Munca, februarie 1961 (Anul 17, nr. 4118-4141)

1961-02-01 / nr. 4118

Proletari din toate ţările, uniţi-va­­ ORGAN AL CONSILIULUI CENTRALII SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XVII. — nr. 4118 | Miercuri 1 februarie 1961 4 pagini 20 bani Sporesc succesele in munca Efectul controlului în lanţ Colectivul fabricii de încălţăminte „Ştefan Plavăţ", iniţiator al introduce­rii controlului în lanţ, obţine rezulta­te în îmbunătăţirea calităţii produselor. De la aplicarea acestei metode şi pînă acum la serviciul controlului tehnic n-a ajuns nici o pereche de pantofi neco­­respunzătoare calitativ. In acest fel în perioada de la 1—28 ianuarie produc­ţia de calitatea întîi a crescut la a­­ceastă fabrică cu aproape 4 la sută faţă de plan. Această metodă valoroasă care an­trenează întregul colectiv la controlul calităţii a fost preluată şi de muncito­rii de la fabricile de încălţăminte „Ho­­ria“ din Jimbolia şi „Libertatea“ din Arad. Ca urmare a aplicării ei, în a­­ceastă lună s-a realizat o producţie de calitatea întîi cu 3,5 la sută mai mare decit prevederile planului. (Agerpres) Bilanţul primei luni: 3 vagoane ulei comestibil peste plan Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la fabrica „Argus“ din Constanţa acordă o mare atenţie în cadrul întrecerii socialiste descope­ririi şi valorificării rezervelor in­terne. La sfîrşitul primei luni a aces­tui an, lună care s-a încheiat pentru acest harnic colectiv cu două zile mai devreme, bilanţul realizărilor este mai mult decît satisfăcător : 3 vagoane de ulei comestibil peste plan. Fruntaşă în întrecerea pe secţii s-a situat de astă dată secţia prese iar în cadrul ei brigada condusă de Ion Bădilă. Lista fruntaşilor este însă mai mare. Un loc de cinste îl ocupă în rîndul acestora brigada condusă de Iacob Brand de la extracţie, a lui Valeriu Cristea de la rafinare etc. (Coresp. „Munca“) Mecanizatorii de la S.M.T. Fău­­­rei, regiunea Galaţi, lucrează în aceste zile de zor la repararea utilajului agricol. în clișeu , trac­toristul Marin Jirleanu lucrează la repararea unui motor de trac­tor U.T.O.S. 27. Foto: C. PETRE Prima lună din noul an s-a în­cheiat cu succes la uzinele me­talurgice Griviţa din Capitală. Astfel, sectorul laminoare pro­file uşoare a reuşit să dea pri­mele 41 de tone produse peste plan. La acest succes o contri­buţie însemnată a adus şi echi­pa de laminorişti condusă de maistrul Gh. Şerban. Iată-l acum în clişeu (stînga) împreună cu Gh­eorghe Dobre și Anton V. Nicolae urmărind comportarea materialului în cuptoare. Tovarăşul Chivu Stoica a primit pe tovarăşul Piotr Ia­covlevici Antropov, ministrul Geologiei şi Protecţiei Subsolului al U. R. S. S. Marţi 31 ianuarie tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Mi­niştri, a primit pe tovarăşul Piotr, Ia­­kovlevici Antropov, ministrul Geolo­giei şi Protecţiei Subsolului al U.R.S.S., însoţit de profesorii A. V. Fomin şi A. A. Jakjin. La primire au fost de faţă tovară­şii Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri, Gheor­­ghe Gaston Marin, preşedintele Comi­tetului de Stat al Planificării, Mihail Florescu, ministrul Industriei Petrolului şi Chimiei, Constantin Tuzu, ministrul Industriei Grele, Alexandru Codarcea, preşedintele Comitetului Geologic, şi Almăşan Bujor, vicepreşedinte al Co­mitetului Geologic. (Agerpres) Se schimbă continuu viaţa forestierilor cetină a fost luat de cabane moder­ne, iar tăietorii de pădure folosesc pe scară tot mai largă mecanismele de înaltă productivitate, ca fierăs­traie electrice, trolii, funiculare, tractoare şi altele. In prezent, la gurile de exploatare din creierii munţilor, mi^ngg^j^ 1 ps!ieri n la dispoziţi'' -­­V funcţionează 18 dispensare, 21 de nelor dispun de aparate de arp şi biblioteci care sunt înzestrate cu peste 6QR000 volume. Numeroase e­­dificii social-culturale au fost con­struite pentru muncitorii unităţilor de industrializare. La Fălticeni, bună­oară, s-au dat în folosinţă in­ ultimii ani pentru muncitorii combinatului ,,A V-a aniversare a R.P.R.