul Muncii din Albania şi Comitetul său Central în frunte cu tovarăşul Enver Hodja, pentru guvernul R. P. Albania şi preşedintele Consiliului de Miniştri, tovarăşul Mehmet Shehu, pentru Prezidiul Adunării Populare a R. P. Albania şi preşedintele Prezidiului, tovarăşul Hadji Lleshi, pentru prietenia de nezdruncinat dintre popoarele român şi albanez, pentru puternicul şi invincibilul lagăr al socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace şi colaborare în lumea întreagă. (Agerpres) Era primăvară. Apele Dunării, mai furioase parcă ca in alţi ani, au inundat satul înşirat pe malul ei, de-a lungul grindului. Au înecat gardurile, incovoindu-te, au intrat in curţi, oprîndu-se clipocind sub ferestrele caselor. Oamenii, obişnuiţi cu asemenea inundaţii, au început să umble cu bărcile. Şi pe o astfel de vreme, cind oamenii ieşeau doar pentru a merge la pescuit sau cumpărături, o barcă uşoară, de 12 carmace, plutea pe „uliţa satului", oprindu-se pe rind in faţa caselor. Din barcă sărea sprintenă o fetişcană (nu părea să aibă mai mult de 19 ani) stringind la piept o servietă umplută pină la refuz. Bătea la uşi şi intra în vorbă cu cine se nimerea, mai des cu nevestele pescarilor, plecaţi de obicei la ora aceea la pescuit. — Bună ziua, mătuşă. — Bună ziua — răspundea femeia şi o măsura cercetător, neamintindu-şi s-o cunoască de undeva pe sviringa aceea din fața ei. — Sînt noua bibliotecară, se recomandă fata repede, fără să mai aştepte întrebarea. V-am adus nişte cărţi de citit, că poate pe vremea asta v-o fi greu să veniţi pînă la bibliotecă. Femeia o privea surprinsă, parcă nevenindu-i să creadă că doar pentru a(Însemnări despre o bibliotecară) tita lucru a venit fata asta, pînă aici la ei, la capătul satului lung de 7 km. Privea pachetul de cărţi din braţele fetei şi prindea să buguie încurcată : ' — A noi, la noi nu prea citeşte nimeni. Bărbatu-mi nu prea ştie bine romineşte (satul e format mai mult de jumătate din familii de ucraineni). ■— Am si cărţi in ucraineană. Uite, vă las aici citeva şi după ce le citiţi vă mai aduc şi altele. După plecarea fetişcanei, pe masa cu ştergarul alb, netezit bine, râmineau citeva cărţi noi, ispitind parcă ochiul cu coperţile tot colorate, indemnind sd fie răsfoite. Aşa şi-a început munca de popularizare şi răspindire a cărţii In sat, utemista Miron Elena, atunci cind in primăvara lui 1957 a fost repartizată, aici la Crişani, In Deltă, ca bibliotecară. In primele zile şi-a pus In ordine biblioteca, a înregistrat cărţile noi şi a aşteptat apoi venirea cititorilor. Treceau Insă zile întregi fără ca vreo barcă să se oprească in faţa bibliotecii. Soseau mereu cărţi noi, rafturile se umpleau şi această lumină cuprinsă in miracolul literelor, menită să ajute uriaşa ofensivă a noului, răminea nefolosită. Atunci Elena s-a hotărit să înceapă lupta de înfrîngere a neîncrederii şi prejudecăţii sătenilor, trezindu-le interesul pentru cărţi, ciştigindu-le prietenia. De citit avea cine. Satul, ca o urmare a politicii partidului de culturalizare a maselor, fusese alfabetizat, in întregime, încă cu ciţiva ani in urmă. Şi nu era oare păcat ca aceşti oameni, care cunoscuseră acum, la bătrineţe, graiul slovelor, să nu se poată bucura din plin de el ? Crişănenii au început să se pomenească din ce in ce mai des cu un musafir ciudat, care avea să devină insă curînd un prieten drag tuturor. „Avea să devină", fiindcă la început