Munca, decembrie 1959 (Anul 15, nr. 3756-3782)

1959-12-01 / nr. 3756

Proletari dirn toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Alte întreprinderi raportează: Colectivul de muncă al între­prinderii Comunale Orăşenești Arad a dobîndit succese însemnate în reali­zarea sarcinilor de plan. Prin punerea în aplicare a mă­surilor tehnico-or­­ganizatorice și a sarcinilor prevă­zute în contractul colectiv pe acest an, a reuşit ca pe data de 20 noiem­brie 1959, să rapor­teze partidului rea­lizarea planului global pe întreprindere pe întreg anul 1959. Odată cu aceasta colectivul nos­tru de muncă a realizat la producti-­­vitatea muncii o depăşire de 18,8 la sută şi suma de 642.000 lei, economii peste pe an, Nicolae Bărbieru secretarul comitetului de întreprindere ■ şi |„.| loan Henegar lăcătuş •lr ' BICAZ (prin telefon). Ieri, 30 noi­­embrie, în primele ore ale dimineţii constructorii barajului hidrocentralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz şi-au înde­plinit­­angajamentul luat de a turna în acest an în corpul barajului 600.000 m.c. beton. Cantitatea de be­ton pe care ei au turnat-o numai în 11 luni este cu 100.000 m­c. mai mare decît cea prevăzută iniţial în planul anual. ★ „ TG. MUREŞ (Coresp. „Munca“). — pe adresa Consiliului sindical al Re­giunii Autonome Maghiare aproape zilnic sosesc telegrame prin care co­lectivele de muncă din diferite între­prinderi raportează că şi-au îndeplinit sarcinile de produc­ţie trasate pe anul curent. Printre a­­ceste colective de muncă şi cel de la Topitoria de i­ — Joseni, raionul Gheorghieni, — şi-a realizat planul a­­nual la data de 20 noiembrie. In contul anului viitor lucrează şi colectivele de la U.I.L. Sovata (de la 23 noiembrie) minerii de la Bălan, raionul Miercurea Ciuc (de la 27 no­iembrie), I.F.I.L.­Reghin, I.F.E.T. — din acelaşi oraş şi altele. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la uzinele I.C.E.C.H.I.M. Dudeşti din Capitală au început de ieri să dea produse în contul anului 1960. Datorită unei bune organizări a în­trecerii socialiste cît şi aplicării pla­nului de măsuri tehnico-organizatori­­ce, acest colectiv a reuşit, de la înce­putul anului şi pînă în prezent, să mărească productivitatea muncii cu 8 la sută, să reducă preţul de cost cu 30 la sută, faţă de preţul mediu rea­lizat în anul 1958 şi să realizeze 2.700.000 lei economii peste plan. Ion Vasilescu corespondent voluntar ★ Tot ieri, 30 noiembrie , după cum sîntem informaţi printr-o telegramă sosită la redacţie — şi-a îndeplinit planul anual al producţiei globale şi întreprinderea „Feroemail“-Ploeşti. Veşti din industria petrolului şi chimiei . DE LA 335 LA 405,8 METRI fI GRANIC LUNA Petroliştii trustului de foraj din Tg.-Jiu au obţinut în acest an însem­nate succese. Viteza comercială la fo­rajul de exploatare a crescut de la 174,5 la 356,7 metri granic lună, iar pe total foraj de la 335 la 405,8 metri gran­c lună. Preţul de cost pe metru forat la exploatare a fost redus cu 171 lei faţă de cel realizat în perioada corespunzătoare din anul trecut. De asemenea, la forajul de explorare pre­ţul de cost a fost redus cu 1.388 lei pe metru forat faţă de cel realizat în aceeaşi perioadă din anul trecut. Im­portante economii au fost obţinute şi prin extinderea unor noi metode ca: tratarea cu ciment a noroaielor, meca­nizarea