“ 87 apar­tamente, 3 dormitoare cu 180 locuri pentru nefamilişti, club, cantină etc. (Coresp. „Munca") Viaţa şi munca forestierilor din regiunea Suceava se schimbă an de an. Locul bordeielor acoperite cu cu In centrul atenţiei Munca entuziastă desfăşurată în 1960 de colectivul Fabricii de postav din Buhuşi s-a concretizat în înde­plinirea înainte de termen a planu­lui anual. Totodată, s-au economisit cantităţi de lină, celofibră, fire car­­date, pieptănate şi de bumbac, în valoare de 3.500.000 lei. In vederea creşterii continue a productivităţii muncii, efortul muncitorilor a fost canalizat spre folosirea intensivă a utilajului, ceea ce a făcut ca fura­­ţia războaielor de ţesut să crească de la 5.412 bătăi/oră la 5.577 bătăi oră/război (aceasta prin eliminarea timpilor de staţionare, prin mai buna aprovizionare etc.). Toate aceste realizări au fost ro­dul unei strînse colaborări între sin­dicat şi conducerea întreprinderii în ce priveşte aplicarea unor măsuri tehnico-organizatorice. Aşa, de pil­dă, încă de la începutul anului s-a trecut la urmărirea randamentului Marca fabricii — § un titlu de onoare |­iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii­iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii?7. fiecărei partizi. In acest sens s-a căutat ca la preparaţia filaturii fie­care component să fie pregătit ast­fel incit în fazele următoare să nu conţină prea multe deşeuri, iar de­fectele să fie înlăturate înainte de amestec. Rezultate satisfăcătoare s-au obţinut şi prin folosirea capa­cităţii maxime , a sulurilor de ur­zeală şi a suveicilor .(umplerea , se face atît cît permit discurile sulului de urzeală), iar la suveici s-au făcut şabloane care înlesnesc folosirea la maximum a lăcaşului lor. Printre cei dinţii muncitori care au aplicat aceste două metode se numără Ele­na Mălinici, Maria Aga, Elena Bar­­can, Frăsina Plugaru, care au ob­ţinut bune rezultate în creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al produselor. De­sigur, au fost aplicate şi alte mă­suri şi anume : sortarea mai mi­nuţioasă a linurilor şi pregătirea mai atentă a fiecărui component ce intră în amestec, stabilirea norma­tivelor de deşeuri pe operaţii şi ar­ticole etc. Dar în cursul anului­­trecut s-au manifestat şi unele deficienţe care au împiedicat obţinerea unor suc­cese şi mai importante în producţie. Bunăoară, din cauză că nu toţi muncitorii din sectoarele fabricii au folosit cu consecvenţă metodele in­dicate despre care am amintit mai sus, planul de producţie la unele sortimente contractate cu beneficia­rii nu a fost îndeplinit în mod rit­mic. In felul acesta, produsele res­pective nu au putut fi livrate la timp, fapt pentru care întreprinde­rea a trebuit să plătească penalizări de 1.076.000 lei, sumă cu care s-ar fi putut fabrica circa 5.000 m. ţesă­turi de lînă şi bumbac.