Munca, iulie 1961 (Anul 17, nr. 4247-4272)
1961-07-22 / nr. 4265
2-a mm Fabrica de rulmenți De data aceasta, obiectivul vizitei noastre s-a format problema economiilor. Constatările sunt bune. Constructorii de rulmenți luptă cu succes pentru înlăturarea risipei și descoperirea de noi rezerve interne. Ei au realizat in primele 5 luni economii in valoare de 1.098.000 lei peste plan. Față de aceeași perioadă a anului trecut, prețul de cost a fost redus cu 11,69 la sută. De la începutul anului acesta, s-au dat peste prevederile planului circa 10 000 de rulmenți, în vreme ce rebutul a scăzut cu mult sub cel admis, iar calitatea rulmenților s-a îmbunătățit. Un bilanț rodnic pentru care colectivul de muncă de aici merită felicitări. Dat fiind că în cele ce urmează este vorba despre economii, ținem să atragem atenția că nu vom face prea mare risipă de... laude. Cu privește umorul, aici n-am vrea să fim zgîrciți Totuși, trebuie să recunoaștem că încă nu am reușit să valorificăm toate... rezervele interne. Secfific forja, ia înaltSarte! In calea pe care o străbate rulmentul, forja este primpul izvor de economii. Aici bătălia pentru reducerea consumului de metal și îmbunătățirea cslitului capătă forme concrete: în momentul de față, forjarii lucrează sub coeficientul admis de rebuturi, iar economiile lor se cifrează la peste 200.000 lei. Portițele prin care s-ar putea strecura risipa de oțel sindibuite și ferecate cu strășnicie, întreaga fabrică vorbește astăzi despre prețioasa inovație a maiștrilor forjori Mitiai Asuslanei și Mircea Munteanu, care aduce economii anuale de materii prime în valoare de #00.000 lei. Tot actuală este și metoda de încălzire a materialului în circuit închis, inițiată de forjorul comunist Ion Purice, prin care se câștigă 1.500 inele pe schimb. Pentru colectivul secției forjă, brigada „Pe șleaua nu face economie de laude. Vechea expresie „ca pe roate“ este depășită aici. Forja merge ca pe... rulmenți. Ion Purice, șeful brigăzii de la presa de 4 țoli, se menține de cîteva luni consecutiv fruntaș în întrecerea socialistă BRAPRIXL: Eu ,la el rămin! Față de mine e foarte... păstrător ! Zelul tovarășului Economicescu ( Pseudo- farsă in două tablouri) Tabloul I Economicescu la ședință: — Tovarăși ! Problema economiilor este o problemă de cea mai mare importantă. Trebuie să fim neînduplecați față de risipă și risipitori Să luăm cele mai severe măsuri... Sa fim intransigenți... Fiecare picătură de ulei, fiecare gram de metal contează ! Fiindcă, picătură cu picătură se face lacul mare, gram cu gram... hm ! hm 1... Cum naiba e proverbul ? Da, da, gram cu gram s-adună tona... Deci, am zis : problema economiilor... Tabloul II Economicescu în producție: — Da’ ce, tovarășe, îmi scoți ochii pentru orice fleac ? Prea ești exagerat. — Cum, tovarășe Economicescu, j consideri un fleac 600 kg de ulei ! special, care s-a risipit din neglijjența dumitale ? ! — Ce contează ! O bagatea acolo... — Ei, află că bagatela asta costă fabrica mii de lei. Sunt banii pe care dumneata i-ai aruncat la canal Ne vedem siliți să luăm cele mai severe măsuri. Doar dumineata ai cerut în ședință... Indicații de regie. Interpretarea rolului principal va fi disputată între inginerul Aurel Lapteș și maistrul de întreținere Aurită Constantinescu, din a căror vină a fost risipită cantitatea de 600 kg ulei special. SCURT INTERVIU Pe tovarășul Ștefan Galiță, președintele comitetului sindical al secției Rectificare, l-am găsit pregătind un material privind desfășurarea întrecerii socialiste. I-am adresat următoarea întrebare :„ Am vrea să cunoaștem economiile realizate de rectificatori. — Da, cu plăcere ! Până în prezent, au economisit 55 de karate. — ! ? — Nu, nu o figură de stil. Să vă explic. Noi folosim diamante industriale. Un karat costă 1.000 lei. Deci, dacă înmulțim 55 karate cu 1.000, înseamnă că am făcut economii în valoare de 55.000 lei. Brigada condusă de rectificatorul Ioan Bolat a adus cea mai substanțială contribuție la realizarea acestei sume. Dar noi mai avem economii și la alte materiale. Și încă destul de frumoase. — Altceva ? — Da, aș mai avea o completare. Deținem steagul de secție fruntașă pe fabrică. Cu alte cuvinte, la „Rectificare“ lucrează oameni de... 55 karate ! VA, VOPBI TOV DESPPPE .ECONOMI a Di DIAMANTE' —T— ...