Munca, februarie 1961 (Anul 17, nr. 4118-4141)
1961-02-01 / nr. 4118
Proletari din toate ţările, uniţi-va ORGAN AL CONSILIULUI CENTRALII SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XVII. — nr. 4118 | Miercuri 1 februarie 1961 4 pagini 20 bani Sporesc succesele in munca Efectul controlului în lanţ Colectivul fabricii de încălţăminte „Ştefan Plavăţ", iniţiator al introducerii controlului în lanţ, obţine rezultate în îmbunătăţirea calităţii produselor. De la aplicarea acestei metode şi pînă acum la serviciul controlului tehnic n-a ajuns nici o pereche de pantofi necorespunzătoare calitativ. In acest fel în perioada de la 1—28 ianuarie producţia de calitatea întîi a crescut la această fabrică cu aproape 4 la sută faţă de plan. Această metodă valoroasă care antrenează întregul colectiv la controlul calităţii a fost preluată şi de muncitorii de la fabricile de încălţăminte „Horia“ din Jimbolia şi „Libertatea“ din Arad. Ca urmare a aplicării ei, în această lună s-a realizat o producţie de calitatea întîi cu 3,5 la sută mai mare decit prevederile planului. (Agerpres) Bilanţul primei luni: 3 vagoane ulei comestibil peste plan Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la fabrica „Argus“ din Constanţa acordă o mare atenţie în cadrul întrecerii socialiste descoperirii şi valorificării rezervelor interne. La sfîrşitul primei luni a acestui an, lună care s-a încheiat pentru acest harnic colectiv cu două zile mai devreme, bilanţul realizărilor este mai mult decît satisfăcător : 3 vagoane de ulei comestibil peste plan. Fruntaşă în întrecerea pe secţii s-a situat de astă dată secţia prese iar în cadrul ei brigada condusă de Ion Bădilă. Lista fruntaşilor este însă mai mare. Un loc de cinste îl ocupă în rîndul acestora brigada condusă de Iacob Brand de la extracţie, a lui Valeriu Cristea de la rafinare etc. (Coresp. „Munca“) Mecanizatorii de la S.M.T. Făurei, regiunea Galaţi, lucrează în aceste zile de zor la repararea utilajului agricol. în clișeu , tractoristul Marin Jirleanu lucrează la repararea unui motor de tractor U.T.O.S. 27. Foto: C. PETRE Prima lună din noul an s-a încheiat cu succes la uzinele metalurgice Griviţa din Capitală. Astfel, sectorul laminoare profile uşoare a reuşit să dea primele 41 de tone produse peste plan. La acest succes o contribuţie însemnată a adus şi echipa de laminorişti condusă de maistrul Gh. Şerban. Iată-l acum în clişeu (stînga) împreună cu Gheorghe Dobre și Anton V. Nicolae urmărind comportarea materialului în cuptoare. Tovarăşul Chivu Stoica a primit pe tovarăşul Piotr Iacovlevici Antropov, ministrul Geologiei şi Protecţiei Subsolului al U. R. S. S. Marţi 31 ianuarie tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri, a primit pe tovarăşul Piotr, Iakovlevici Antropov, ministrul Geologiei şi Protecţiei Subsolului al U.R.S.S., însoţit de profesorii A. V. Fomin şi A. A. Jakjin. La primire au fost de faţă tovarăşii Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gheorghe Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, Mihail Florescu, ministrul Industriei Petrolului şi Chimiei, Constantin Tuzu, ministrul Industriei Grele, Alexandru Codarcea, preşedintele Comitetului Geologic, şi Almăşan Bujor, vicepreşedinte al Comitetului Geologic. (Agerpres) Se schimbă continuu viaţa forestierilor cetină a fost luat de cabane moderne, iar tăietorii de pădure folosesc pe scară tot mai largă mecanismele de înaltă productivitate, ca fierăstraie electrice, trolii, funiculare, tractoare şi altele. In prezent, la gurile de exploatare din creierii munţilor, mi^ngg^j^ 1 ps!ieri n la dispoziţi'' -V funcţionează 18 dispensare, 21 de nelor dispun de aparate de arp şi biblioteci care sunt înzestrate cu peste 6QR000 volume. Numeroase edificii social-culturale au fost construite pentru muncitorii unităţilor de industrializare. La Fălticeni, bunăoară, s-au dat în folosinţă in ultimii ani pentru muncitorii combinatului ,,A V-a aniversare a R.P.R.