lucrurile n-au fost chiar atit de simple. Mulţi au răspuns cu neîncredere, cu nepăsare, ori cu ostilitate. O ascultau plictisiţi, neîncrezători, şi o lăsau să-şi „uite" cărţile pe masa lor. Au fost şi dintre aceia care au ris de ea, neinţelegind sensul acestei perindări din casă in casă cu geanta doldora de cărţi. — Ce te cari măi fată, cu hirţoagele celea. Vezi să nu ţi le răsfoiască şoarecii, că noi... Aşa a fost la început. Fata nu s-a descurajat insă, sau n-a vrut să recunoască că se descurajează. IS-a încăpăţînat şi a continuat zi cu zi, seară de seară, lupta cu neîncrederea şi prejudecăţile oamenilor, urme adinei ale lumii abia alungate a întunericului. Mulţi i-au adus cărţile înapoi chiar a doua zi, necitite: „Să nu se strice!" Dar cu timpul, lucrurile s-au schimbat. Satul a învăţat, alături de drumurile lui obişnuite, un drum nou, drumul spre bibliotecă. Cărţile au devenit un oaspete obişnuit in casele pescarilor din Crişani. Biblioteca are peste 200 de cititori permanenţi. Iar nume de autori ca: Gorki, Eminescu, Shakespeare, Tolstoi, Caragiale, Şolohov, Maiakovski, Twain, şi mulţi alţii, înscrise in fişele cititorilor, înseamnă tot atitea lovituri de moarte date neştiinţei, prejudecăţilor, superstiţiilor şi misticismului, înseamnă, tot atitea trepte urcate de pescarii din Crişani spre înalta conştiinţă de om al societăţii socialiste. Şi la acest lucru a contribuit şi bibliotecara Elena Miron, care trecind prin casele pescarilor a lăsat in urma ei o scînteie ce a devenit pe nesimţite flacără, cuprinzînd întreg satul intr-o măreaţă vilvătaie a luminii. VICTOR MASEK In vizita la colectivişti Brigada artistică de agitaţie de la fabrica de îngrăşăminte chimice „Petre Poni“ din Valea Călugărească a cîştigat locul 3 pe regiunea Ploeşti la ultimul concurs al echipelor artistice de amatori. Din ea fac parte muncitori fruntaşi ca electricianul Nicolae Alexandru, care a primit de curînd Ordinul Muncii cl. III, mecanicul Petrică Dumitru şi alţii. Demnă de remarcat este Iniţiative pe care a luat-o colectivul brigăzi, în ultimul timp. Astfel, el a organizat o serie de deplasări la colectiviştii din Ariceşti şi Găgeni, unde a prezentat programe de brigadă Chiar in duminica trecută programal prezentat în faţa colectiviştilor din Valea Călugărească s-a bucurat de un deosebit succes. (Rep.) Cartea — un dar pentru toate vîrstele In luna decembrie a. c. se organizează de către Centrul de Librării şi Difuzarea Cărţii (C.L D.C.) luna cadourilor de cărţi. La Librăria Centrală din B-dul Republicii nr. 5 va funcţiona de la 10 decembrie „Bazarul cadourilor". La acest bazar se vor pune în vînzare cărţi în ambalaj din material plastic, pachete de cărţi conţinind cărţi noi pentru tineret, tehnice, ştiinţifice, beletristică, reproduceri de artă, agende pentru anul 1960 şi jucării. In acest scop au fost pregătite peste 50.000 de pungi cu cadouri care vor fi puse la dispoziţia cumpărătorilor. Tot în această perioadă se vor găsi la secţiile muzicale din cadrul „Librăriei Centrale", „Librăriei noastre“ nr. 78 şi „Cartea Rusă“, cadouri de discuri în ambalaj special cuprinzînd lucrări de muzică populară, uşoară, simfonică, etc. Instituţiile şi întreprinderile vor putea achiziţiona cadouri de cărţi pentru pomul de iarnă, de la corectura bibliotecilor. Librăria Academiei, „Cartea Rusă", „Librăria noastră“ nr. 1, 2 şi 3. In clişeu: aspect de la „Librăria Centrală". P. TOMA