în concluzie : Dacă batem cu pietre scumpe „munca e brățară de aur", nu strică ș-o r * MUNCA din Bîrlad PAPI MTAPR • Executiuri reparații de calitate: brigada de întreținere condusă de comunistul Ion Bucur a redus orele de defecte mecanice la mașini cu 50 la sută. • Colectivul secției a economisit pe primul rectificare semestru 17.000 kg ulei de turbină, folosit în acționarea hidraulică a mașinilor de rectificat. Brigada lui Constantin Toderița, de la secția bile role, a înscris la rubrica ,,economii" o sumă însemnată provenită din folosirea judicioasă a cuțitelor de strung. Conferință Divizarea muncii în varianta serviciului sculeric „Iubit auditoriu. Sunt unii aici care se pronunță împotriva măsurilor preconizate de serviciul nostru. De ce, mă rog ? Ni se impută că, înainte, evidența sculelor, dispozitivelor și verificatoarelor o țineau maximum doi oameni. Zadarnic ar argumenta cineva că ei reușeau să prezinte o situație strictă, clară, precisă față de ce noi am triplat numărul lor. Cum s-ar spune, am divizat munca Am prevăzut un post pentru...“ O voce din sală : — ținerea evidenței formularelor. „An post pentru...“ Altă voce : — ținerea evidenței rechizitelor: „încă un post pentru...“ A treia voce : ascuțitul creioanelor. Epigrame Din cauză că încă nu s-a reușit să se stabilească consumurile specifice la materialele consumabile și de regie, se acordă puține recompense materiale legale muncitorilor care realizează economii. „SCUZA“ UNORA S-aduc multe argumente Ca n-ar fi și stimulente Să dăm premii zeci de mii . Nu se poate ! Facem doar... economii! Dovedind neglijență în munca profesională, strungarii Alecu Panait, Constantin Bîgu, Mihai Cheșică și rectificatorul Grigore Hangen« rebutează inele și role de rulmenți. PROTESTUL LOR De la premiere slujeau omiși La panoul de onoare, ne admiși Prea ne-ați pus la greu tribut Protestăm, noi, „fruntașii“ în... rebut! „Tovarăși ! Vă rog, nu mă întrerupem. Deci, am prevăzut o diviziune precisă, științifică, economicoasă...“ Vocea brigăzii : — mai ales economicoasă I ABRAZIVE : substanță dură care poate smulge prin frecare mici cantități din materialul supus acestei operațiuni și care... se eliberează la discreție în mari cantități de către magazia de scule. APARATE DE CONTROL: sistem de corpuri solide, servind pentru operație științifică sau tehnică, cum ar fi de pildă... înregistrarea prafului care s-a depozitat pe ele de cînd stau nefolosite la laborator, în loc să fie instalate pe mașini. BENEFICII: venit net al unei întreprinderi... la Fabrica de rulmenți din Bîrlad, ținut în secret dat fiind că n-a fost stabilit încă pînă în prezent în acest an. EVIDENȚA : certitudine, claritate, în accepțiunea serviciului de contabilitate al secției forță, aproximație, neclaritate. MINIMETRE : instrumente de precizie pentru măsurarea lungimilor și pentru măsurarea, neglijenței inginerului Jan Bachiș care le-a recepționat formal, din care cauză uzina a fost păgubită cu suma de 24.000 lei. — Cum stați cu evidența economiilor ? ~ In ce mă privește, excelent! întotdeauna am libretul C.E.C. la mine î nnorată direcțiune. Suntem trei mașini, lăsate prajdă uitării și disperării. Deși modularele noastre zicese că nu mai valorează nimic, totuși sîntem considerate ca bune, de unde și plata amortismentului nostru, care costă uzina nici mai mult, nici mai puțin decit 54.215 lei a Inual. Ținînd seama că au trecut vreo 3—4 ani de cînd