“ 87 apartamente, 3 dormitoare cu 180 locuri pentru nefamilişti, club, cantină etc. (Coresp. „Munca") Viaţa şi munca forestierilor din regiunea Suceava se schimbă an de an. Locul bordeielor acoperite cu cu In centrul atenţiei Munca entuziastă desfăşurată în 1960 de colectivul Fabricii de postav din Buhuşi s-a concretizat în îndeplinirea înainte de termen a planului anual. Totodată, s-au economisit cantităţi de lină, celofibră, fire cardate, pieptănate şi de bumbac, în valoare de 3.500.000 lei. In vederea creşterii continue a productivităţii muncii, efortul muncitorilor a fost canalizat spre folosirea intensivă a utilajului, ceea ce a făcut ca furaţia războaielor de ţesut să crească de la 5.412 bătăi/oră la 5.577 bătăi oră/război (aceasta prin eliminarea timpilor de staţionare, prin mai buna aprovizionare etc.). Toate aceste realizări au fost rodul unei strînse colaborări între sindicat şi conducerea întreprinderii în ce priveşte aplicarea unor măsuri tehnico-organizatorice. Aşa, de pildă, încă de la începutul anului s-a trecut la urmărirea randamentului Marca fabricii — § un titlu de onoare |iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii?7. fiecărei partizi. In acest sens s-a căutat ca la preparaţia filaturii fiecare component să fie pregătit astfel incit în fazele următoare să nu conţină prea multe deşeuri, iar defectele să fie înlăturate înainte de amestec. Rezultate satisfăcătoare s-au obţinut şi prin folosirea capacităţii maxime , a sulurilor de urzeală şi a suveicilor .(umplerea , se face atît cît permit discurile sulului de urzeală), iar la suveici s-au făcut şabloane care înlesnesc folosirea la maximum a lăcaşului lor. Printre cei dinţii muncitori care au aplicat aceste două metode se numără Elena Mălinici, Maria Aga, Elena Barcan, Frăsina Plugaru, care au obţinut bune rezultate în creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al produselor. Desigur, au fost aplicate şi alte măsuri şi anume : sortarea mai minuţioasă a linurilor şi pregătirea mai atentă a fiecărui component ce intră în amestec, stabilirea normativelor de deşeuri pe operaţii şi articole etc. Dar în cursul anuluitrecut s-au manifestat şi unele deficienţe care au împiedicat obţinerea unor succese şi mai importante în producţie. Bunăoară, din cauză că nu toţi muncitorii din sectoarele fabricii au folosit cu consecvenţă metodele indicate despre care am amintit mai sus, planul de producţie la unele sortimente contractate cu beneficiarii nu a fost îndeplinit în mod ritmic. In felul acesta, produsele respective nu au putut fi livrate la timp, fapt pentru care întreprinderea a trebuit să plătească penalizări de 1.076.000 lei, sumă cu care s-ar fi putut fabrica circa 5.000 m. ţesături de lînă şi bumbac. Se înţelege că aceste cheltuieli inutile au grevat asupra preţului de cost al produselor. Cumpărătorii produselor fabricii şi-au sporit exigenţele şi în ceea ce D. KELMER şi CEZAR BALAITA corespondenţi voluntari (Continuare in pag. 3-a) REBUS, SAU LIPSA UE RASPVNUERE? Cine n-a avut ocazia să admire frumoasele ţesături sintetice fabricate de întreprinderea „Tudor Vladimirescu" din Bucureşti? Calitatea produselor şi, mai cu seamă, finisajul lor, au stat in centrul