lucrărilor de suprafaţă şi al­tele. Economiile realizate se ridică la peste 7.000.000 lei. CONDIŢII DE VIAŢA TOT MAI BUNE Odată cu începerea campaniei de recoltare a stufului, în Deltă au în­ceput să funcţioneze 16 cantine. Situa­te în toate punctele de lucru ale în­treprinderilor stuficole, cantinele sunt bine aprovizionate pentru perioada de iarnă şi au tot utilajul necesar. Recent, în oraşul Victoria, din re­giunea Stalin, a fost terminată con­strucţia unui hotel modern şi a unei cantine restaurant pentru lucrătorii Combinatului chimic şi ai şantierelor de construcţie şi montaje. Pentru odihna petroliştilor şi chi­­miştilor a fost terminată amenajarea a 8 case de odihnă la Predeal şi Po­iana Stalin, incepînd din ziua de 1 decembrie, casele de odihnă vor primi seriile de salariaţi care-şi pe­trec concediul la munte. NOI SORTIMENTE CHIMICE De curînd, la fabrica ,,Gh. Doja“ din Timişoara au intrat în producţie in­dustrială produse noi ale căror calităţi sunt superioare celor realizate pînă acum. Emailul negru cu uscare la in­fra­roşu şi cuptor şi lacul incolor au un luciu pronunţat, rezistenţă mărită la uzură şi duritate. Ele se fabrică exclusiv din materie primă indigenă. (Rep.)­ ­ La cargourile de 4500 tone ce se g­­ construiesc la Şantierele navale din g r g Galaţi sudorii au un cuvînt greu de 8 8 spus. Fruntaşul în producţie A­ 8 j A­lexandru Gheorghiu, pe care vi-l g g prezentăm în clişeul nostru, n-a 8 8 avut timp să stea de vorbă cu noi. 8 § Aşa că... ne-am mulţumit cu poza. g 8 Foto : V. GHEORGHE 8 Cooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooi. E greu să nu zîmbeşti în faţa obiectivului fotografic, atunci cînd ştii că poza va fi publicată în ziar, drept mulţumire pentru munca de­pusă. Ţesătoarea fruntaşă Ioana Bălan de la uzinele textile „7 Noiem­brie" din Capitală are cu ce se mîndri. Ea reuşeşte să dea zilnic peste volan 3 metri ţesături obţinînd totodată şi materiale de calitate superioară. Foto : I. PETRESCU SINDICATELE Analiză a activit­ăţii bibliotecilor Iniţiativa Consiliului­ sindical raio­nal Giurgiu, de a analiza activitatea desfăşurată în cadrul bibliotecilor sin­dicale şi ale căminelor culturale, a fost primită cu viu interes şi în regiunea Stalin. Sub îndrumarea comitetului re­gional de partid. C.S.R. a şi între­prins pe această linie o serie de ac­ţiuni. Astfel, au fost organizate bri­găzi formate din activişti sindicali, bibliotecari­, inspectori ai secţiilor de învăţămînt şi cultură ale sfaturilor populare. Ele vor studia metodele fo­losite de bibliotecari în popularizarea cărţilor în rîndurile oamenilor muncii. Aceste brigăzi vor urmări şi felul cum bibliotecile ajută în rezolvarea unor probleme de producţie, contribuţia lor la îmbunătăţirea învăţămîntului poli­tic şi de stat, de cultură generală etc. Totodată ele vor controla modul cum au fost folosite fondurile din buget destinate cumpărării de cărţi noi. In cursul lunii decembrie, consiliile sindicale raionale şi Consiliul sindical regional, împreună cu secţiile de în­văţămînt şi cultură ale sfaturilor populare, vor organiza o consfătuire cu bibliotecarii. Cu acest prilej, vor fi generalizate metodele bune folosite în munca cu cartea de către colecti­vele de bibliotecari. De curînd Consiliul sindical raional Tirgovişte a organizat o consfătuire cu comisiile de