­ Se înţelege că aceste cheltuieli inutile au grevat asupra preţului­ de cost al produse­lor. Cumpărătorii produselor fabricii şi-au sporit exigenţele şi în ceea ce D. KELMER şi CEZAR BALAITA corespondenţi voluntari (Continuare in pag. 3-a) REBUS, SAU LIPSA UE RASPVNUERE? Cine n-a avut ocazia să admire fru­moasele ţesături sintetice fabricate de întreprinderea „Tudor Vladimirescu" din Bucureşti? Calitatea produselor şi, mai cu seamă, finisajul lor, au stat in centrul atenţiei colectivului fabricii. In ultimul timp însă ţesătorii de aici intimpină unele greutăţi in obţinerea unei producţii de cali­tate superioară. Despre ce anume este vorba ? Fabrica de fire sintetice de la Săvineşti este furnizorul de materie primă al acestei ţesătorii. Insă nu totdeauna calitatea firelor este cores­punzătoare. lată cîteva păreri în legătură cu această problemă : — In meseria noastră există un fel de zicală : o urzeală bine făcută valo­rează cu­ o țesătură pe jumătate lucrată — ne spune muncitoarea Tereza Lupu. Așa stind lucrurile, noi, cei care deservim mașinile de urzit, facem tot ce ne stă în putinţă pentru a obţine urzeli de cea mai bună cali­tate. Uneori însă firele ne produc multe necazuri. Din cauza calităţii lor se produc foarte multe ru­peri. Şi in loc să realizăm intr-un schimb o urzeală şi jumătate, ne tre­buie pentru acest lucru trei schim­buri Am încercat, diferite metode ca să înlăturăm ruperile. Am schimbat mai des spetele, am mărit gradul de umiditate în sală, am micșorat numă­rul firelor, dar degeaba. Rămînem în fiecare zi datori întreprinderii. — Deși am sesizat in repetate rin­­duri conducerea acestei întreprinderi asupra felului defectuos in care ne sunt livrate lirele, ne-a spus tov. Da­vid Kahane, şeful secţiei preparaţia ţesătoriei, totuşi lucrurile nu s-au schimbat. Ne sosesc bobine care poartă pe etichetă torsiunea 40, pe bobină este imprimată cifra 60, iar în realitate lirele sunt de 80. Un adevă­rat rebus, nu altceva ! Ce-i drept, în laboratorul nostru se recepţionează marfa şi nu o dată am făcut returnări. Trebuie spus că, practic, nu se pot verifica toate bobinele dintr-un lot. Se intîmplă ca intr-un lot să fie bobine cu torsiuni diferite şi, bineîn­ţeles, urzitorii nu au posibilitatea să le observe. Astfel nu pot fi descope-­ rite aşa numitele „vicii ascunse". Abia la finisaj, unde se ivesc dife­renţele de nuanţe — blonde, cum le numim noi, şi cind bucata respectivă este defecta, viciile devin supărător de vizibile. Din această pricină nu ne putem respecta îndatoririle contrac­tuale faţă de beneficiari. Ar fi bine ca sugestia dată de noi — anume de a se colora firele după torsiune (de pildă, cele cu torsiunea de 40 în albastru, cu 60 in galben, cu 80 in roşu etc. ) nu aşa fel incit să iasă la spălare — să fie temeinic studiată.­­Aceasta este o soluţie care va da posibilitatea urzitorilor să distingă firele după torsiuni şi să ia măsurile cuvenite. Se pare insă că cele două mostre de vopsire trimise de noi în­treprinderii de la Săvineşti au fost date uitării. Şi asta nu e bine. Pentru că, în ultimă instanţă, în faţa cum­­părătorilor avem aceeaşi răspundere. A. DEAC Al 2000-lea autobuz realizat la Uzinele „Tudor Vladimirescu" De curînd a ieşit din fabricaţie cel de-al 2.000-lea autobuz romînesc rea­lizat de Uzinele „Tudor Vladimi­rescu" din Capitală. In prezent metalurgiştii de la „Tu­dor Vladimirescu” produc autobuze pentru transportul urban, interurban, autobuze pentru turişti precum şi o serie de autoutilitare pentru trans­portul de mărfuri, alimente etc. Pen­tru a satisface cerinţele transportu­lui în comun, in 1961 ei vor realiza cu 20 la sută mai multe autobuze de­cît în anul trecut, precum şi noi ti­puri de autoutilitare. (Agerpres) ------0*0-----­ Plecarea unei delegaţii sindicale în Uniunea Sovietică Marţi seara a părăsit Capitala, plecînd în schimb de experienţă în Uniunea Sovietică, o delegaţie a C.C. al Uniunii sindicatelor din in­stituţiile de învăţămînt şi cultură condusă de tovarăşa Bolog Elena, membră a prezidiului. La plecare, delegaţia a fost con­dusă de tovarăşul Nistor Ion, pre­şedinte al C.C. al Uniunii sindicate­lor din instituţiile de învăţămînt şi cultură, şi de activişti sindicali. (Agerpres) TINEREŢEA ZILELOR NOASTRE ! Tinereţe ! Puţine sint cuvintele [ pe care atunci cină le rosteşti , să-ţi trezească mai multe imagini­­ care să te emoţioneze puternic !