atenţiei colectivului fabricii. In ultimul timp însă ţesătorii de aici intimpină unele greutăţi in obţinerea unei producţii de calitate superioară. Despre ce anume este vorba ? Fabrica de fire sintetice de la Săvineşti este furnizorul de materie primă al acestei ţesătorii. Insă nu totdeauna calitatea firelor este corespunzătoare. lată cîteva păreri în legătură cu această problemă : — In meseria noastră există un fel de zicală : o urzeală bine făcută valorează cu o țesătură pe jumătate lucrată — ne spune muncitoarea Tereza Lupu. Așa stind lucrurile, noi, cei care deservim mașinile de urzit, facem tot ce ne stă în putinţă pentru a obţine urzeli de cea mai bună calitate. Uneori însă firele ne produc multe necazuri. Din cauza calităţii lor se produc foarte multe ruperi. Şi in loc să realizăm intr-un schimb o urzeală şi jumătate, ne trebuie pentru acest lucru trei schimburi Am încercat, diferite metode ca să înlăturăm ruperile. Am schimbat mai des spetele, am mărit gradul de umiditate în sală, am micșorat numărul firelor, dar degeaba. Rămînem în fiecare zi datori întreprinderii. — Deși am sesizat in repetate rinduri conducerea acestei întreprinderi asupra felului defectuos in care ne sunt livrate lirele, ne-a spus tov. David Kahane, şeful secţiei preparaţia ţesătoriei, totuşi lucrurile nu s-au schimbat. Ne sosesc bobine care poartă pe etichetă torsiunea 40, pe bobină este imprimată cifra 60, iar în realitate lirele sunt de 80. Un adevărat rebus, nu altceva ! Ce-i drept, în laboratorul nostru se recepţionează marfa şi nu o dată am făcut returnări. Trebuie spus că, practic, nu se pot verifica toate bobinele dintr-un lot. Se intîmplă ca intr-un lot să fie bobine cu torsiuni diferite şi, bineînţeles, urzitorii nu au posibilitatea să le observe. Astfel nu pot fi descope- rite aşa numitele „vicii ascunse". Abia la finisaj, unde se ivesc diferenţele de nuanţe — blonde, cum le numim noi, şi cind bucata respectivă este defecta, viciile devin supărător de vizibile. Din această pricină nu ne putem respecta îndatoririle contractuale faţă de beneficiari. Ar fi bine ca sugestia dată de noi — anume de a se colora firele după torsiune (de pildă, cele cu torsiunea de 40 în albastru, cu 60 in galben, cu 80 in roşu etc. ) nu aşa fel incit să iasă la spălare — să fie temeinic studiată.Aceasta este o soluţie care va da posibilitatea urzitorilor să distingă firele după torsiuni şi să ia măsurile cuvenite. Se pare insă că cele două mostre de vopsire trimise de noi întreprinderii de la Săvineşti au fost date uitării. Şi asta nu e bine. Pentru că, în ultimă instanţă, în faţa cumpărătorilor avem aceeaşi răspundere. A. DEAC Al 2000-lea autobuz realizat la Uzinele „Tudor Vladimirescu" De curînd a ieşit din fabricaţie cel de-al 2.000-lea autobuz romînesc realizat de Uzinele „Tudor Vladimirescu" din Capitală. In prezent metalurgiştii de la „Tudor Vladimirescu” produc autobuze pentru transportul urban, interurban, autobuze pentru turişti precum şi o serie de autoutilitare pentru transportul de mărfuri, alimente etc. Pentru a satisface cerinţele transportului în comun, in 1961 ei vor realiza cu 20 la sută mai multe autobuze decît în anul trecut, precum şi noi tipuri de autoutilitare. (Agerpres) ------0*0----- Plecarea unei delegaţii sindicale în Uniunea Sovietică Marţi seara a părăsit Capitala, plecînd în schimb de experienţă în Uniunea Sovietică, o delegaţie a C.C. al Uniunii sindicatelor din instituţiile de învăţămînt şi cultură condusă de tovarăşa Bolog Elena, membră a prezidiului. La plecare, delegaţia a fost condusă de tovarăşul Nistor Ion, preşedinte al C.C. al Uniunii sindicatelor din instituţiile de învăţămînt şi cultură, şi de activişti sindicali. (Agerpres) TINEREŢEA ZILELOR NOASTRE ! Tinereţe ! Puţine sint cuvintele [ pe care atunci cină le rosteşti , să-ţi trezească mai multe imagini care să te emoţioneze puternic !