zăcem neutilizate, înseamnă că am grevat beneficiile întreprinderii cu o sumă destul de respectabilă. Și , dacă ar fi numai atît... Din 1956 și pînă acum ni s-au făcut 10 reparații mijlocii și curente. Așa grăiesc documentele. Dar noi vrem [ să fim sincere. Zău, dacă ni s-a clintit măcar un șurub! Dacă ‘ mințim, să avem parte de... D.A.C. Pentru reparații cică s-au întocmit forme, s-au prevăzut fonduri, dar unde au mers acești bani, noi nu știm.. Normal ar fi ca fișele noastre să stea în dosare în secția în care ne aflăm, dar ele stau aruncate pe dulapurile serviciului mecanic-șef. Ne este rușine să mai suportăm o asemenea situație. De ce să fim arătate cu degetul de către muncitori și să auzim cuvinte de ocară cum că am fi parazitare. Protestăm ! Mașinile M.S.—26 . V.S.—24 Seria î și 3. Gh. PANTAZI DAN PLUTAȘU Ilustrații : N. CLAUDIU Nici pînă acum serviciile planificare și contabilitate n-au stabilit un sistem de evidență a economiilor realizate în producție de către muncitori. Cârnul cinematografic L NOSI PflIDÄ“ Noua producție a studioului cinematografic „Bielorus film“, „Omul nu se predă“, ne ajută să adăugăm, alături de numele lui Matrosov, Zoia, Mărite, ale membrilor „Tinerei gărzi“ sau ale apărătorilor Stalingradului, pe cel al lui Piotr Marinin, ofițer al unei brigăzi de tancuri, care a înfruntat pe cotropitorii fasciști in primele zile ale Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Scenaristul Ivan Stadniuk și regizorul Iosif Sulman au urmărit înfățișarea cit mai fidelă a unor fapte petrecute în realitate și de aceea filmul lor impresionează prin patosul adevărului trăit și prin marea autenticitate a relatării ei In primele scene ale filmului ei au redat simplu și convingător atmosfera dintr-un orășel de la granița țării sovietice în primele zile ale lui iunie 1941. Trei prieteni se îndreptau, după absolvirea școlii pe ofițeri, spre unitatea lor făurindu-și entuziaste planuri pentru viitor. Unul dintrei ei, ofițerul politic Piotr Marinin, se pregătea să-și întîmpine logodnica. Viața se scurgea pașnic, cu bucuriile și grijile de fiecare zi ale oamenilor. Dar pe cerul senin al acelei zile de iunie, au apărut siluetele asemănătoare unor corbi de sumbre, prădăi ale „Stukas“-urilor naziste, semănînd în urma lor pîrjol și moarte, vestind Începutul unei grele încercări : „Război Încă din primele ore ale încleștării cu cotropitorii fasciști, brigada de tancuri intră în luptă. In vălmășagul de foc și fum, Piotr Marinin se avintă către tancul avariat, înconjurat de dușmani, în care era drapelul, „inima diviziei“, simbolul patriei mult iubite. El știa că acest drapel nu trebuie să cadă cu niciun preț în mîinile cotropitorilor. Cu fară seamăn, trecînd prin un eroism încercări deosebit de grele, pătrunzînd printre dușmani, înfruntînd tancurile sau pe diversioniștii fasciști strecurați în coloana armatei sovietice, dînd dovadă nu numai de curaj ci și de inteligență și abilitate. Marinin reușește să salveze drapelul, cu ajutorul ostașilor, al partizanilor și al colhoznicilor care nu și-au precupețit viața în această luptă aprigă. Despre fapta de eroism a lui Piotr Marinin ne relatează filmul „Omul nu se predă“, dar nu așa fel, nicit ea dobîndește semnificații de simbol, întrchipînd vitejia, tăria morală și fierbintea dragoste de patrie a întregului popor sovietic, demonstrind cu o mare putere de convingere, că cei care luptă pentru o cauză dreaptă nu pot fi niciodată intrîați. LUCIA BOGDAN O scenă din film RADIO DUMINICA, 23 IULIE PROGRAMUL 1. 