litigii din întreprinderi la care au participat, pe lingă membrii comisiilor de ri tigri şi preşedinţi de comitete sindicale, conducători de în­treprinderi şi jurisconsulţi. Din consfătuire a reieşit că o parte din comisiile de litigii, ca cea de la Uzinele Metalurgice,­Autobază şi altele, au desfăşurat o activitate rodnică da­torită sprijinului concret acordat de către comitetele de întreprindere de aici. In alte locuri însă, cum ar fi, de exemplu, cooperativele „încălţămin­tea“ şi „Munca Invalizilor“, comisiile de litigii dau hotăririle cu întîrziere, nu le comunică la timp, sau cad sub influenţa conducerilor administrative şi sînt părtinitoare. Participanţii la consfătuire au cri­ticat şi unel­e comisii de litigii care, nerespectînd regulile obligatorii, judecă cazurile din întreprinderi în mod se­cret în loc de a o face public, ceea ce ar întări disciplina în muncă şi res­pectul faţă de legile noastre. Consfătuirea organizată de C.S R. Tîrgovişte cu sprijinul Consiliului sin­dical regional Ploeşti a fost deosebit de instructivă atit pentru membrii co­­misiilor de litigii cît şi pentru ceilalţi participanţi. M. Avam­ corespondent voluntar (Coresp. „Munca") Consfătuire cu comisiile de litigii din întreprinderi Vrem să-i vedem trecînd la fapte In sală era linişte deplină. Cei pre­zenţi, muncitori şi tehnicieni fruntaşi in producţie, cadre de conducere din diferite întreprinderi ale Capitalei, ascultau cu interes expunerea şefului de brigadă Nicolae Militaru de la fa­brica de încălţăminte „N. Bălcescu". Acesta a arătat pe larg cum a pre­luat conducerea unei brigăzi codaşe pentru a o ridica in cit mai scurt timp la nivelul celor fruntaşe, era un schimb de experienţă organizat de Consiliul sindical orăşenesc Bucu­reşti şi filiala A­ S.I.T. şi care avea drept scop extinderea largă a iniţia­tivei Valentinei Gaganova. In primele rinduri, un tinăr atră­gea luarea aminte. Nu prin însuşiri fizice deosebite (era mic de staluri, blond, cu o faţă de adolescent, să tot fi avut 25 de ani), ci datorită aten­ţiei cu care asculta expunerea şi în­cuviinţa prin anumite gesturi. Maistrul Bronislav Jitaru — a­­cesta era tinărul ,,Broni", cum il ştiu mai toţi tovarăşii lui de muncă de la fabrica de ciorapi ,,Pavel Tcacen­­co". Cu toată vîrsta lui, el este unul din maiştrii pricepuţi ai întreprinde­rii. Cunoaşte la perfecţie mecanismul complicat al maşinilor de tricotat. Cind a păşit prima dată pe poarta fabricii, cei de la serviciul personalului l-au privit neîncrezător. Cunoştinţele lui in mecanică insă i-au ridicat i­­mediat prestigiul. De unde învăţase tinărul această meserie complicată? Din familie. Tatăl său, Iosif Jitaru, este un în­cercat maistru inovator, cu aproape 35 de ani de activitate la întreprin­derea ,,Tricotajul Roşu“. Acolo, cind copilul venea să aducă mincare lui taică-său, stătea ore întregi in jurul maşinilor. II atrăgeau foarte mult. Tatăl ii explica cu plăcere funcţiona­rea lor, iar băiatul înregistra totul. Şi aici, in fabrică, cu firea-i modestă, el s-a ataşat pe lingă maistrul Vic­tor Redman şi şi-a desăvirşit pregă­tirea. In ciţiva ani a ajuns un mai­stru apreciat. „Cam aşa am procedat şi eu cu brigada mea“ — gindea tinărul nos­tru şi in minte ii reveniră cele pe­trecute de la începutul anului încoa­ce... Era in primele zile din ianuarie. In biroul