- ca acesta. Rosteşti cuvîntul tinereţe şi te gîndeşti la forţă, la creaţie, la entuziasmul nestăvilit gata să răstoarne munţii, să ridice palate peste noapte, să zăgărzuiască apele înfuriate... Şi niciodată, mai mult ca astăzi, oamenii n-au rostit acest cuvint. Şi asta , pentru că în orice colţ de ţară te-ai afla te întilneşti la tot pasul , cu tinereţea, cu tinereţea oraşe-■ l lor, a uzinelor, a oamenilor de orice virstă, cu tinereţea entuziastă a zilelor noastre... ( ...In Hunedoara de astăzi am întîlnit tinereţea care stăpineşte f cu multă siguranţă plămădirea oţelului. Acest metal socotit şi f suveran între metale ascultă fără şovăire de minunaţii oameni care [ muncesc aici. Intrînd in oţelăria ] nouă, n-am ştiut ce m-a erhoţio- | nat ■ mai mult: hala uriaşă în f care tehnica modernă ajută omul ( sau poate gindul că aici■ mă voi tntîlni cu tînărul maistru oţelar [ Ştefan Tripşa, Erou al Muncii Socialiste! ...L-am cunoscut Intr-o clipă de mare încordare, cînd aştepta cu emoţie un rezultat de la laboratorul uzinei... Lui Ştefan Tripşa îi place mult să vorbească despre colectivul de oţelari cu care lucrează, despre minunatele condiţii în care muncesc. Cînd îţi vorbeşte despre uzină simţi in glasul lui aceeaşi mînărie cu care un om iţi vorbeşte despre casa şi familia sa. El iţi vorbeşte cu căldură de ea- ADRIANA LUSCALOV (Continuare înpag. 3 a) Vacanţa de iarnă a început. La Sinaia au sosit studenţii Gara. Sinaia a cunoscut ieri o animaţie deosebită : au sosit studenţii. Incepind de azi, peste 1.200 de studenţi fruntaşi la învăţătură din centrele universitare Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Tîrgu Mureş îşi vor petrece vacanţa de iarnă în această staţiune pitorească. Conducerea staţiuniis-a străduit să pregătească tineretului studios cele mai bune condiţii. Vilele Pălfiniş, Caraiman, Dunărea, Bucegi, Carpaţi au fost special amenajate in acest scop. Surprize plăcute pentru studenţi a pregătit şi Casa de cultură. Aici vor avea loc spectacole de teatru, seri de muzică, de poezie, conferinţe, concursuri şi, bineînţeles, seri de dans. Din program nu vor lipsi nici excursiile şi nici întrecerile sportive. (Rep.) In cadrul combinatului chimic de la Făgăraş a intrat în funcţiune anul trecut un mare complex de îngrăşăminte amoniu). In clişeu : aspect parţial al secţiei de amoniac, azotoase (azotat da Foto : N. MORARU Seară distractivă închinată fruntaşilor Clubul uzinelor „Vasile Tudose“Colibaşi desfăşoară o intensă activitate închinată alegerilor de deputaţi de la 5 martie. Comitetul sindical de secţie din sectorul 224 a organizat zilele acestea o seară distractivă consacrată candidaţilor F.D.P. şi realizărilor obţinute de muncitori în cinstea alegerilor. După expunerea conferinţei ,,Importanţa aplicării tehnicii noi“ brigada artistică de agitaţie a sectorului a prezentat un frumos program tratînd aspecte ale alegerilor din trecut şi a înfăţişat înfăptuirile regimului nostru democrat-popular. Concursul „Cine ştie cîştigă“ pe tema cunoaşterii utilajului şi tehnologiei noi ce se aplică în procesul de producţie din sector s-a bucurat de o largă participare in rindul muncitorilor. Pentru răspunsurile bune pe care le-au dat, rectificatorului Gheorghe Cărbunaru, strungarului Constantin Stănescu și turnătorului Gheorghe Oprea li s-au înminat de către juriu valoroase premii în obiecte. A urmat apoi un program de dans. (Coresp. „Munca“) La Casa de cultura a sindicatelor din Craiova In întimpinarea alegerilor de la 5 martie la Casa de cultură a sindicatelor din Craiova au loc numeroase manifestări cultural-artistice. Astfel s-au organizat conferinţe despre „Alegerile din trecut şi de azi“, despre „Orinduirea socială şi de stat din R.P.R.