6.00 Cir.zece și jocuri populare ptj.jmînești ; 7.15 Muzică de estradă; 6.30 Piese simfonice de compozitori romîni; 10.25 Muzică distractivă ; 11.30 Vorbește Moscova; 12.25 Fragmente din operete; 14.00 .Vitrina cu noutăț’ ; 1455 Săptămîna muzicii poloneze : Programe de piese simfonica ; 16.00 Frumusețile patriei oglindite în folclorul nostru și Cu cîntecul și jocul de-a lungul Mureșului ; 17.15 Muzică ușoara ; 18.05 Concert popular ; 19.30 ,.Melodii, melodii“ — program de muzică ușoară romînească ; 20.00 Teatru la microfon : ,.22-48.33 — Aici centrala, vă dam numărul“, scenariu radiofonic de Janicki și Stampfl; 21.30 Noi înregistrări ale orchestrei de muzică populară ..Cindrelul“ a Filarmonicii de Stat din Sibiu, dirijor Nicolae Irimescu ; 22.35 Muzică de dans. PROGRAMUL II : 7.35 .Voioși cîntăm tinerețea“ — program de cîntece ; 8.00 Muzică ușoară sovietică ; 8.30 Clubul voioșiei : ,,Robinson Fones“, scenetă de Fred Firea ; 9-30 Concert de dimineață ; 10.00 ,,Cele mai bune programe muzicale alcătuite de ascultători“ ; 10.50 Program muzical alcătuit la cererea oamenilor muncii aflați la odihnă ; 11.52 Festivalul internațional muzical ; ,Primăvara la Praga 1961“ ; 13.40 Cîntăreața italiană Mina prezintă un program de muzică ușoară ; 14 15 Muzică instrumentală interpretată de soliști romîni;, 14.30 La microfon: „Satira și umorul“ ; 16.10 Muzică distractivă interpretată de fanfară ; 17.25 Concert din muzica popoarelor; 18.20 Cîntă Benjamino Gigli ; 19.30 Muzică populară românească interpretată de Magda Constantinescu, Tudor Pană și Nicolae Albulescu ; 21.30 Romanțe interpretate de Jean Iacobfljicv, Dorel Livianu și George Niculescu ; 23.10—24.00 Muzică de dans. cinematogenî* «HVJ, NU SE PREDA ! Sil. Palatului RPR. 1 C. Frimu Doaso Siffle Libertății ; REVISTA VISURILOR : Patria București, Gh. Doja, Al. Sahia, 23 August, Stadionul. GildeS«, Patinoarul 23 August, Ștadionul Republicii : BUFONUL REGELUI : Republii. V. Soaiu Gradifie Progresul : FilAtin[A" BUNICUȚOR : Magheru Elena Pavel. Arta : LIBELULA : V. Aleewmisi. Popov. Popular ; CULISELE. VARIL TEULUI : Central , DRAGOSTEA SI AQTUL SECUND : Victoria ; BALADA EPOCII DE PIATRA : M. Gorki (dimineață). ntoiim. Volga : IMAGINI ALE UNUI TRECUT GLORIOS : M. Gorki !dupS-amiaaäla PLANTE SI APA - TAINA BĂLȚILOR - PETEA ȘI COCOSELUL - GHANA DE AZI - CRÎMPEI DE CÎNTEC ȘI JOC . Noi . PROGRAM SPECIAL PENTRU Timpuri COPII (dimineață i 12 Septembrie : OMUL CU PANTALONI SCURȚI (dupa.amiazul : Septembrie ; AVIONUL PLEACA LA ORA 9 : Tineretului, C-lin David , PICA , Cultural ; DRUMUL SPRE DAMA DE ÎNALTA SOCIETATE: * Martie ; ■ FU BUN FW* LA MOARTE ! IntrtSuree Intre popoare, Grivița, T. Vladimirescu ; FLOAREA Z.APRîZII . Unirea , DUELUL Munca, Drumul Serii ; ZBAR.A COCORII : Miorița : AEROPORTUL NU PRIMEȘTE: Moșilor. N BM«e*eu : CÎNTARETUL MEXICAN tpinemasiop . 16 Februarie ; BIGAMUL M Eminescu : DRAGOSTEA TE AȘTEAPTA : Zile Pineje - INTRIGA SI IUBIRE • 8 Mai ; BUNICUL AUTOMOBIL : Floreasca : MEXICUL CINTA : G. Coșbuc : PEȘTERA MISTERELOR : Gracovia ; HANUL DIN SPESSART - Olga Banne ; COCOȘATOL (cinemascop : 30 Decembrie : MISTERUL FOTOGRAFIEI : A. Vișjcu : ’PRIMĂVARA FETELOR í B. Delavrancea. Mimămi variate și gustoase La prima privire, cantina Combinatului chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni ți se pare neobișnuit de mare. Aflînd însă că aici se servesc zilnic 1.200 mase, această mărime pare firească. Ceea ce însă te impresionează este înzestrarea modernă cantinei. Bucătăria dispune de 4 canzane mari pentru supe și ciorbe, mașini de tocat carne, de curățat cartofi, de spălat vase, laborator de cofetărie, camere frigorifice pentru alimente. Curățenia exemplară ce domnește pretutindeni te impresionează de asemenea plăcut. Dar aceasta nu înseamnă totul. Cel mai important lucru la o cantină este satisfacerea exigențelor abonaților, adică servirea unor mâncăruri cit mai variate și mai ales gustoase. Intr-o vreme părerile abonaților despre cantină nu erau dintre cele mai bune. Să răsfoim puțin condica de sugestii și reclamați. 1960, luna mai. „...aceleași meniuri, masa insuficient de gustoasă...“ „încetineală în servirea mesei, uneori atitudine neatentă din partea ospătarelor“. 