şefului de secţie, inginerul Ce­la Avadic, intră maistrul Jitaru. — Tovarăşă inginer, aş vrea să pre­iau ea brigada de la secţia ciorapi pen­tru copii. Mă frămintă de citva timp acest lucru... Cred că aci există po­sibilităţi ca munca să se îndrepte. — Bine, tovarăşe Broni..., nu am nimic împotrivă; să discutăm insă şi cu comitetul sindical de secţie... In mai toate consfătuirile de pro­ducţie nu se spuneau lucruri tocmai bune despre brigada de la secţia cio­rapi pentru copii. Este adevărat că aci se lucrează in condiţii deosebite Maşinile de 2—4 ţoii au o turaţie mai mare, deci se impune şi din par­tea tricotezelor multă atenţie şi înde­­minare. Totuşi, nu asta era cauza principală pentru care brigada de la secţia ciorapi-copii era de­rm­ulte ori sub indicii de plan, atit sub raport can­titativ, cit și calitativ. ,­Se pot îndrepta lucrurile !" îşi spunea tinărul maistru care, lucrtnd la sectorul colorat, loc de muncă a­­propiat, privea din cind In cind la sectorul cu pricina. „Dacă s-ar pune mai bine la punct maşinile, dacă s-ar organiza mai bine munca, dacă s-ar îmbunătăţi aprovizionarea şi s-ar ur­mări mai insistent calitatea..." Aces­te ginduri il frămîntau pe proaspătul membru de partid (de curînd fusese confirmat). Numai cind în minte ii erau de-acum clare măsurile ce tre­buie luate la secţia ciorapi-copii pen­tru îmbunătăţirea situaţiei, maistrul Jitaru făcu propunerea şefului de sec­ţie. Aprobindu-i-se propunerea, el a trecut la noul loc de muncă şi s-a pus pe treabă. A început cu revizuirea generală a utilajului, schimbind tot­odată bolţurile uzate. A instruit pe fie­care muncitoare cum să facă săptă­­minal curăţirea metodică a maşinilor pentru evitarea accidentelor mecani­ce, a organizat fiecare loc de­­muncă repartizind maşinile după calificarea tricotezelor. In ce priveşte calitatea, aci maistrul a dat dovadă de cea mai mare exigenţă. Unora dintre tricoteze, ca Dumitru Amza, Safta Paicu şi Veronica Davi­­deanu, nu le-a convenit această exi­genţă a maistrului. După citva timp insă s-a văzut că ele lucrează cu mai puţine defecte. De altfel, ajutora­rea se manifesta acum şi în cadrul brigăzii. Cea mai bună tricoteză, Ma­na Dejica, a început să-i arate Du­mitrei Amza cum să prindă mai bine firul ca să înlăture defectele, cum să-şi organizeze locul de muncă. La fel au procedat şi alte tricoteze frun­taşe, ca Maria Ştefănescu, Elena Jega şi Niculina Ilie. Brigada trăia acum H. VALENTIN (Continuare in pag. 3-a) Anul XV. — nr. 3756 . MARȚI 1 DECEMBRIE 1959 4 pagini 20 bani Cu prilejul celei de a 15-a aniversări a eliberării Albaniei Duminică­ seara ambasadorul Repu­blicii Populare Albania la Bucureşti, Hasan Alimerko, a oferit în saloa­nele Casei Centrale a Armatei o re­cepţie cu prilejul celei de-a 15-a a­­niversări a eliberării Albaniei. Au participat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheor­ghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Ale­xandru Drăghici, Constantin Pîrvu­­lescu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu. In toastul său, ambasadorul R. P. Albania a salutat pe oaspeţi şi le-a mulţumit pentru participarea la re­cepţie. In continuare, el a arătat că istoria Albaniei este istoria luptei duse de poporul albanez împotriva cotropitorilor străini şi asupritorilor interni pentru libertate şi independen­ţă