- ca acesta. Rosteşti cuvîntul tine­­r­­eţe şi te gîndeşti la forţă, la­­ creaţie, la entuziasmul nestăvilit­­ gata să răstoarne munţii, să ri­­­­dice palate peste noapte, să zăgă­­r­zuiască apele înfuriate... Şi nicio­­­­dată, mai mult ca astăzi, oamenii­­ n-au rostit acest cuvint. Şi asta , pentru că în orice colţ de ţară­­ te-ai afla te întilneşti la tot pasul , cu tinereţea, cu tinereţea oraşe-■ l lor, a uzinelor, a oamenilor de­­ orice virstă, cu tinereţea entu­­­­ziastă a zilelor noastre... ( ...In Hunedoara de astăzi am­­ întîlnit tinereţea care stăpineşte f cu multă siguranţă plămădirea­­ oţelului. Acest metal socotit şi f suveran între metale ascultă fără­­ şovăire de minunaţii oameni care [ muncesc aici. Intrînd in oţelăria ] nouă, n-am ştiut ce m-a erhoţio- | nat ■ mai mult: hala uriaşă în f care tehnica modernă ajută omul ( sau poate gindul că aici■ mă voi­­ tntîlni cu tînărul maistru oţelar [ Ştefan Tripşa, Erou al Muncii­­ Socialiste! ...L-am cunoscut Intr-o clipă de mare încordare, cînd aştepta cu emoţie un rezultat de la labora­torul uzinei... Lui Ştefan Tripşa îi place mult să vorbească despre colectivul de oţelari cu care lucrează, despre minunatele­ condiţii în care mun­cesc. Cînd îţi vorbeşte despre u­­zină simţi in glasul lui aceeaşi mînărie cu care un om iţi vor­beşte despre casa şi familia sa. El iţi vorbeşte cu căldură de ea- ADRIANA LUSCALOV (Continuare în­­pag. 3­ a) Vacanţa de iarnă a început. La Sinaia au sosit studenţii Gara. Sinaia a­­ cunoscut ieri o animaţie­­ deosebită : au sosit stu­denţii. Incepind de azi, peste 1.200 de studenţi­­ fruntaşi la învăţătură din centrele universitare Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Tîrgu Mureş îşi vor petrece vacanţa de iarnă în a­­ceastă staţiune pitorească. Conducerea staţiunii­­s-a­­ străduit să pregătească tineretului studios cele mai bune condiţii.­ Vilele Păl­finiş, Caraiman, Dunărea, Bucegi, Carpaţi au fost special amenajate in acest scop. Surprize plăcute pentru studenţi a pregătit şi Casa de cultură. Aici vor avea loc spec­tacole de teatru, seri de muzică, de poezie, conferinţe, concursuri şi, bineînţeles, seri de dans. Din pro­­gram nu vor lipsi nici excursiile şi nici întrecerile sportive. (Rep.) In cadrul combinatului chimic de la Făgăraş a intrat în funcţiune anul trecut un mare complex de îngrăşăminte amoniu). In clişeu : aspect parţial al secţiei de amoniac, azotoase (azotat da Foto : N. MORARU­ Seară distractivă închinată fruntaşilor Clubul uzinelor „Vasile Tudose“­­Colibaşi desfăşoară o intensă acti­vitate închinată alegerilor de depu­taţi de la 5 martie. Comitetul sin­dical de secţie din sectorul 224 a organizat zilele acestea o seară dis­tractivă consacrată candidaţilor F.D.P. şi realizărilor obţinute de muncitori în cinstea alegerilor. După expunerea conferinţei ,,Im­portanţa aplicării tehnicii noi“ bri­gada artistică de agitaţie a secto­rului a prezentat un frumos pro­gram tratînd aspecte ale alegerilor din trecut şi a înfăţişat înfăptuirile regimului nostru democrat-popular. Concursul „Cine ştie cîştigă“­­ pe tema cunoaşterii utilajului şi teh­nologiei noi ce se aplică în proce­sul de producţie din sector s-a bucurat de o largă participare in rindul muncitorilor. Pentru răspun­surile bune pe care le-au dat, recti­ficatorului Gheorghe Cărbunaru, strungarului Constantin Stănescu și turnătorului Gheorghe Oprea li s-au înminat de către juriu valoroase premii în obiecte. A urmat apoi un program de dans. (Coresp. „Munca“) La Casa de cultura a sindicatelor din Craiova In întimpinarea alegerilor de la 5 martie la Casa de cultură a sindi­catelor din Craiova au loc numeroa­se manifestări cultural-artistice. Ast­­fel s-au organizat conferinţe despre „Alegerile din trecut şi de azi“, des­pre „Orinduirea socială şi de stat din R.P.R.