1961, luna iunie: „Masa de astăzi — ciorbă de cartofi, chiftele cu garnitură și prăjitură — a fost bună.. Am fost servit foarte repede de tov. Anuța Cosma la o masă ca toate celelalte foarte curată...“ — Emilian Moldovan, muncitor la secția dor. „Astăzi am avut o masă bogată și gustoasă...“ — irig. M. Moraru. Aprecieri pozitive au făcut și tovarășii Grigore Petrie, Virgil Herman, ing. Maria și Vasile Crișan și alții. Și pe bună dreptate. Zilnic se servesc două meniuri consistente. Se naște întrebarea: ce a intervenit nou în viața cantinei ? Se poate spune că nimic altceva decît mai multă preocupare ,din partea comisiei de cantină și aprovizionare pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i revin. Intr-o ședință, comitetul sindicatului a analizat îndeaproape deficiențele existente la cantină. A reieșit cu acel prilej că în mică măsură comisia amintită și-a înțeles meniînsemnări de la o cantina muncitorească rea și, drept urmare, n-a sprijinit suficient colectivul cantinei, n-a luat atitudine față de unele neajunsuri ce s-au ivit in ce privește aprovizionarea, stabilirea meniurilor etc Roadele ședinței n-au întârziat m *eat rate. Comisia de cantină și aprovizionare are 9 membri. .Fiecăruia i s-a repartizat o sarcină precisa. Tovarășul Ion Costea, ca responsabil al comisiei, urmărește cum se face aprovizionarea și cum se întocmesc meniurile, Ana Robu, se interesează de modul cum se prepară mâncărurile, alți membri urmăresc cum sunt depozitate alimentele, atitudinea personalului față de abonați etc. Pe linie administrativă s-a completat cantina cu personal corespunzător, iar în ce privește aprovizionarea cu legume și alte alimente proaspete, s-au încheiat contracte cu H B-CC, G.A.S. Seuca și G.A . Deal. In prezent toate problemele cantinei, neajunsurile ce se ivesc, se dezbat în consfătuirile de producție ce se țin în cadrul cantinei lunar. Fiind bine organizate, ele s-au dovedit deosebit de eficace. In cursul acestui an printre alte teme afcordate în consfătuiri au fost și cele referitoare la comportarea personale, lui, la grijată de avutul obștesc. Cînd sa vorbit de personalul cantinei, au fost date ca exemplu, pentru ținută curată și atitudine atentă față de abonați, ospătarele Maria Vegh, Elena Pop, Maria Lita, și au fost criticate Aurica Pop pentru că întârzie reparat de la serviciu, Aneta Ogteșan pentru că este neglijentă, Ana Petre pentru că este neatentă uneori cu abonații. Deși a trecut puțină vreme de atunci, tovarășele in cauză s-au îndreptat. Acestea sunt doar unele din măsurile luate în vederea îmbunătățirii mesei la cantina Combinatului chimic din Tîrnăveni, măsuri care s-au dovedit eficace. AL. PANIC Cel care ceruse cuvântul un bărbat înalt, cu figura expresivă — își roti întîi privirea prin sală, apoi începu să vorbească rar, apăsat, vrând parcă să-i fie reținute mai bine cuvintele. Era controlorul tehnic calitate Stelian Ghenciulescu. — In cele peste 6 luni care scurse din acest an — spuse el — în întreprinderea noastră au avut loc multe schimbări. In jocul sudurii obișnuite s-a introdus sudura automată, utilajele noi care au fost aduse ne-au dat posibilitatea să ridicăm necontenit calitatea produselor, prin amenajările făcute în multe secții condițiile de muncă s-au îmbunătățit simțitor... Cei din sală l-au ascultat cu atenție pe tovarășul lor de munca, aprobîndu-i spusele prin înclinări ușoare din cap. Au luat cuvântul și alții. Mai toți au vorbit cu căldură despre numeroasele realizări din toate domeniile de activitate, despre succesele înregistrate în producție și pe tărîm social datorită traducerii în viață a prevederilor din contractul colectiv. Intr-adevăr, l a „întreprinderea de poduri metalice și prefabricate de beton" din Pitești, sunt multe realizări care merită toată lauda. Procesul de producție s-a îmbunătățit în toate sectoarele, ceea