naţională. Aceste năzuinţe nu au putut fi înfăptuite decît prin lupta e­­roică de eliberare naţională dusă de poporul albanez, sub conducerea partidului său comunist, şi datorită rolului hotărîtor eliberator pe care l-a jucat armata sovietică în războ­iul împotriva fascismului. La 29 noiembrie 1944, a spus vor­bitorul, poporul albanez a cucerit li­bertatea şi adevărata independenţă na­ţională, a instaurat regimul de de­mocraţie populară, s-a desprins din sistemul imperialist şi a păşit pe ca­lea dezvoltării democratice, pe calea socialismului. In continuare, ambasadorul a ară­tat că în cei 15 ani de la această dată istorică, în Albania au fost în­făptuite mari transformări. Albania, în trecut ţara cea mai înapoiată din Europa, fără o industrie proprie, cu o agricultură primitivă, a devenit, datorită ajutorului multilateral al U­­niunii Sovietice şi al ţărilor de de­mocraţie populară, o ţară înaintată agrar-industrială. Aceste realizări — a subliniat vorbitorul — arată încă o dată superioritatea incontestabilă a orîndu­irii socialiste asupra celei ca­pitaliste, linia justă a Partidului Muncii din Albania, forţa dătătoare de viaţă a marxism leninismului şi a internaţionalismului proletar. Partidul şi guvernul nostru — a spus în continuare ambasadorul Ha­san Alimerko — educă în mod conti­nuu poporul în spiritul prieteniei şi înţelegerii între popoare. Guvernul nostru a dus consecvent o politică de pace, de destindere în relaţiile inter­naţionale, sprijinind propunerile fă­cute în scopul asigurării unei păci trainice. Guvernul albanez a dus în­totdeauna o politică paşnică şi de bună vecinătate. El a făcut propuneri continue pentru normalizarea şi întă­rirea relaţiilor cu ţările vecine, a a­­probat şi a sprijinit propunerile to­varăşului Chivu Stoica, propunerile făcute de tovarăşul N. S. Hruşciov în cursul vizitei sale In Albania, în­dreptate spre crearea unei atmosfere de bună înţelegere şi colaborare în­tre ţările balcanice şi transformarea Balcanilor şi Adriaticei într-o zonă a păcii, fără arme atomice. In încheiere, ambasadorul R. P. Al­bania a toastat pentru înflorirea R. P. Romíne, pentru harnicul și ta­lentatul popor român, pentru priete­nia româno-albaneză, pentru Partidul general de armată Leontin Sălăjan, Ștefan Voitec, Ion Gheorghe Maurer, Vladimir Gheorghiu, Popa Gherasim, Gheorghe Stoica, Avram Bunaciu, membri ai C.C. al PJVf.R., ai guver­nului, ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, muncitori fruntaşi în producţie, oa­meni de artă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti romîni şi corespondenţi ai presei străine. Muncitoresc Romín şi Comitetul său Central, în frunte cu primul secretar— tovarăşul Gheorghe Gheorghi­u-Dej, pentru guvernul Republicii Populare Romíne şi preşedintele Consiliului de Miniştri, tovarăşul Chivu Stoica, pentru Prezidiul Marii Adunări Na­ţionale a R. P. Române şi pre­­şedintele Prezidiului, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, pentru unitatea şi forţa invincibilă a marelui lagăr al socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace şi prietenie în­tre popoare. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Chivu Stoica, care a transmis în nu­mele Comitetului Central al Partidu­lui Muncitoresc Român, al Consiliu­lui­ de Miniştri şi al Prezidiului Ma­rii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romîne un fierbinte salut frăţesc şi cele mai sincere felicitări Comitetului Central al Partidului Muncii, Consiliului de Min­ştri, Pre­zidiului Adunării Populare și tuturor oamenilor muncii din R. P. Albania cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Albaniei de sub jugul fascist-Doborîrea jugului fascist — prin lupta eroică dusă de poporul albanez — a spus tovarăşul Chivu Stoica — a înscris o pagină glorioasă în isto­ria Albaniei. In decursul unui dece­niu şi jumătate de muncă liberă şi creatoare, harnicul şi talentatul po­por albanez, condus de Partidul Mun­­cii, într-ajutorîndu-se frăţeşte cu po­poarele celorlalte ţări socialiste, fluînd sprijinul multilateral al Uniunii Sovietice, a obţinut succese însemna­te în construirea socialismului în pa­tria sa. Poporul român se bucură din toată inima de marile realizări obţinute de oamenii muncii albanezi în dezvolta­rea economiei şi culturii lor. In anii puterii populare, între po­poarele român şi albanez s-au stator­nicit relaţii trainice de prietenie şi colaborare frăţească care se dezvoltă continuu, spre binele ambelor po­poare. In continuare tovarăşul Chivu Stoica a spus : In ultima vreme, in viaţa internaţională are loc un pro-Au luat parte şefi ai misiunilor di­­plomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. In timpul recepţiei, ambasadorul Hasan Alimerko şi preşedintele Con­siliului de Miniştri al R. P. Romíno, tovarăşul Chivu Stoica, au rostit toasturi. Recepţia s-a desfăşurat într-o at­­mosferă de caldă prietenie, ces de destindere­ în relaţiile dintre state, rezultat al vizitei tovarăşului N. S. Hruşciov în S.U.A., al noilor iniţiative ale guvernului sovietic, al deplasărilor în favoarea păcii, in o­­pinia publică mondială. Am conside­rat şi considerăm drept o înda­torire de căpetenie a noastră, ca şi a tuturor guvernelor şi sta­telor din diferitele părţi ale lum­i, fie ele mari sau mici, de a-şi da o contribuţie activă la «consolida­rea destinderii, la înlăturarea a tot ce poate duce la înveninarea relaţii­lor dintre state, la rezolvarea tuturor problemelor litigioase pe cale de tra­tative, la dezvoltarea relaţiilor de pace şi colaborare între toate statele, fără deosebire de sistem social, pe baza respectării intereselor reciproce şi a neamestecului în treburile in­terne. Guvernul român a depus şi depune eforturi­ susţinute pentru transforma­rea spaţiului balcanic într-o zonă a păcii şi a bunei vecinătăţi, în care să nu existe arme nucleare şi baze pen­tru rachete. Sîntem convinşi că o în-­ ţelegere în acest sens ar corespunde pe deplin intereselor tuturor statelor balcanice şi ar contribui la întărirea păcii şi colaborării între popoare. Cu ocazia marii sale sărbători na­­ţionale — a spus tovarăşul Chivu Stoica — urăm poporului frate al­banez noi şi noi succese în munca sa plină de avînt pentru înflorirea continuă a Albaniei socialiste, pentru victoria cauzei păcii şi socialismului. In încheiere, tovarăşul Chivu Stoica a toastat pentru poporul frate albanez, pentru Partidul Muncii din Albania şi Comitetul său Central în frunte cu tovarăşul Enver Hodja, pentru guvernul R. P. Albania şi pre­şedintele Consiliului de Miniştri, to­varăşul Mehmet Shehu, pentru Pre­zidiul Adunării Populare a R. P. Albania şi preşedintele Prezidiului, tovarăşul