“, precum şi in legătură cu dezvoltarea regiunii Oltenia in anii regimului de democraţie popu­lară. In cursul săptăminii, la Casa de cultură a sindicatelor un grup de formaţii artistice de amatori ale sin­dicatelor vor prezenta programe de­dicate alegerilor de la 5 martie. (Coresp. „Munca“) ­Găsirea de procedee mai productive TG. MUREŞ.­­ Consiliul regional al sindicatelor şi D.R.E.F.-Tg. Mureş au organizat zilele trecute la fabrica de­ cherestea a întreprinderii Fores­­tiere-Sovata o consfătuire pe plan re­gional cu scopul de a se găsi noi po­sibilităţi de ridicare a randamentului la debitarea fagului. Consfătuirea, ur­mată de o demonstraţie practică, a studiat posibilităţile de ridicare a randamentului în cazul­ cîrnd buştenii de fag sunt transportaţi la fabrică în catarge. Experimentările făcute cu a­­cest prilej au arătat că randamentele obţinute cresc la 55,8­ la sută faţă de:­ 54,5 la sută planificat, iar la buştenii de fag sub Stas, consideraţi de fapt lemn de foc, pînă la 33,7 la sută. Cu un rezultat excelent s-a soldat şi debitarea buştenilor cu diametru în­tre 16—20 cm, care s-a ridicat la 59,1 la sută. In concluzia consfătuirii s-a arătat că indicii obţinuţi prin acest proce­deu sînt realizabili la toate unităţile de industrializare a lehinului, dacă se pune un accent mai hotărît pe sorta­rea buştenilor şi alegerea modelelor de tăiere în mod­ ştiinţific, că şi,pe folosirea unor pînze de gater .,-m­ai subţiri. (Coresp. „Munca“) Explicarea fenomenului ceresc de la 15 februarie SUCEAVA. — Consi­liul regional al sindica­telor Suceavă, în cola­borare cu filiala regio­nală A.S.I.T., a iniţiat o serie de acţiuni de ma­să pentru a explica eclipsa de soare de la 15 februarie a.c. In ve­derea pregătirii confe­rinţelor care se vor ţine la oraşe şi sate pentru explicarea aces­tui rar fenomen ceresc au fost mobilizate cele mai competente cadre didactice precum şi nu­meroşi specialişti. De asemenea, pentru a se da răspuns competent nenumăratelor între­bări privitoare la a­­ceastă eclipsă, au fost alcătuite brigăzi ştiin­ţifice care se vor de­plasa acolo unde s-au solicitat asemenea ex­plicaţii. Pentru­­ observarea e­­clipsei totale de soare se va organiza în co­laborare cu O.N.T. Car­­paţi-Suceava o excursie de documentare ştiinţi­fică la Bucureşti în zi­lele de 14 şi 15 februa­rie cu care ocazie se vor vizita şi unele mu­zee şi expoziţii­ din Ca­pitală. (Coresp. „Munca“) Şcoala instructorilor de dans TIMIŞOARA. — în vederea pregătirii ca­drelor de instructori pentru formaţiile ama-*a toare de dansuri, Con­siliul local al sindica­telor din Timişoara a organizat un curs care e frecventat cu regu­laritate de 38 de tineri. Comitetele sindicatelor din întreprinderi au re­comandat pentru acest curs tineri fruntaşi în producţie care sînt în acelaşi timp şi dansa­tori talentaţi. Lecţiile teoretice (Despre dansul popular — ramură principală a coregrafiei Munca de documentare a instruc­torului­­ Dansul cu te­mă contemporană, Con­ţinutul artei noastre so­cialiste şi realismul ei etc.) sunt însoţite de demonstraţii practice. In program figurează şi vizionarea unor­­ specta­cole susţinute de cele mai bune formaţii de dansuri şi balet din lo­calitate, Maria Molnar­­­u, muncitoare

Next