“, precum şi in legătură cu dezvoltarea regiunii Oltenia in anii regimului de democraţie populară. In cursul săptăminii, la Casa de cultură a sindicatelor un grup de formaţii artistice de amatori ale sindicatelor vor prezenta programe dedicate alegerilor de la 5 martie. (Coresp. „Munca“) Găsirea de procedee mai productive TG. MUREŞ. Consiliul regional al sindicatelor şi D.R.E.F.-Tg. Mureş au organizat zilele trecute la fabrica de cherestea a întreprinderii Forestiere-Sovata o consfătuire pe plan regional cu scopul de a se găsi noi posibilităţi de ridicare a randamentului la debitarea fagului. Consfătuirea, urmată de o demonstraţie practică, a studiat posibilităţile de ridicare a randamentului în cazul cîrnd buştenii de fag sunt transportaţi la fabrică în catarge. Experimentările făcute cu acest prilej au arătat că randamentele obţinute cresc la 55,8 la sută faţă de: 54,5 la sută planificat, iar la buştenii de fag sub Stas, consideraţi de fapt lemn de foc, pînă la 33,7 la sută. Cu un rezultat excelent s-a soldat şi debitarea buştenilor cu diametru între 16—20 cm, care s-a ridicat la 59,1 la sută. In concluzia consfătuirii s-a arătat că indicii obţinuţi prin acest procedeu sînt realizabili la toate unităţile de industrializare a lehinului, dacă se pune un accent mai hotărît pe sortarea buştenilor şi alegerea modelelor de tăiere în mod ştiinţific, că şi,pe folosirea unor pînze de gater .,-mai subţiri. (Coresp. „Munca“) Explicarea fenomenului ceresc de la 15 februarie SUCEAVA. — Consiliul regional al sindicatelor Suceavă, în colaborare cu filiala regională A.S.I.T., a iniţiat o serie de acţiuni de masă pentru a explica eclipsa de soare de la 15 februarie a.c. In vederea pregătirii conferinţelor care se vor ţine la oraşe şi sate pentru explicarea acestui rar fenomen ceresc au fost mobilizate cele mai competente cadre didactice precum şi numeroşi specialişti. De asemenea, pentru a se da răspuns competent nenumăratelor întrebări privitoare la această eclipsă, au fost alcătuite brigăzi ştiinţifice care se vor deplasa acolo unde s-au solicitat asemenea explicaţii. Pentru observarea eclipsei totale de soare se va organiza în colaborare cu O.N.T. Carpaţi-Suceava o excursie de documentare ştiinţifică la Bucureşti în zilele de 14 şi 15 februarie cu care ocazie se vor vizita şi unele muzee şi expoziţii din Capitală. (Coresp. „Munca“) Şcoala instructorilor de dans TIMIŞOARA. — în vederea pregătirii cadrelor de instructori pentru formaţiile ama-*a toare de dansuri, Consiliul local al sindicatelor din Timişoara a organizat un curs care e frecventat cu regularitate de 38 de tineri. Comitetele sindicatelor din întreprinderi au recomandat pentru acest curs tineri fruntaşi în producţie care sînt în acelaşi timp şi dansatori talentaţi. Lecţiile teoretice (Despre dansul popular — ramură principală a coregrafiei Munca de documentare a instructorului Dansul cu temă contemporană, Conţinutul artei noastre socialiste şi realismul ei etc.) sunt însoţite de demonstraţii practice. In program figurează şi vizionarea unor spectacole susţinute de cele mai bune formaţii de dansuri şi balet din localitate, Maria Molnaru, muncitoare