Hadji Llesh­i, pentru prie­­tenia de nezdruncinat dintre popoa­rele român şi albanez, pentru puter­nicul şi invincibilul lagăr al socia­­lismului în frunte cu Uniunea Sovie­tică, pentru pace şi colaborare în lu­mea întreagă. (Agerpres) Era primăvară. Apele Dunării, mai furioase parcă ca in alţi ani, au inun­dat satul înşirat pe malul ei, de-a lun­gul grindului. Au înecat gardurile, in­­covoindu-te, au intrat in curţi, oprîn­­du-se clipocind sub ferestrele caselor. Oamenii, obişnuiţi cu asemenea inun­daţii, au început să umble cu bărcile. Şi pe o astfel de vreme, cind oame­nii ieşeau doar pentru a merge la pes­cuit sau cumpărături, o barcă uşoară, de 12 carmace, plutea pe „uliţa satu­lui", oprindu-se pe rind in faţa ca­selor. Din barcă sărea sprintenă o fetişcană (nu părea să aibă mai mult de 19 ani) stringind la piept o ser­vietă umplută pină la refuz. Bătea la uşi şi intra în vorbă cu cine se nime­rea, mai des cu nevestele pescarilor, plecaţi de obicei la ora aceea la pes­cuit. — Bună ziua, mătuşă. — Bună ziua — răspundea femeia şi o măsura cercetător, neamintindu-şi s-o cunoască de undeva pe sviringa aceea din fața ei. — Sînt noua bibliotecară, se reco­mandă fata repede, fără să mai aştep­te întrebarea. V-am adus nişte cărţi de citit, că poate pe vremea asta v-o fi greu să veniţi pînă la bibliotecă. Fe­meia o privea surprinsă, parcă neve­­nindu-i să creadă că doar pentru a­(Însemnări despre o bibliotecară) tita lucru a venit fata asta, pînă aici la ei, la capătul satului lung de 7 km. Privea pachetul de cărţi din bra­ţele fetei şi prindea să bu­guie încurcată : ' — A noi, la noi nu prea citeşte ni­meni. Bărbatu-mi nu prea ştie bine ro­­mineşte (satul e format mai mult de jumătate din familii de ucraineni). ■— Am si cărţi in ucraineană. Uite, vă las aici citeva şi după ce le citiţi vă mai aduc şi altele. După plec­area fetişcanei, pe masa cu ştergarul alb, netezit bine, râmi­­neau citeva cărţi noi, ispitind parcă ochiul cu coperţile tot colorate, indem­­nind sd fie răsfoite. Aşa şi-a început munca de popu­larizare şi răspindire a cărţii In sat, utemista Miron Elena, atunci cind in primăvara lui 1957 a fost repartizată, aici la Crişani, In Deltă, ca bibliote­cară. In primele zile şi-a pus In ordine biblioteca, a înregistrat cărţile noi şi a aşteptat apoi venirea cititorilor. Tre­ceau Insă zile întregi fără ca vreo barcă să se oprească in faţa bibliote­cii. Soseau mereu cărţi noi, rafturile se umpleau şi această lumină cuprinsă in miracolul literelor, menită să ajute uriaşa ofensivă a noului, răminea ne­folosită. Atunci Elena s-a hotărit să înceapă lupta de înfrîngere a neîncre­derii şi prejudecăţii sătenilor, trezin­­du-le interesul pentru cărţi, ciştigin­­du-le prietenia. De citit avea cine. Sa­tul, ca o urmare a politicii partidului de culturalizare a maselor, fusese al­fabetizat, in întregime, încă cu ciţiva ani in urmă. Şi nu era oare păcat ca aceşti oameni, care cunoscuseră acum, la bătrineţe, graiul slovelor, să nu se poată bucura din plin de el ? Crişănenii au început să se pome­nească din ce in ce mai des cu un mu­safir ciudat, care avea să devină insă curînd un prieten drag tuturor. „Avea să devină", fiindcă la început lucrurile n-au fost chiar atit de sim­ple. Mulţi au răspuns cu neîncredere, cu nepăsare, ori cu ostilitate. O ascul­tau