ce a făcut ca planul producției-marfă să fie depășit cu îl la sută. De asemenea, prin introducerea unor noi procedee de lucru, cât și prin darea în funcțiune a unei noi linii tehnologice pentru traversele de beton pretensionate, s-a îmbunătățit calitatea produselor. Și pe linie social-culturală s-au înregistrat succese. In curînd cantina întreprinderii se va muta într-un local nou, s-au construit două săli care ■vor contribui la dezvoltarea muncii cultural-educative, biblioteca a fost înzestrată cu noi cărți, ea avînd în prezent 5.760 volume. Participanții la conferința sindicală convocată pentru dezbaterea felului cum au fost îndeplinite prevederile din contractul colectiv pe primul semestru al anului au scos însă la iveală și unele lipsuri. O bună parte din cei care au luat cuvîntul s-au oprit în mod deosebit asupra faptului că angajamentul din contractul colectiv privind creșterea productivității muncii nu a fost îndeplinit în întregime. Atît muncitorii, cit și tehnicienii și inginerii s-au străduit să analizeze cauzele care au determinat aceasta. — Dacă indicele de productivitate nu a fost realizat — a arătat sudorul Gheorghe Stănciulescu ,—acest lucru se datorește în bună măsură unor serioase deficiențe care dăinuie la secția de prefabricate din Giurgiu. Acolo sunt încă muncitori cu o pregătire profesională slabă, din care cauză ei își organizează lucrul mai prost, nu aplică metode care ar putea duce la creșterea randamentului și, cum e și firesc, obțin rezultate slabe. Nici utilajul nu este folosit la întreaga sa capacitate. Despre nefolosirea rezervelor pentru creșterea productivității muncii a vorbit și fierarul Gheorghe T Voicu. — In atelierul nostru de fierărie — spunea el — există un pod rulant, care insă nu funcționează, cu toate că ne-ar fi de mare ajutor. Am putea manipula mai repede unele piese, s-ar ușura efortul fizic, ar crește randamentul muncii. In cuvîntul său, inginerul Dumitru Florea, șeful secției de prefabricate Giurgiu, a scos în evidență ci este necesar ca în viitor comenzile să fie repartizate mai chibzuit. — Dacă ni s-ar da să producem în serie sortimente — a arătat el — muncitorii ar avea posibilitatea să se specializeze, să-și ridice calificarea și, în același timp, să obțină productivitate spoorită. In prezent nu sunt repartizate comenzi mai mărunte. in cadrul conferinței s-au făcut și numeroase propuneri prin a căror traducere la viață vor putea fi realizate, pînă la sfirșitul anului, toate prevederile din contractul colectiv. Un accent deosebit s-a pus pe ridicarea pregătirii profesionale a muncitorilor, în scopul mai bunei folosiri utilajelor de înaltă tehnicitate cu caare este înzestrată întreprinderea. Au fost indicate și ci pentru atingerea acestui obiectiv . în ce privește protecția muncii și tehnica securității, conferința a scos în evidență importanța urmăririi îndeaproape, atît de către inspectorii obștești de protecția muncii, cit de fiecare maistru și inginer în parșite, a felului cum sunt aplicate îndrumările date cu prilejul instructajelor. S-a indicat să se ia atitudine față de cei ce nu respectă regulile de protecția muncii și tehnica securității, care nu folosesc materialele de protecție ce le sunt puse la dispoziție. Prin discuțiile vii și combative ce s-au purtat în cadrul ei, conferința sindicală de la „Întreprinderea de poduri metalice și prefabricate de beton“ din Pitești va aduce o substanțială contribuție la îmbunătățirea pe mai departe a activității,« realizarea integrală și la termen a tuturor angajamentelor. A. MUNȚ Productivitatea o problemă vie de Sau e © muncii — dezbătută Consecințele și adunările generale sindicale pentru prezentarea dărilor da seamă asupra îndeplinirii angajamentelor reciproce din contractul coectiv, execuția bugetelor sindicatelor și a planului de venituri și cheltuieli de asigurări sociale