plictisiţi, neîncrezători, şi o lă­sau să-şi „uite" cărţile pe masa lor. Au fost şi dintre aceia care au ris de ea, neinţelegind sensul acestei perin­dări din casă in casă cu geanta dol­dora de cărţi. — Ce te cari măi fată, cu hirţoa­­gele celea. Vezi să nu ţi le răsfoiască şoarecii, că noi... Aşa a fost la început. Fata nu s-a descurajat insă, sau n-a vrut să recunoască că se descurajează. IS-a încăpăţînat şi a continuat zi cu zi, seară de seară, lupta cu neîncre­derea şi prejudecăţile oamenilor, urme adinei ale lumii abia alungate a întu­nericului. Mulţi i-au adus cărţile înapoi chiar a doua zi, necitite: „Să nu se strice!" Dar cu timpul, lucrurile s-au schimbat. Satul a învăţat, alături de drumurile lui obişnuite, un drum nou, drumul spre bibliotecă. Cărţile au devenit un oaspete obişnuit in casele pescarilor din Crişani. Biblioteca are peste 200 de cititori permanenţi. Iar nume de autori ca: Gorki, Eminescu, Shake­speare, Tolstoi, Caragiale, Şolohov, Maiakovski, Twain, şi mulţi alţii, în­scrise in fişele cititorilor, înseamnă tot atitea lovituri de moarte date neştiin­­ţei, prejudecăţilor, superstiţiilor şi misticismului, înseamnă, tot atitea trepte urcate de pescarii din Crişani spre înalta conştiinţă de om al socie­tăţii socialiste. Şi la acest lucru a contribuit şi bi­bliotecara Elena Miron, care trecind prin casele pescarilor a lăsat in urma ei o scînteie ce a devenit pe nesimţite flacără, cuprinzînd întreg satul intr-o măreaţă vilvătaie a luminii. VICTOR MASEK In vizita la colectivişti Brigada artistică de agitaţie de la fabrica de îngrăşăminte chimice „Pe­tre Poni“ din Valea Călugărească a cîştigat locul 3 pe regiunea Ploeşti la ultimul concurs al echipelor ar­tistice de amatori. Din ea fac parte muncitori fruntaşi ca electricianul Nicolae Alexandru, care a primit de curînd Ordinul Muncii cl. III, meca­nicul Petrică Dumitru şi alţii. Demnă de remarcat este Iniţiative pe care a luat-o colectivul brigăzi, în ultimul timp. Astfel, el a orga­nizat o serie de deplasări la colec­tiviştii din Ariceşti şi Găgeni, unde a prezentat programe de brigadă Chiar in duminica trecută programal prezentat în faţa colectiviştilor din Valea Călugărească s-a bucurat de un deosebit succes. (Rep.) Cartea — un dar pentru toate vîrstele In luna decembrie a. c. se organi­zează de către Centrul de Librării şi Difuzarea Cărţii (C.L D.C.) luna ca­dourilor de cărţi. La Librăria Centrală din B-dul Republicii nr. 5 va funcţiona de la 10 decembrie „Bazarul cadouri­lor". La acest bazar se vor pune în vînzare cărţi în ambalaj din material plastic, pachete de cărţi conţinind cărţi noi pentru tineret, tehnice, ştiinţifice, beletristică, reproduceri de artă, agende pentru anul 1960 şi jucării. In acest scop au fost pregătite peste 50.000 de pungi cu cadouri care vor fi puse la dispoziţia cumpărătorilor. Tot în a­­ceastă perioadă se vor găsi la secţiile muzicale din cadrul „Librăriei Cen­trale", „Librăriei noastre“ nr. 78 şi „Cartea Rusă“, cadouri de discuri în ambalaj special cuprinzînd lucrări de muzică populară, uşoară, simfonică, etc. Instituţiile şi întreprinderile vor putea achiziţiona cadouri de cărţi pentru pomul de iarnă, de la corec­­tura bibliotecilor. Librăria Academiei, „Cartea Rusă", „Librăria noastră“ nr. 1, 2 şi 3. In clişeu: aspect de la „Librăria Centrală". P. TOMA

Next